Armonie Sanatate Fericire | Yo so 1802 numérul 19 12 500 lei Cronobitgaay si si rezonanta¥ Muriozititile vv ’ LUNIIingerul pazitor al creativitatii Creativitatea mea se manifesta liber si spontan; de aceea, sunt mereu capabil sa exprim plenar ceea ce simt. cest inger, protector ai celor mai subtile si mai levate dsponibiltacreatoare ale tnt: umane ne ajuté s& contactam spontan sursa Creativitati Universale, EI ne inspira si ne deschide cele mai fie canale de recepte, pentru a putea s& vibram la unison cu forta creatoare divina. Aceasta inseamna ca, prin inlermediul aceste! minunate inte angelice, suntem sustinuti si impulsionati s transpunem puterea creatoare prezenta in ofce fin umana tn actun’ si realizar concrete, elective ingerul creatvitati, Imoracat eu un vesmant lucrat cu maiestrie $i purtand in mana o tamburina, ne ajula sa aducom merey culoate, rtm si originaltate ip toate aspectele viefi noaste. El ne deschide portinebéruite tre adéncurie proprie! noaste fine, unde se alla cele mai ascunse talonte cu care am fost inzestral,ajulandu-ne Sle escoperim si sé le manifestam. Misiunea sa cereasca: vegheaza la intloriea ceplina a creativitayi noaste Misiunea lui pe pamant: ne ajuta sa fim creativi, orginal, s& infaptuim ceea ce ne propunem si sé ne valor talentele cu care suntem inzostrat. Acest inger pazitor ne sustine, de asemenea, sé ne dezvoltém si sé ne armonizam exprimarea de sine, Toate calitaile si aspectele minunate ale sufletului nostru trebuie SA fie scoase la (umind si manifestate cat mai planar, spre binele acestei lumi Starea de creativitate este, in primul rand, o stare de fertiitate sulleteasca, de rezonanta cu tot cea ce este benetic in Univers si - totodata - ea reprezinta si actiunea propriu-zisa, armonizanta si integratoare, a finfei orientate catre Dumnezeu. A fi creativ inseamna deci, a fi capabil s& cogiindesti permanent frumusetea si binele divin in toate aciiunile, gesturile si atitudinile pe care ti le asumi, De aceea, aceasta filnta angelica ne incurajeaz permanent sa cream 0 lume mai frumoasd, armonioasa si fericita Totodata. ne impulsioneazé, stimulandu-ne simturile si mintea in aga fel incat sé vedem inlotdeauna aspectele une, minunate si divine din orice lucru. finta sau fenomen Aceasta transfigurafe spontana, plina de puritate si sinceritate, face din flinta noastré un agent actw in transformarea benetic& a lumit in care traim ‘ngerul creativtati este cel care ne aluté sa trim plenar starile de rezonanté cu aspectele sublime ale artei autentice, fie in postura de creator ai acesteia, tie in cea de speciatori, Ei ne ajuta sé ne expansionam permanent propriul orizont de cuncaster® $1 simtr, ferindusne de rutin Si de rigiditate sutleteasca, Creativtatea umané are nenumarete forme, iar acest Inger ne ajuta sé putem exprima - cu dragoste si grid - toate fatetele universului nostra léuntrc. Astiel, putem fi ereativi in fiecare sector al Viet nogstre, de la modul cum ne imbrécam, cum ne aranjam locuinta sau gradina, pana fa retinatele si elevatele mariestariartistice, de genul pictur, al muzicit sau poeziei Cu ajutorul acestui inger. putem fi intotdeauna creativ. Int un mod miraculos. el ne ofera inspiratia de a putea sa ne transformam pana in cole mai adénci nivele ale intel noastre, in aga fel Incét SA ne putem exorima intr-un mod armonios atat inzestrarile native pe care le avem, cat s: fanteziile minunate. ingerul creativtatii binecuvanteaza plin de bucure toate tormele noastre proprii de exprimare, toate aciiunile noastre bune si doreste s& trensmita prin nol - in orice domeniu - lumina divina datétoare de bucutie si fericire TI rugam pe acest inger paztor s8 ne ghideze permanent spre tot ceea ce este minunat, autentic, idee! si plin de frumusete. il rugam s@ ne daruiascd binecuvantarea de a fi permanent creativ In tol ceea ce facem, si de a ne exprima Intotdeauna cu usurinta, liber si armonics. li cerem favoarea de a ne putea impairiasi si manifesta fr efort propria individualtate, asttel incat atunc) cand ne exprimam, acest lucru s8 fie intotdeauna © contribute la binele si armonia acestei lumi, la bunastarea si fericirea tuturor semenilor ost am (Vezi pagina 30 - Modalitatea prin care puteli contacta flintele angelice)Yoga Magazin © Revista Yoga Magazin, pea eet (profesori youn side mediei naturigti din Romania, ofer eittorilor me despre] \Sisermul Yoga, care trezoste si amplifies fr Hinflealtii fizico, psihice, mentale gi spirituale precum vitalitatca, senzualtatea, vointa, ‘charisma, conipasiunes, eloevenjs, inteligenta, Injelepeiunea, Artcolele nodstre VE prezints modalitati voncrete de’ armonizare si de ecelcr a vei divide: Hata Yoga vindear marist a, presopancturt meat allen tanmprsoeal psa iemala s-occidentala. © Singura revists de spéciaitate din Romfinis, Yoga Magazin incurajeart-dialogul deschis eu toate scotile spirituale din jars gi din stint, posuere patie nda Abu un spec are doin dann sk eu fre pen fore —in fume tulburat~ a unet viziun a armoniet sia unitiiisprituale, | Dene Editorial mr SHIVANANDA - Sufletul tau asteapt& cu rabdare i Povestea mea pedealterincy Cum am inceput sa practic yoga 5 Ayurveda Ahimsa PLANTELE §I SEXUALITATEA (II) # . Cunoastere si autocunoastere (non-violenfa) — Rezonanta si youa (I) ‘ 10 Meditarie Meditafia dupa Vedanta 12 Tantra yoga Shiva si Shal Principiul masculin si Principiul feminin in tantrism 15, Asana VASISHTASANA (Asana celui care veghe: Simbolism CUTER Shiva si Shakti Principiul masculin si Materia Prima — fundamentul Operei Alchimice 20 incipi Revelatii ‘un ee ncipiul ‘Trezirea lui Kundalini — marturia excepfionala feminin a_unui yoghin occidental 22 Yoga cotidiand Cum si ne destresim prin procedee yoga simple in mai pufin de 5 minute 26 Maestri spiritual SHIVANANDA - Sufletul Tubirii (1) Ahimsa (non-violenta) 27 Yoga cotidiana Cronobiologie si rezonanfa cu energiile subtile din macrocosmos Kriya yoga Lectia 9 - Cascada din cer Sivaism smul Vira Curiozitafi Curiozitifile ... Luni 31 Sfaturi si recomandéri De ce considera yoghinii cA trebuie si ne ferim de telefoanele mobile in tantrism Trezirea lui Kundalini Marturia =a exceptionala a unui yoghin occidental 31 32 35 39 40 Yoga Magazin 3 Posta redactieiSufletul tau asteapta cu rabdare Lumea in care traim a fost numiti, pe bund dreptate, “societate de consum”. Un imens fast- food in care oameni, plasafi la mese, mindnca far si aibi timp pentru a ridica ochii din farfurie si sunt privifi ca niste exponate prin geamurile de vitrin’ dezgolite, spune mult despre ceea ce se promoveazi in zilele noastre. lar de la felul cum [i consuma obiectele de care se inconjoari pan’ la al modul in care cei mai mulfi oameni inghit absent, 5 pe nerasuflate, clipele propriilor viefi, nu este decat un pas. Cultul imaginii are astézi numerosi adepti. S-au creat industri fabuloase pentru a-l impune ca pe o religie universal. “Prefuiesti cat expui. Iar dack expui, trebuie si iei ochii”. Tata mesajul acestei societ&fi care ispiteste pe oameni s& renunfe la chipurile adevarate in schimbul unor masti stereotipe. YOGA reaminteste ce se afl dincolo de aparente si oferd o hart precist care te ghideazi pani in centrul,labirintului. Acolo unde te agteapt cu rabdare infinitd chiar propriul suflet, sters de pe lista de prioritati a zilelor tale atat de pline. Pline cu ce? Daci ai curajul s4 pomesti in aceasti cilatorie launtric fascinanti, pofi trai implinirea autentic’. lar drumul spre interior nu te va instraina de ceea ce te inconjoar’. Cici doar atunci cénd ifi apartii si comunici profund cu esenja divind a fiinfei tale, descoperi m&refia tainic& a lumii si participi cu adevarat la intreaga ei splendoare. f 4 TALON CONCURS 3 1... PRENUME ‘Yoga Magazin Va invitA si participafi la acest concurs avand ca premiu un abonament valabil pentru 0 lund —care include 8 sedinge de masaj si 4 sedinte de relaxare impotriva stresului— oferit de Centrul de sinatate LIMAN 2000. Completai si decupati/xeroxafi talonul alaturat, apoi trimiteti-1 pe adresa redactici: Editura Sophia, __ revista Yoga Magazin, str. Franklin sector 1, Bucuresti, specificdnd pe plic "CONCURS LIMAN 2000", Castigitorul va fi desemnat prin tragere la sorfi soe si va fi contactat telefonic! ELENA POPA din Slobozia D fost desemnati, 7 SRI NISARG YogaMVlagazin epiToR: went RETURN BORA Si: Bromine teeu Meo lsector1, BUCURESTI ltel/fax: 01-314.77.08 prof. Yoga Claudiu Trandafir Director editor: Catalin Iajic Redactor coordonator: iprof. Yoga Simona Trandafir Redactor sef: Mihaela Dasicomis ‘Redactori: Oltea Mutulescu, ldr. Marilena Galea, Elena Godeanu Toana Plaviju Consultangi de specialitate: prof. Yoga Dan Bozaru prof. Yoga Codrin Nicolau prof. Yoga Andrei Petrescu |Colaboratori: Gabriela Mihalache ldr. Gabriela Ambarug, Octavian Cret, [Corector: Lidia Buu Fotografii: Decebal Giurca ‘Tehnoredactare & design: [Alexandru Benga , Comel Hotiu ‘Coperta: Victor Sfarlea ‘Difuzare-vanziri: Ciprian Hrigc’, ‘Emil Gyulai ‘Secretariat: Mirela VinjelerPeay ene Cum am inceput sa practic yoga Cristina Tigu in absenfa infelepciunii, suferinga este cel mai bun profesor MA numesc Cristina Tigu, am 67 de ani, sunt nativa in zodia Berbec si practic yoga de 6 ani. Locuiese in orasul Pitesti, str. Craiovei, bloc 8, sc. B, ap. 5, judepul Arges, Prin practica perseverent’ am reusit si-mi ameliorez durerile reumatice din ce in ce mai acute, care adesea culminau cu blocaj motor (nu puteam si m& misc). De céteva ori am fost adusi acasi de oameni impresionati de neputinfa mea de a face un pas fnainte, aceasta din cauza unei dislociti a vertebrei a 5- ‘Aceasta nu era totul. Sufeream si de coxartroz, spondiloza, spasmofilie, osteoporoza, reuma- tism, poliarticular. Tratamentele traditionale cu injectii erau greu de suportat, producand noduli care, practic, duceau la intrerupurea fratamentului (nu mai suportam injectiile care deveneau foarte dureroase). Poste va intrebati cum am inceput sA practic yoga. VA asigur c& destul de greu si cu timiditate. A trebuit si trec peste prejudeciti cum ar fi: varsta inaintati, rigiditatea corporalai, ce vor spune alfii, renunarea la came ete, Rolul decisiv I-a avut fiul meu, Gabriel, care practica ‘Yoga si renunjase deja la came, (lucra pe care nu I-am {nfeles la inceput si din cauza c&ruia ne-am certat). Pana la lurma am inceput s& gatesc separat pentru fiul meu, dar, di cdnd in cand, incercam si-1 picdlesc: fierbeam came in supa si apoi o scoteam ca si nu 0 vada... dar intotdeauna igi didea seama gi ne certam. Certuri, vaicareli... ,ma doare aici, ma doare colo”... si ripostele prompte ale fiului meu: mam, urmareste si practici yoga!” si imi arita cateva asane, ca de exemplu \Vajrasana. Dupa incerciri repetate am reusit sf stau cdteva minute in posturile yoga mai usoare, cum era aceasta, fiind asistati de fiul meu, respectind indicafiile si avand grija cu ceea ce imi era contraindicat. Prejudeciile sunt obstacole pe calea evolufiei Dupk o perioad%, am observat ci mi simjeam mai bine. ‘Au apirut si efectele, Am devenit curioas’. Am inceput si-l descos pe fiul meu ca si aflu mai multe, Spre surprinderea mea, brusc, fiul meu a devenit foarte ocupat si nu m& mai asista deloc, nu mai avea ribdare ca inaint M4 trimitea pur gi simplu la cursurile de Yoga, spundnd: »Mami, du-te la cursul de Yoga si vezi cum este acolo! Sunt instructori buni si-fi va fi mai usor dac& practici asanele in grup.” Dar acest lucru mi speria si mai tare. ‘Cum simi due eu acolo? Cum? Ca si mi fac de ris? Tar vaicdreli, iar discufi, iar apoi, inevitabil, a urmat hotirarea ca din toamni si urmez cursul in mod regulat. $i totusi prejudectjile au fost mai puternice gi astfel am amanat timp de doi ani inscrierea mea la cursul de Yoga. Fiul meu nu mi mai asista la nimic, spundndu-mi: ~Mamé, te-am ajutat cit s-a putut, mu vreau si te conving eu, trebuie si te convingi tu singurd, altfel vei renunta inainte de a incepe.” Aceste cuvinte ale fiului meu m-au pus pe ginduri. Curiozitatea fiind totusi mare, am ajuns in final la cursul de Yoga. ‘Am inceput si practic perseverent gi rezultatele nu au intarziat si apard. Acum fiul meu imi didea din nou explicatii si avea din nou rabdare gi timp pentru mine. Transformirile interioare le atrag pe cele exterioare Atmosfera din casi s-a schimbat foarte mult, era armonie, liniste, iar discufiile 1u schimbat tematica. intre timp, m-am plictisit si gatesc separat pentru mine si pentru fiul meu si am inceput si gitesc firs came, aproape iri a-mi da seama. Hotirarea definitiva de a renunfa la came avea si vind ins, dup o experienti nefericitt. Sarbitoarea Criciumului am petrecut-o impreun& cu rudele gi am cut o severd intoxicajie alimentard, datorita consumului excesiv de came. Am gustat cite pufin din fiecare, totul fiind proaspat gatit in casd, deci nu avea cum si fie alterat. $i totugi, era evident c& intoxicafia fusese de natu alimentara. Explicafia fiului meu m-a ficut si realizez cu adevirat ce inseamna o alimentafie sindtoasi, fSr’ came. ,Sigur c& te-ai intoxicat, dack ai méncat din nou came, dupa ce organismal tu incepuse s& elimine toxinele.” Deodati, valul de pe ochii mei a c&zut si am vizut impede. Acum poate si fie si came de fazan c& mu mai mindnc, doar nu am si ma imbolnavese de dragul cuiva, si fiu in ton cu ceilalfi. {in prezent am 54 de kilograme si ma simt plini de vitalitate si energie, cum nu m-am simfit nici la 40 de ani. Sunt foarte activa si, pe ling preocupiirile mele, am avut aij gi de nepofelul meu care a ,furat” céte putin iar acum, la Varsta de 8 ani, execut& unele asane chiar foarte corect. Din toamna il voi aduce gi pe el la cursul de Yoga, ceea ce este o bucurie gi pentru el i pentru mine. Yoga Magazin 5aye U7 “Daca eu, la 61 de ani, am reusit s4 practic yoga, atunci ori 0 poate practica cu succes” Chiar dack m-am hotarét mai tarziu, imi pare foarte bine c& m-am inscris la acest curs. Nu conteazi varsta. Totul este s& mergi si s& vezi tu, cu ochii thi gi cu sufletul deschis. Dacd iti doresti din toata inima, vei reusi, Acesta este si motivul pentru care am vorbit despre mine: dac& eu, Ja 61 de ani, am reusit sa practic Yoga, atunci oricine © poate Practica cu succes. Incepand din anul intéi_ am fost la simpozionul de yoga de la Herculane, la tabara spiritual de vari. din Costinesti, iar in luna decembrie 1995 am ajuns si la Durdu, in prima tabaré. de parapsihologie _ susfinut’ de Claudiu Trandafir. Nu am pierdut nici urmatoarele editii ale taberei de parapsihologie, iar la taberele spirituale de la Herculane gi de la Costinesti fost mereu prezenti. en in incheiere, pot spune cu sinceritate c& viafa mea a fost cu adevarat transformat’ in bine, atdt din punct de vedere fizic, cat si psihic si mental. Sunt mult mai echilibrati, mai optimista gi chiar mii simt fericita intre timp, am descoperit si Ayurveda si miracolul plantelor medicinale gi astfel am eliminat riceala, gripa si durerile de: cap. ‘Am invjjat si ma cunose mai bine pe mine gi s% pun pref pe sinitate, Yoga a devenit pentra mine sindtate, vitalitate, fora M-a invijat si iubese torul in jurul meu. © recomand tuturor tinerilor, elevilor in special, pentru ci dezvolti mintea si organismul. Multumese sincer, din tot sufletul si din toatt inima mea DIVINULUI, lui Grieg (profesor yoga Gregorian Bivolaru), instructorilor de yoga, lui Claudiu si Simonei Trandafir pentru c& au contribuit la evolutia mea, Va iubesc pe toi si Va mulfumesc!® t cele 10 lueruri buie si fie facute. & Yoga MagazinPLANTELE SI SEXUALITATEA (II) “Meritul nu consta in a fugi de placere, ci in ao intrebuinta pentru a o stipani.” Clement din Alexandria, Stromates X1, 20 Sa ne amplificam masculinitatea Trezirea $i constientizarea sexualitatii pot impulsiona extraordinar de mult evolutia spirituala a fiinjei umane. dn acest sens, iaté ce afirmé Paul Gregor, cercetator al fenomenului magic: “Cele mai inalte aspirafii metafizice ale noastre, ansamblul potentialului nostru transcendent si magic este inchis, ferecat in materie, in sexualitate. Elanul este materializat si deci absorbit... Nu este oare logic si socotim ca transformarea comportamentului nostru sexual, a atitudinilor noastre cele mai intime, actioneaza ca un declic magic care elibereazd energii aproape supraumane, la fel cum 0 mutatie provocaté in structura intima a atomului elibereazd forfele cosmice?” olosirea injeleapti a anumi- F tor plante poate fi de un real ajutor celor care doresc s&-si cunoascé mai bine propria naturk sexual si si-si angreneze aceasta putere tainicd (In mod atat de penibil negaté si blamata in zilele noastre) in slujba spiritualitafii, Plantele actionea- 2 ca niste veritabili catalizatori, care accelereazi anumite procese de activasre energeticd si constientizare prezente in fiinfa umana, In virtutea clasificarii lor in plante feminine si plante masculine, acestea pot fi folosite atat de c&tre femei, cat si de citre barbaji, penta a-gi trezi feminitatea, respectiv masculinitatea, in numérul anterior al revistei v-am prezentat céteva dintre plantele care induc rezonanfa cu cele trei arhetipuri feminine, asa cum sunt ele cunoscute fn Ayurveda, medicina veche a Indiei. In acelagicadru tradifional, se regisesc de asemenea gi trei arhetipuri mascu-line: Vata, Pitta si Kapha. Barbatul perfect este cel care manifesta caracteristicile tuturor celor trei arhetipuri, Multe dintre plantele care favorizeazd trezirea si amplificarea calitijilor masculine in fiinfa umana sunt guvernate de Soare si Marte, Arhetipul Vata - barbatul care cucereste femeia prin rafinament Daci esti fe- meie, iar iu bitul tau ifi face cite o surprizi in fiecare zi sau te uimeste BORE prin sponta. neitatea lui, sh sti of sigur are asimilate calitagile arhetipului Vata. Barbafii din aceast& categorie sunt remarcabili prin originalitatea si inventivitatea lor, sesizabila mai ales in planul comunicarii (afective, intelectuale si verbale). Bi sunt mereu entuziasti si au o mare ugurinjd fn a-si sublima impulsurile erotice in trdiri pur afective, mentale sau inspirapii attistice geniale, Din categoria lor fac parte marii creatori de arta ‘Asemenea birbaji dovedesc 0 intuitie de exceptie, care ii ajuta sa ghiceasc& toate migcdrile sufletesti si gindurile iubitei lor. Rafinamentul care impregneaz& intregul fel de a fi al barbatului arhetipal Vata face s& tremure de emofie inima oricarei femei sensibile, Fiecare atingere a iubitei lui fi provoacd stiri de o bogajie inexprimabila. Cand. este indrigostit, adori si respire fiinfa iubitt cu tofi porii pielii lui, pan’ in adancul inimii. Delicatejea cu care se apropie de sufletul iubitei inlatura orice eventual’ impotrivire a ci Femeia care ajunge si faci dragoste cu un astfel de birbat are senzafia c& igi dizolva forma fizic& si devine zborul insusi, aceasta constituind 0 experienf& elevati, pe care mu o va uita niciodata. Yoga Magazin 7Oya G_ incontinuare prezentim cateva exemple de plante care amplificd rezonanfa cu arhetipul masculin Vata. © = Sunatoarea (Hypericum per- foratum) favorizeazi trezirea Inimii, in sensul de centru esenfial al fiinfei. Ea imprim&’ energiilor 0 tendinfai ascensionala gi are puterea de a aduce lumina in colurile cele mai obscure ale subconstientului. Aceasti plant’ faciliteaz comunicarea afectiva. si amplifick abilititile intuitive. Este recomandaté mai ales birbafilor care suferi de stiri depresive, care sunt lipsiti de entuziasm sau au o fire mohorata, inchisa, refuzind manifestarea iubirii . © = Coriandrul (Coriandrum sa- tivum) este o plant’ guvernati de Marte, planeta masculinitatii, motiv pentru care este deseori folosit in formulele naturiste de crestere a virilitafii, Are un efect euforizant, mai ales in cazul folosirii fructelor zdrobite in miere. Printre calitifile arhetipului ‘Vata pe care le poate trezi se numira si ingeniozitatea, In unele traditii, chiar exist credinja ferma c& daci o femeie insircinati minanc& seminje de coriandru, copilul pe care-I va naste va dovedi multX—imaginatie si originalitate. Aceasti plant’ este indicat mai ales barbatilor care au tendinfe agresive si care se confrunti in paralel cu o stare de obosealad general sau cu diverse senzafii de arsurd (gastricd, a uretrei). © Sofranul (Crocus sativa) este de asemenea o planti masculina, guvernaté de Soare, renumiti pentru efectul ei afrodisiac gi pentru calitatea de tonifiant al sistemului reproductor si al inimii. El poate induce anumite capacititi premonitorii, —specifice arhetipului Vata. Este sugestiv faptul cA vechii persani foloscau sofranul pentru a stémi vantul, ori Vata Dosha reprezint’. in Ayurveda Acrul in migcare, dinamizat si in fiinfa umand prin interme acestei _plante. Sofranul trezeste si anumite calitXi specifice arhetipului Kapha, ca de exemplu devotamentul si puterea de a ierta © = Gensiana (Gentiana lutea) este © alt& planté masculin’, care amplific& puterea de sublimare a energiilor din planul erotic in plan afectiv. Este recomandati birbatilor —excesiv pasionali, care se confrunté~ cu fenomenul de ejaculare precoce, polufii, herpes genital sau alte leziuni genitale de tip ulceratiy, inflamator, cu acnee gi afectiuni febrile. Arhetipul Pitta - barbatul cu ochi de foc Magnetismul privirii lui este irezis- tibil! Daca esti femeie si se uit la tine un astfel_ de barbat, simpi cum din ochii tui pleact mii de sigeti de foc ce patrund in inima ta, iar trupul ifi este bruse cuprins de o cllduri plicuti, chiar...orgasmatic’. ‘Sub privirea lui simgi c& te nasti int-un chip nou, metamorfozdndu-te, si arzi de iubire. Barbatul Pitta are puterea de a trezi focul pasiunii in femeia pe care o iubeste. Are o inteligenfi sclipitoare, iar prezenta lui, de asemenea stralu- citoare, este remarcati imediat. ‘Are un succes rapid in plan social {n tot ceea ce isi propune, intrucat posed o mare putere de a acfiona side a se focaliza, Nu se teme de refuzul unei femei, iar micile capricii ale acesteia chiar il provoaci si meargi mai departe. fi place s& trdiascd orice moment la intensitate maxima. Un autocontrol exemplar si 0 mare putere de transformare liuntric& fi permit, de asemenea, 0 evolutie spirituald rapid&. Are un curaj extraordinar gi deosebite aptitu- dini de conducitor. Din aceasti categorie de arhetipuri masculine fac parte hipnotizatorii celebri gi ‘marii comandanfi de osti. Q_ incele ce urmeaza descri- ‘em succint efectele cAtorva plante care amplifick rezonanja_ cu calitajile fierbinji ale arhetipului Pitta si de asemenea capacitatea de transmutare a fluidelor reproducatoare (sperma, in cazul barbatului). © Busuiocul (Ocimum Basilicum) este o plant masculina guvemata de Marte, care amplified energia subtilé a focului in multiplele sale aspecte: focul pasiunii, focul iubirii, focul inteligenfei si focul _aspiratiei spirituale. Este explicabil astfel efectul profund purificator (prin arderea impurititilor) si de intensificare a strilucirii aurice pe care bustiocu! i are, efect folosit in popor pentru a fine la distanqa spiritele rele. Busuiocul este recomandat birbafilor reci, care se tem si se deschida afectiv sau erotic fajti de femeia iubité, care au - pe un fond psihic caracterizat de anxietate sau atagamente - probleme digestive sau respiratori. © Ghimbirul (Zingiber officina- Je) este o planta care amplifici: mult rezonanja cu energia subtila a focului, Dinamizeazi Manipura Chakra, tre- zeste puterea de a actiona si creste curajul. Este indicat barbagilor care nu ‘au capacitatea de a se mobiliza sau care sunt distanfi si protocolari, ascunzindu-si vulnerabilitatea sub ‘masca unei riceli afective. 8 Yoga Magazin© Paducelul (Crataegus oxy- cantha), plant’ guvernati de Marte, faciliteaz sublimarea tendinfelor violente (iritare, mnie) si trans- formarea lor in iubire plin’ de cAldura. Este indicat barbagilor care s-au inchistat dup& ce au suferit un esec sentimental si, eventual, au dezvoltat pe fondul _acestei experienfe. amare tulburari cardio- (mai ales _palpitatii, tahicardie, hiper-sau hipotensiune). © Maghiranul (Origanum ma- Jorana) este 0 plant masculind care incalzeste. Armonizeazi in fiinti energia subtild a focului, mai ales la nivel mental, si este recunoscutd pentru efectul ei sedativ, calmant, analgezic. Este _recomandat barbatilor deprimafi, contractati de durere (fizic’ sau psihica). fn numeroase tradifii exist& credinga c& alind suferingele si aduce fericire. vasculare Arhetipul masculin Kapha - calmul ui este imperturbabil ! Arhetipul Kapha exceleaza prin calmul Jui impertur- babil. Nu in- cerca sa-l e- nervezi, pen- reusi! De alf- fel, linigtea lui contagioasi te va cuprinde si pe tine in scurt timp. Profunzimea trairilor sale nu-i per- mite s& se irite la orice detaliu cotidian nesemnificativ. Fidelitatea si devotamentul de care di dovad’, ca si adancimea sentimentelor lui, impresioneaz& orice femeic. Este 0 rezenfiimpozanti, avénd o mare fort de impact , atat la nivel fizic (ste remarcabil prin robustefea Ini!) cat si la nivel mental. Are o per- severenfi demn& de invidiat, fiind susfinut in finalizarea actiunilor sale de 0 vitalitate excelenti, in jocurile amoroase este provocat cu mare greutate, dar, odati starnit, nu se mai opreste. Daci intenfionezi si incifi, trebuie si fii siguri c& esti odihnita ca s&-i poti rezista, cici este un adevirat maratonist al amorului! Induce cu usurinfi in femeia cu care face dragoste dorina de a se abandona iubirii, intrucat stie cum s& 0 facd si se simti in sigurangi si protejati. Plante care indue rezonanta cu athetipul masculin Kapha si amplific’ vitalitatea sexual: © —Ginsengul (Panax quingue- folius), guvemat de Soare, este folosit din cele mai vechi timpuri pentru marirea potenfei sexuale (mai ales ridicina de ginseng). Poate fi umit, fr nici o exagerare, regele afrodisiacelor, datorit& efectului stu profund revitalizant si tonic rege- nerator pe care-1 are mu numai asupra organelor genitale, ci si asupra — tuturor constituentilor corporali si asupra in Este foarte util barbatilor care doresc si se implineasc& din punct de vedere fizic. © Colfii babei (Tribulis teres- tris) au un profund efect relaxant, care permite un comportament firesc si menfinerea linisti interioare, chiar in situafii conflictuale, Planta este indicat& barbatilor care se confrunta cu tensiuni relafionale si care au reacfii nenaturale, eventual cu tendinfe violente. Colfii. babei fortifick sistemul reproducttor masculin, determinand cresterea cantitifii de sperma. Aceast& planta este recomandat& in yee) ccaz de sterilitate si impotenta. © Seminfele si ridiicina de lo- tus (Nelumbo nucifera) sunt tonice regenerante seminale, fiind indicate in caz de spermatoree (pierdere a spermei). Seminfele ajutd la trezirea centrului inimii (Anahata Chakra), amplificdnd starea de devofiune si prosperitate spirituald, calitafi speci- fice arhetipului Kapha. Rédacina dinamizeazi in special Muladhara Chakra si creste vitalitatea, fiind recomandata in situafii de impotenta, © Sofranul (Crocus sativa) am- plific& devotamentul si puterea de a ierta, calitati specifice arhetipului Kapha. Este indicat barbatilor incrdncenafi, tensionafi, razbunatori, care nu pot uita pe cei care au gresit fati de ei sau le-au stat in calea realizarii unui scop. Cea mai bund metodd de administrare a plantelor este sub forma de pulbere uscaté, menjinuté sublingual timp de 15-20 minute, de 4 ori pe zi, minim 2-3 luni de zile. in finalul articolului va dezviluim un mic secret, care sperim s& le bucure mai ales pe cititoarele noastre. Plantele prezen- tate in acest articol pot fi folosite nu mumai de citre barbafii care urmaresc s&-si trezeasc’ anumite calititi specifice mui _arhetip masculin, ci si de cdtre femeile care intenjioneazi s& atrag’, prin rezo- nanfi, barbaji aparfinand arhetipului respectiv!® Dr. Marilena Galci Yoga Magazin 9Rezonanta si YOGA Prof. yoga Dan Bozaru Legaturile care unese si sustin elementele universului (luerurile, fiinfele, procesele, fenomenele create) au la baz&, dup% cum am aratat in numarul precedent al revistei noastre, fenomenul de rezonanfé. Datorité asemanarii dintre cle, fenomenele, obiectele sau energiile subtle consoneaza, adic’ vibreaza la unison, evocindu-se reciproc gi selectiv, prin actiune la distanj&, intoomai ca in cazul acordarii pe aceeasi frecvenfi de vibrafie a dou’ posturi de emisie — receptie. intr-un astfel de caz, se stie c& rezonanja are loc numai_ atunci cand freevenfa este apropiati sau coincide cu una dintre frecventele (numite proprii) cu care sistemul rezonant este capabil si oscileze. De asemenea, in (11) anumite niveluri de manifestare ale universului. Daca yoghinul isi ff mentine focalizata atengia, pentru a sesiza cat mai fidel__posibil punerea la unison a propriului siu focar energetic cu focarul energetic din macrocosmos, atunci fenomenul de rezonan{i are mari ganse si se producd, stimuland in fiinja oricdrui aspirant —_uluitoare Sica spirituale, pline de revelagii inedite. In practica yoga perseverent angrenati se poate constientiza in mod inefabil si nemijlocit multitudinea grandioasd a proceselor de rezonanfi, care sunt timpul rezo- nanjei are loc un transfer de energie de “la sistemul exci- tator c&tre cel rezonant. Atunci Semnificatii : ale fenomenului de rezonanti ezoterice cand se atinge conditia de rezonanta, amplitudinea oscilafiilor creste foarte mult, prezenténd un — maxim caracteristic; ea ar putea deveni infinita dacd nu ar exista pierderi de energie datorate unor factori de genul frecirii. Fiind un fenomen selectiv, rezonanta ofera posibilitatea de a pune in evidenfa oscilafii putin perceptibile prin alte procedee, sau de a canaliza un transfer de energie pe 0 anumiti freevent& in scopul provoctrii unui anumit fenomen, cum ar fi de pilda 0 tranzitie energeticd sau de alt factura. Descifrarea performanfelor yoghinilor tn. procticagyonn: ycermanfeaeate perceput ca un proces de inifiere si amplificare a unor vibrafii, constient sesizate in fiinja, produse sub acfiunea uunor energii vibratorii care provin din asimilabile cu toate fenomenele generate de vibratia ~ energie, uneori extrem de find gi subtila, ce actioneazi la diferitele niveluri ale structurii fiinfei umane. Pe de alta parte, in macrocosmos sau univers intilnim adevarate sisteme sau centri ~ focar gigantici de energie, care vibreazi pe ©, frecvenja apropiat8 de punctele energetice specifice din universul liuntric al fiinfei umane; in aceste conditii, _punctele_energetice respective se comport’ ca_niste veritabili rezonatori, tocmai pentru c& ci sunt capabili si intre la unison in vibrajie, grafie fenomenului de rezonanff, atunci cand sunt stimulaji sau excitafi prin vibrafii de freevenfa egal cu freoventa lor proprie. Continuitatea procesului de rezonanja in universul luntric al yoghinului va fi mentinuti, insa, numai datorit concentrarii sale neintrerupte. Amplitudinea vibrafiilor energetice induse si resimfite atunci de yoghin, veritabile unde purtatoare de armonie, sens si informatii, este maxima in cazul egalitafii acestor freevenfe, tinzdnd spre infinit dac& se pastreazi constanfi factorii ce declangeaza rezonanja. EsentialA, aici, va fi mereu atenfia focalizat& asupra fenomemului respectiv. Cunoasterea este posibila datoriti fenomenului de rezonanfa Practica yoga a permis sé se constate cd, in timpul menfinerii stirii de rezonanti, are loc un transfer neintrerupt de energie si informagii de Ja sistemul sau focarul excitator din univers (macrocosmos) citre focarul sau centrul specific corespondent din universul Miuntric (microcosmos) al fiinfei in cauz8. Din momentul in care se declanseazi fenomenul de rezonanj& léuntricd, in fiinf& apare ca fect o stare corespondenta cu energia receptati; practic acesta este misterul retrairii Liuntrice a unor stri minunate experimentate anterior, care pot fi astfel “recompuse” prin simpla acordare de vibragie mentala cu starea vizat& din trecut, fapt care genereazi aparifia fenomenului de rezonanti Printr-o simpl& extrapolare, desco- perim cA stiinta sau cunoasterea oricirui aspect sau fenomen, Iucra sau fing din univers se rezum&, in ultima instanfi, numai la asemenea procese de rezonanf%, prin acordare reciprock {ntre constiinfa cunoscatorului si 10 Yoga MagazinRezult& in mod evident cd, pe care metodologiile yoga explorand si stipdnind in esenfi autentice cauti si-l foloseasc& toate frecventele posibile de numai intr-un sens benefic, vibratie, adici toate stirile de creator si echilibrant, contri- constiinfi ce pot fi atinse, buind la desivargirea si inte- inclusiv cele aflate incd in grarea fiinjei armonia latenja, omul poate ajunge si universal cosmica, eunoasci intregul _ univers. Cunoseandu-se astfel cat Sesizind perfect importanja mai plenar pe ea insisi, fiinja rezonanjei, infelepfii Occiden- uman va putea cunoaste, prin tului au indicat oarecum intr-unrezonanfa, intregul univers care mod laconic: “Cunoaste-te pe 9 cuprinde, ceea ce fi va permite tine insuti gi vei cumoaste astfel <4 cuprinda gi ea, la randul ei, universul impreuné cu forjele universul esenfializat la nivelul ascunse ale sale.” La randul lor, propriului ei microcosmos. fnelepfii Orientului au exprimat —Acestea_reprezinti, deci, acelasi_adevar intro. forma diferiti, afirmand: “Cea ce este aici, in microcosmosul fiinjei tale, se afli pretutindeni in macrocos- mos sau univers. Ceea ce nu este aici, in microcosmosul flingei tale, nu este nicdieri in fintregul macrocosmos sau unele caracteristici de baz ce definese rezonanja ca principiu universal. Traditia yoga si cea tantric& igi prezint& invapiturile mai mult sau mai putin voalat, avand Ia baz si promovnd, sub diferite forme, tocmai_ acest principiu, care este rezonanja. Ele afirma cf, in fapt, rezonanja constituie baza cunoasterii si a gandirii, de unde se infelege c’, in ansamblul ei, cunoasterea este o rezonanfa. univers. Intuind clar aceste realitaqi, yoghinul perseverent descoperi cu incdntare si bucurie ci rezonanja este un fenomen constant, foarte usor sesizabil, Din cele prezentate, putem concluziona c& acest fenomen de rezonanfi este un proces selectiv si reversibil, dinamic (in sensul ci rezonanja este produsi si totodata produ citoare de migcare), mani- festindu-se la distanga (in timp si spatiu) si are loc in mod automat, Rezonanja este imateriala, energeticd Cinvizibili) si creeazi ceca Ey ce mumim un camp ‘Suing, tezonant. =P Agadar, putem afirma ca nu exist nici micar un PASS proces. sau fenomen. in creafie care si nu se supund legilor individuale ale rezo- nangei.© Yoga Magazin 11Drea Meditatia dupa Vedanta Asa cum au spus infelepfii tuturor timpurilor, meditafia este scara pe care putem urca la cer. Cele mai inalte revelafii devin astfel accesibile fiinfei umane care, pierduta in uitare, s-a indepartat de Creatorul ei. Pana dobandim, ins’, mAiestria in practica meditafici, este necesar si parcurgem céteva etape. Dintre acestea, cea mai important pentru inceput si mai dificil de realizat este purificarea minfii noastre. Mintea, acest paradoxal dusman — pricten al evolufiei noastre, asteapt’ mani- festarea alegerii noastre libere asupra modului in care 0 vom folosi. De obicei, majoritatea oamenilor aleg si-si foloseasci potenfialul mental in proportie relativ mica si {ntr-un mod care frdneaza evolutia spirituala. Cei inifiafi stiu, ins&, cd un bun control si 0 purificare adecvata a nivelului mental conduc fiinfa spre 0 dezvoltare spiritual’ accelerata, favorizind totodat& _procesele meditative. La fel de important’ este, pe de alté parte, deschiderea i armonizarea planului afectivitatii, cici, cum spune tradiia infelepeiunii milenare, doar “o inimi curati il poate oglindi pe Dumnezeu”, Tati cateva invafaturi ale {nfelepfilor filozofiei Vedanta, trans- mise de acestia in scopul de a orienta adeptul perseverent gi sincer citre atingerea felului suprem al oricdrei C&i spirituale: revelarea Sinelui. Purificarea interioara Daca, pentra un motiy sau altul, neglijim si practicim meditafia, aceasta este dovada faptului ca riménem in continuare atasafi de experienfa empiric; n-am atins inc’ viaja (existenfa) profund’; cum s& ravnim la Cunoasterea integral atat timp cét nu stim, in nici un moment al existenfei noastre, si discriminam Realul de Ireal? Un sadhu i-a facut intro zi o viziti. lui Rama- krishna; el repeta fari incetare: Eu sunt Brahman! Eu sunt Brahman!” Insi acest cilugir era egoist; el urmarea mereu propriul interes sau propria placere. Ramakrishna il mustra: ,,De ce repetati aceastd mantra de vreme ce suntefi inc& atras de lume?” Calugirul recunoscu c& merita acest reprog, iar dac& vizitati vreodata Dakshinesvar, putefi citi pe perefi, scrist cu cérbune, urmitoarea inscripfie: ,,Tot ceea ce am spus pand astizi nu a fost decat minciund; de acum incolo voi fi umil; mA voi stridui s& cunose adevirul si, daca Voi ajunge acolo, voi pistra tcerea.” Sfatul pe care Ramana Maharishi {i da celor care vor si evolueze este urmatorul: noi trebuie, in orice clip’, 88 cdutim raidacina (originea) eului. Aceast& cercetare trebuie si ne capteze atentia; atta timp cat nu o vom fi dus la perfectiune, orice alti problema nu trebuie sX reprezinte pentru noi decét un subiect secundar. Constiinfa cului este, oricum, butucul rofii; este necesar pentru noi sé ajungem la el si s& (re)urcm pand la acest centru; astfel, prin efort, ne vom dezvolta treptat curajul si vointa. in acest mod se comport’ Jnana-yoghimul, spre deosebire de ceilalfi oameni, care tind catre circumferin& si se indepirteazi de Adevar, urménd razele divergente. Un autor mistic, care si-a pistrat anonimatul, a scris de curdnd: Cand vad o cruce intr-o bisericl, nu m& gandesc la Tisus; nu mi gandesc la nici un incident al Patimii; imi imaginez crucea ca un simbol, ca ‘insigi esenfa viefii spirituale; ea imi sugereazi anularea eului inferior. Pronumele EU se traduce in limba engleza prin I — barafi aceast’ litera si veti objine 0 cruce; Crucea inseamn& anihilarea, sacrificarea egoului.” Trebuie si ne cunoastem aga cum suntem si si ne acceptim condifia noastr’ actualt; vom fi misurat astfel distanja care ne mai separa de scopul pe care il. urmarim. Daci pistrim o fidelitate de neclintit fafi de Idealul nostru, vom reusi si ne ridictim pan’ la el. 12 Yoga MagazinSublimarea energiei emofiilor inferioare Cel de-al doilea pas al meditafiei — dup’ Vedanta — este urmitorul: energia emofionala _inferioara trebuie si ea integral sublimata, deoarece, prin ea, constiinta noastrs se afld incl in legttur’ cu partea grosier’ a individualitatii_noastre; este necesar si ne purificim de orice emotie instinctiva. Nu trebuie si ne impancientim dacf, la inceput, ne gisim ca intr-o ceafi; aceast ceaffi ne ascunde realitatea Idealului nostra. Nu trebuie insk si ne descurajim, ci trebuie s& ne intensificim eforturile, concentrandu-ne asupra lui Ishta Devata (zeitatea _interioar& personald); vom ajunge, in final, sa strapungem acest val tem si intunecat. Treptat, vom reugi si stépanim fluxul gandurilor noastre; atunci, intunericul se va transforma in lumina. Ar fi o greseald si neglijim energia afectivi, care se poate manifesta intr-o traire estetic’; in schimb, putem s& profitim de ea gi si o utilizim pentru a ne atinge scopul. Este foarte important si fim perseverenfi in practica spirituala. De asemenea, este bine si ne fnarm&m cu rabdare si astfel_ vom face progrese remarcabile; incetul cu incetul, valurile minfii se vor linisti. Dificultagile pe care le intampinam pot proveni si din afectivitatea inferioard, care trebuie 88 fie purificati. Pana la eliberare, drama se desfisoara in noi insine si, intr-o anumit ctapi a evolutiei, afectivitatea inferioaré. ne indeparteazi de scopul spre care tindem; dac& sublimam acest elan, forfa interioar& care ni se opunea va functiona in directia eforturilor noastre; pe viitor vom gsi in ea un ajutor prefios. Aceasti forfa psiho-emotionala se afla in fiecare dintre noi si este in interesul tuturor si gisim mijlocul prin care s& reusim s& o purificim; astfel ne vom elibera din sclavia in care ne complacem. Atat timp cét ne atasim de ceea ce este limitat, salvarea noastré nu este posibila; in infinit (Brahman) vom descoperi Realitatea: »Acolo unde nu mai vedem, unde nu mai auzim, unde nu mai distingem decat Sinele, acolo este Infinitul. Atat timp cat rimane altceva de vazut, altceva de auzit sau de judecat, noi ramanem in finit. Ce e infinit ¢ nemuritor; tot ce ¢ finit trebuie si moar’.” (Chandogya Upanishad, VI, 23-24) Dacé ne lisim orbifi de afectivitatea instinctiva, constiinja noastri va continua si adere la un centru inferior (al ego-ului limitat) Pentru a ilustra metoda pe care tocmai am expus-o, si presupunem c& vrem si ne eliberdim de 0 forma de emofie instinctiva, frica, de exemplu. Frica ia nastere intr-un centru inferior (Muladhara Chakra). Noi putem s& depersonalizaim acest sentiment, s&-1 privim de aspectul individual si sa-i conferim un aspect universal; astfel ne eliberim de el. ‘Adesea, o alti team’, cea de moarte, ne cuprinde pentru ci suntem singuri in camera noastra, izolati de lume; imaginatia intré atunci in acfiune si falsele identificéri funcfioneazi din plin. Daca, dimpotriva, e vorba despre un Fizboi, despre o epidemie, despre un pericol care ameningi intreaga comunitate, omul tsi depaseste slibiciunea, se mobilizeazi si infrunti moartea cu cura) ‘Acelasi procedeu poate fi aplicat la orice alt& pasiune violent. Putem concluziona, din cele de mai sus, ci nu trebuie si 1isim niciodat’ frau liber imaginafiei, pentru c& ea ne prezint& lucrurile in mod deformat; senti-mentul izolarii noastre permite _atunci imaginafiei perturbate si creascd intensitatea emofiei. Este bine si ne utilizim imaginafia astfel incat sx sublimim forjele instinc- tului (inclusiv pe cele emofionale); vom ajunge astfel si le dominim. A sublima un sentiment oarecare nu inseamna alt- ceva decét a lega (uni) acest sentiment cu con- ceptul de “infinit”; Prin aceasta, il amplificam controlat, il universalizim si putem, totodatd, stapa- nind dinamismu! pasional, sine inilfim pani la Divin. Puterea magica a renunfarii S8-I aducem ofrandd lui Dumnezeu tot ceea ce mai este in noi ignoranjé si iluzie — ne indeamna Vedanta. Sfanta Tereza de Avila a adoptat aceasta atitudine; si urmam sfatul pe care ea ni-l d&: Jat’ viaja mea, iati onoarea mea, iati voinfa mea; dispunefi de mine dup bunul vostru plac.” ‘SA renunfam interior la tot ceea ce posedam; s& nu pastrim nimic; ne vom purifica astfel de orice sentiment inferior. Sa incetém sa ne identificim cu gandirea noastré; si 0 aducem si pe ea drept ofranda in méinile lui Dumnezeu; aceasta este ceca ce noi numim ,,venerarea men- tala” (,adorarea _interioara”) = manasa puja Yoga Magazin 13Oieree De exemplu, putem alege si ne gindim la un ‘obiect oarecare; pe parcursul meditatiei, conturul acestui obiect se estompeazi; numele si forma dispar si doar substratul universal mai subzista, Tati cum gandurile grosiere, amintirile neinsemnate care constituie zestrea_noastra biologic, precum si toate gindurile parazite, isi vor pierde gradat vigoarea si vor dispirea in intregime. Dacé din interiorut nostra mai apar inci ginduri inferioare, trebuie s& le inliturim, consacrandu-le chiar si pe acestea Divinului. Occidentalii nu pot decit cu greu si adopte aceasta atitudine; crestinismul admite, de fapt, c& riul are limite; pentru hinduisti, binele si réul sunt doud aspecte complementare, si ei mu ezita sa aducd lui Dumnezeu ofranda tot ce este in fiinfa lor, atat lucrurile bune, cat si pe cele rele. Legenda lui Krishna Tati o legenda extrasi din mitologia hindusa, aceea a lui Krishna si Kalika. Un demon devasta si ingrozea {armurile Djoumnah-ului; intr-o zi, Krishna a intalnit un’ grup de credinciosi de-ai sai; cu totul disperati, acestia Iau implorat si distruga monstrul, Krishna a sarit in rau gi ra lovit mortal pe Kalika. Adevarul a iesit la iveala; Kalika nu era un demon; era un fost om care jurase si devind dusmanul lui Dumnezeu. Omordndu-] cu mana sa, Dumnezeu I-a acordat, in acelasi timp, salvarea. Cand era aproape si-si dea dubul, Kalika a vomitat un singe negru si i La oferit lui Krishna. Acesta a rispuns: »Darurile care imi sunt plécute sunt Uuntul clarifiat, laptele, préjiturile; tu nu respecfi riturile; eu nu am ce face cu acest singe.” ,Nu pot si-fi ofer decat ceea ce posed; Tu mi I-ai dat; ia-l inapoi; il depun la picioarele Tale.” ‘Aceasti legend este semnificativa. Ea ne arati ci doar renunjand la ceea ‘ce ne aparjine ne vom apropia in mod autentic de Divin; trebuie si-I abandonim lui Dumnezeu tot ceea ce este al nostru, binele $i raul, Doringa de elevare este o alegere liber’, si nu 0 constréngere chinuitoare Fiecare om trebuie, urmand calea spiritual, si invefe pe cont propriu secretul " desvarsirii purificarii mentalului siu si sublimarea naturii inferioare. Este de dorit s& evitim totusi ca acest efort si provoace o refulare sau 0 constrangere interioar’, deoarece’ astfel nu vom face decat si crestem fora instinctului si ne vom departa de scopul pe care il urmarim. ‘A proceda astfel ar insemna sa yrem sa ne impunem o disciplin& pentru care suntem —insuficient pregitiji si si ne expunem la reacfii interioare. puternice, Dac suntem in situatie, aceasta, trebuie sine analiza psihologic&; vom descoperi astfel din ce punct trebuie reinceputi munca de purificare, dat fiind faptul c& sistemul nostra psiho-emotional nu este inci in armonie cu spiritul; acest echilibru trebuie s&-1 intemeiem in noi cu orice pref. Ramakrishna a povestit urmitoarea anecdota: Un sadhu triia in fata unei case de toleranté; el se gindea cu oroare la acest stilag al picatului; unul dintre intimii casei flicea adesea, spre rusinea sa, o comparatie intre starea sa si cea a lui sadbu, céiruia fi purta un profund respect; ins sadhu. muri gi diavolul puse stpénire pe el; in acelasi timp, in casa vecind, barbatul celdlalt atinse realizarea ultima.” Purificarea nu trebuie si se limiteze Ja partea superficialf a individualitatii noastre; imaginafia insisi trebuie si devind puri. S& practicaim deci analiza interioara, exercitiu care cere din partea noastra un efort indelungat, dar, cu toate dificultatile lui, acesta’ este singurul drum pe care avansim in directia corecta. ‘Atéta timp ct imaginajia noastra ‘va continua si fie imbacsiti de génduri impure, nu vom putea cunoaste adeviratul Sine, Sa veghem plini de vigilenta pentru a nu confunda Martorul imuabil cu gandurile efemere care, fir si-1 afecteze vreodati, se proiecteaz’ succesiv pe el; noi trebuie si ne identifictm cu acest ecran permanent, si nu cu proiecfiile trecitoare. ‘Aceste sfaturi se apropie de tehnica aplicata de Jung, marele psihanalist care considera ci vindecarea este aproape asigurat& atunci cénd bolnavul Teuseste sisi descrie propriile. stiri interioare nesinitoase. incercarea in sine este tentantl, iluzia incepe si se destrame, iar cunoasterea iese la suprafaji. Progresiv, subiectul se destinde; bolnavul isi recunoaste gregeala; el observa ci s-a identificat gresit cu o individualitate strdin’ si concluzioneazi: Nu sunt eu.” Aplicand metode similare, nevroticul {i obfine din nou echilibrul mental, iar aspirantul care igi impune o disciplina spirituala asidud accede la un plan supranormal. Si mai adaugim cd, printre scriitori si attisti exist cazuri de schimbare subiti a viziunii (punctului de vedere); mulfi dintre ei au infeles un aspect universal dup& ce si-au definitivat 0 oper de arti; printr-un efort creator, ei s-au eliberat de 0 personalitate secun- dari, intrezarind chiar si pentru o clip& Realitatea Suprema. Practicdnd, deci, meditatia dupa Vedanta, ceea ce ne asteaptd la capitul drumului este insigi forja infinita care ne-a impulsionat s& parcurgem acest drum. Mentalul nostru nu mai este atunci decdt 0 mic& rotifé, armonios integrata in marele angrenaj al Vietii Universale.® Mihaela Dasicomis 14 Yoga MagazinPrincipiul Masculin gi Principiul Feminin in tantrism Prof. yoga Dan Bozaru Pentru a injelege cat mai bine viziunea tantricd asupra Creatiei si evolutiei, este necesaré 0 scurta si esenfializaté. incursiune in cunoasterea principiilor fun- damentale ale tantrismului. Acest demers cognitiv este absolut necesar, deoarece, dupa Tantra, Creatia nu este un proces care a avut loc odaté, la un moment trecut din timp si, de asemenea, nici disolutia ei nu va fi intr-un [any aioe) moment vitor. Ambele procése au loc si se petrec in fiecare clipa. Ceea ce existé si se petrece acum, in fata noastra si in noi insine, este perfect analog cu ceea ce s-a petrecut la “inceputuri”. Tot ceea ce existé — spune Tantra — nu reprezinté altceva decét efectul interactiuni continue dintre cei doi poli opusi: unul static (Shiva) § celalalt dinamic (Shakti). Partea exterioard a oricérei forme si a oricérui fenomen reprezinté aspectul creator al fortei dinamice; in interiorul oricérei creafii, ins, existd $i © forta statica, ce reprezinta chiar nucleul, inima existenjei fenomenale. Shiva — Principiul Masculin Universal Legenda spune c& Sadashiva (“cel care si-a dedicat existenja pentru binele celorlalti”), cunoscut gi ca Shiva, este Maestrul primordial sau Guru Suprem. El este cel care a oferit omenirii prima prezentare sistematicd a unei gandiri pur spirituale. Tot el, se spune, a fost fondatorul muzicii gi dansului spiritual hindus (Shiva Nataraja), fiind considerat ~ in plus ~ gi adevaratul intemeietor al medicinei tradijionale hinduse. in. sfera sociala, cea mai importanta contribufie-a lui Shiva la tntemeierea civilizatiei consti, spune legenda, in conceptul de “Dharma”. in limba sanscriti, acest cuvant semnific& “trisdtur,A caracteristic& inndscuta” (adic& ceea ce este propriu fiinfei umane). Shiva a explicat cf scopul fiinfei umane este s& obfin’ mult mai mult decat satisfactia senzorial’, gi anume: omul trebuie si dobandeasca infinita cunoastere si beatitudinea spiritual’. intreaga invajaturd a lui Shiva era dedicat& sprijiniri fiingei umane in vederea indeplinirii acestui scop. Pe vremea cind insusi Shiva era Guru, el preda aceste concepte tantrice jinand cont de stadiul de dezvoltare a constiinfei discipolului. in pantheonul hindus, Shiva este numele unuia dintre zei, component al trinitiyii Trimurti Brahma, Vishnu, Shiva. Shiva reprezint& aspectul divin de Distrugitor al Creajici limitate si, de aceea, el este intotdeauna asociat cu cea mai inalt dimensiune divin’, cea a Transcendenjei. Tantricii sunt adoratori ai tui Shiva, deoarece aspectul Divinului in calitate de “transformator”, de etern ‘nnoitor” al unei Creajii mereu vii, efervescente, se adapteazA cel mai bine cAutirilor lor, care vizeazi realizarea stirii supreme in care spiritul individual (Atman) se reuneste cu Spiritul Universal (Paramatman). Privit ca principiu universal, Shiva este supremul,arhetip masculin, stipanul sexualitagii transcendente, lumina eterna Constiingei care straluceste in adancurile Creatiei. ‘Yoga Magazin 15[ARV B ye Imobilitatea sa fascinant’ genereazi o irezistibila atractie si emana o nesfarsiti splendoare Divina. fn aceasta ipostazi, el este adorat ca find Tubitul universal, find asociat in mod esenfial unui alt aspect divin, care reprezint contrapartea sa feminin’, Shakti Shakti — Principiul Feminin Universal Una dintre caracteristicile principale ale tantrismului, consideraté de mulji ca find cea mai important’ si istincté, 0 constituie — firé indoiala ~ importanja acordat& conceptului de Shakti. Adeseori se spune gi se crede despre Tantra c& este un “cult de adorare a Mamei”. Desi acest lucra nu este de naturi si defineasc’ in intregime tantrismul, el reprezint& totusi un adevar. Shakti este principiul universal al energiei, puterii si creativitafii. Aceastii energie este considerati a fi Mama Universal. in cel mai inalt sens cauzal, Shakti reprezint& Divinul sub aspectul siu de Mami si, privind din alt punct de vedere, ea este insusi acest Univers ce izvoriste din Pantecele Ei. [at cum preamareste si adora Yoginihridaya Tantra pe Cea care concepe, sustine, produce si apoi hrineste infinitatea Jumilor in manifestare: “Respect si adorare Celei care este Fiinja, Constiinja si Fericirea Absolutd, ca Putere Infin care existd sub forma Timpului si Spatiului si a orice se afl in ele; si care constituie, de asemenea, Lumina Suprema Divina din toate fiinfele.”” Aspectul esenfial, insi, care 0 defineste pe Shakti ca minunatt si infinité Putere Suprema este perfecta Ei identificare permanenti (in esenji) cu Etemul Absolut (Franscendentul Imuabil, Shiva). Shakti reprezint’ atét Maya, iluzia, adic cea prin intermediul clreia Constiinja Absolut’ este ascuns& gi apare diferenjiata in manifestare, cat si Mula Prakriti, sau starea nemanifestati si nediferenfiata. ‘Shakti sau Energia Feminin§ Universal& se polarizeaz’, deci, sub doud aspecte: static si dinamic. Aceste dou forme ru trebuie infelese, inst, ca existind separat, rupte una de alta, ci ele coexista in fiecare moment intr-un tot indivizibil. in orice sferd a activititii forjei creatoare exist un aspect dinamic, de acfiune, sprijinit de celalalt aspect potential, static, ca un fundal, reprezentat de Shakti dormind “inco- licita” a baza coloanei vertebrale (Kundalini Shakti). Manifestarea Iui Shakti nu cunoaste nici inceput si nici @ sfarsit. Desi activitatea ei este continua si infinita, energia actioneazi totugi dupi un anumit ciclu bine stabilit, altemand perioadele de migcare cu cele de odihna. Atunci cind se migch i acjioneaz intr-un numir incalculabil de permutiri si diferite combinajii, energia Supremului (Shakti) se obiectiveazd in tot ceca ce existi. Dup’ o perioada adecvati de asa-numitd “odihna” — in care are loc un fel de sintezii a experienfelor acumulate anterior — energia se reorganizeazi si, astfel, procescle creafiei, mentinerii si distrugerii continua la nesfarsit. in tantrism, manifestarea lui Shakti este considerati ca fiind perfect liber; ea nu cunoaste nici un fel de lege care sf o supund, si o constrdng& sau s8.o determine in vreun fel anume. Astfel, nu exist nimeni si nimic care s& se opund in fata dorinfei ci de a se manifesta: “Substanja Ei este alcituit’ din Voinga (Iecha)” — Tantratattva in spiritualitatea si iconografia hindus, Shakti este Teprezentati sub mai multe forme, care “desemneazi anumite aspecte precise sub care ea poate fi adorati. Cele mai cunoscute sunt: Parvati, zeifa frumusefii si incantirii divine, Sati, aspectul tragic al ei si Kali, fata teribild a Energiei Divine, Indiferent, ins, de numele pe care-1 poarti, Shakti este intotdeauna constant gi irezistibil atrasi de Tubitul Ei cosmic, marele Shiva, care, plin de iubire, contempla fascinat mirificul dans manifestator al Iubitei Lui. © (va urma) 16 Yoga MagazinVASISHTASANA (Asana celui care vegheazd) Prof. yoga Claudiu Trandafir Tehnica de execufie Pusin cunoscut’, aceasti posturd merit totusi s4 fie practicat regulat, caci ea pune in actiune si fortific’ grupe musculare strategice pe care posturile clasice nu le solicit’ deloc. Invatarea sa nu este deloc dificil’, iar executia sa nu ne va lua mult timp. Execufia pe partea stangi © Ne asezim pe sol, cu picioarele intinse in fa- Wi. Ne aplecim usor spre partea dreapta, plasind mana dreapta pe podea, in spatele bazinului, apoi basculim trunchiul spre partea dreapta (vezi foto 1 gi 2). Mana stnga se va plasa pe coapsa. © Intindem muschii trunchiului si cei ai spate- Jui pentru a ridica trupul, care trebuie si formeze linie absolut dreapta, ca o santinela in pozitie de drepfi (de aceea, aceast asana mai este numiti asana celui care vegheazé). Corpul nu mai este in contact cu solul decat prin intermediul mainii drepte si a parjii laterale a piciorului drept. © Picioarele trebuie si ramana suprapuse; nu ne sprijinim pe ambele picioare. Numai partea laterala exterioar’ a piciorului drept (de jos) poate atinge podeaua, Nu intindem picioarele, ci le plasim perpendicular pe tibie, ca si cum am sta in picioare. Cu t&lpile intinse, ar fi foarte grou s& ne pastrim echilibrul, iar daci ambele picioare ar atinge podeaua, ar fi imposibil s& mentinem corpul rectiliniu, asa cum este necesar in aceast& asana. © Inspiram si descriem un semicerc cu braful sting astfel incat si-l aducem in prelungirea corpului. Rimanem nemigcafi in aceasti posturd timp de zece ~ douazeci de respirati © Mentinem braful stang in pozifia descris an- terior, apoi ridicdm piciorul stang, fara a lasa corpul s& se indoaie. © —Controlam corectitudinea posturii privind in directia picioarelor pentru a vedea daca soldurile nu coboar’ inspre podca. Corpul nu are voie sa formeze o linie frantd, ci trebuie si ramand rectiliniu, © =Dupa ce ne-am asigurat cA suntem in pozi- tia corect&, inchidem ochii gi ne interiorizim. Cei care nu-si pot menfine echilibrul pot pastra ochii deschigi; in acest caz, privirea va fi orientata drept in fafa. © = Menfinem asana cat mai mult timp posibil, apoi revenim Ia sol. © Dupa constientizarea efectelor, realizim execufia pe partea opusi. ‘Yoga Magazin 17corpului, Raménem nemigcafi fin aceasti posturi timp de zece — doutizeci de respirafii © Urmirim s& respirim ct mai profund si s& simfim dilatarea cutiei toracice, in special in partea corpului orientati cltre in sus. © Expirafia si inspiragia vor avea 0 durati egald. © Mentinem braful drept fn pozitia descrisi anterior, apoi ridicim piciorul drept, firi a Bisa corpul s& se Concentrarea la execufia pe partea stanga © Constientizim energizarea intensd a brafului si a piciorului stang, Percepem afluxul intens de energie prin coloana vertebral. Sesizim dinamizarea centrului ‘energetic subtil Manipura chakra, in aspectul stu lunar, receptiv, feminin. Executia pe partea dreapta © Ne asezim pe sol, cu picioarele intinse in fat. Ne aplecim usor spre partea stngé, plasind mana stnga pe podea, in spatele bazinului, apoi basculdm trunchiul in partea sting’. Mana dreapt’ se va plasa pe coapsa. © {ntindem muschii trunchiului si cei ai spatelui pentru a ridica trupul, care trebuie si formeze o linie absolut dreapti, ca o santineli in pozifie de drepfi. Corpul nu mai este in contact cu solul decét prin intermediul mainii stangi si a parfii laterale a piciorului indoaie. © Controlim corectitudinea posturii privind in directia picioarelor pentru a vedea dac& soldurile nu coboari inspre podea. Corpul nu are voie si formeze 0 linie franta, ci trebuie s& rman rectiliniu, © Dupi ce ne-am asigurat c& suntem in pozifia corecti, inchidem ochii gi ne interiorizaim, © Menjinem asana cat mai mult timp posibil, apoi revenim la sol. © Constientizim efectele. Concentrarea la execufia pe partea dreapta © Constientizim energizarea intensi a brafului sia piciorului drept. Percepem afluxul intens de energie prin coloana vertebralé. Sesizim dinamizarea centrului energetic subtil Manipura chakra, in aspectul su solar, emisiv, masculin. sting. © Picioarele trebuie s& riman& suprapuse; nu ne sprijinim pe ambele picioa~ re, Numai partea lateral exterioari a_piciorului sting (de jos) poate atinge podeaua. Nu intindem pi- cioarele, ci le + plasim perpendicular pe tibie, ca $i cum am sta in picioare. © Inspirim si descriem un semicerc cu braful drept, astfel incat si-1 aducem in _prelungirea 8 Yoga MagazinErori care ar putea sa aj - execufiel in. timpul realizSrii acestei | urmitoarele erori: esa aumnpeatetin corel eet Ries, cnn r Nu exista contraindicafii Ia realicaresaveste ‘posturi. Locul in seria de asana-e 'Vasishtasana poate fi integrata in seria tehnictlor-de ‘medizire Ginainte de Salutul Soarehui), sau ca asana| de sine stititoare, dupa Ardha-Matsyendrasana, Efecte benefice ™ MUSCULATURA Principalele efecte ale a nivelul musculaturi 1 SOLDURILE $I ZONA BAZINULUL ‘Asana pune in actiune © mulfime de mugchi care sunt foarte rar folosifi, nu numai in yoga, dar si in sport si esteiposturi vor fi resimfite la | MUSCHU COLOANEI VERTEBRALE, Sunt fortificafi in special muschii care sunt agezafi oblic, faf% de sira spiniri, Musculatura coloanci vertebrale este pputemic enengizatt de aceast posturd. § COLOANA VERTEBRALA intinderea unor importante grupe musculare intr-o atitudine pufin obisnuitl are ca efect corectarea defectelor de staticl a coloanei vertebrale. Starea intregii coloane vertebrale depinde de starea muschilor si a ligamentelor sale. Nu vertebrele sunt cele care se deformeaz§, ci tocmai muschii gi ligamentele, care ar trebui in mod normal s& susfind si st {ndrepte sira spindirii, Aceste “proptele” sunt intinse corect prin abordarea acestei posturi, care contribuie deci la corectarea atitudinilor nesindtoase, Coloana ar trebui si fie intotdeauna asa cum o pozifionm in Vasishtasana miNCHEIETURILE MAINILOR Aceasti. posturi intéreste si red’ suplejea incheieturilor miinilor. §§ SISTEMUL NERVOS Principalul beneficiar al execufiei acestei asana este dublul lant simpatic care se afl de-a lungul coloanei vertebrale, de 0 parte si de altaa ci. Pundind in acfiune musculatura profianda a coloanei vertebrale, asana provoact un aflux de singe cltre centri nervosi vitali, Avantajul suplimentar al acestui exercifiu este actiunea sa asupra intregului lant simpatic, si nu numai gimnastic’. Musculatura coastelor este in mod special solicitats si intirita, ca si muschii oblici ai centurii abdominale, care este important si fie fortficafi, mai ales in perspectiva realizirii exercitiilor de pranayama cu centura abdominal controlati. Muschi din zona orientata catre sol a trunchiului sunt cei mai solicitaf, ceea ce permite o bund respirafie costala fn zona ‘runchiului orientaté cate tn sus. Aceasti posturé realizeazi automat respirefia yoghind cu centura abdominal controlati, ale clrei avantaje le ofera agadar {in totalitate, Este suficient si ne concentrim asupra modulti fn care respirim in pozitia finala a acestei asane pentru a simfi exact cum trebuie si se realizeze respiratia cu centura abdominal controlata. Prin wrmare, va fi usor s& o realizém oricdnd pe aceasta din urma, fiind agezafi, in picioare si chiar in timp ce mergem. = UMERIL Musculatura umerilor si a trapezului sunt intirite in mod armonios. supra unei singure porfiuni a lui. Vascularizarea mai bund a musculaturii vertebrale mareste si circulatia singelui in vasele sanguine care hrdnese miduva spindrii, ceca ce are repercusiuni favorabile asupra ansamblului funcfiilor nu numai vegetative, ci si motrice si senzoriale ale sistemului nervos. (Pozele exemplifici executia asana-ei pe partea dreapti.)® Youa Magazin 19¢ la inceputurile, sale, D alchimia utilizeazi dis- cursuri cu dublu sens pentru a-si pastra nerevelate tainele, Acest procedeu este cunoscut sub numele de diplomatic sau limbaj diplomatic. Un text confine simultan un discurs exoteric, destinat ,,mare- lui public" si un discurs ezoteric, destinat ,,inifiaflor*, Discursul exo- teric - al cdrui sens este deja figurat - are aici un sens esenfialmente moral, discursul ezoteric - mult mai apro- piat intr-un anumit fel de sensul propriu - evocdnd procesul inifiatic al Marii Opere. Pentru cei plini de aspiratic, cunoasterea misterioasei Materii Prime este 0 conditie sine qua non a realizarii Marii Opere; fara un punct de plecare corect, intregul proces operativ risc& s& fie zadamic. in afara situatiei ideale a prezenfei fizice a Maestrului spiri- tual, aspirantul la des&varsire nu are alte surse de informare decét trata- tele alchimice, pline de formulii simbolice, criptice, dar impregnate de parfumul misterului care trezeste intuirea si nostalgia Sinelui... Agadar, si vedem cum prezinté Adepfii, in lucrarile lor, Materia Prima: Morienus pees este un Iueru unic care confine in el insusi cele patru Elemente gi le domina.” Triumful Hermetic y+. €@ confine orice lucru de care ave nevoie. Ea se omoard de la sine si apoi invie de la sine, ea se fecundeazi singur’, se topeste singura in propriul séu sange.” Denis Zachaire »Daci declarim Materia noastr& ca find spiritual, este adevarat. Dac 0 declarim corpo- - Materia Prima - fundamentul Operei Alchimice Cine nu a auzit de Piatra Filozofalé a alchimistilor, cea care dé puterea de a transmuta metalele obisnuite in aur? Putini sunt insd cei care s-ar incumeta sé intreprindé Marea Operd, stiute fiind dificultafile si riscurile la care se expune cdutdtorul imprudent si lipsit de o ghidare corespunzétoart See rali, nu mintim. Dacd o numim celesti, acesta ¢ adevaratul siu nume, Dacé o numim terestra, vorbim cu exactitate.” Braccesco »Acest lucru este o piatrd si nu este piatri, o gisim pretutindeni, este un lucru murdar gi prefios, ascuns si cunoscut de tofi. Este un haos sau spirit in forma de corp si totusi ea nu este un corp. Este marele si divinul mister, obiectul pe care-I cAutim. El este totul. Prin el - totul, si grajie lui - totul. Doua naturi, o singur& esenja: pentru cd una este atrasi de cealalté si una este dominata de cealalti. Este Apa luminoast, ceea ce mereu fuge, ccea ce este atras de elementele sale. Este Apa divind care a fost ignorata de tofi, a cirei natura este greu de vizut; de vreme ce ca nu este nici metal, nici apa cea in vesnici migcare, nici 0 corpora- litate. Ea este de neimblanzit. Totul fn tot, ea poseda o viafa si un spirit, si puterea distructiva.” 20 Yoga MagazinCorpus Hermeticum ..Tu esti fn totul compus din toate puterile.” Morienus »Discujia —dintre Morienus si Regele Khalid: ©, Rege, ii spun adevarul: Dumnezeu, pentru plicerea sa, a creat in tine acest lucru prea-minunat si pretutindeni el este cu tine si mu poti fi separat de el. Tu esti Minicra sa, pentru c& el se afld in tine gi, pentru a-fi marturisi adevarul, depinde de tine daca vrei si il iei $i sf il primesti. Cel care va cduta 0 alti piatrd in Oper’ va fil dezamagit.” Kitab El Focul »Nimic nu este mai comun pe lume decét acest lucra misterios: el se giseste si la bogat si la s&rac, langi cel care c&latoreste ca gi Langa cel ce sti. O, Doamne! Daci J-am desemna cu adevaratul siu nume, ignoranfi ar striga: Minciuna! — iar oamenii inteligenti ar rimane perplecsi. Aceasti piatra vi vorbeste si voi nu o auzifi. Ea vi cheama si voi nu-i raspundefi. O, stupoare! Ce obstacol va astupi urechile! Ce exaltare obscura va inndbusa inima!” Cosmopolitul »Subiectul vostru se afl sub cochii tuturor: nimeni nu poate trai ari el; toate creaturile se folosese de cl, dar pufine jl percep. Fiecare il are in puterea sa.” Cele sapte capitole ale tui Hermes wlati, va infatisez ceea ce sti ascuns: opera este cu voi $i in voi; Bisind-o in voi unde o avefi neincetat, o avefi si intotdeauna, oriunde v-afi afla.” Jakob Boehme »Aceast& Apa exist din vesnicie, se intinde in toate punctele acestei lumi si este Apa Viefii care patrunde Moartea. in nici un loc ca nu este sesizabila, nici perceptibilé. Dar ca tumple totul in mod egal. Ea se afl de asemenea in corpul omului, iar atunci cénd fi e sete de aceast ADA si filozoful © bea, lumina Vietii se aprinde in el.” Buddhism win acest corp inalt de opt picioare este cuprins’ lumea, geneza lumii si calea care conduce la sfarsitul lumii,” Ripley — chemica” ~»Sufletul elevat este focul secret al filozofiei noastre, este parfumul nostru, apa noastri mistic’.” »Opera omnia Philalethes pIntrarea deschisé in palatul inchis al Regelui” -=-Cici apa noastra este focul pe care-1 ciutam.” Aurora consurgens Senior spuse: $i cand ei vor si extragi aceasti api diving, care este foc, ei o incalzesc cu focul stu, care este api, si acest foc ei I-au misurat pani Ia capat si l-au scuns din cauza smintelii natangilor. Focul nostru este apa. Filozoful utilizeazi apa, dar ignorantul utili- zeazi focul.” Turba philosophorum Apa vesnicd, tocmai apa care di nastere pietrei_ noastre foarte prefioase.” Consilium coniugii »Piatra este apa unui izvor de apa ‘Apa este viafa oricdrui Iucru; aceasti api este viaf c&ci ea nu moare atita vreme cét existi lumea, fiind principiul lumii.” SIMBOLISM] Turbam philosophorum exercitationes »Mulfi se cearti, in indelungi controverse, pentru a stabili dacd piatra, sub diferite nume, este compusa din mai multe, din doua sau dintr-o singuri substanta. Dar acest filozof (Scites) si Bonellus spun ci Opera intreagi si substanfa intregii Opere nu sunt nimic altceva decat apa, si cl tratarea acesteia nu poate avea loc decat in apa. $i exist de fapt o singura substanfi in care este confinut totul, si aceasta este sulphur philosophorum (sulful filozofilor), care este api si suflet, focul naturii, acvila, lacrima, primul ulei al infeleptilor, materia prima a corpului perfect. $i, oricare ar fi numele pe care injelepfii I-au dat pietrei lor, ei au desemnat si sau referit la aceasti substanfi unica, adicd aceastt api din care totul provine gi in care totul este confinut; care guverneazi totul, in care se fac greseli si in care greseala insisi este corectati. Eu o numesc ,,apa filozofica”, nu apa vulgara, ci apa mercuriala (aqua mercurialis), fie c& este simpli sau compusa. Caci in ambele cazuri este vorba despre api filozofica, desi mercurul vulgar este diferit de Mercurul filozofic. Aceea este.simpla si nu amestecat’, aceasta este compusa din dou’ substante, si anume din minereul nostra si din apa simpla. ‘Aceste ape compuse constituie Mercurul filozofic, de unde putem admite c& substanja, sau materia prima insisi, consti din api ‘compusd. Unii admit existenfa a trei componente, alfii — numai a dowa componente. Pentru mine, doud speci sunt de ajuns: masculin si feminin sau frate si sor’. Totusi, ei mai numesc apa simpla si otrava, argint-viu, aqua permanens, guma, ofet, uring, api de mare, dragon si sarpe. Zdrobeste piatra intr-o pudré foarte find si pune-o fn ofet limpede gi celest si ea se va dizolva imediat in api filozofic’.”"© Octavian Crey Yoga Magazin 21Payee Trezirea lui Kundalini Marturia exceptionala @ unui yoghin occidental Fenomenul s-a declansat in timpul unui exercifiu de yoga vederii in ziua de 22 august 1979 am trait un eveniment care avea si-mi transforme viafa in mod radical si ireversibil. Profesorul meu de yoga ne vorbise uneori despre 0 forja ascunsi in fiinja umand, ca un sarpe incolacit in jurul lui insusi*, numit’ Kundalini. Ea trebuie s& fie treziti gradat, sub indrumarea directé a unui maestra. yoghin, deoarece altfel putea si fie periculos. Procesul s-a declansat in cursul unei practici yoga absolut obignuite. Nu practicam hatha-yoga decit de 3 ani, si tocmai imi realizam sedinfa Zilnica de asana-c. Era intr-o dup’-amiazi. M-am ntrebat adeseori ce declangase in fiinfa_mea acest fenomen, desi exercifiile realizate nu aveau nimic exceptional. Ulterior mi-am dat seama cf a fost vorba despre acfiunea conjugat’ a mai multor factor. Eram in camera mea si, dupi o indelungat’ practici hatha- yoghin, realizam cateva exercifii de pranayama (Controlul. respirafiei). Dup& Céteva minute, mentalul s-a calmat complet, Am inceput si fac un sexercifiu de yoga vederii. Inainte lucrasem tehnici de pranayama, 0 ‘ord si jumatate. In timpul realizarii acestui exercifiu aveam 0 respiratic foarte ugoard, aproape inexistenta si nu mai simfeam nevoie de oxigen. Privirea era indreptat’ cdtre in jos. Dupa céteva migciri ale globilor oculari, am avut brusc impresia ci ca basculeaza dintr-o dati cAtre in- cum ochii mei fizici s-ar fi intors catre in spate; ins era doar © impresie. Am perceput in acel moment un fenomen de perspectiva, ca si cum privirea mea paitrundea in coloana vertebral prin partea de sus, sub forma unui tunel cu o lumin& la capitul stu. Cand am vazut aceasti lumina, ca a fost spontan proiectat& inspre mine, Am imfit atunci cum urca prin spate o furnicatura foarte find. In cateva secunde, aceasta s-a dezvoltat pind la ceafa. Nu am opus rezistenfi fenomenului, si energia a urcat pind in cap. ‘Atunci a inceput si se reverse un suvoi de energie si de furnicaturi in tot corpul. Simultan cu aparifia acestei energii aveam impresia cK sensibilitatea mea fat de tot ceea ce ma inconjura se amplifica. “Energia imi amplifica atenfia si atentia imi amplifica energia” Intensitatea energici crestea tot mai mult, Cu fiecare secunda care trecea, fluxul de energie care ascensiona pe coloani cra tot mai intens. M-am alarmat putin. Eram vigilent, dar insusi faptul de a fi vigilent, atent la ceca ce se producea amplifica si mai mult energia si, paradoxal, energia mi ficea si mai vigilent, Am iesit afard din casi si am decis si merg in centrul orasului in care locuiam, Fenomenul continua si creasc in directia amplificarii energici, sensibilitaqii si atentiei. in timp ce traversam un teren viran, deasupra capului mi-a aparut o mica coloana, inalté de cétiva centimetri si lata de aproximatiy un centimetru si jumitate, de culoare violeta, ca un obiect asezat pe cap. In interiorul séu se invartea un fel de fum, Intuiam c& acesta era un aspect al cenergiei care apdruse in corpul meu si care trecea prin aceasté coloan’, cao prelungire imaterial a tunelului pe care il vazusem anterior.‘Am constatat de asemenea ci aceast coloand se putea deplasa pe cap. Atunei cnd coloana era menfi- nuti in crestetul capului, energia care se revarsa in mine se stabiliza, inceta si se amplifice si eu mA simfeam echilibrat. Coloana, din contri, ramanea instabil, si dac& nu eram atent, avea tendinfa si basculeze c&tre inainte. Cénd ajungea pe frunte, un flux de energie si mai puternic ascensiona prin corpul meu si ma coplesea. Intensitatea acestui flux de energie incepea si creasci foarte tare. Tot interiorul corpului_ meu ardea si toate simfurile mele vibrau, in vreme ce in cap crestea o luminozitate mare. Am constatat deci c& aveam o anumiti putere asupra acestei coloane, grafie voinfei mele. Puteam fie s-o mentin deasupra capului, fie s-o fac s& coboare pe frunte, Intentia era suficient’, ca atunci cand misti o mand sau un bra. MB strduiam s-o menfin deasupra capului, prin forfa mingii, Am ajuns fn ras. Intalnindu-ma cu o serie de persoane, am descoperit un alt fenomen surprinzitor. Atunci cand priveam pe cineva, constiinfa mea se modifica total. Dintr-o dati, modul meu de a vedea lumea se transfor- mase. Pentru a putea si infe-legefi, Voi ilustra aceasta printr-un exemplu, Si luim de pildi un aparat de fotografiat. Punefi-i un filtru i privifi prin el. Punefi un filtru albas- tru, un filtru galben sau o lentila deformant care mireste imaginile sau-care le micsoreaz4, sau care mireste distanja, sau care apropie, una care face si apar anumite detalii sau alta care inl&tura unele detalii gi face si apari altele. Imaginafi-va si alte modificari si combinafi toate acestea in diferite moduri. Tot astfel, maniera in care cu percepeam me- diul inconjuritor se schimba intr-o asemenea masurd, incét uncori de bia recunosteam Iumea din jurul meu de lao clipé la alta, Cu cat intalneam mai multi lume, cu atét_ mai pregnant era impresia cl mi giseam a un festival al transfor- mérilor. Aceast& intalnire cu consti- infa mulfimii era ca o succesiune de universuri care defilau prin fata ochilor mei. Era ca si cum constiinja ‘mea intra in fuziune cu persoanele prezente si se impregna cu starea de ‘constiinja a celorlalfi. Constiinfa mea_ reflecta lumea asa cum o percepea celalalt. Astfel am descoperit c& fiecare individ vede lumea in mod diferit, Constiinja fiecSruia reflect’ aspecte diferite ale realititii. “Eram cuprins intr-un ocean de energie si lumina” M-am dus apoi la culcare. Dup’ aproximativ 4 ore de somn, pe la 2-3 dimineaja, m-am trezit brusc cuprins ‘intr-un ocean de lumina si energie, cu corpul literalmente in flicari, cu o lumin& orbitoare in fafa ochilor. Acest puseu de energie ma trezise gi nu mai stiam ce s& fac. Aparuse dintr-o data si se amplifica tot mai mult. Era atit de putenicd incét ma orbea. Totusi, iegind acel somn, aveam impresia ci ies dintr-un hau firs vise $i fri existen- 8. Noaptea era intu- necata, ceca ce fa- cea ca fenomenul si fie cu atat mai impresionant. Aveam acea lumi- nozitate in cap si ea se amplifica tot mai mult, Mi-am spus atunci: Bun, gata, s-a terminat, nu mai pot face nimic, voi muri, c&ci aga se intampla cu Kundalini“. Astizi stiu c& nu riscam nimic, Pentru a va da 0 idee despre _intensitatea resimfit’, inchipuifi-v’ c& punefi mina pe o linie de inalti tensiune. Eram mort de spaima. Aveam totusi cateva nofiuni de operare asupra energiei, cu ajuto-rul unor tehnici yoga. Stiam ci pentru a mari Vitalitatea corpului trebuia si »incarc energetic zona “ombilicului si fnvijasem s& operez cu méinile. Mi-am agezat mainile pe abdomen si cu ajutorul suflului am insuflat energie in acea zond. Aceasta a avut darul de a-mi calma temerile, dar nu a calmat si fenoménul care a continuat sa se amplifice. La un moment dat nu am mai putut si m% misc, si fenomenul devenea att de puternic, incat ajunsesem s& nu mai pot percepe nimic. Senzajia din corpul meu nu mai era ‘decit de foc. Perceptia pe care o aveam asupra exteriorului nu mai era dect de lumina. Toate simfurille mele erau atat de saturate de energie incét nici nu mai puteam percepe altceva gi practic nu m& mai puteam migca. Pierdeam constiinja lucrurilor. imi cam pierdusem orice speranf si mi géndeam la cuvintele lui Krishnamurti: ,Oricare ar fi evenimentele din viata voastra, observafi, plasafi-vi in starea de observator". Asta am si facut. Mi-am zis: ,M& voi plasa in postura de simplu observator si voi vedea ce se va intimpla*. $i m-am abandonat. ‘Yoga Magazin 23Fenomenul a continuat si se amplifice. La un anumit moment am pierdut complet percepfia corpului fizic si a constiinfei egotice. Nu mai exista decat energie si lumina. Apoi am avut o senzajie de dilatare in univers, ca si cum mé dilatam din ce in ce mai mult, pana la infinit, pans la atingerea limitelor universului, avand impresia ci deveneam imens, imens, si in clipa in. care atingeam limitele” infinitului, eram redus la dimensiunea unui punct —fard dimensiuni si, nemaifiind nimic, existam in continuare undeva in acest punct. Poate c& a durat 0 secunda sau zece minute, dar nu mai aveam nojiunea timpului in aceast& stare, Stranie impresie, de a dispirea sia nu mai existal Nu era doar nimic in spagiu, ci nimic in existenfa. Ca si cum la un moment dat intri in non-existenfi. Totusi, cineva trebuia s& fie acolo pentru a trai toate acestea. Dar in afari de asta, nu mai exista nimic. Si apoi, la un moment dat, incet, am inceput s& revin la propria mea prezenfi, si si observ ¢& eram tot acolo, ci existam in continuare. Dar tot nu eram constient de cea ce m& inconjura; percepfiile respective mi-au revenit odati cu senzatia de intoarcere la existenfi. Tot ceea ce priveam era vizut intr-o forma energetic’. Zidurile, aerul - nu mai erau decét energie, Nici corpul meu nu era decat vibrafie si energie si 0 lumind iradia din el ca mii de mici puncte luminoase, intr-un mod foarte dens, pe un contur de 10-15 centimetri, devenind in mod progresiv mai difuz la o distant mai mare. Totul pulsa, universul era puri ‘energie. Stiteam in continuare culcat gi incepeam s& percep fluxuri de Iumini albe gi albastre care treceau in valuri prin fafa mea. Am avut atunci ca un fel de revelajie asupra stirii mele actuale, stiam care imi era menirea gi ce trebuia si fac. Am auzit in cap o voce care mi-a spus: ,,Acum trebuie si daruiesti*. Aceasté voce cra suficient de puternic& pentru a nu fi izvoréta din imaginajia mea. Era acolo ca: un ordin, ca o necesitate, ca un destin ciruia nu puteam si-i scap. Corpul meu era deja foarte solicitat. in zonele corpului corespunzitoare chakra-c- lor, incepea si apari o senzatie de calduri — asemanatoare —_celei provocate de un lichid fierbinte care le traversa. Mi-am spus atunci cl trebuia s& fac ceva. “Am perceput vidul dintre dou’ ganduri” incepeam si pot din nou gandi corect. Am reflectat pufin. Acum puteam din nou si m& misc firesc. Cunosteam un profesor de yoga care locuia la de 20 de km de orasul meu. Cred ca era ora 4 dimineafa, ‘Am decis si mi imbrac si si ma duc si-l caut pe acel om, Mi gindeam ci el trebuia s-mi poat da lun sfat asupra a ceea ce era de ficut, ici practicasem cu el anumite forme de Yoga energiei si fl consideram foarte competent in domeniu. Cu prudenfi am iesit din casi si am pomit la drum. Forfa eliberati in mine se amplifica tot mai mult. Fiecare pas pe care il ficeam imi didea impresia de a face salturi. in mod paradoxal, timpul se accelera, ritmul meu interior se accelera. Un nou fenomen apirea: mecanismul gindirii se modifica. Cand gandii, fiecare din génduri apare un anumit timp in minte pentru a disp&rea apoi, lsandu-i locul altuia, Toate aceste ginduri se sueced in ritmul lor i nu sunt decat o simpli stimulare la suprafaga creierului. Acum, gindul isi schimba natura. in primul rand, — intre ganduri era un spafiu, Gindurile se succedau in mod liniar, lisind un scurt interval de vid intre ele. Pe de alti parte, ritmul lor de defilare se accelera, la fel ca tot ceca ce parea si ma anime. Corpul si mintea mea traiau cu 100 km/ora. Fiecare gand, in loc s& dispara pur si simplu, ajungea la un fel de finalitate, unde era vvizut in natura sa 5i igi gisea propria implinire. De altfel, aceasta depasea creierul, cici in acel moment gindul il pardsise pentru a crea un alt spafiu dincolo de cap. in aceasté implinire, era ca si cum gindul exploda si se tranforma si el in energie pura. Patrundeam profund in mental, in constiinya. Pe misur’ ce patrundeam, tot ceea ce intélneam la nivelul constiinfei exploda, Energia se amplifica mereu. Vigilenfa care lua nastere in interiorul meu imi amplifica sensibilitatea, Era ceva extraordinar, cu o sensibilitate modi- ficata, in expansiune permanent, ca si cum mi topeam in acest univers. Si aveam impresia c& daci fenomenul avea s% continue, voi farsi prin a ma dezintegra total, fizic si psihic. 24 Yoga MagazinTi Ajutorul Divin La un moment dat, spontan, deasupra capului a reaparut coloana. Imediat, energia s-a stabilizat. Si atunci am infeles c& in timpul nopfii, probabil in timpul somnului, aceasta coloana basculase inspre in fafi, ceea ce permisese acea expansiune a energiei. Puteam acum si gandesc din nou liber, normal. A durat cateva minute, nu foarte mult, si am inceput si mi rog lui Dumnezeu, ca o ultim& speranfi, desi eram ateu, si fi spuneam lui Dumnezeu c& nu vroiam si mor, c& vroiam si tréiesc pe acest pamént, si ajut, si iubesc... Iubeam atat de mult viata incat nu vroiam s-0 pirdsesc si deci, rugindu-ma la Dumnezeu, ceream toate acestea, si pot riméne in viafa, s ajut oamenii etc. Tocmai suspinam din greu si exact in acel moment toati situagia s-a schimbat. Imediat, toati aceasta. energie care mi traversase, tasni prin crestetul capului ca un jet de foc literalmente ardent care se revirsa de fiecare parte a corpului inftisurdn- du-mi cu o , aura“ minunat&, in timp ce prin coloana vertebral’ curgea acelasi lichid de culoare aurie, care urca din nou spre partea superioara a corpului cu o vitezi incredibila, ca atras de un magnet, Acest flux m-a strabatut dintr-o parte in alta, Un guvoi ardent in coloana vertebrala, dar in acelasi timp de un extaz si o bucurie inimaginabile. Era un suv de plicere si de fericire care imi traversa coloana. Resimfeam in acelasi timp un sentiment de bucurie, de fericire, de placere, de iubire, de beatitudine, de incntare, de Iuciditate, tot felul de emofii si adiugati toate emofiile pozitive si ele mai puternice pe care le-afi trait in viaja_ dumneavoastr’, apoi inmulfifi-le|cu 10 sau cu 100 in privinga intensitajii si poate astfel va veji forma o idee asupra situafiei teale. Dar, {n orice caz, asa ceva nu poate fi imaginat. In acel moment nu mai eram un om, eram o Fiinf& Divind. Natura mea era divind si aveam impresia ci tocmai fusesem trimis pe Pamant ca un Inger. Cu adevarat, o entitate divina lisata aici, iar lumea era un Paradis. Primul meu cuvant in acea clipa a fost un ,O!" de admiratie in fata frumusefii lumii care ma ingonjura. Erau céteva fire de iarb& pe marginea drumului si citiva scaicti. Era atat de magnific, de minunat Paradisul pe PAmint! ‘Traiam ca fiind de Esenf& Divina, in centrul meu, eram aceasti Esenfi si centrul nu mai era in acest corp, ci* pretutindeni. Te descoperi ca find de esenfé Divind si tot ceea ce te inconjoara devine paradisiac si divin! Renasterea in acelasi timp, un alt fenomen insofea toate acestea. Timpul isi schim- ba natura. fn vreme ce tot agest foc imi miduva spindrii pentru a iegi prin crestetul capului, timpul se oprise, luase sfarsit in acest moment. Iegisem in afara timpului Pe de alt& parte, intensi- tatea viefii era atat de putemnicd, incat in ziua urmitoare am trait parcd traversa, un secol. Astfel, am descoperit c& percepfia noastré asupra timpului este elastic’ si proportional’. cu intensitatea viefii noastre. in acest caz, timpul luase sfaryit, Dac& astfel, corpul continua sa triiascd dupi ritmurile sale biologice, mintea nu mai. percepea decét realitatea prezentului. In minte imi ap&reau revelafii, parcd privalindu-se peste mine, si acest fapt a continuat timp de mai multe siptamani. Pe cit de puternica fusese tensiunea, pe att de puternica a fost si descdrcarea. Clipa suspinului, cénd energia mi-a traversat crestetul capului, a fost clipa bascularii, Era ca o nastere: m& nisteam a doua oar si eram copilul acestui univers. O FiinfA se ndstea in mine, nu existase pentru mine anterior, si era noul meu centru. Dar ,,in mine“ nu este cuvantul exact, cici ea era pretutin- deni, si eu eram ea, iar corpul era in centru Continuare in pagina 30 Yoga Magazin 25