Ipoteza Opera literara “Morometii” a fost scrisa de Marin Preda si publicata in perioada postbelica a literaturii romane in doua volume, primul volum in anul 1955, iar al doilea in anul 1967. Opera este bazata pe viata scriitorului.
“Morometii” apartine genului epic si este un roman social obiectiv postbelic.
Ampla fresca a satului romanesc surprinde numeroase personaje reprezentative pentru diferite categorii sociale, tipuri umane sau teme infatisate si impune o tipologie noua.
Ca si curent literar, opera apartine realismului. Realismul este un curent artistic si
literar, manifestat pe plan european la mijlocul secolului al 19-lea, a carui estetica reprezenta reflectarea veridica a realitatii in arta. Personajele sunt tipice pentru o categorie sociala in situatii tipice, ori exponentiale (invinsi sau invingatori). Stilul este impersonal, obiectiv. Tipologizare Personajul “Ilie Moromete” este personajul principal al primului volum si secundar celui de-al doilea. Volumul 1 il contureaza pe Ilie Moromete in mod complex, cap de familie, dominand copiii din prima si a doua casnicie cu autoritate, cu o pozitie centrala in lumea satului, fiindca era cel mai inteligent si abil dintre tarani. Spre deosebire de alte personaje, isi ascundea gesturile prin puterea disimularii. Volumul 2 il gaseste pe Ilie Moromete ca personaj secundar si un om dominat de timpul schimbarilor. Isi pierde cele doua valori, familia si pamantul, ca urmare moartea personajului reprezinta o stingere a lumii satului arhaic. Moduri de caracterizare El este caracterizat direct de catre narator si alte personaje sau autocaracterizare ori indirect prin limbaj, gesturi, fapte, atitudini fata de alte personaje sau prin nume. Caracterizarea directa Caracterizarea directa facuta de narator arata ca Ilie Moromete “era cu zece ani mai mare decat Catrina” si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cand numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva. Chiar la inceutul romanului, in scena cinei “Moromete statea parca deasupra tuturor”. In alt loc, naratorul spune ca “Moromete avea uneori obiceiul (semn de batranete sau poate nevoia de a se convinge ca si cele mai intortocheate ganduri pot capata glas) de a se retrage pe undeva prin gradina si de a vorbi singur.
Caracterizarea directa facuta de alte personaje sugereaza perceptia diferita
asupra personajului. Sotia sa, Catrina ii reproseaza lenea si placerea vorbei “Toata ziua stai la drum si bei tutun”, sora sa Guica ii poarta pica deoarece recasatorindu- se, ea a fost obligata sa se mute din casa, ramanand singura, in timp ce Cocosila, prietenul sau ii zice mereu “Esti prost!”, calificativ ce ascunde, insa pe de o parte simpatia, iar pe de alta parte invidia fata de inteligenta si spontaneitatea personajului. Autocaracterizare Procedeul autocaracterizarii ramane definitoriu prin marturisirea facuta de Moromete doctorului, cu o sublima trufie a omului ce si-a respectat conditia si menirea “Domnule, eu intotdeauna am dus o viata independenta!”. Caracterizarea indirecta Caracterizarea indirecta prin limbaj arata schimbarile majore si dramatice prin care trece personajul: la inceput are placerea de a povesti cu lumea, raspunzand in multe cuvinte la salutul oamenilor, ulterior este poreclit “Mutul”, “nu se mai putea vorbi cu el, spuneai una si el asculta si ai fi zis ca intelegea, ca sa te pomenesti pe urma ca raspunsurile pe care le dadea veneau din alta parte”. El este un disimulat, care vorbeste singur, fiindca nu considera ca merita cineva sa-i asculte gandurile. Disimularea este o reactie defensiva, ulterior devine o a doua natura a personajului, aratand instrainarea tragica “Lui Moromete parca ii zburase mintea din cap si cu buna stiinta facuse scimb cu a altui taran care vorbea cu tine asa cum vorbesti cu un cal sau cu o vaca”. In gura lui, cuvantul capata fascinatie magica, cele mai obisnuite intamplari devin aventuri. Nedumerirea prefacuta a lui Ilie, pauzele in rostire, interjectiil si lacomitatea cu care vrea sa afle detaliile picante in situatia despre cei care isi “amendeaza copiii”, vanzandu-le pamantul.