GEOGRAFIEA

JUDEŢULUI IA S ll
PENTRU

C la sa a 1 1 -a p r i m a r ă U R B A N Ă , de b ă e ţi ş i de fe te
ş i p e n t r u c la s a a I l I - a p r i m a r ă R U R A R Ă ,
de fe te ş i de b ă eţi.
de

Institutorii: V. Receanu, Gh. lenăchescu şi I. Creangă.

Aprobata de Onorabilul Ministeriu al Instrucţiunei Publice, prin Monitoriul
Oficial No. 102 din 6 (18) Maiu 1879.

E D I Ţ I E A A V ~a

ÎNDREPTATĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ.
Preţul unui ecscmplarlu, fă ră planul oraşului, este 50 de bani.
Planul oraşului se vinde aparte , cu preţul de 50 bani ecscmplariul.
Este oprit a s e vin de mai scump.

I A Ş I .

TIPOGRAFIEA NA ŢIO NALĂ STRADA V. ALEXANDRI.

1 8 9 2.
 GEOGRAFIEA
JUDEŢULUI
PENTRU

C la s a a I I - a p r i m a r ă U R B A N A ., d e b ă e ţi, p e n t r u c la s a
a I I I - a p r i m a r ă U R B A N A , d e f e t e ş i p e n t r u c la s a
a I I I - a p r i m a r ă R U R A L A , d e b ă e ţ l ş i d e fe te .
de
Institutorii: V, Beceanu, Oh. Ienăchescu şi I. Creangă.
Aprobată de Onorabilul Ministeriu al Instrucţiune! Publice, prin Monitoriul
Oficial No. 102 din 6 (18) Maiu 1879.

E D IŢ IE A A V -a .

ÎNDREPTATĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢITĂ.
P reţu l unul ecsemplarlă, f ă r ă planul oraşului, este 50 de bani.
Pla n u l oraşului se vinde aparte , cu preţid de 50 bani ecsemplariul.
E ste o p rit a se v in d e m ai scump.

I A Ş I.
T IP O G R A F IE A N A Ţ IO N A L Ă STR A D A V. A L E X A N D R I.
1 8 9 2.
 Reproducerea în totul sau în parte este oprită.

Ecsemplarele fă ră iscălitura vre-unuia dintre autorii p ro ­

prietari şi editori, V. Receanu şi G. I enăchescu, se vor urmări
conform legei. .
 1. Aşăzarea Oraşului laşii. *)

Oraşul Iaşii este aşăzat ;

I-i u Pe podişul, pe coasta despre apus, pe coasta despre mea-
ză-zi şi pe coasta despre răsărit a Dealului C o p o u ; între rîul
B a h lu iu , la mează-zi şi părîul C îcain a, la răsărit.
II-lea. Pe podişul, pe coasta despre apus şi pe coasta de­
spre mează-zi a Dealului Ş o r o g a r ii; întinzându-se spre mează-zi
pene in Bahluiu, şi spre apus, pene în Cîcaina.
III-lea. Peste Bahluiu, spre mează-zi, pâne pe sub Dealurile :
S o co la , C etăţu ea şi G a la ta ; prelungindu-se o bucată şi peste
părîul N ic o lin a , pe coasta despre mează-zi a Dealului Galata ;
şi această prelungire a I aşilor, se numeşte T îr g u ş o r u l- N ic o lin a .
Oraşul Iaşii este făcut la loc frumos şi cu priinţă sănătăţei
oamenilor.— Aşăzat mai mult pe dealuri şi ocolit cu alte dealuri
pline de livezi şi vii, Iaşii au o privire minunată! —
Î nlăuntrul Iaşilor şi pe culmea dealurilor vecine, se află o
mulţime de biserici vechi şi măreţe, care spun c re d in ţa şi m ă ­
r ir e a strămoşilor noştri.

*) învăţători ul va începe cursul geografic chiar din şcoală; ară­

tând şcolarilor, după punctele cardinale, cum şi încotro vin
băncile, soba, uşa, fereştile şi alte lucruri ce se află în şcoală.
— Forma odăei, dacă este pătrată, o va desemnă pe tabelă prin
un drept-unghi u.
Apoi va desemnă pe planul odăeî: băncile, uşa, fereştile şi
soba, ear prin drept-unghluri.
După aceea, va descrie, va orienta şi va desemnă ograda
şcoalei.— Mîntuind cu ograda şcoalei, va descrie şi va desemnă
strada ori drumul din apropiere, însămnând, pe tabelă, locul
şcoalei cu un drept-unghiu ; ear locul de unde începe drumul
î n strada, — cu un punct. — Apoi va duce o linie în direcţiea
în care merge drumul ori strada; arătând şi însămnând cum şi
încotro vin casele, bisericile şi locurile cele mal însemnate de
pe lingă acel drum ori stradă.
A s tfe li u, arăţând, descriind şi desemnând învăţători ul, îm ­
preună cu şcolarii, unul după altul drumurile din sat ori stra­
dele din oraş, cu toate cele aflătoare pe lîngă ele, se face pla­
nul întregului oraş ori sat, în care se află şcoala. După aceasta,
va descrie şi va orienta pe şcolari asupra celor ce se află afară
din sat, precum : eazurile, părîele, pădurile, dealurile şi alte
locuri însemnate dimprejurul acelui oraş ori s a t; desemnând
 — 4

2. Î nfiinţarea şi întemeerea Oraşului Iaşii

Se zice, că Ia ş ii este un oraş foarte vechîu.— Că mai tîr-

ziu năvălid b a r b a r i pe aceste locuri, I aşii, precum şi alte oraşe
şi sate au fost arse şi pustiite.
Î nsă, după ce trecură acele vremi grele, Oraşul Î aşii ear a
început a se întemee, făcându-se case din-ce-în-ce mai mari şi
mai multe; apoi biserici şi alte zidiri. — însuşi Voevozii Moldo­
vei au făcut în I aşi biserici şi curţi domneşti.
Ş te fa n -ce l-M a re, Domnul Moldovei, a zidit în I aşii o bi­
serică şi o curte domnească. — Şi, din acea vreme, Oraşul Iaşii a
început a se întemee şi mai mult.
Apoi A le c s a n d ru L ăp u şn ea n u , Domnul Moldovei, a stră­
mutat scaunul Domniei, de la Su ceava, la I aşi. — Şi de atunci
I aşii au fost capitala Moldovei, adecă: oraşul în care stăteau
Domnitorii, Mitropoliţiî şi cele mai înalte dregetorii ale ţărei. —
Şi au fost I aşii 300 de ani capitala M oldovei; pene la C u za-V odă.
Sub A le c s a n d ru Io a n I - i u, C u za -V od ă, s’a unit Moldova
cu Munteniea, făcându-se din aceste doue ţări surori, o singură ţară,
numită mai întăî, „P r in c ip a te le - U n ite -R o m â n e “ , apoi „R o m ă -
n ie a “ . Şi atunci rămâind C u za -V o d ă singur D o m n ito riu peste a-
mîndoue principatele, s’a hotărît de cătră Românii M u n te n i şi
M o ld o v e n i, ca B u c u re ş tii să fie capitala României. — Earâ Iaşii
ati rămas numai capitala judeţului cu asemine numire, şi reşe­
dinţa M itr o p o litu lu i M o ld o v e i şi al S u cevei.

cele arătate, prin semnele geografice statornicite. Î nsă toate să

se facă cu încetul şi pe rînd, ca să nu se împovoreze mintea copiilor
cu prea multe lucruri deodată. Şi pentru o mai vie întipărire
în mintea şcolarilor despre cele arătate, este bine a se face mai
întăi cîte-va escursiunl prin împrejurimi.
Mîntuind de arătat cele dimprejurul tîrgului ori satului în
care se află şcoala, învăţâtoriul va trece mai departe, desemnând
orientând şi descriind şcolarilor satele, care alcătuesc comuna în­
treagă. După asta, va orienta pe şcolari asupra comunelor din
apropiere, care alcătuesc plasa, în care se află şcoala. Apoi va
face descrierea comunelor, a plăşilor şi a Judeţului I aşii, după
cum se arată în această geografie.—- Şi făcendu-se ast-feliu, cre­
dem că scopul învăţărel geografiei, în clasa a Il-a primară-ur-
bană, de băeţi , în clasa a I II-a primară urbană, de fete şi în
clasa a I I I -a primară-rurală, de băeţi şi de fete, este atins.
 5

3. Alcătuirea Oraşului Iaşii.

I aşii se alcătuesc din c e n tr u l o ra şu lu i, care începe de la

C u rte a D om n ească, numită astă-zî „ P a la t u l A d m in is t r a t iv ,"
şi se întinde spre mează-noapte, pe podişul Dealului Copou ; şi
din 15 m a h a la le mai de căpitenie, şi anume:
M a h a la u a P ă c u ra r i este pe coasta despre apus a Dealului Copou.
M ah alau a C a lic im e a vine spre mează-zi de la P ă cu ra ri;
tot pe coasta despre apus a Dealului Copou.
M a h ala u a M it r o p o lie i vine spre mează-zi de la Mahalaua
Calicimea; sub coasta despre apus a Dealului Copou.
M a h a la ua T r e i- S t e t it e le vine spre mează-zi de la Maha­
laua M itropoliei; tot sub coasta despre apus a Dealului Copou.
M a h a la u a L ip o v e n im e a vine spre mează-zi de la Maha­
laua Treî-Sfetitele; începând din malul drept al Bahluiului, şi în-
tinzându-se pene pe la Biserica Ziua-Crucei, pe Podu-Lung.
M a h a la ua P o d u -L u n g vine spre mează-zi de la Lipove-
nime ; începând din malul drept al Bahluiului şi prelungindu-se
pâne în Părîul Nicolina.
M a h a la u a F ru m o a s a vine spre mează-zi de la Podu-Lung ;
şi se întinde pe Şesul Frumoasa, pâne pe sub Dealul Cetăţuea,
la mează-zi, şi spre răsărit, penâ în strada Socolei.
Pe şesul de la Frumoasa, se face iarmaroc mare de opt ori
pe an : la Sf. Gheorghe, la Ispas, la Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel,
la Sîntă-Măriea-Mare, la Simedriu, la Sf. Teodor, la M eziî-Păre-
sii şi la Florii.
M a h a la u a B ro s c ă rie a vine spre răsărit de la Mahalaua
Frumoasa ; între strada Socoleî la apus, Bahluiul spre mează-
noapte şi Podu-Bulargăi, la răsărit.
M a h ala u a Ţ ig ă n im e a -D o m n e a s c â vine spre mează-noapte
de la Mahalaua Broscăriea ; sub coasta despre mează-zi-răsărit a
Dealului Copou, până în Bahluiu.
M a h a la ua C iu rc h i vine spre răsărit de la Ţigănimea Dom­
nească ; pe coasta despre mează-zi a Dealului Şorogarii.
M a h a la ua T a ta ra ş ii vine spre mează-noapte de la Ciurchî,
pe podişul şi pe coasta despre apus a Dealului Şorogarii, pene în
Părîul Cîcaîna.
M a h a la ua A r m e n im e a -v e c h e vine spre apus de la Ta-
taraşi, pe coasta despre răsărit a Dealului Copou; între Podu-
Bucşenesculuî la mează-zi, Cîcaîna la răsărit şi Capu-Zidîuluî, la
mează-noapte.
M a h a la u a Sf. P a n te le m o n vine spre mează-noapte de la
Armenime, tot pe coasta despre răsărit, a Dealului Copou: între
Capu-Zidiuluî la mează-zi, Cicai na la răsărit, Podu-de-Peatră la
mează-noapte şi Tîrgul-Cuculuî, la apus.
M a h a la u a M u n te n im ea -d e-J o s vine spre mează-noapte de
la Mahalaua Sf. Pantelomon, tot pe coasta despre răsărit a Dea­
lului Copou : între Podu-de-Peatră la mează-zi, Cîcaîna la răsărit
şi Strada Albineţ, la mează-noapte.
Eară M a h a la u a M u n ten im ea-d e-S u s vine spre mează-
noapte de la Mahalaua Muntenimea-de Jos, tot pe coasta despre
răsărit a Dealului Copou : între Strada Albineţ la mează-zi, Cî-
caîna şi Podu-Albineţ la răsărit şi şanţul oraşului, la mează-noapte.
Mahalalele „Muntenimea-de-Sus şi Muntenimea-de-Jos“ se
maî numesc: „ Ţ ic ă u l de-Sus şi Ţ ic â u l-d e -J o s “ .

4. Stradele din Iaşi.

Î n lungişul şi curmezişul Oraşului Iaşii sunt maî multe uliţî

sau strade, care duc din centru, prin mahalale, afară din oraş ;
şi de afară, prin mahalale, la centru.
S tra d e le d in lu n g iş u l cen tru lu i. — în lungişul centrului
Iaşii, pe podişul Dealului Copou, sunt doue şiruri de strade maî
î nsămnate: un şir în partea apusană şi altul în partea răsări­
teană. — Şirul din partea apusană este alcătuit din următoarele
strade :
S tra d a Ş te fa n -c e l-M a re începe din ograda P a la tu lu i
A d m in is t r a t iv ." şi duce spre mează-noapte, pene aproape de
„O te lu l T r a i a n ".
S tra d a Lăpu şn eanu începe din răspintenea stradelor, de
la „Otelul Traîan", şi duce tot spre mează-noapte pena în răs-
pintenî, la Biserica numită „Sf. Nicolaî-cel-Sărac".
Şi S tra d a -C a ro l care începe din răspintenea stradelor, de
la „Biserica Sf. Nicolaî-cel-Sărac", şi duce tot spre mează-noapte
pene la Bariera-Copou, unde se uneşte cu drumul ce merge spre
mează-noapte, afară din oraş.
— Şirul din partea răsăriteană este alcătuit din următoarele
strade :
S tra d a A lb ă începe de la Podu-Bucşenesculuî; sue în B ei-
 7

lic, şi duce pe muchea răsăriteană a Dealului Copoii, pene în răs-

pintenea uliţilor din Tîrgu-Cucului.
Şi S tra d a S ă r ă rie i , care începe din răspintenea stradelor
din Tîrgu- Cucului, şi duce tot spre mează-noapte, pe muchea ră­
săriteană a Dealului Copoii, pene la Bariera S ă r ă rie î, unde se
uneşte cu „Drumul-Poştei ", ce merge spre mează-noapte, afară
din oraş.
Aproape de Bariera Sărărieî, este medeanul numit „H iri-
stegiea S ărărieî"; aicî sunt de vînzare: furci de stejar, grinzî,
căpriori, tavanurî, scîndurî, şindilă, leaţurî şi alte soîurî de lem­
nării trebuitoare pentru clădiri.
Tot în lungişul centrului Iaşii, pe podişul Dealului Copou,
merg şi următoarele strade: S tra d a R o m a n ă , S tra d a C o g ă ln i-
cean u , şi stra d a M u z e lo r.

5. Stradele din curmezişul centrului Iaşii.

Î n curmezişul centrului I aşii, pe podişul Dealului Copou, sunt

mai multe şiruri de strade şi anume :
S tra d a -d e-J o s unită cu S tra d a G h ic a -V o d ă , merg de-a-
curmeziş, pe muchea despre mează-zi a Dealului Copou.
S tra d a Sf. V in e r i, numită astăzi S tra d a A n a s ta s ie -P a n u
vine mai spre mează-noapte de la Strada-de-Jos şi Strada Ghica-
Vodă. Î n această stradă se află m e d e a n u l St. V in e r i şi H a la ,
care este cea mai mare şi mai însemnată piaţă din Iaşi. — L a
Hală se aduc de vînzare lucruri trebuitoare orăşenilor, precum :
carne, pîne, lăptăriî, verdeţuri, peşte, paseri, fîn, mangal, lemne
şi alte lucruri.
S tra d a P o d u - V e c h iu unită cu S tra d a Cucu vine mal spre
mează-noapte de la Strada Anastasie-Panu. Apoi S tra d a M ir o n -
Costin, S tra d a G o lia şi S trada-de-S u s, care merg tot în cur­
mezişul centrului Iaşii. Î n respintenî, între strada Golia şi Strada
Miron Costin se află S tatu a lu i M iro n -C o stin . Î ntre Strada
Lăpuşneanu şi Strada-de-Sus este S tra d a U n ir e i .— între Strada
Golia şi Strada-de-Sus este S tra d a A le c s a n d r i şi S tra d a V o -
vid e n ie a . Tot în curmezişul centrului I aşii merg şi următoa­
rele strade: S trada Sf. N ic o la i . care trece pe lingă biserica Sf.
Nicolai -cel-Sărac, S tra d a B u n a -V e s tire ce trece pe lingă bise­
rica Buna-Vestire, S trada-40-de S fin ţi ce trece pe lingă bise-
rica-40-de-sfi nţî şi mai spre mează-noapte este S tra d a A sa ch i.
 8 —

6. Stradele din mahalale.

Stradele din centrul oraşului Iaşii se leagă cu stradele din

mahalale, cari duc peste bariere, afară din oraş. Cele mal însem­
nate strade ce duc din centru la mahalale sunt:
S tra d a T o m a -C o sm a şi stra d a P ă c u ra ri, amîndoue co­
boară coasta despre apus a Dealului Copou în mahalaua Păcurari.
S tra d a A c a d e m ie i unită cu stra d a A r c u lu i coboară spre
apus şi duc în mahalaua Calicimea.
Din strada Arcului începe stra d a G â rei , care duce la Gară.
S tra d a S eu lescu , S tra d a L o zo n s c h i şi strada Baston,
coboară coasta despre apus a Dealului Copou în Mahalaua
Mitropoliei. Î ntre strada Baston şi strada Lozonschi este strada
M it r o p o lie i, care trece pe lingă Feredeul Turcesc.
S tra d a M o ţo c unită cu stra d a sf. A n d re i. Cea întăi mer­
ge în lungişul Mahalalei Mitropoliei şi cea a doua în lungişul Ma­
halalei Treî-sfetitele. Din strada sf. Andrei începe strada Ip s i-
la n te, care duce spre apus, peste Bahluiu, la bariera Trei-calicî
de sub Galata. Î n strada Ipsilante, lîngă P o d u -lu i-Ia n c u -B a -
calu , este H ir is tig ie a - v e c h e , unde sunt de vînzare tot soiul de
lemnării trebuitoare pentru clădiri, ca şi la Hiristigiea Sărăriei.
S tra d a P a la tu lu i începe de lîngă Palatul Administrativ,
coboară spre meazâ-zi şi duce pe lîngă biserica sf. Constantin, pene
la P o d u -ro ş de peste Bahluiu. De la Podul-roş, din strada P a ­
latului, începe stra d a C ru cei care duce pe din dosul bisericei
Z iua-Crucei, la bariera Nicolina; şi strada S ocoleî, care duce Ia
bariera Socola. Din strada Socoleî începe S trada N ic o lin a , care
duce spre apus-mează-zi prin Mahalaua Podu-Lung, la bariera N i­
colina, unde se uneşte cu drumul ce duce în T îr g u ş o r u l N icolin a.
Dincolo de bariera Nicolina, pe dîmbul din stînga, este o cruce
mare de peatră.— Sub această cruce, se află îngropat C ăpitan ul
F e r e n ţ ; care a venit cu oaste nemţască şi ungurească, să răstoarne
din Domnie pe Mihail Racoviţă-Voevod, Domnul Moldovei. Î nsă,
oştirea lui Racoviţă împrăştiind oastea duşmană, şi ucigind pe că­
pitanul Ferenţ, l’a îngropat pe acel dîmb. Locul unde este îngro­
pat Căpitanul Ferenţ şi mulţi dintre ostaşii sei, se cheamă Cer-
d a c u -lu î-F e re n ţ şi penă în ziua de astă-zi.— Din strada Nicolina
începe strad a Ia rm a ro c u lu i care duce la Iarmarocul de la Fru­
moasa. Din strada Socoleî începe Soşeaua Ţ u ţo re i , care duce
spre răsărit, la bariera Tuţora, şi de acolo afară din oraş.
 9

S tra d a sf. L a ză r, începe dintre strada-de-Jos şi strada-Ghica-

Vodă, coboară spre apus-mează-zi pe lîngă biserica Sf. Lazăr şi
duce la Podu-Roş. Din strada sf. Lazăr începe stra d a F r e c ă u ,
care duce spre răsărit, prin mahalaua Ţigănimea-Domnească, la
Podu-Bucşenesculuî. Tot din strada Sf. Lazăr, începe şi S tra d a B u c-
şenescu, care duce spre răsărit şi coboară la Podu-Bucşenesculuî.
S tra d a C îu rc h î începe de la Podu-Bucşenesculuî şi duce
prin Mahalatia Cîurchî, unde sunt cele maî multe grădini cu fe-
lîurite legume şi verdeţuri, ce se aduc în oraş de vînzare.
S tra d a C u za -V od ă , vine pe muchea despre mează-zi a Dea­
lului Şorogariî, pintre Mahalaua Ciurchî şi Mahalatia Tataraşî, şi
coboară la bariera Salhana, unde se uneşte cu drumul ce duce
spre răsărit, afară din oraş.
Lîngă strada Cuza-Vodă este un loc numit M o v ila C u ză i
unde se face iarmaroc de vite, în toate Joile de peste an.
S trada T a ta ra ş i i vine mai spre mează-noapte de la strada
Cuza-Vodă; trece prin mijlocul Tataraşilor şi dă în strada Cuza-Vodă.
S tra d a E te r n ita te a vine în partea despre mează-noapte a
stradei Tataraşî. Strada Eternitatea începe de la Podul-de-pea-
tră ; sue pe lîngă biserica sf. Dimitrie-Misaî, şi duce la Ţ in t e r i-
m u l-E te rn ita te a , unde se îngroapă morţii creştini. Ţinterimul
Eternitatea este cel mal mare şi maî frumos ţinterim al oraşului
Îaşiî. Din strada Eternitatea începe stra d a M o a r a - d e - v în t care
duce la Bariera Moara-de-vînt. Lîngă Bariera Moara-de-vînt este
bisericuţa şi ţinterimul Spitalului Sf. Spiridon.
S tra d a A lb in e ţ începe din strada Sărăriei de lîngă Biserica
Curelarî ; trece pintre Mahalaua Muntenimea-de-Sus şi Muntenimea
de Jos, şi apoi coboară la B a r ie r a H o tin u lu i, unde se uneşte cu
d ru m u l H o tin u lu i ce merge spre mează-noapte, afară din oraş.
Maî toate stradele din centrul Oraşului Îaşiî, sunt pavate cu
asfalt. Stradele din mahalale sunt petruite; ear trotuoarele sunt
maî toate cu asfalt.
Barierele sau rohatcele sunt locurile pe unde intrăm şi eşim
din oraş. De jur-împrejurul I aşilor, este făcut şanţ, de la o ba­
rieră la alta, ca să nu poată trece nimene pe aiurea: cu carul,
cu trăsura orî călare, de cît numai pe bariere, care sunt porţile
oraşului.— Din Oraşul Îaşiî putem eşi pe 1 1 bariere şi anume:
Pe barierile: C o p o u , S ă ră riea , H o tin u l şi M o a ra -d e -V în t,
eşim spre mează-noapte; pe barierele: S a lh a n a şi Ţ u ţo ra , eşim
spre răsărit; pe barierele: S oco la şi N ic o lin a , eşim spre mează-
zi ; şi pe barierele : T r e i- C a lic î şi P ă c u ra ri, eşim spre apus.—
Dar cel mai înseninat loc de intrare şi eşire din Oraşul Iaşiir
este pe la ga ră .

7. Populaţiea şi ocupaţiea locuitorilor din Iaşi.

Î n Iaşi sunt vr'o 16 mii de case, în care locuesc vr’o 65,000

de oameni: b a rb aţi, fem ei şi co p ii la un loc. Tuturor acestora
li trebue de mîncare, haine, locuinţe şi alte lucruri, cari nu se
cîştigă şezend. De aceea, oamenii lucrează la ce se pricep, câ­
ştigă bani, şi cu bani îşi cumpără tot ce li trebue.— Unii oameni
fac, un felia de lucru, alţii— altul şi aceasta se cheamă ocu paţiea
lo r .- C u ce se ocupă negustorii?— Dar1 meşterii?—-
Cei mai numeroşi locuitori din laşi, sunt n e g u s to rii şi m e ­
ş te rii, cari-s aşăzaţî mai mult prin centrul oraşului, cu m a g a zii,
d u g h e n e şi a t e liî.— în magazii se păstrează prisosul mărfurilor ;
prin dughene se v ind m ărfu ri; ear în ateliî lucrează meşterii, cu
calfele şi ucenicii lor.
Tot în centrul I aşilor mai trăesc mulţi p r o p r ie ta r i de case
şi de m oşii; d o fto ri, s p iţe ri, ad vo ca ţi, ju d e c ă to ri, ban ch eri,
m ilit a r i, p re o ţi, p r o fe s o r i şi alţii. Ear ceealaltă parte a locui­
torilor din Iaşi, trăesc prin mahalale, fîe-care cu ocupaţiile lor.
Î n Păcurari trăesc mulţi droşcarî. Î n Cîurchî şi în Tata-
raşi— mulţi g r ă d in a r i şi alţi lucrători de pămînt. Î n Mahalaua
Frumoasa şi Mahalaua Podu-Lung, trăesc mulţi că ră m id a ri şi
m a h a li .— în Ţigănimea Domnească— mulţi lău tari. Ear p etra rii,
te s la rîî, c o tiu g a r ii, n ă s ip a rii, sa ca giii, sa la h o rii şi alţi m u n ­
c it o r i trăesc prin toate mahalalele.
Î n Oraşul Iaşii trăesc mulţi R o m a n i; dar pe lingă Români,
mai trăesc în el şi alte naţii, precum: F ra n ţu ji, N em ţi, Ita lie n i,
L ip o v e n i, U n g u ri, L eşî, A rm e n i, G reci şi E v r e i.— Romînii,
Grecii, FranţujiI, Nemţii, Italienii, Ungurii, Leşiî, Armenii şi L i ­
povenii sunt c re ş tin i şi au b is e r ic ile lor. Ear Evreii sunt de
religiea lui Moisi, şi au s in a g o g ile lor.

S. Ocîrmuirea şi împărţirea administrativă a

Oraşului Iaşii.
Î n Iaşi se află un P r e fe c t de P o liţie , care este ocîrmui-
toriul de căpetenie al oraşului.— Prefectul de Poliţie are sub a-
scultarea sa cin ci C om isari, mai mulţi S ub-C om isari şi E pi-
staţi, şi pe S e r je n ţiî d e - u liţă ; cu ajutoriul cărora, privighează
şi ziua şi noaptea prin oraş în toate părţile, ca să nu se facă
necurăţenii pe strade, sfâdăliî între oameni, prădăciunî şi alte ne-
orînduele.— Dar pentru a fi oraşul mai bine păzit şi privighet,
din toate părţile, în acelaşi timp, Iaşii s’au împărţit în cinci
părţi, numite d e s p ă r ţ ir i:
Despărţirea I-a vine în partea despre apus-mează-noapte a
oraşului, cuprinzînd: Mahalaua Păcurari, Mahalaua Calicimea, M a­
halaua Mitropoliei, ş’o parte din centru.
Despărţirea a Il-a vine în partea despre apus-mează-zi a o-
raşului, cuprinzanud: Mahalau ăa Treî-Sfetitele, Lipovenimea, Podu-
Lung, Tîrguşorul Nicolina, Mahalaua Frumoasa şi o parte din
centru.
Despărţirea a I I I -a cuprinde mai tot centrul oraşului pre­
cum şi mahalalele: Muntenimea-de-Sus şi muntenimea-de-Jos.
Despărţirea a IV -a vine în partea despre mează-zi a oraşu­
lui, cuprinzend o parte din centru şi mahalalele: Sf. Pantelemon,
Armenimea-Veche, Ţigănimea-Domnească şi Mahalaha Broscăriea.
Fără despărţirea a V -a vine peste Cîcaina, în partea răsă­
riteană a oraşului, cuprinzend mahalalele : Ciurchi şi Tataraşî.
Î n fieca re despărţire a oraşului Iaşi, este cîte-o c o m is ie ;
şi la fie-care comisie, este rînduit cîte-un C om isar, care are sub
ascultare cîţi-va S u b -C o m isa rî şi cîţî-va E p is ta ţi.— Comisarîul,
cu ajutoriul Sub-Comisarilor, al Epistaţilor, al Jandarmilor-de-
Poliţie şi al Serjenţilor-de-uliţî, îngrijeşte, ziua şi noaptea, pen­
tru paza şi liniştea oamenilor din despărţirea s a ; şi în fie-care
dimineaţă, toţi Comisarii dau samă Prefectului-de-Poliţie, despre
cele întîmplate în oraş.
Poliţiea oraşului se află în centrul I aşilor.

9. Comuna şi gospodăriea Oraşului Iaşii.

Oraşul Iaşii este com u n ă urbană.-— Această comună se al-
cătueşte din to ta lita te a fa m iliilo r , ce trăesc în Iaşi. Fie-care
locuitoriu din Iaşi, plăteşte o d a re băn ească pentru cele trebui­
toare tuturor oamenilor din comună ; şi din aceşti bani, P r im ă ­
riu l cu A ju to a r e le şi M e m b r ii C om u n ali, aleşi de orăşenii R o ­
mâni, îngrijeşte să fie apă cu îndestulare în oraş; stra d e bune,
curate şi noaptea luminate; s e r je nţi de noapte şi de zi, g r ă d in i
pu b lice, case, m o b ilie r iu şi le m n e de foc pentru şcoalele primare,
ţinerea în bună stare a b is e r ic ilo r , a ţ in t e r im e lo r şi alte lu­
 12

cruri pentru b in e le co m u n sau al tuturor.— Tot din banii co­

munei, se plătesc moaşele şi doftorii de despărţiri, pentru căuta­
rea bolnavilor săraci.
Primăriea strînge toate dările de pe la bariere şi de pe la
orăşeni.— L a primărie se ţine socoteală de cei ce se nasc, de cei
ce au să tragă la sorţi, de cei ce se cunună şi de cei ce mor.—
L a primărie se cere învoire, cînd vre cine-va să-şi acopere casa,
să facă vr’o clădire din nou, vr’un zaplaz sau alt-ceva pe lin­
gă casă.
Aşă dar, Primăriul, cu Ajutoarele şi membrii Comunali din
Oraşul I aşii, sunt g o s p o d a r ii C om u n ei Ia şii.
Primăriea de I aşi, este în centrul oraşului.
Marca comunei I aşii este chipul unul turn şi deasupra lui
o coroană; ear sub turn este imaginea a doi delfini, făcuţi faţă-
în-faţă. Turnul însemnează v e c h iu l m u n icip iu al I aşilor. Co­
roana însemnează că Oraşul laşii a fost ca p ita la Ţ e r e î M o ld o ­
vei. Ear delfinii însemnează că Domnitorii Moldovei aveau în
s tă p în ire şi o p a rte d in M a re a -N eagră.

10 Bisericile din Oraşul laşii.

Î n I aşi sunt 50 de biserici o r to d o c s e ; una catolică, una

lu tera n ă , una a rm ea n ă şi una l ip ovin ească.
Cele mai însemnate biserici din I aşi, sunt:
B is e ric a M itr o p o lie i, zidire măreaţă: are patru turnuri, în
care se află cele mal mari clopote din ţară, şi un ciasornic, ale
cărui bătăi se aud în tot oraşul.— în ograda Mitropoliei se mai
află o biserică, cu hramul Sf. Gheorghe, care este şi hramul stea­
gului oştirei din Moldova.— Tot în ograda Mitropoliei este şi pa-
latul, în care locueşte Mitropolitul Moldovei şi al Sucevei.
B is e ric a Sf. N ic o la i D om n esc, făcută de Ştefan cel M a ­
re, Domnul Moldovei.— Această biserică a fost mai mult de o sută
de ani Mitropoliea Moldovei.— Aici se miruiau Domnitorii Mol­
dovei, cînd întrau în Domnie.
B is e ric a T r e î-S fe tite le , făcută de V a s ile Lupu, Domnul
Moldovei. Această biserică este zidită toată din peatră săpată, pe
dinafară, cu feliurite izvoade foarte frumoase.—-Î n biserica Trei-
Sfetitele se află m o a ştele S fin tei P a ra s c h eva, aduse din Con-
stantinopol, tot de Vasile Lupu-Voevod.
Î n faţa bisericei Treî-Sfetitele se află Statua lu i Gh eor-
g h ie -A s a c h i, întemeetoriul scoalelor din Moldova.
 13

B is e ric a G o l ia , făcută tot de Y a s ile L u p u , Domnul M ol­

dovei.— Această biserică este încunjurată de jur-împrejur cu zidiu
puternic de peatră, şi la poartă are o clopotniţă. Î n ograda Bise-
ricei Golia este un spital de alienate sau nebune. — E ar la poarta
bisericeî, lingă clopotniţă, este casa apelor, de unde se împarte
apă bună maî pe la toate cişmelele din oraş.
B is e ric a Sf. S p irid o n , cu avere foarte mare. — în ograda
acestei biserici, este cel maî mare spital din ţară, numit „ S p i­
ta lu l Sf. S p irid o n .“ Ear la poarta acestei biserici este o clo­
potniţă, în care se află un ciasornic, ale cărui bătăi se aud în
tot oraşul.
B is e r ic a B a rn o vsch i, făcută de M ir o n B a r n o v s c h i, Dom­
nul Moldovei. — Peste drum de Biserica Barnovschi, în Beilic,
este m o n u m en tu l rădicat în cinstea lui G r ig o r e G h ica, Dom­
nul Moldovei, pe care l’ati tăet Turcii la 1777, cînd nî-au luat,
Nemţii Bucovina. — în I aşi maî sunt şi alte biserici însemnate,
precum: F ru m o asa, Sf. S ava, B ă r b o iu l, N ic o r iţa , — făcută de
N ic o a ră , Ministru lui Barnovschi-V odă. — B is e r ic a B a n u lu i, T a l-
p a la rii, B u n a -V e s tire , Sf. H a ra la m p ie , T o m a -C o z m a şi altele.

11. Şcoalele din Iaşi.

Î n laşi sunt 11 şcoale p r im a r e de băeţî, doue g im n a z ii

şi un lic e u .— Î n gimnazii şi liceu urmează băeţiî cari au sfîrşit
bine învăţăturile claselor primare.
Apoî doue şcoale maî în a lte: U n iv e r s ita te a şi Ş c o a la -n o r-
m a lă , unde urmează tinerii cari ah sfîrşit bine învăţăturile din
liceu. — De la Universitate, unii tineri es a d v o c a ţi, dintre cari
fac parte p r o c u r o r ii şi ju d e c ă t o r ii; alţii — s p iţ e r i şi alţii d o f­
to ri. Ear tinerii eşiţî din Şcoala-normală, se fac p r o fe s o r i d e
g im n a z ii şi de lic e e .
Tot în I aşi este un Seminariu cu şepte clase, numit „S e -
m in a r îu l-V e n ia m in “ , în care învaţă băeţiî ce au a se face
preuţî.
Maî este „Ş c o a la F i i l o r d e M i l i t a r i " , unde învaţă băeţiî
cari au să easă o fiţe ri.
O şcoală de m e ş te ş u g u ri, unde se învaţă ciobotăriea, cro-
itoriea, steclăriea şi tinichigiea.
O şcoală tecn ică , unde se învaţă: strugăriea de lemn, de a-
lamă şi de fe r; ferăriea de tot soiul: lăcâtuşiea, cărătăşiea, văr-
 14

sătoriea de spijă, precum şi dregerea şi purtarea maşinelor de

aburi. —
O şcoală de co m erţ, unde învaţă băeţiî cari vor să fie
n e g u s to ri. —
Î n I aşi sunt 10 şcoale p r im a r e de fete.
O Ş co a lă n o rm a lă şi un g im n a siu , unde urmează fetele care
au sfîrşit bine învăţăturile claselor primare.-— Din Şcoala-normală
es p ro fe s o a re , pentru şcoalele primare de fete.
Mai sunt doue şcoli de fete, unde se învaţă cro ito rie a de
strae femeeştî şi carte.
O şcoală numită „C o n s e r v a to r ", unde se învaţă muzica vo­
cală, muzica instrumentală şi alte învăţături.
Şi o şcoală de p ictu ră , unde se învaţă desemnul de figuri
şi tablouri lucrate în oloîu.
Î n toate aceste şcoale se învaţă fără plată.
Î n I aşi, mai sunt şi alte şcoale de băeţî şi de fete, precum:
In s titu te le -U n ite , In s titu tu l- N o r m al de D om n işoare şi alte
şcoale, unde se învaţă cu plată.

12. Tipografiile, litografiile, şi librăriile din Iaşi.

Î n laşi sunt 6 tip o g ra fii, unde se tipăresc gazete şi cărţi.
Doue lito g r a fii, unde se fac modele de scris şi hărţi.
Şi mai multe lib r ă r ii, unde se găsesc de vînzare toate cele
trebuitoare pentru şcoală.
Tot pentru folosul şi trebuinţa şcoalelor. mai este un cabi­
net de is to ric a n a tu ra lă , în Strada-de-Sus; un cabinet de fizică
şi ch im ic, la Universitate, şi altul la şcoala „ Fiilor-de-Militari “ .
La Universitate se mai afl ă şi o bib liotecă mare.

13. Casele cele mai mari din Iaşi sunt:

P a la tu l A d m in is tra tiv . zidire cu doue rimduri in care se
află opt-zecî şi opt de odăi. Ear în faţa palatului, deasupra,
este aşăzat un ciasornic. Î n ograda Palatului, numită acumP -
ia
ţa-St e f a n-cel-M are u, se află Statua lui Ştefan-cel-.M are D om ­
n u l M o ld o v e i.
Casele U n iv e r s ită ţe i, cu grădină din dos.
Cazarm a cea m a re de la Copou, zidire frumoasă, cu cinci
rînduni.
 15

Casele ş c o a le i m ilita re , în Strada Carol, cu loc mult şi

grădină mare. Şi aici se află aşăzat un ciasornic.
G ara d ru m u lu i de fer, zidire mare şi frumoasă.
L ic e u l N a ţio n a l, zidire cu doue rîndurî, în Strada Academiei.
„M a r e le o te l T r a i a n ", cea mai mare şi mai frumoasă zi­
dire din Iaşi, între Strada Lăpuşneanu şi Strada Academiei.
P a la tu l P r im ă r ie i, C a sele B ă n cei N a ţio n a le ", în Strada
Ştefan-cel-Mare, şi alte case mari şi frumoase, care fac podoaba
Oraşului Iaşii.

14, Spitalele şi institutele din Iaşi, sunt:

S p ita lu l Sf. S p irid o n , în centrul Iaşilor. — Acesta este
cel mai mare şi mai bogat spital din Romăniea.—-E l se ocîr-
mueşte de o E p itro p ie , care asemine ocîrmueşte şi privighează
toate spitalele din Moldova. — S p ita lu l P a şca n u lu i, în Tataraşî.
- S p ita lu l M ilita r , la Copou. — S p ita lu l E v r e e s c , în Beilic.
— In s titu tu l de n ebu n e, în ograda bisericel Golia. — Şi I n ­
stitu tu l G rig o r ia n , în Strada Golia, făcut de Grigore Ghica,
Domnul Moldovei, pentru creşterea şi îngrijirea copiilor găsiţi. —
Î n Iaşi mal sunt şi vr’o 15 s p iţ e r ii sau fa rm a c ii, de unde se
cumpără doftorii. — F e r e d e u l T u rc esc, din Strada M itropoliei,
şi alte feredee de aburi, sunt făcute tot pentru sănătatea oamenilor.

15. Grădinile publice şi Teatrul din Iaşi.

Î n Iaşi sunt patru grădini publice şi un teatru :
G ră d in a de la C o p o u, făcută în vremea lui Mihaî-Sturza-
V odă. — G ră d in a G h ic a - V o d ă de peste Bariera Copou.— G r ă ­
d in a P r im ă r ie i, între Strada Lăpuşneanu şi Strada-de-Sus. —
G ră d in a B a rn o vsch i, peste drum de monumentul Ghica-Vodă.—
G ră d in a B otanică, înfiinţată de doftorul A n a s ta s ie F e tu , în
Strada Arcului, şi alte multe grădini particulare.
Grădinile fac podoaba oraşului I a ş ii; ele ajută mult la cu­
răţirea aerului, şi vara, sunt locuri de petrecere pentru oameni.
Ear ca loc de petrecere pentru earnă este un Teatru.

16. Cum se iscă judecăţi între oameni.

Oamenii trăind în societate, au mulţime de interese şi legă­
turi între dînsiî: se megieşesc unii cu alţii, se împrumută unii
 16

de la alţii, lucrează unii la alţii, fac negoţ în tovărăşie, şi alte

interese. Î ntr’un cuvînt, oamenii au nevoe unii de alţii. — Dar
în societate sunt oameni de toată m îna: şi cinstiţi şi necinstiţi.
Omul cinstit nu supără pe megieşi, fuge de sfădălii, se
poartă cu dreptate la tovărăşie, îşi plăteşte datoriile cu cinste şi
nu umblă cu înşălăciuni. — Eară omul necinstit caută sfadă cu
megieşii sau cu alţi oam eni; nu vre să plătească de unde a îm­
prumutat, la negoţ, fură pe tovarăşul seu, şi umblă numai cu
şmichirii.— Şi din această pricină, se întîmplă une-orî judecăţi
între oameni.
Oamenii cari se judecă, se cheamă îm p ricin a ţi. Ear acei
cari judecă pricinile oamenilor, se cheamă j u de c ă to r i.— Judecă­
torii judecă şi fac dreptate împricinatului nevinovat; ear pe cel
vinovat îl osindesc, după cum scrie legea.

17. Autorităţile sau puterea judecătorească din Iaşi.

Î n Iaşi sunt trei judecătorii de ocoale: ju d e c ă to rie a o colu lu i
I - l u , pentru despărţirea I-a şi a I l - a ; ju d e c ă to rie a o co lu lu i al
II- le a , pentru despărţirea a IlI-a, şi ju d e c ă to rie a o colu lu i al
I I I - le a , pentru despărţirea a I V - a ş i a V -a.— Fie care Judecătoriâ
de ocol judecă pricini de avere, şi alte pricini de interes poli­
ţienesc, privitoare la curăţeniea oraşului, şi la siguranţa şi liniştea
orăşenilor. — împricinaţii nemulţămiţi cu hotărîrea Judecătoriuluî
de ocol cer să fie judecaţi de T rib u n a l, o judecătorie mai înaltă.
— Ear împricinaţii nemulţămiţi cu hotărîrea Tribunalului, cer să
fie judecaţi de C u rtea de A p e l, o judecătorie şi mai înaltă. T ri­
bunalul şi Curtea de Apel din I aşi se află în Palatul Administrativ.
Judecătoriile de ocoale, Tribunalul şi Curtea de Apel se nu­
mesc autorităţi judecătoreşti-civile, şi Judecătorii sunt civili.
Î n Îaşî mai este şi un T r ib u n a l M ilita r, care judecă nu­
mai pe militari, cînd fac vre-o faptă rea.— Judecătorii acestui
Tribunal sunt militari.
Î n I aşî mai este un feliu de judecătorie, care judecă numai
pe clerul bisericesc, adecă: Preuţi şi Diaconi, cînd se abat de
la datoriile lor bisericeşti. Această judecătorie se numeşte Con-
sisto riu şi judecătorii sunt Preuţi.—
Consistorîul se află în Curtea Mitropoliei.

18. Despre comune rurale şi despre plăşi.

De la barierile Oraşului Iaşii, înainte, încep drumurile sau
 17

şleahurile, care duc în sate şi alte tîrguri.— Tîrgurile mari sunt

com u n e u r b a n e ; ear satele şi tîrguşoarele alcătuesc co m u n e
r u r a le .— O comună rurală se alcătueşte: sau numai dintr’ un tîr-
guşor, cu mai mulţi locuitori; sau dintr’un tîrguşor şi cîte-va sate ;
sau numai din cîte-va sate, care se cheamă şi co tu n e.— La vreme
de trebuinţă, sătenii din cotune şi locuitorii Români din orăşele
se adună la primăriea comunei, şi aleg Primariu şi cîţi-va membri
comunali, dintre Românii fruntaşi din acea Comună.
Primăriul strînge toate dările comunale, de pe la oamenii din
comună; şi cu banii adunaţi, îngrijeşte de biserici, de şcoale, de
drumuri, de poduri şi de alte lucruri trebuitoare în comună.
L a primărie se ţine socoteală de cei ce se nasc, de cei ce
trebue să tragă la sorţi, de cel ce se cunună şi de cei ce mor.
La primăriea rurală se fac feli urite învoele între oameni, precum :
pentru arat, pentru praşilă, pentru săcere şi pentru alte trebî.—
Primăriul comunei rurale este şi P o liţ a iiu în comuna sa; căci el
urmăreşte, prinde şi dă în judecată pe făcătorii de rele.
Satul unde se află p r im ă r ie a , se numeşte re ş e d in ţa c o ­
m u n ei şi a ju d e c ă t o r ie i c o m u n a le ; judecătoriea comunală se
alcătueşte din Primăriul comunei, ca Preşedinte, şi doi juraţi, aleşi.
Mai multe comune rurale alcătuesc o p la să .— Ocîrmuitoriul
unei plăşi se numeşte S u b -P re fe c t.— Sub-Prefectul face revizii
prin comune, şi privighează dacă primarii d i n plasa încredinţată
lui, fac şi îngrijesc de cele trebuitoare în comune.
Comuna unde se află S u b -P re fe c tu ra , se numeşte r e ş e d in ­
ţa p lă şeî.

19. Comunele rurale din Plasa-Copou. *)

1. C om u n a P o d g o r ie a C o p o u.— Dacă eşim pe Bariera-Co-
pou, ce vine la marginea oraşului Iaşii, în partea despre mează-
noapte şi mergem tot şleahul înainte, ajungem la un sat cu multe
v ii numit P o d g o r ie a - C o p o u . Acest sat, împreună cu T îr g u ş o r u l-
C op ou numit şi T îr g u ş o r u l- S ă r â r ie a şi cu satele : M u n te n ii,
C îr lig u l, V u lt u r ii, Ş o r o g a r iî, A ro n e a n u , A r o n e n iî, şi R e d îu -
A ld e i, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
comuna rurală P o d g o r ie a -C o p o u cu primăriea în T îr g u ş o r u l-
C o p o u .— în comuna Podgoriea-Copou, la B re a z u , ce se află pe
coasta despre mează-noapte a dealului Copou, sunt mai multe i-
svoare cu apă minerală, sălcie şi amară, bună pentru curăţenie.
*) Învăţătorîul va povăţui pe şcolari să desemneze contururile plăşilor, din
harta judeţului.
2
 18

C om u n a T â u te ş tii .— De la comuna Copou spre apus-mează-

noapte, vin satele: R e d îu -lu î-T a ta r , T ă tă ru şu l, T ă u teştiî, L e ţ-
c a n iî-n o î, H o r le ş t iî şi Z a h orn a . Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a-Tău teştiî,
cu primăriea în T ă u teştî.— între Tăuteştî şi Horleştî, pe un loc
sterp numit V ă ilu ţa , încă este o fintînă cu apă minerală, bună
pentru curăţenie. Î n satul Tăuteşti! este o şcoală de ţese i torie, în­
treţinută din venitul moşiei Tâuteştiî, hărăzită comunei de către
răposatul întru amintire Procopie Florescu.
C om u n a R e d îu - M it r o p o lie î.— De la comuna Podgoriea-
Copou, tot sleahul înainte, spre mează-noapte, vin satele: M oî-
m eştiî, C oarba, P o p r ic a n iî, R e d iu -M itr o p o lie i, Ţ ip ile ş tiî,
Is v o a r e le şi E p u r e n iî.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt,
pe care se află, alcătuesc C om u n a R e d iu M itro p o lie i, cu pri­
măriea în satul R e d îu -M itr o p o lie î.
C om u n a C îrn ic e n iî.— De la comuna Redîu-Mitropoliei, tre-
cend Jîjîea, pe la Popricanî şi mergend spre mează-noapte, dăm
în satul C îr n ic e n iî.— Acest sat, împreună cu T îr g u ş o ru l-Ţ ig a -
n a ş iî sau C ă m in ă re ş tii şi cu satele: B lîn d eş tii, R aiu l, P ro -
bota, P e r ie n ii şi Ş ă tră re n iî, cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc C om una C îrn ice n iî, cu primăriea în T îr-
g u ş o ru l-Ţ ig a n a ş ii.
C om u n a M o v ile n iî.— De la Comuna Tâuteştiî spre mează-
noapte, vin satele: L a rg a , M o v ile n iî, P o tîn g e n iî, şi R o m â ­
n e ş tii.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om u n a M o v ile n iî, cu primăriea în M o vilen î.
C om u n a G ro p n iţa .— De la Comuna Movileniî spre mează-
noapte vin satele: M ă lă eştî-M iseş tî, F o ră ştiî, G ropn iţa, B u l­
b u ca n ii şi S în g e r iî.— Aceste sate, cu toată întinderea de pă­
mînt, pe care se află, alcătuesc C om una G ropn iţa, cu primăriea
în satul G ropn iţa.
Comunele: Podgoriea-Copou, Tâuteştiî, Redîu-Mitropoliei, Cîr­
niceniî, Movileniî şi Gropniţa, alcătuite din 36 de sate şi Tîrgu-
şoarele: Copou şi Ţiganaşiî, împreună cu toată întinderea de pă­
mînt, pe care se află, alcătuesc P la sa -C o p o u . Plasa-Copou vine în
partea despre mează-noapte a oraşului Iaşii. — Sub-Prefectura Plasei
Copou este la Ţ ig a n a şî. Tot aici se află ecspediţiea telegrafo-po-
ştală a acestei plăşî, precum şi un spital rural, cu o spiţerie, pen­
tru căutarea bolnavilor din această plasă.
 20. Populaţiea, feliul pămîntului şi apele din
Plasa-Copou.
Î n Plasa-Copou sunt la vr’o 12 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 36 de sate şi Tîrguşoarele: Copou şi Ţiganaşiî.
Î n comunele Plasei-Copou sunt 12 şcoale primare-rurale, de
băeţi şi de fete, şi 24 de biserici.
Plasa-Copou este mai toată deluroasă; dar cele mal mari dea­
luri sunt: Dealu-Copou, Dealu-Cîrlig, Dealu-Aroneanu, Dealu-
Şorogaril şi Dealu-Popricanii.— Pămîntul Plasei -Copou este foarte
roditorîu: pe el se face grîu mult şi păpuşoi foarte frumoşi; dar
sunt şi locuri de finaţe, imaşurî şi stuhăriî.
Î n Plasa-Copou sunt vii multe numai la Copou şi la Şoro-
gari. Cea maî mare pădure din Plasa-Copoă, este pădurea de la
Cîrlig, alcătuită mai toată din stejari.
Apele curgătoare din Plasa-Copou, sunt :
R îu l J îjîe a ce vine în partea despre râsărit-mează-noapte a
Plasei-Copou ; curge de la mează-noapte spre mează-zi, trecând
pe lingă comunele: Gropniţa şi M ovileniî; la Comuna Rădiu-M i-
tropoliel, se întoarce spre răsărit, trecând pintre comunele Rediu-
Mitropoliei şi Cîrniceniî; şi apoi se depărtează de Plasa-Copou.—
în Jîjîea sunt peşti, scoice foarte multe şi raci frumoşi.
P â r îu l C îc a în a ce vine în partea despre răsărit-mează-zi a
Plasei-Copou.— Cîcaîna începe din E a zu l-C îrlig; curge spre mea­
ză-zi, pintre dealurile:. Şorogarii şi Copou ; întră în oraşul Îaşiî,
pe devale de Bariera-Hotinul, şi la Căsâpiea-cea-mare, se varsă
în Bahluîu.
P â r îu l C ir ic vine tot în partea despre răsărit-mează-zi a
Plasei-Copou. — Ciricul începe din Eazul-Ciric ; curge spre mează-
zi, pintre dealurile Şorogarii şi Aroneanu, adăugîndu-se cu alte
p ă rîe : şi maî jos de Bariera-Salhanâ, Ciricul se varsă în Bah-
luîu.— Peste Pârîul Ciric, este zidîul de peatră, în care sunt aşă-
zate oale de spijă; prin aceste oale vine apă bună în Îaşî, la casa
apelor de lîngă Şpitalul-Paşcanuluî; şi de acolo, prin alt zidîu de
peste Cîcaîna, apa vine tot prin oale de spijă, la casa apelor de
la Goliea,— în Plasa-Copou maî sunt, şi alte părîe şi părîuaşe, pre­
cum : M e le tin u l, J îjîo a r a , Z a lio rn a , U r ic u l ş. a. l.
Eazurile din Plasa-Copou sunt: E a z u l- C îr lig , lîngă Satul
C îrlig; E a z u l- A r o n eanu şi E a z u l-C iric , între dealurile: Şo­
rogarii şi Aroneanu.— în Plasa-Copou maî sunt şi alte eazurî,
precum: la Mălăeştî-Miseştî, la Movilenî, la Larga, şi în alte lo­
curi. Î n eazurî încă sunt peşti, raci, scoice şi lipitori.
 20

Pe lîngă unele rîurî, părîe şi eazuri, creşte stuf şi papură,

prin care se adăpostesc vara multe paseri de apă.— Ear pe la e-
zeturî se află cîte-o moară, care umblă numai vara, cînd sunt a-
pele mari.
De la Ciric şi din dealurile Şorogarii şi Aroneanu, se scoate
lut bun şi năsip pentru tencueală.

21. Comunele rurale din Plasa-Turiea.

C om u n a-H e r m e z iu .— De la comuna Cîrniceniî apucând spre
mează-noapte, eşim din Plasa-Copou; şi mergând tot sleahul îna­
inte dăm în satul B ă lte n ii. Acest sat, împreună cu sătişoarele
de pe malul drept al Prutului: V la d o m ira , H e r m e z iu, T r ife ş tiî,
Z a b o lo te n iî-S tu r z o a e i cu T îrg u ş o ru l-D a m a c h e sau G rig o -
r e n iî şi Z a b o lo te n iî-F o te î, cu toată întinderea de pămînt pe care
se află, alcătuesc C om u n a H e r m e z iu , cu primăriea în satul H e r ­
m e z iu .
C o m u n a -R o ş ca n ii.— De la Comuna Hermeziu spre apus,
vin satele: B orşa, R ă d e n iî, P ă u le n iî, G ău ren iî, R o şca n ii
C ău eştii, A lb o ta şi E d u ţî. Aceste sate, cu toată întinderea de
pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una R o şca n ii cu primă­
riea în R o şca n i.
C o m u n a -B iv o la riî.— De la Comuna Hermeziu t spre mează-
noapte, tot pe malul drept al Prutului, vine satul Soloneţ, T îr -
g u ş o r u l-B iv o la r iî, sa tu l B iv o la r ii, C orn u -N egru , B u ru eneştiî,
C h ilie n e ş tiî, T a b ă ra şi B ă d ă ră ii. Aceste sate, şi Tîrguşorul-
Bivolariî, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
C om u n a B iv o la r ii, cu primăriea în T îr g u ş o r u l-B iv o la r il.—
C o m u n a -E p u re n ii.— De la Comuna Bivolarii spre apus pe
malul sting al Jîjîeî vin satele; B ro ş te n iî, E p u ren iî, Schine-
n iî-v e c h i, S c h in e n iî-n o i , A n d r ie ş e n ii , V iişo a ra , G ă va n ii sau
F în tîn e le le , S to ln ic e n ii şi G lă vă n eştiî. Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna E pu ren iî,
cu primăriea în E p u ren î.
C o m u n a -Ş ip o tele.— De la Comuna Epureniî spre apus, pe
malul drept al Jîjiei vin satele : V lă d en iî, H ă lc e n ii , I acobeniî,
T o m u le ţu , Ş ip otele-d e-jo s, sau M ito cu l, Ş ip o te le -v e c h i, Şi-
p o tele-d e-su s sau I a zu l-n o u , C h işcâ ren iî-ve ch i , Chişcăre-
n iî-n o î, B u h ă en iî, F în tîn e le le sau Cioara, Oneştii, P lu g a ­
r ii, Ş oldan a şi D ră g ă n e ş tiî.— Aceste sate, cu toată întinderea
de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u na-Şipotele, cu pri­
măriea în satul Ş ipotele-de-su s. Comunele: H e r m e z iu, Roş-
cânii, Bivolarii, Epurenii şi Şipotele, alcătuite din 45 de sate
şi Tîrguşoarele: Damache şi Bivolarii, împreună cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Plasa-Turiea. Plasa-
Turiea vine în partea despre răsărit-mează-noapte a Plaseî-Co-
pou. Sub-Prefectura acestei plăşi este la Bivolari. T ot aici este
şi o garnizoană de dorobanţi, un spital rural, pentru căutarea
bolnavilor din această plasă, o spiţerie, precum şi ecspediţiea te-
legrafo-poştală a acestei plăşi.

22. Populaţiea, feliul pămîntului şi apele din

Plasa-Turiea.
Î n Plasa-Turiea sunt peste 15 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 45 de sate, şi în tîrguşoarele: Bivolarii şi Damache. Î n
comunele Plaseî-Turiea sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţi
şi de fete şi 24 de biserici.
Plasa-Turiea este mai toată şes; afară de partea despre mea-
ză-noapte, unde sunt cîte-va dealuri; dintre care, cel mai însăm-
nat este Dealu-Turiea, ce se întinde prin mijlocul plasei, de la
mează-noapte, spre mează-zi. — Plasa-Turiea poartă numele ace­
stui deal.
Pămîntul Plaseî-Turiea este mai tot fînaţe şi imaşurî; grîe
şi păpuşoae puţine se fac; din pricină că le înneacă Prutul şi J î­
jîea, cînd varsă grozav; de aceea, în Plasa-Turiea nici nu prea
sunt aşa multe lanuri de grîe şi de păpuşoae.
Apele curgătoare din Plasa-Turiea sunt:
P ru tu l, care este un rîu mare, vine în partea răsăriteană
a Plaseî-Turiea. Prutul curge de la mează-noapte, spre mează-zi,
despărţind Plasa-Turiea de Basarabiea.
Jîjîea care curge de la mează-noapte spre mează-zi, trecend
pintre comunele: Şipotele şi Epurenii; apoi printre Plasa-Turiea
şi Copou; şi din jos de comuna Roşcanii, Jîjîea se depărtează de
Plasa-Turiea.
Î n Plasa-Turiea mai sunt eazuri, bălţi şi cîte-va părîe pre­
cum: Meletinul, Frasinul, Soloneţul, Salia, ş. a. l .

23. Comunele rurale din Plasa-Bahluiu.

C o m u n a -P o d u -IIo a e i .— Dacă eşim pe Bariera-Păcurari, ce
vine în partea despre apus a oraşului Iaşii, şi mergem drumul
înainte spre apus, ajungem la Tîrguşorul-Podu-Iloaei. — Acest
tîrguşor este singur o comună rurală, cu primăriea în Podu-
 22

Ilo a e i . Î n Podu-I loaei este o spiţerie, o şcoală primară de băeţi

şi una de fete, şi o gară a drumului de fier.— Î n Podu-Iloaei este
zi de tîrg în toate Duminicile de peste an, şi se face negoţ mare
de grîne, de brînză şi de lînă.
C om u n a B ir le ş t ii.— De la Podu-Iloaei spre mează-noapte
vin satele: T o to e ş tii , B ir le ş tii, B îr le ş t ii -U n g u ri, E r b ic e n iî şi
S p in o a sa .— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt pe care
se află, alcătuesc C om u n a B ir le ş tii, cu primăriea în E rb icen î.
Locuitorii din satele comunei Birleştii au multe turme de oi.
C om u n a B e lc e ş tii .— De la comuna Birleştii, spre apus mea­
ză-noapte vin satele: B e lc e ş tii , F o c u rile , sau P r a g u r ile , A -
ra m a sau P ro to p o p , C o a rn e le -C a p re i , M u n te n ii, P o lie n ii ,
U lm ii -v e c h i, U lm ii -n oi şi L it e n iî.— Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a B e lceştii ,
cu primăriea în B elceştî.
C om u n a S îrca .— De la Podu-Iloaeî spre apus, vin satele:
Ch icerea , B u d ă ile sau F ră n c e ş tiî, S îrca, M ă d îr je ş tii , Cosi-
ţe n ii , L u n g a n ii, C ru cea şi G o eştii .— Aceste sate, cu toată în­
tinderea de pămînt. pe care se află, alcătuesc Comuna Sîrca, cu
primăriea în S îrc a .— Î n satele comunei Sîrca şi mai ales în Go-
eşti , sunt mulţi meşteri, te s la r î şi ro ta ri.
C om u n a P ă u ş e ş tii.— De la Podu-Iloaeî spre răsărit-mea-
ză-zi vin satele: H o lm u , S c o b îlţe n iî, H oîsăştiî, Chilişoaea,
P ă u şeştii, F ru m u ş e le le -P â u ş e ş tilo r, D u m eş tiî-M a ri, Dum e-
ştil-m icî, C â că ră zen iî, şi B u ţu lu c.— Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a Pău şeştii,
cu primăriea în P ă u şeşti .
C om u n a P o p e ş tii.— De la comuna Păuşeştii spre mează-zi
vin satele : H ă rp â şe ştil, D o ro şca n iî, O b r ije n ii . P opeştii, R â -
d e n ii , F r u m u ş e le le -P o p e ş tilo r , M ă d îrja c şi B o jila .— Aceste
sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Co­
m u n a P o p e ş tii, cu primăriea în Popeşti.
C om una S in e ş t iî— De la comuna Popeştii spre mează-zi
vin satele: Osoiu , S to rn eştii , S in eştiî, L in g u r a r ii, M o d o ră n ii
şi C o tîr g a c i.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care
se află, alcătuesc Com una S ineştiî, cu primăriea în Sineşti .
Comunele: P o d u -Ilo a e i , B ir le ş tii, B e lc e ş tii , Sîrca, Păuşeştii,
P o p e ş tii şi S in eştiî, alcătuite din 46 de sate şi Tîrguşorul-Podu-
Iloaeî, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,
alcătuesc P la sa -B a h lu îu . Plasa-Bahluîu vine în partea despre
apus mează-zi a Plaseî-Copou. Sub-Prefectura acestei plăşî este
la Podu-Iloaeî. Tot aici este şi ecspediţiea telegrafo-poştală a a-
cestei plăşi , precum şi un spital rural, pentru căutarea bolnavilor
din Plasa-Bahluiu.

24. Populaţiea, feliul pămîntulul şi apele din

Plasa-Bahluilu.
Î n Plasa-Bahluiu sunt peste 20 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 46 de sate şi T ir g u ş o r u l- P o d u - Ilo a e î.— In comunele P la -
sei-Bahluiu sunt 16 scoale primare-rurale, de băeţi şi de fete şi 30
de biserici. Plasa-Bahluîu este mai toată deluroasă; dar cele mai
mari dealuri sunt: D e a lu -M a re şi D e a lu -G o r g a n din comuna
Păuşeştiî.— Pămîntul Plaseî-Bahluiu este foarte roditori u ; pe el se
fac: grîe, păpuşoae, săcară, orz, ovăs, legume, fînaţe şi imaşurî.
Păduri încă sunt; dar cele mai mari sunt: P ă d u re a S in e ş tilo r
şi a G o eştilo r.
Apele curgătoare din Plasa-Bahluîu sunt:
B a h lu i ul, care trece cam prin mijlocul Plaseî-Bahluiu, în-
tră în această plasă din sus de comuna B elceştii; curge a
apus-mează-noapte, spre răsărit-mează-zi trecend prin mijlocul co-
munelor Belceştii şi Bîrleştii. L a Podu-Iloaei se întoarce spre ră ­
sărit, trecend prin comuna Păuşeştiî, şi apoi se depărtează de
Plasa-Bahluiu.
B a h lu eţu l. Acesta este un părîu ce curge de la apus, tre­
cend prin comuna Sîrca şi la Podu-Iloaeî se varsă în Bahluiu.
Afară de aceste, in Plasa-Bahluiu mai sunt şi alte părîe şi pă-
rîuaşe, precum: S îrca , H ucul, J îjîo a r a , şi altele.

25. Comunele rurale din Plasa-Cîrligătura.

C om u n a B r ă e ş tiî.— De la comuna Sîrca, apucând spre apus
eşim din Plasa-Bahluîu şi mergând tot înainte, dăm în satele : F ă ­
cu ţii, G u gea, V a le a - o ilo r , P r ig o r e n ii, A lb e ş t iî, B r ă e ş tiî, C r i-
steştiî, S c o rţe ş tii şi B u d a .— Aceste sate, cu toată întinderea de
pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a B r ă e ş tiî, cu primăriea
în B ră eştî.
C om una B u z n e a .— De la comuna Brăeştiî spre apus, vin
satele: Jora , B u z n e a şi G ă n eştiî. Aceste sate, cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a B u zn ea , cu
primăriea în satul B u zn ea .
C om u n a u rb a n ă T îr g u - F r u m o s .— De la comuna Buznea
spre apus, vine Tîrgu-Frumos, in care locuesc peste cinci mii de
oameni.— Î n Tîrgu-Frumos este o şcoală primară de băeţi şi una
de fete: o sco a lă de m e ş te ş u g u ri cu doue atelii: una, în care
se învaţă c io b o tă r ie a şi i n una f i e r ă r i e a ; c in c i b is e ric i, un sp i­
t a l, o s p iţe rie , o g a r ă a d r u m u lu i d e f i e r şi un b iu ro u te-
le g r a fo - p o s ta l.— Î n Tîrgu-Frumos, se face iarmaroc mare odată
pe an, de la 8 — 12 Julie; şi zi de tîrg, în toate Joile, de peste an.
C om u n a B ă ic e n ii.— De la Tîrgu-Frumos spre mează-noapte
vin satele: D â d eştii, S ă c ă re ş tii sau B a la sin eştii, C u cu ten ii,
B ă ic e n ii, B ă rb ă te ş tii, C o a s ta -M â g u re i, C îrjo a e a şi parte din
S b e r e n i.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om u n a B ă ic e n ii, cu primăriea în B ă lce n î.— Î n
Băiceni sunt doăe f întîni şi mai multe isvoare cu apă minerală
de pucioasă, bună pentru făcut feredee; mai sunt podgorii şi pe-
trărie.
C om u n a C o tn a r ii.— De la comuna Băicenii mergend spre
mează-noapte, ajungem la C o tn a ri, ce se alcătueşte din mai multe
podgorii, precum: D ea lu , V a le a , H orod iştea, V a le a -R a c u lu i
şi Z lo d ic a . Aceste podgorii, precum şi sătişoarele; I osopenii, H o-
d oenî şi S b e re n iî, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,
alcă tuesc C om u n a C o tn a rii, cu primăriea în satul V a lea , unde
în vechimea fost T îr g u ş o r u l -C o tn a r ii.— Î n comuna Cotnarii sunt
foarte multe vii , din cari es vinaţuri multe şi foarte bune. Î n cu­
prinsul comunei Cotnarii se află D u m b ra v a şi B a lta -R o şie.
C om u n a C e p le n iţa .— De la comuna Cotnarii, spre mează-
noapte vin satele: B uhaln iţa , M o a ra -P re fe c tu lu i, C eplen iţa,
B o ro so a ea , V îr îţ ii, şi parte din satul s te clă riea .— Aceste sate,
cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna
C e p le n iţa cu primăriea în C ep len iţa . Î n comuna Cepleniţa de
asemine sunt podgorii şi livezi.
C om u n a B ă d e n iî.— De la comuna Cepleniţa spre mează-
noapte, vin satele: B ă d en iî, S cob in ţii, S teclăriea, Z a g a viea ,
F e te ş tii, P e tro ş iţa , şi T r ă is te n ii sati L u p ă r ie a .— Aceste sate,
cu toată întimderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna
B ă d e n iî cu primăriea în S cob in ţi. Î n cuprinsul comunei Băde-
nii, încă se află podgorii şi liveri.
C om u n a U rb a n ă T îr g u -F r u m o s şi comunele rurale : B ră-
eştii, B u zn ea, B ă ice n ii, C o tn a rii, C eplen iţa, şi B ăden ii, alcă­
tuite din vr’o 40 de sate şi T. Frumos, împreună cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc P la s a -C îrlig ă tu ra . Plasa
Cirligătura, vine în partea despre apus a Plasei-Bahluiu. Sub-
Prefectura acestei plăşi este la Tîrgu-Frumos. Tot aici se află şi
ecspediţiea telegrafo-postală a acestei plăşi, precum şi un spital
rural, pentru căutarea bolnavilor din această plasă.

26. Populaţiea, feliul pămîntului şi apele din

Plasa-Cîrligătura.
Î n Plasa-Cîrligătura sunt peste 15 mii de locuitori, stator­
niciţi în cele 40 de sate şi Tîrgu-Frumos. Î n satele Plasei-C îr-
ligătura sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţî şi de fete şi 26
de biserici.
Plasa-Cîrligătura este toată deluroasă; dar cele mai mari dea­
luri sunt la Cotnari, dintre care, cel mal înalt este D ea lu -C a -
ta lin a , de pe virful căruia se poate privi mai peste toată Plasa-
Cîrligătura şi Bahlulu. Pâmîntul Plaseî-Cîrligătura este foarte ro-
ditoriu, de struguri, poame, grîe, păpuşoae, săcară, orz, ovăs,
legume, fînaţe şi imaşuri. Se fac şi harbujî mari şi gustoşi mai
cu samă pe lîngă Tîrgu-Frumos. Păduri sunt puţine; ear petră-
rie multă.
Apele curgetoare din Plasa-Cîrligătura sunt:
B a h lu îu l. Acest rîu vine în partea despre mează-noapte a
Plaseî-Cîrligăturaș întră în această plasă din sus de satul Feteştii
comuna Bădenii, curge de la apus-mează-noapte, spre răsărit-mează-
zi, trecând prin comunele: Bădeniî, Cepleniţa şi Cotnarii şi apoi
ese din Plasa-Bahluîu.
B a h lu e ţu l.— Acesta este un părîu ce vine cam în mijlocul
Plaseî-Cîrligătura; curge de la apus, spre răsărit, trecend prin
Tîrgu-Frumos şi prin comunele : Buznea şi B ră eştiî; şi apoi ese
din Plasa-Cîrligătura. în Plasa-Cîrligătura mal sunt şi alte părîe
precum : B u h a ln iţa, C îrjoa ea , B u zn ea , B u d a şi altele. Î n această
plasă mai sunt şi eazuri multe ; dar cel mal mare este eazul de la
P r ig o r e n i.

27. Comunele rurale din Plasa-Stavnic.

C om u n a M ir o s la v a . — Dacă eşim pe Bariera-Treî-Calici
care vine în partea apusană a oraşului Iaşii, şi ne suim la deal,
ajungem în T îr g u ş o r u l- G a la t a .— De la Galata spre apus, vin
satele: M ir o s la v a , G ă u re n ii , U ric a n iî, C a p u -R e d îu lu i , V a le a -
L u p u lu l, B a lcîu , V a le a -U rs u lu i, E z e r e n ii , D ancaş, C io rb e -
s tiî, C o rn eştiî, P r ă s e ln ic iî, şi V o r o v e ş t ii.— Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a M ir o s la v a
cu primăriea în M ir o s la v a .— în Com una M iroslava, m ai cu samă’
pe lîngă satul Uricanil, sunt viî multe u n d e se fa ce vin foarte bun
 26

C om u n a C u cu ten ii.— De la Comuna Miroslava, spre apus,

vin satele: C u cu ten ii, B r â tu le n ii , L e ţc a n ii -v e c h i sau B o g o -
nos, C o g e a s ca -vech e, C ogeasca-nou ă, S cop osen ii, H ăsn ăşe-
n ii, H o r le ş t il- C a t o lic i , H o r le ş t ii -D o m n iţe l, B o g d â n e ş tii , şi
D ir je n ii .— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om u n a C u cu ten ii, cu primăriea în C u cu ten i.—
Î n comuna Cucutenii este o gară a drumurilor de fier Îa şi-P a şca n i
şi Îa ş i -D o r o h o iu .
C om u n a V o ln e ş til.— De la comuna Cucutenii şi comuna
Miroslava, spre mează-zi, vin satele: L u n g a n ii, V o ln e ş tii , S lo-
b o z ie a -V o i n e ş tilo r şi S c h it u l- S ta v n ic — Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una V o ln e ş tii ,
cu primăriea în V o ln e ş tî.— în comuna Volneştii sunt foarte multe
păduri, şi peatră, pe gîrla Stavnicului .
C om u n a M o g o ş e ş tii .— De la comuna Volneştii, spre răsă-
rit-mează-zi, vin satele: M în je ş tii . V o c o te ş tii , B u d e ş tii , M o-
g o ş e ş til-G a la te i sau P e t r e ş t ii şi M o g o ş e ş til-F ru m o a s e i .— A -
ceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătu­
esc C om u n a M o g o ş e ş tii , cu primăriea în M o g o ş e ş til-F ru m o a s e i .
C om u n a M iro n e a s a .— De la Comuna Mogoşeştii , spre mează-
zi, vin satele: S p ă rie ţiî, H a d îm b u , S ch itu -H ad îm b u , M ir o ­
neasa, şi T îr g u ş o r u l-Ţ ib a n a . — Aceste sate, cu toată întinderea
de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com una M iron ea sa , cu pri-
măriea în Satul M iro n e a s a .— Î n comuna Mironeasa sunt multe
păduri. — Din Comuna Mironeasa, se aduce în Iaşi, cel mal bun
m a n ga l. Î n această comună sunt mulţi meşteri te s la ri şi rotari.
Comunele: M iron easa, M o g o ş e ş til, V o ln e ş tii , C u cu tenii
şi M iro s la v a , alcătuite din 37 de sate şi Tîrguşorul-Ţibana, îm­
preună cu toată întinderea de pămînt pe care se află, alcătuesc
P la s a -S ta v n ic .— Plasa-Stavnic vine în partea despre apus-mează-
zi a oraşului I aşii, începend de la Galata, înainte.— Plasa-Stavnic
ş’a luat numire de la părîul Stavnic, ce trece prin această plasă.
S u b -P refe c tu ra Plasei-Stavnic este la V o i neştî. — Tot aici
este un sp ita l r u r a l şi o sp iţerie, previn şi ecsp ed iţiea tele-
g r a fo p o şta lă a acestei plăşî.

28. Populaţiea, feli ul pămintului şi apele din

Plasa-Stavnic.
Î n Plasa-Stavnic se află statorniciţi, în cele 37 de sate şi T îr­
guşorul-Ţibana, vr’o 12 miî de locuitori.— Î n satele Plasei Stavnic
sunt 12 şcoale primăre-rurale, de băeţi şi de fete, şi 20 de biserici.
 Plasa Stavnic este maî toată deluroasă ; dar cele mai mari
dealuri, sunt: D ea lu -M iro n ea sa , D e a lu -M o g o ş e ş tii, numit şi
D ea lu -m a re, D e a lu -M iro s la v a , şi D e a lu - P r a g u r ile . — P ă -
mîntul Plasei-Stavnic este foarte roditorîu: pe el se face grîu mult
şi păpuşoae frumoase.— Plasa-Stavnic este plină de păduri, cu
feliuriţî copaci, şi locuitorii aft multe prisăci.
Apele curgătoare din Plasa-Stavnic sunt:
B a h lu îu l.— Acest rîu vine în partea despre mează-noapte a
Plasei-Stavnic; curge de la apus, spre răsărit, trecend prin co­
munele : Cucutenii şi Miroslava.
S ta v n ic u l, un părîu, ce vine în partea despre mează-zi a
Plasei-Stavnic.— Acest părîu isvorăşte de sub Dealu-Stavnic;
trece prin comuna V oineştii, apoi prin comuna Mogoşeştii, şi din
jos de comuna Mironeasa, ese din Plasa-Stavnic.— în Plasa-Stav­
nic maî sunt şi alte părîti aşe, precum: C o gea sca , E z e r e n iî,
B îrca , U rşiţa , B ru s tu re ţu l, ş. a. I. Sunt şi multe eazurî; dar
cele maî mari sunt: cel de la E z e r e n î, din Comuna Miroslava,
şi cel de la C ucutenî.

29, Comunele rurale din Plasa-Codru.

C om u n a B u c iu m iî.— Dacă eşim pe Bariera-Socola, ce vine
în partea despre mează-zi a oraşului Iaşii, şi mergem tot şleahul
înainte, ajungem în T ir g u ş o r u l- T r e i- F in t în î. Acest tîrguşor,
împreună cu podgoriile: So cola, V işa n , V lâ d ic e n iî, V a le a - C o z -
m oaeî, B u c iu m iî, Păun, P e tr â r ie a , şi B ir n o v a , cu toată întin­
derea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a B u c iu m iî, cu
primăriea în B u c iu m i.— Î n Comuna Buciumiî se află M o n a s t ir e a -
S ocola, M o n a s tire a B îr n o v a , S c h itu -lu î-T â rîtâ , b ă ile şi v â -
r â r iile de la R â p id e a , şi o şco a lă d e b u tn ă rie . — Din D e a lu -
lu l-P ă u n şi din D e a lu R ă p id e a , se scoate cea mai bună pea-
tră pentru zidiri.— La G u ra -S o c o le i, şi sub D e a lu - V lă d ic e n ii se
află multe c ă ră m id â rii, de unde se aduce cărămidă în I aşi . Dar cea
mai bună cărămidă se face pe şesul de la Frumoasa, şi la Păcurari.
C om u n a G a la ta .— Dacă eşim pe Bariera-Trei-Calici ori pe
Bariera-Nicolina, ce vin în partea despre apus-mează-zi a ora­
şului Iaşii, şi ne suim pe Dealul-Galata, ajungem în T îr g u ş o r u l
G alata. Acest tîrguşor, împreună cu sătişoarele: V a le a - A d în c â
H o rp a z u şi L u n c a -C etă ţu ei, cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc C o m u n a G a la ta , cu primăriea la G a la ta .
în Comuna Galata, este M o n a s tir e a G a la ta , zidită de P e t r u
Ş ch iopii, Domnul Moldovei. M o n a s tir e a C etă ţu ea , zidită de
D u c a -V o d ă şi S c h itu l-H liu c e a .— Lîngă Monastirea-Galata, este
un o s p ic iu pentru neputincioşii săraci, înfiinţat de G r ig o r ie G h i-
ca, Domnul Moldovei, la 1850.
Î n comuna Galata, lîngă biserica Sf. V asile, încă este un
ţintirim, unde se îngroapă o parte din morţii creştini din Iaşi,
şi cel din comuna Galata.
C om u n a C iu re a .— De la comuna Galata spre mează-zi,
vin satele: L u n c a -B îr n o v e î, C iu rea , C ercu , T o d ire lu , P ic io -
ru -L u p u lu î, S lo b o z ie a -D o b ro v ă ţu lu î, C u ră tu rile şi Poean a-
cu -C eta te.— Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care
se află, alcătuesc Com una C iu rea , cu primăriea în Satul C iurea.
L a Ciurea şi la Bîrnova sunt mici staţii a drumului de fier Îaşî-
V a s lu îu , şi un T u n e l prin care trece trenul.
C om u n a P o e n iî.— De la comuna Buciumi!, tot şleahul în
jos, spre mează-zi, şi de la comuna Ciurea, spre răsărit, vine Sa-
t u l-P o e n iî cu T îr g u ş o r u l- P o e n iî, şi satele: C om arna-de-Sus,
C o m a rn a -d e-J o s, şi C u ra g ă u .— Aceste sate, şi Tîrguşorul-Poeniî,
cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Com u­
na P o e n iî, cu primăriea în P o en î.
Moşiea Poeniî este proprietatea a Majestăţei Sale C a rol I,
R e g e le R o m â n ie i.— Pe moşiea Poeniî, este pădure foarte mare
şi bine îngrijită.— în această pădure, sălbâtăciunele nu sunt bîn-
tuite de vînători, ca prin alte locuri; însă, lupii şi alte animale
stricătoare se ucid.
C om u n a H o lb o c a .— Dacă eşim pe Bariera-Salhana, ce vine
în partea răsăriteană a oraşului Iaşii şi mergem tot şleahul îna­
inte, spre răsărit, ajungem Ia satul H o lb o c a .— Acest sat, îm­
preună cu satele: D ancu, R u s e n iî, V a lea -S a tu lu î, V a lea -L u n gă ,
şi C oa d a -S tîn ceî, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află,
alcătuesc C om u n a H o lb o c a , cu primăriea în satul H olboca.
C om u n a T o m e ş tiî— De la Comuna Buciumii spre răsărit,
vin satele: T o m e ş tiî, G o ro n ii , Ch ic e re a şi Osoiu .— Aceste
sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc
C om u n a T o m e ş tiî, cu primăriea în T o m e ş ti.— în Comuna To-
meştii, sunt. multe podgorii şi livezi.— La Tomeşti este şi pe-
trărie, de unde se scoate peatră pentru zidiri.
Comunele: B u c iu m ii , G alata, Ciurea, P o en iî, H olboca,
şi T o m eş tiî, alcăt uite din 33 de sate, şi Tîrguşoarele: Treî-Fîn-
tîni , Poeniî şi Galata, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc Plasa-C odru .
S u b -P re fe c tu ra Plasei-Codru este lîngă Socola, în Com u­
na B u c iu m ii . Tot aici este şi expediţia poştală a acestei plăşi.
 30. Populaţiea, felini pămîntului şi apele din
Plasa-Codrn.
Î n Plasa-Codru trăesc peste 12 mii de locuitori, statorniciţi
în cele 33 de sate şi tîrguşoarele: Treî-Fintînî, Poenii şi Galata.
Î n satele Plasei Codru sunt 12 şcoale primare-rurale, de băeţi şi de
fete şi 24 de biserici.
Pămîntul Plaseî-Codru este mai tot plin de păduri, podgorii
şi livezi; de aceea, aceşteî plăşî, i s-a dat numire de Plasa-Codru.
Plasa-Codru este mai toată deluroasă; şi cele mai mari dealuri
sunt: D e a lu -lu î-P â u n , D e a lu -R ă p id e a , D e a lu - M u r g u lu î şi
D ea lu -D o a m n eî.
Apele curgătoare din Plasa Codru, sunt:
J îjîe a .— Acest r îu vîne la marginea răsăriteană a Plaseî-Co-
dru, curgend spre mează-zi-răsărit pe lîngă comuna Tomeştii.
B a h lu îu l.— Acest riu vine în partea despre mează-noapte
a Plaseî-Codru; curge de la apus, spre răsărit, trecând pe lîngă
comuna Buciumii şi apoi pintre comuna Holboca şi Ţuţora.
N ic o lin a .— Acest părîu vine în partea despre apus a Plaseî-
Codru.— Nicolina isvorăşte din pădurea Bîrnova; curge de la mea-
ză-zi, spre mează-noapte, prin comunele: Ciurea şi Galata; apoi
trece prin partea apusană a oraşului Iaşii, pe la barierile: Nico­
lina şi Treî-Calicî; şi din jos de eazu-luî-Beldiman, de sub Galata,
Nicolina se varsă în Bahluîu.— în Plasa-Codru, mal sunt şi alte
părîiiaşe, precum :R ă p id e a , V ă m ă şo a ea , C om a rn a , T a ta rc a , ş. a. 1.
31. Comunele rurale din Plasa-Braniştea.
C om u n a Ţ u ţo r a .— Dacă eşim pe Bariera-Ţuţora, ce vine
în partea răsăriteană a oraşului Iaşii şi mergem spre răsărit, dăm
în satul Ţ u ţo ra , ce se află pe malul drept al Prutului.— Acest
sat împreună cu satele: C ris te ş tiî, Ch ip e r e s tii, O p r iş ă n iî-d e -
Sus şi O p rişă n iî-d e-J os, cu toată întinderea de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om u n a Ţ u ţo r a cu primăriea în Ţ u ţo ra .
Î n marginea satului Cristeştiî, este gara de la Cristeşti a
drumului de fier Îaşî-Unghenî.
C om u n a P r is ă c a n iî.— De la comuna Ţuţora, spre mează-zi,
vin satele: M o r e n ii şi P r is ă c a n iî.— Aceste sate cu toată în­
tinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a P r is ă c a n iî,
cu primăriea în P ris ă c a n î.
C om u n a C o stu len ii . — De la Comuna Prisăcaniî, spre mea­
ză-zi, vin satele: C o s tu le n ii şi M ă c ă r e ş tiî.— Aceste sate, cu
toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc C om u n a
C o stu len ii cu primăriea în C ostu len î.
 C om u n a B o s ie a .— De la Comuna Ţuţora, spre mează-noapte,
vin satele: M în z ă te ş tiî, U n g h en il, B osiea, B e re ş tii, şi M ar-
h o n d a .— Aceste sate, cu toată întinderea de pămint, pe care se
află, alcătuesc C om u n a B osiea, cu primăriea în Satul Bosiea.
L a Unghenî este gara drumului de fier Îaşi-Unghenî, şi un pod
de fier, peste Prut, pe care trece trenul din Romăniea în Rusiea.
De la noi se trece în Rusiea: sare, herestea, grîu, păpuşoi,
orz, ovăs, săcară şi altele. Ear din Rusiea se aduc în Romă­
niea: caî, clopote, frînghii şi odgoane, cue de fier, hîrleţe, sape,
săceri, ciaune, oale şi sobe de fier, piele, ciaiu, zahar, ş. a. 1.—
C om u n a G o lă e ştii. — De la comuna Bosiea, spre mează-
noapte, vin satele. P o d u -J îjîe î, G o lă eştii, O daea-B ran şi Bobu,
L ă z ă r e n il sau C ilig hiu, C h işărăii, P e tr e ş tii şi M e d e le n ii.—
Aceste sate, cu toată întinderea de pămînt, pe care se află, alcă­
tuesc C om u n a G o lă e ş tii cu primăriea în G olăeştî.
C om u n a S tîn ca .— De la Comuna Golăeştii, spre mează-
noapte vin satele: C o tu -lu i-Iva n , Icu şăn ii, L u cen iî-S tu rzo a eî,
L u c e n ii-B ă c ă lo a e i, S tîn ca, şi C îrp iţiî. — Aceste sate, cu toată
întinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc Comuna Stînca,
cu primăriea în C îrp iţi.
C om u n a S c u le n ii.— De la Comuna Stînca, spre răsărit-
mează-noapte, pe malul drept al Prululuî, este T îrg u ş o ru l-
S c u le n ii.— Tîrguşorul acesta. împreună cu satele: F ră s u le n ii ,
S o r ca şi Ş ă n d ren ii, cu toată întindera de pămînt, pe care se
află, alcătuesc C om u n a S cu len ii, cu primăriea în Sculeni.
Comunele: H o lb oca, Ţ u ţo ra , P ris ă c a n iî, Costulenii, B o ­
siea, G o lă eştii, Stînca, şi S cu len ii, alcătuite din 30 de sate şi
Tîrguşorul-Sculenii, împreună cu toată întinderea de pămînt, pe
care se află, alcătuesc P la s a -B ra n iş te a .— Plasa-Braniştea este o
şuşeniţă de pămînt, ce se întinde de la mează-noapte, spre mea-
zâ-zi, pe lîngă Prut şi Jîjîea.— Plasa-Braniştea vine în partea ră­
săriteană a oraşului Iaşii, începend de la Plasa-Copou şi Plasa-
Codru, spre răsărit.
S u b -P re fe c tu ra Plaseî-Braniştea este la U n gh en i , în Co­
muna Boşiea. Tot aici este o g a rn izo a n ă de doroban ţi un sp i­
ta l ru ra l şi o sp iţerie, precum şi e cspediţiea te le g r a fo -po-
ştală a acestei plăşi.
B2. Populaţiea, feliul pămîntuluî şi apele din
Plasa-Braniştea.
Î n P lasa Braniştea trăesc peste 10 mii de locuitori, stator­
niciţi în cele 30 de sate şi Tîrguşorul-Sculenii.
 Î n Plasa-Braniştea sunt 11 şcoale primare-rurale, de băeţi
şi de fete, şi 20 de biserici.
Plasa-Braniştea este mai toată şes; afară de partea despre
mează-noapte, unde sunt cîte-va dealuri.
Î n Plasa-Braniştea nu se prea samănă multe lanuri de grîe
şi de păpuşoae ; pentru că le înneacă Prutul şi Jijîea cînd varsă
grozav ; de aceea, şăşurile rămîn mal mult pentru fînaţe, imaşurî
şi grădinăriî.
Apele curgătoare din Plasa-Braniştea, sunt:
P r u t u l.— Acest r îu vine la marginea răsăriteană a Plaseî-
Braniştea.— Prutul începe a atinge pămîntul Plaseî-Braniştea la
satul Şăndrenii, comuna Sculenii ; curge spre mează-zi, despăr-
ţind Plasa-Braniştea, de Basarabiea; şi de la satul Măcăreştiî,
comuna Costulenii , Prutul se depărtează de Plasa-Braniştea.
J îjîe a .— Acest rîu întră în Plasa-Braniştea din sus de satul
Cîrpiţii , comuna Stînca; curge spre mează-zi, trecând prin comunele :
Stînca, Golăeştiî, Bosiea, şi Ţuţora, făcând mai multe cotituri.
— L a satul Chipereştii, comuna Ţuţora, Jîjîea trece în partea
apusană a Plaseî-Braniştea, curgând spre răsărit-mează-zi printre
Plasa-Codru şi Plasa-Braniştea; şi la Scoposeni, din jos de Mă-
căreştl, Jîjîea se varsă în Prut.
B a h lu îu l. — Acest rîu atinge Plasa-Braniştea la satul Chi-
pereştii, comuna Ţuţora, unde se varsă în Jîjîea.

33. Alcătuirea, Ocîrmuirea şi gospodăriea

unui Judeţ.
Cîte-va plăşî alcătuesc o întindere de pămînt, numită j u ­
d e ţ .— Ocîrmuitorîul unui judeţ se numeşte P r e fe c t .— Prefectul,
cu ajutorîul Sub-Prefecţilor şi al Primarilor, păzeşte şi priv ighea-
ză a se păzi legile, cari apără : v ie a ţa , a v e r e a şi o n o a re a oa­
menilor din judeţ.— Oraşul în care se află P r e fe c tu r a , se nu­
meşte c a p ita la ju d e ţu lu i.
Un judeţ se megieşeşte cu alte judeţe.— De la un judeţ la
altul, sunt făcute drumuri anume.— Drumurile care duc de la un
judeţ la alt judeţ, se cheamă căi -ju d eţen e. — Drumurile care
duc de Ia o comună la alta, se cheamă c ă î- v e c in a le .— Ear dru­
murile care duc de la o cotună la alta, se cheamă că î-co m u -
n a le .— Drumurile şi podurile comunale şi vecinale sunt făcute cu
Cheltueala comunelor.— Ear pentru facerea şi ţinerea. în bună stare
a drumurilor şi podurilor judeţene, îngrijeşte C o n s iliu l sau S fa ­
tu l Ju deţan .
 32

Membri! acestui consiliu sunt aleşi de Românii fruntaşi din

judeţ.— Consiliul Judeţan strînge toate veniturile judeţene; şi
din banii adunaţi, face şi ţine în bună stare şcoalele rurale, bise­
ricile, drumurile, podurile şi alte lucruri trebuitore tuturor oa­
menilor din judeţ.— Tot din banii judeţului se plătesc doctorii de
plăşî, moaşele de comune şi alte cheltueli.
Căpiteniea Consiliului judeţan este Prefectul Judeţului. La
vreme hotărîtă, Prefectul, împreună cu membrii Consiliului Judeţan,
se întrunesc la P r e fe c t u r a J u d e ţu lu i şi să sfătuesc pentru fa­
cerea celor trebuitoare în judeţ. Aşa dar, Prefectul şi cu membrii
Consiliului Judeţan sunt gospodarii unui Judeţ.
34. Alcătuirea, întinderea, populaţiea, ocupaţiea
locuitorilor, feliul pămîntului şi izvoarele
de bogăţie din Judeţul Iaşii.
Plăşile: C op ou , T u rie a , B a h lu îu , C îrlig ă tu ra , S tavn ic,
C o d ru şi B ra n iştea , alcătuite din 42 de comune rurale şi din
2 comune urbane : Iaşii şi Tîrgul-Frumos, împreună cu toată în­
tinderea de pămînt, pe care se află, alcătuesc J u d eţu l Iaşii. Ju­
deţul Îaşiî are o întindere de vr’o 291,137 hectare de pămînt;
dintre care, vr’o 80 de mii de hectare se ară şi se samănă; ear
pe întinderea celor 211 mii şi mai bine, sunt: tîrg u r î, sate, p ă ­
d u ri, d e a lu ri, v i i , liv e z i, fîn a ţe im a şu rî, r îu r i , p ă rîe cazu ri,
m la ş tin i şi lo c u r i sterp e.— într’un hectariu sunt aproape 56 de
prăjini fălceştî.—
Î n Judeţul Îaşiî, sunt Ia vr’o 160 de mii de locuitori, sta­
torniciţi în vr’o 267 de sate, în O ra şu l-Ia ş iî, în T îrg u -F ru m o s şi
în tîrguşoarele: P o d u -Ilo a e î, B iv o la r ii, S cu len ii , P o en iî, Să-
ră rie a , T r e î- F în tîn î, Ţ ib a n a , D am ach e, Ţ ig a n a ş il şi Galata.
Dintre toţî locuitorii Judeţului Iaşii, vr’o 80 de mii trăesc
prin tîrgurî şi tîrguşoare, îndeletnicindu-se cu meşteşuguri, negoţ
şi alte ocupaţi!; ear ceîa-lalţl vr’o 80 de mii şi mai bine, trăesc
prin sate şi se îndeletnicesc cu lucrarea pămîntului şi cu cre­
şterea vitelor.
Î n satele şi Tîrguşoarele Judeţului I aşiî sunt vr’o 87 de şcoale
primare-rurale, de băeţî şi de fete; o şcoală primarâ-urbană, de
băeţi şi una de fete, în Tîrgu-Frumos, şi 174 de biserici, afară
de şcoalele şi bisericile din Oraşul Îaşiî.
Î n Judeţul Iaşi se cresc şi se îngrijesc pe an, vr’o 120 mii de oi,
vr’o 90 mii de boi şi vaci, vr’o 25 mii de porci, vr’o 10 mii de cal, vro
2 mii de capre şi vr’o 1000 de bivoli şi bivoliţe. Stupi încă sunt;
dar nu aşa de mulţi, ca mal înainte vreme. Ear gîndacii de mă-
 33

tasă, cari asemine eraţi un izvor de bogăţie, s’au stârpit maî

cu totul.
Î n Judeţul I aşiî sunt multe păduri, multe podgorii şi multe
livezi. Dar, din nenorocire, pădurile se tae fără cruţare; ear
podgoriile şi livezile se împuţinează.
Î n Judeţul Îaşiî se fac grîne şi păpuşoae frumoase.— Fînaţe
şi imaşurî mai întinse avem în Plasa Turiea, în Plasa Braniştea
şi în Plasa Bahluiu.
Grădinărit, cu tot soiul de legume, încă sunt multe, maî cu
samă în Plasa Braniştea, între Jîjîea şi Prut.
Judeţul Îaşiî eră maî de mult vestit pentru înmulţirea şi
creşterea cailor de soiu bun; de aceea, m a rca Judeţului I aşiî,
este c h ip u l u n u l cal.
Capitala Judeţului Îaşiî este O ra ş u l Îa ş iî, de la care ş’a
luat numire şi judeţul. Prefectura acestui judeţ se află în Pa­
latul Administrativ din Îaşî. Tot în Palatul Administrativ se află
Tribunalul şi Curtea de apel din Îaşî, Casa Telegrafo-poştală şi
Casieriea generală a Judeţului Iaşii.

35. Judecătoriile de ocoale din Judeţul Iaşii.

Î n Judeţul Îaşiî sunt trei judecătorii de ocoale şi anume:
1. J u d e c ă to rie a O c o lu lu i S ta v n ic cuprinde plăşile: S ta v -
nic, C odru, şi comunele : C o stu len iî, P r is ă c a n iî, B o siea , H o l-
boca şi Ţ u ţora , din Plasa Braniştea, cu reşedinţa la B u c iu m i.
2. J u d e c ă to rie a O c o lu lu i C op ou cuprinde plăşile: C o ­
p o u T u r ie a şi comunele: G o lă e ş tiî, S tîn c a şi S c u le n iî, din
Plasa Braniştea, precum şi C o m u n a Ş ip o te le , din Plasa Bahluiu,
cu reşedinţa la Ţ ig a n a ş i.
3. J u d e c ă to rie a O c o lu lu i B a hl ilu îu cuprinde plăşile: C îr-
lig ă t u r a şi B a h lu iu, fără Comuna Şipotele. Reşedinţa acestei
judecătorii este la T îr g u -F r u m o s .

36. Megieşiile Judeţului Iaşii.

Judeţul Îaşiî se megieşeşte, la mează-noapte, cu J u d e ţu l B o ­
to ş a n ii; la apus, se megieşeşte cu J u d e ţu l S u c e a v a şi c’o parte
din J u d e ţu l R o m a n ; la mează-zi, se megieşeşte c’o parte din
J u d e ţu l R o m a n , cu J u d e ţu l V a s lu îu şi c’o mică parte din
 36

din partea răsăriteană a Oraşului Iaşii, de la Bariera Ţuţora; şi duce

spre răsărit, pene la Ţ u ţora .
10. D r u m u l ju d e ţa n I a ş î-F ă lciu p rin C ostu len î.—
Acest drum începe din drumul naţional Îaşî-Ţuţora, de la Chipe-
r e ş tî; şi duce spre mează-zi-răsărit, trecend prin Osoiu, şi prin
Costulenî; apoi întră în Judeţul Fălciu, şi duce la H uşi.
11. D ru m u l d ig - v e c in a l al P r u tu lu i.— Acest drum în­
cepe de la Trifeştî, din drumul Judeţan Îaşî-Botoşanî; şi duce
în jos spre mează-zi, pe lîngă malul drept al Prutului, trecend pe
la Hermeziu, V ladomira, Şăndrenî, Sorca, Frăsulenî, Sculenî, M e­
deleni, Golăeşti , Bosiea, Unghenî, Ţuţora, Oprişenî, Morenî, Pri-
săcanî şi Măcăreştî; apoi întră în Judeţul Fălciu şi duce la Huşi.
Acest drum pune în legătură Judeţul Iaşii, cu judeţele de pe lîngă
malul drept al Prutului; şi este făcut anume, ca să împedice văr­
săturile Prutului.
Judeţul Iaşii mai este pus în legătură cu judeţele megieşe, prin
calea ferată I a şi-P aşcan î, prin calea ferată Îa ş î-D o ro h o îu şi
Îa ş î-V a s lu iu ; ear cu Rusiea, prin calea ferată Ia ş i-U n g h enî.
Dacă trecem din Judeţul Iaşii în alt judeţ, găsim şi acolo
sate şi oraşe, Primari în comunele rurale şi urbane, Comisari în
oraşe, Sub-Prefecţî în plăşî, Consiliu Judeţan şi Prefect de ju­
deţ, Tribunal şi alte autorităţi.— Primarii comunelor urbane,
Prefecţii de Poliţie, Membrii Consiliului Judeţan şi Prefecţii de
Judeţ, ascultă de M in iş tri, cari sunt cel mai înalţi slujbaşi al ţăreî.
Eară mai mare de cît Miniştrii este M a jesta tea Sa C arol I
R e g e le R o m â n ie i, care, cu ajutorîul M in iş trilo r, al D ep u ta ţi­
lo r şi al S e n a to rilo r, aleşi de ţară, ocîrmueşte R o m â n iea în­
treagă, care este alcătuită din 32 de judeţe, cu cele două de
peste D u nărea, din D o b ro gea .
CONTURUL general

a l J u d e t u lu i
Ia s i