CUPRINS
INTRODUCERE..........................................................................................................13
Capitolul I.................................................................................................................15
Capitotolul II.............................................................................................................22
2.3.1. Polifenolii..................................................................................................33
2.3.4. Resveratrolul............................................................................................35
2.3.6. Cisteina....................................................................................................36
2.3.7. Tocotrienoli..............................................................................................36
Capitolul III...............................................................................................................37
3.1.1 Polifenolii...................................................................................................37
3.1.4 Resveratrolul.............................................................................................46
Capitolul IV...............................................................................................................48
1
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
MATERIAL ŞI METODĂ...............................................................................................48
4.2.1. Cluj-Napoca.............................................................................................59
4.2.2. Iaşi..........................................................................................................63
4.2.3. Timişoara................................................................................................65
Capitolul V................................................................................................................69
PROIECT DE CERCETARE..........................................................................................69
Probele luate în studiu provin din trei zone diferite, și anume: Cluj-Napoca,
Timișoara și Iași. Strugurii proaspeţi vor fi aduşi şi prelucraţi în laboratorul de
Viticultură de la Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca. Se va face
analiza mecanică a probelor la câte 1 kilogram de struguri pe fiecare variantă.. .72
BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................76
2.AFAQ, F., V.M. ADHAMI AND N. AHMAD, 2003, Prevention of short-term ultraviolet
B radiation-mediated damages by resveratrol in SKH-1 hairless mice, Toxicology
and Applied Pharmacology 186 (1) (2003), pp. 28–37..............................................77
3.AHMAD N., MUKHTAR H.,1999, Green tea polyphenols and cancer : biologic
mechanisms and practical implications, Nutr.Rev., 57,78-83...................................77
2
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
15.BALENTINE, D. A., M. E. HARBOWY, H. N. GRAHAM, 1998, Tea: the Plant and its
Manufacture; Chemistry and Consumption of the Beverage, in Spiller GA. Caffeine.
Boca Raton: CRC Press. ISBN 0-8493-2647-8...........................................................78
3
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
19.BOULTON, R., 2001, The copigmentation of anthocyanins and its role in the color
of red wine: a critical review, American Journal of Enology and Viticulture 52, 67–87
.................................................................................................................................79
24.CANTOS, E., J.C. ESPÍN, F.A. TOMÁS-BARBERÁN, 2003, UV–C irradiated grapes as
a potential source for producing stilbene-enriched red wines pulses, Journal of
Agricultural and Food Chemistry 51 (5) (2003), pp. 1208–1214...............................79
27.CHIRA, K., J.-H. SUH, C. SAUCIER, P-L. TEISSEDRE, 2008, Les polyphe´nols du
raisin, Phytotherapie (2008) 6: 75–82 Springer 2008 DOI 10.1007/s10298-008-0293
.................................................................................................................................80
28.CHUNG, L. M., M.R. PARK, J.C. CHUN, S.J. YUN, 2003, Resveratrol accumulation
and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and
hormones in peanut plants, Plant Sci. 164 (2003) 103e109.....................................80
29.CHUNG, L.M., M.R. PARK, J.C. CHUN, S.J. YUN, 2003, Resveratrol accumulation
and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic stresses and
hormones in peanut plants, Plant Sci. 164 (2003) 103e109.....................................80
30.CIOFU, RUXANDRA, STAN N., POPESCU V., CHILOM PELAGHIA, APAHIDEAN S.,
HORGOȘ A., BERAR V, LAUER K.F și N. ATANASIU, 2004, Tratat de legumicultură,
Ed.CERES, București, 79-172;...................................................................................80
4
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
31.COTEA V., F. ANDREESCU, 2009, România, ţara vinului, ed. AdLibri, Bucureşti.. 80
36.D.P. MAKRIS, G. BOSKOU AND N.K. ANDRIKOPOULOS, J., 2007, Food Compos.
Anal. 20 (2007), pp. 125–132...................................................................................80
40.DE BEER, D., JOUBERT, E., GELDERBLOM,W.C.A., MANLEY, M., 2005, Antioxidant
activity of South African red and white cultivar wines and selected phenolic
compounds: in vitro inhibition of microsomal lipid peroxidation, Food Chemistry 90,
569– 577...................................................................................................................81
41.DE FRIETAS V.,1995, Recherches sur les tanins condensés: application a l'étude
des structures et propriétés des procyanidines du raisin et du vin, Teză de doctorat,
Univ. Bordeaux II......................................................................................................81
5
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
45.DROGE W., 2002, Free radicals in the physihological control of the cell
functions, Physiol. Rev., 82, 1, 47-95.......................................................................81
52.FRANKEL, E.N., C.A. BOSANEK, A.S. MEYER, K. SILLIMAN, L.L. KIRK, 1998,
Commercial grape Juices inhibit the in vitro oxidation of human low-density
lipoproteins, J. Agric. Food Chem. 46 (1998), pp. 834–838.......................................82
6
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
60.HE L., H. MO, S. HADISUSILO, et al, 1997, Isoprenoids supress the growth of
murine B 16 melanomas in vitro and in vivo, J.Nutr.1997, 127,668-674..................83
7
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
74.KING, R. E., J.A. BOMSER, D.B. MIN, 2006, Bioactivity of resveratrol, Compr. Rev.
Food Sci. Food Saf. 5 (2006) 65e70..........................................................................85
78.KOSAR, M., KUPELI, E., MALYER, H., UYLASER, V., TURKBEN, C., BASER, K.H.,
2007. Effect of brining on biological activity of leaves of Vitis vinifera L. (Cv. Sultani
Cekirdeksiz) from Turkey. Journal of Agriculture and Food Chemistry 55 (11), 4596–
4603.........................................................................................................................85
8
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
91.MONTVALE, N.J., 2002. PDR for Herbal Medicines, second ed. Medical Economics.
pp. 362–363..............................................................................................................87
9
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
95.OLALLA FEIJOO, ANXELA MORENO, ELENA FALQUE, 2008, Content of trans- and
cis-resveratrol in Galician white and red wines, Journal of Food Composition and
Analysis 21 (2008) 608– 613....................................................................................87
103.PENG, I-W., S.-M. KUO, 2003, Flavonoid structure affects the inhibition of lipid
peroxidation in Caco-2 intestinal cells at physiological concentrations, J.Nutr.,
133,2184-2187.........................................................................................................88
108.POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, C. BUNEA, 2007, The UV-VIS spectral fingerprints
of polyphenols from several red grape varietis, Buletin of University of Agricultural
Sciences and Veterinary Medicine, vol 64 (1-2)........................................................89
10
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
109.POP NASTASIA, ANCA BABEŞ, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2007, Studies regarding
the total polyphenols content from several red grape varieties, The 10-th Congres of
the Romanian Society of Physiological Sciences, Oxidativ stress in medicine, Cluj-
Napoca, Romania, June, 5-7.....................................................................................89
111.POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2008, Studies regarding
the total polyphenols content from several red grape varieties, Simpozionul ștințific
anual cu paticipare internațonală Hortcultura Știință Calitate; Diversitate și Arminie,
Iași, 29-30 mai..........................................................................................................89
112.POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, COLCER DOINA, TIBERIA POP, C. BUNEA, RANGA
FLORICA, FETEA FLORINELA, 2006, Catechins content of some red grape varieties
from Romania, Croatian and 1st International Symposium on Agriculture, 13-17
febr. 2006, Opatia,Croatia........................................................................................89
11
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
124.SUN, B., A.M. RIBES, M.C. LEANDRO, A.P. BELCHIOR, M.I. SPRANGER, 2006,
Stilbenes: quantitative extraction from grape skins, contribution of grape solids to
wine and variation during wine maturation, Analytica Chimica Acta 563 (2006), pp.
382–390....................................................................................................................91
127.ŢÂRDEA C., 2007, Chimia şi analiza vinului, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi....91
128.ŢÂRDEA C., SÂRBU G., ŢÂRDEA ANGELA, 2000, Tratat de vinificaţie, Ed. Ion
Ionescu de la Brad, Iaşi, p. 151.................................................................................91
12
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
134.VINSON, J.A., J. JANG, Y.A. DABBAGH, M.M. SERRY, S. CAI, 1995, Plant
polyphenols exibit lipoprotein-bound antioxidant activity using an in vitro oxidation
model for heart disease, Journal of Agricultural and Food Chemistry 43 (1995), pp.
2798–2799................................................................................................................92
137.WEI WANG, KE TANG, HAO-RU YANG, PENG-FEI WEN, PING ZHANG, HUI-LING
WANG, WEI-DONG HUANG, 2009, Distribution of resveratrol and stilbene synthase in
young grape plants (Vitis vinifera L. cv. Cabernet Sauvignon) and the effect of UV-C
on its accumulation, Plant Physiology and Biochemistry 48 (2010) 142e152...........92
140.YOO KYOUNG PARK, EUNJU PARK, JUNG-SHIN KIM, MYUNG-HEE KANG, 2003,
Daily grape juice consumption reduces oxidative DNA damage and plasma free
radical levels in healthy Koreans. Mutation Research/Fundamental and Molecular
Mechanisms of Mutagenesis, Volume 529, Issues 1-2, 28 August 2003, Pages 77-86
.................................................................................................................................93
INTRODUCERE
13
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
14
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Capitolul I
16
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
17
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
1990 când avea o suprafaţă de 100 mii hectare. Sunt urmate de SUA cu 379 mii hectare,
Iran cu 315 mii hectare şi Argentina cu 220 mii hectare.
Producţia mondială de struguri a fost în anul 2008 de 67.709 mii tone, mai mare în
Europa: 27.714 mii tone (Italia – 7.793 mii tone, Franţa 5.664 mii tone, Spania 6.053 mii
tone, România 1.010 mii tone) apoi în Asia, America de Nord, de Sud şi Africa (tab.1.5 şi
1.6).
Tabelul 1.5.
Producţia mondială de struguri (mii tone) şi repartizarea pe continente
Perioada/anul
Continentul 1986 - 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Mondial 60946 58303 64367 67341 65971 67709
Europa 38485 31152 30087 29386 27443 27714
UE 31252 28148 27666 27303 25096 25279
Asia 8474 12206 16176 18678 18887 19568
America 10610 11051 12660 12944 13868 14200
America de
Sud 4895 4883 5946 6842 7041 7052
America de
Nord 4241 5681 6313 5843 6456 6826
Africa 2485 2824 3561 4167 4053 4080
Oceania 891 1070 1882 2166 1720 2147
Sursa: Anuar F.A.O. 2009
Tabelul 1.6.
Producţia de struguri (mii tone) în Europa repartizată pe ţări
Perioada/anul
Ţara 1986 - 1991- 2001-
2006 2007 2008
1990 2000 2005
Italia 10094 9255 8218 8327 7393 7793
Franţa 8351 7191 6948 6777 6019 5664
Spania 5499 5112 6318 6595 4965 6053
România 1136 1134 1913 912 873 1010
Germania 1469 1449 1335 1295 1481 1429
Grecia 1435 1232 1188 958 950 950
Portugalia 1157 989 963 1029 822 763
Sursa: Anuar F.A.O. 2009
18
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Europa: 17.561 mil. tone, urmată de America de Nord şi Sud, Asia, Oceania şi Australia,
Africa (tab.1.7).
Tabelul 1.7.
Producţia mondială de vin pe continente (mii.t)
Perioada/anul
Continentul
1986 - 1990 1991-2000 2001-2005 2006 2007 2008
Mondial 29820 26885 27807 28004 26424 27271
Europa 23092 19708 18794 18498 17177 17561
America 4898 4463 5202 5119 5260 5332
Asia 452 1170 1550 1720 1813 1867
Oceania 472 660 1315 1536 1072 1355
Africa 906 884 947 1131 1102 1156
Sursa: Anuar F.A.O. 2009
Cea mai mare producție de struguri din țările din celelalte continente, o are Statele
Unite ale Americii ( 6745 mii tone), urmată de China (7285 mii tone), Turcia și
Argentina(3900mii tone), Chile, Africa de Sud, Egipt, etc. (Anuar F.A.O. 2009)
În Europa cele mai mari ţări producătoare de vin, la nivelul anului 2008, sunt:
Italia, Franţa, Spania, Germania, Portugalia,România etc. (tab. 1.8.).
Tabelul 1.8.
Producţia de vin în ţările Europei
Producţia de vin (mii. tone)
Ţara 1986 –
1991-2000 2001-2005 2006 2007 2008
1990
Franţa 6542 5610 5269 5349 4712 4712
Italia 6583 5853 4894 4963 4251 4610
Spania 3360 3018 3701 3463 3400 3400
Germania 1092 1032 931 892 1026 1026
Portugalia 820 700 719 732 600 600
România 713 582 521 501 529 537
Grecia 432 391 382 398 400 400
Ungaria 431 398 422 314 322 322
Moldova 244 245 194 128 139
Sursa: Anuar F.A.O. 2009
Conform OIV 2010, din producția mondială de vin, principalele țări exportatoare
sunt: Franța, Italia și Spania. România împreună cu Bulgaria și Ungaria exportă cca. 1,5
mil.hl. Se remarcă Australia plus Noua Zeelandă, cu un export de 8,9 mil.hl., Argentina și
19
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Chile cu 9,8 mil.h., făcându-și loc pe piață inclusiv țările din Maghreb ( Algeria,
Tunisia , Maroc), cu 0,2 mil.hl.
Conform FAO 2003, producţia strugurilor pentru masă destinată consumului în
stare proaspătă reliefează faptul că principalele ţări producătoare sunt: Italia, Turcia,
India, Iran etc. Producţia mondială de struguri pentru masă, în anul 2000 a fost de 14.164
mil. tone. Principalele ţări producătoare de stafide sunt, în ordine: Turcia (320 tone), SUA
(308 tone), Grecia (86 tone), Australia (30 tone), etc.
Având în vedere populaţia actuală a globului, producţia de vin pe locuitor este de
5,2 l; cea de struguri de masă 1,6 kg/locuitor, iar cea de stafide 0,190 kg/locuitor.
Plantaţiile viticole sunt răspândite în toate zonele ţării, prin urmare condiţiile
naturale şi cele culturale privind viticultura sunt foarte diverse. Topografia, orografia,
hidrografia, clima, solurile, sunt atât de variate încât recoltarea celuiaş soi poate începe în
sud cu 4-5 săptămâni mai devreme decât în zonele nordice.
Chiar dacă România este situată la aceeaşi latitudine cu Franţa, masa continentală
situată între cele două ţări conduce la cu totul alte condiţii climatice. Definitoriu pentru
toporafie este faptul că aproape jumătate din ţară este dominată de munţi, de marele arc
carpatic cu deschidere spre vest, dispunând de o climă continental-temperată cu ierni reci
şi veri calde. Unele zone viticole româneşti se află la limita nordică la care mai este
posibilă viticultura. În consecinţă, sunt preferate doar amplasările favorabile, pe coline
sau pe versanţi bine drenaţi de ape cu expunere optimă spre soare sau în câmpii ferite de
vânturile reci de iarnă sau de gerul de primăvară (COTEA, 2009).
Fiind o viticultură a microclimatelor, viticultura românească oferă condiţii de
cultură a viţei de vie foarte diferite. Ca urmare, paleta de vinuri ce pot fi obţinute este
foarte largă. Dealurile subcarpatice meridionale generoase din punct de vedere termic
(Dealu Mare, Sâmbureşti, Vânju Mare, Oreviţa, Drâncea) oferă condiţii excelente pentru
producere vinurilor roşii de înaltă calitate (TEODORESCU şi colab., 1987 citat STOIAN
şi NĂMOLOŞANU, 2006). Prin opoziţie, podgoriile Transilvaniei (Târnave, Alba, Aiud,
20
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Lechinţa), mai vitrege termic, nu întrunesc condiţii pentru obţinerea vinurilor roşii, în
schimb clima mai răcoroasă împiedică combustionarea compuşilor de aromă din pieliţa
bobului şi în felul acesta favorabilitatea producerii de vinuri albe cu aromă şi
fructuozitate este cu totul remarcabilă. Astfel, gama de vinuri ce se pot realiza în ţara
noastră o depăşeşte pe cea a produselor obţinute în marile ţări viticole ale lumii şi o
egalează, se poate spune, pe cea a vinurilor din Franţa.
După datele recensământului din 1979, din cele 136.946 ha, soiurile pentru vinuri
albe deţineau 67,3% din suprafaţă. La această suprafaţă trebuie adăugată şi o parte din
suprafaţa detinuţă de soiurile de tip Chasselas (Chasselas dore, Chasselas blanc,
Chasselas roze), care deşi inventariate ca soiuri de masă, trebuiesc socotite soiuri mixte.
Soiurile pentru vinuri roşii deţineau la nivelul anului 1979 ponderea de 21,4% din
suprafaţa pentru struguri de vin, iar soiurile pentru vinuri aromate de numai 6,6%
(STOIAN şi NĂMOLOŞANU, 2006)
Până în 1989, cea mai mare parte a suprafeţelor a fost organizată în unităţi de stat
şi cooperatiste sau asociaţii viticole, unde 98% din plantaţii erau înființate cu viţe altoite.
Majoritatea suprafeţelor erau cultivate cu soiuri pentru vin (albe de patru ori mai mult ca
roşii); s-au înmulţit soiuri valoroase din sortimentul tradiţional (soiuri vechi şi nou create)
şi cel internaţional. Plantaţiile din sectorul de stat şi cooperatist au fost amplasate în zona
colinară (mai mult de 33% din suprafaţa totală cultivată cu viță de vie se situează pe
terenuri în pantă mai mare de 12%, amenajate în terase), (POP, 2003).
Liberalizarea economiei de după 1989 a condus la o suită de schimbări profunde în
industria vinului din România. Viile aparţinând fermelor cooperatiste au fost retrocedate
foştilor proprietari, suprafețele cultivate au scăzut, unele suprafețe au fost refăcute prin
proiectele de reconversie ale societăților mari viticole, privatizate și mai timid s-au facut
plantații mici de către cetățenii particulari, care au accesat astfel de proiecte. Consumul
de struguri proaspeți şi vin a scăzut, conform Anuarului Statistic al României din 2009,
consumul de vin pe cap de locuitor era în 2008 de 11,2 litri, cu 4.1 litri mai mic faţă de
2001. Există circa un milion de producători de vinuri, printre care domină cei mici şi
foarte mici, cu suprafeţe cultivate sub 0,3 ha.
21
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Din cele 194.000 ha de suprafaţă cultivată cu viţă de vie, 12.000 ha sunt constituite
din parcele sub 100 mp. La acestea se adaugă şi dotarea total insuficientă cu echipamente
de vinificaţie. Aceşti producători au o şansă de supravieţuire numai în măsura în care se
asociază în unităţi de producători sau cooperative.
O altă mare problemă: până în anul 2014, aproape jumătate din suprafaţa cultivată
cu viţă de vie a României trebuie să fie defrişată. O mare parte din suprafeţele viticole
sunt îmbătrânite, iar altele cultivate cu hibrizi direct producători. Obiectivele principale
ale reconversiei sunt: înlocuirea hibrizilor direct producători, a viei îmbătrânite şi
înfiinţarea de plantaţii cu soiuri autohtone. În cadrul acestui program trebuie să cultivăm
soiuri roşii, pe 50% din suprafaţă, soiurile albe, pe 42% din suprafaţă şi soiurile aromate,
pe 8% din suprafaţă.
Capitotolul II
22
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Speciile reactive ale oxigenului sunt radicali liberi care posedă cel puţin un
electron impar pe un orbital exterior, fiind astfel extrem de reactive chimic şi cu o durată
de viaţă extrem de scurtă.
Specii reactive ale oxigenului sunt: oxigenul singlet 1O2, superoxidul O2-,
perhidroxilul HO2, peroxidul (apa oxigenată) H2O2 şi radicalul hidroxil (oxidrilul) OH-
Ele sunt produse în permanenţă în organism ca rezultat al proceselor biologice.
23
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Producerea de specii reactive ale oxigenului, are loc şi prin autooxidarea unor
substanţe endogene, ca de exemplu catecolaminele, monozaharidele, flavinele, chinonele,
tiolii. Acest proces are implicaţii în apariţia stresului oxidativ endogen (WOLIN, 2005).
Importanţa polifenolilor
Importanţa polifenolilor a fost pusă în evidenţă în urma cercetărilor intreprinse de
către GAYON în 1964 şi SINGLETON în 1969 citaţi de ŢÂRDEA, 2007. Au urmat
24
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
26
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
polifenoli, puterea antioxidantă este mai mare la sucurile provenite din struguri albi
(DANI, 2007). Unii polifenoli din suc sunt capabili să descompună H2O2 reducând astfel
daunele provocate de acest agent oxidativ (FERGUSON, 2001). În America de Sud, Vitis
labrusca este specia principală utilizată pentru vin şi producerea sucului (DANI, 2007).
27
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
28
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Medical School, epicatechina poate reduce riscul de patru probleme majore pentru
sănătate: accident vascular cerebral, insuficienţă cardiacă, cancer şi diabet. El crede că
epicatechina ar trebui să fie considerată esenţială cu privire la dietă şi, astfel, clasificată
ca o vitamină.
Importanţa resveratrolului
Resveratrolul a fost citat pentru prima dată în pieliţa strugurilor, ca un compus în
prevenirea bolilor şi apoi în vin ca aport benefic pentru sănătate. În prezent este subiect
de studiu pe animale şi om în ceea ce priveşte efectele sale. A fost identificat şi în alte
plante, precum pinul (KINDL, 1985 citat de WEI WANG, 2010) şi arahidele (CHUNG,
2003). Toate plantele sintetizează resveratrolul ca agent de autoapărare, având o activitate
antifungică şi antibacteriană. Efectele resveratrolului pentru organismul uman rămân
controversate (CHUNG,2003). Au fost raportate efecte benefice în urma experienţelor cu
resveratrol efectuate pe şoareci şi şobolani în ceea ce priveşte protecţia anti-cancer, anti-
inflamatorie, de scădere a zahărului din sânge şi alte efecte benefice cardiovasculare.
Cele mai multe dintre aceste experienţe nu au fost efectuate şi la om (WEI WANG,
2009).
Importanţa resveratrolului derivă din trei domenii de interes:
• oenologic – este un nou compus fenolic, provenit din struguri, care participă la
formarea culorii, la caracterul gustativ, la învechirea vinului, intervine în reacţiile de
oxidare, interacţionează cu proteinele, etc.
• fitopatologic – este mijloc de protecţie împotriva organismelor fitopatogene
(Botrytis cinerea, Plasmopara viticola) prin stimularea apărării naturale a plantei
(CHUNG, 2003, ARTÉS-HERNÁNDEZ, 2006);
• farmacologic – face parte din compuşii cu proprietăţi antioxidante sau captatori de
radicali liberi în organism; protector împotriva bolilor cardiovasculare (BERTELLI,
1995); proprietăţi chimiopreventive împotriva cancerului (GUSMAN, 2001, DONG,
2003); protejează împotriva tumorilor pielii (AFAQ, 2003, REAGAN, 2004), previne
inflamaţiile asociate cu artrita şi reumatismul; creşte cantitatea de colesterol „bun”(HDL)
şi scade pe cel „ rău” (LDL) (VINSON, 1995).
29
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Importanţa cisteinei
30
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
În multe ţări alimentele fermentate care conţin zer sunt considerate ca făcând parte
din alimentaţia sănătoasă. Ele sunt folosite în medicina tradiţională pentru a vindeca o
serie de boli, de la cele gastrointestinale la cele articulare. Astăzi, zerul este folosit pentru
obţinerea de proteine utilizate ca suplimente alimentare pentru a oferi activitate
antimicrobiană, activitate imunomodulatoare, de îmbunătăţire a forţei musculare şi de
prevenire a bolilor cardiovasculare şi osteoporozei.
Importanța tocotrienolilor
Tabelul 2.1.
Continutul de vitamina E ( mg/100g produs)
TOCOTRIENOLI TOCOFEROL
SURSA
α β γ δ α
Palmier 14,6 3,2 29,7 8,0 15,0
Tarate de orez 23,6 na 34,9 - 32,4
Germeni de grau 2,6 18,1 na na 133,0
31
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Comparativ cu tocoferolii, tocotrienolii au fost mai puţin studiaţi, deşi aceştia s-au
dovedit a fi antioxidanţi şi anticarcinogeni mai puternici în comparaţie cu tocoferolii,
datorită structurii catenei laterale. În ciuda unei biodisponibilităţi reduse la administrarea
orală, caracterul nesaturat al cisteinei facilitează pătrunderea mai eficientă în ţesuturi.
Datorită multiplelor lor insuşiri benefice, polifenolii sunt tot mai des investigaţi şi
totodată recomandaţi ca suplimente alimentare, în speţă în bolile cardiace şi cancer.
În general compuşii polifenolici au o structură de bază care include cel puțin un
nucleu aromatic ( fenolic ) alături de diferite vecinătăţi structurale.
Polifenolii se împart în mai multe clase şi subclase (Figura 2.1.).
POLIFENOLI
Polifenoli
Flavonoid
Acizi fenolici
nonflavonoid e
ici
32
Flavano
Flavonon Flavono li Flavo Izoflavon
Antociani
e li ne e
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
(Catechine)
Figura 2.1 Clase şi subclase de polifenoli
2.3.1. Polifenolii
Compuşii fenolici se caracterizează prin funcţia fenolică, care este formată dintr-o
grupă hidroxil legată direct de un nucleu benzenic. Activitatea chimică a acestui tip de
moleculă se datoreşte funcţiei fenol, care prin mobilitatea atomului de hidogen are un
caracter slab acid, cât şi nucleului benzenic care generează reacţii de substituţie
electrofile (ŢÂRDEA, 2007).
Prin structura moleculară foarte complexă, compuşii fenolici posedă însuşiri
chimice de oxidare, condensare, polimerizare şi precipitare. Fixează oxigenul care
pătrunde în must şi vin, protejându-i astfel de oxidare. Puterea antioxidantă a compuşilor
fenolici este superioară vitaminelor C şi E (VINSON, 1995, citat de ŢÂRDEA, 2007).
Compuşii fenolici grupează un ansamblu de molecule cu caracter fenolic: acizii
fenolici, fenolii volatili, flavone şi flavonoli, antociani, taninuri catechinice şi o serie de
microfenoli.
33
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
34
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
2.3.4. Resveratrolul
35
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Acidul shikimic a fost izolat pentru prima dată în 1885 de către EIJKMAN, din
fructe de Illicium religiosum.
Acidul shikimic se formează în struguri din zaharuri, prin intermediul D-eritrozei-
4-fosfat şi al fosfoenol-piruvatului, cu formarea unei heptoze. Procesul este catalizat de
către enzime. Este un produs intermediar în biosinteza fenolilor şi aminoacizilor
aromatici (SYMONDS, CANTAGREL, 1982, citaţi de ŢÂRDEA 2007).
2.3.6. Cisteina
2.3.7. Tocotrienoli
36
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Vitamina E este un termen generic care defineşte opt molecule având un nucleu
heterociclic comun-croman (dehidrobenzopiran) pe care este grefată o grupare hidroxil
(OH) şi o catenă alifatică compusă din 12 atomi de carbon ce conţin cinci grupări metil
(CH3). În cazul tocoferolilor catena laterală este saturată în timp ce în tocotrienoli aceasta
conţine trei duble legături conjugate de tip izoprenic.
Capitolul III
3.1.1 Polifenolii
37
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
38
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Polifenoli totali
Soiul mg/100g mg/100ml
Pieliţe Seminţe Rahis Must
Cabernet Sauvignon Recaş 1000 16250 7750 8,75
Burgund mare Recaş 1187,5 19500 12500 12,50
Merlot Recaş 562,5 15250 17750 16,25
Merlot Dealu Mare 1125 18750 5750 32,50
Muscat Hamburg Recaş 1062,5 14750 11500 27,50
După: POP, 2007
39
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Viţa de vie sintetizează nuclee benzenice („fene”), cu care formează fenoli simpli,
polifenoli şi compuşi fenolici complecşi – ligninele. Din punct de vedere oenologic cei
40
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
mai importanţi sunt polifenolii din struguri, reprezentaţi prin: acizi fenolici, substanţe
tanante (inclusiv taninurile catechinice) şi majoritatea substanţelor colorante (antociani,
flavone).
• în ciorchini se găsesc taninuri catechinice de tip galoid, care sunt cele cele mai
astringente, acest lucru impunând desciorchinarea la prelucrarea strugurilor
(ŢÂRDEA, 2007).
41
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Tab. 3.3
Conţinutul în (+) catechină şi (-) epicatechină care se acumulează în struguri, la
soiurile pentru vinuri roşii
Soiul Pieliţe Ciorchini Seminţe
mg/100 boabe mg/kg de struguri mg/100 boabe
Cabernet Sauvignon
(+) catechină 3,36 33,3 6,0
(-) epicatechină 0,61 4,5 4,7
Merlot
(+) catechină 1,65 66,7 11,7
(-) epicatechină 0,65 6,7 11,0
Pinot noir
(+) catechină 0,95 35,7 37,5
(-) epicatechină 0,15 5,6 13,0
După: KONTEK, 1989.
Tabelul. 3.4
Evoluţia compuşilor fenolici în timpul maturării strugurilor la soiul Cabernet
sauvignon, recolta 1970
Epicarp Seminţe
Data recoltării antociani g/l taninuri g/l taninuri g/l
la1000 boabe la1000 boabe la1000 boabe
42
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Epicarp Seminţe
Data recoltării
24 august 0,45 4,20 7,35
31august 1,20 4,15 3,65
7 septembrie 1,45 2,70 3,50
14 septembrie 2,15 3,75 2,10
21 septembrie 2,30 4,25 2,10
28 septembrie 2,65 8,30 1,40
5 octombrie 2,10 4,35 2,15
După: RIBEREAU – GAYON, 1975 citat de POMOHACI, 2001
În pârgă, taninurile sunt localizate în epicarp sub forma unor globule mici, în
exteriorul vacuolelor mari, iar pe parcursul maturării strugurilor taninurile migrează şi se
condensează în interiorul vacuolelor. Conţinutul epicarpului în compuşi fenolici variază
de la un soi la altul, de la an la an, de la un biotop la altul, conferind vinului calitate şi
particularităţi specifice (POMOHACI, 2001).
Provenind mai mult din părţile solide ale strugurilor, proporţia compuşilor fenolici
în vin este mult influenţată de tehnologia de vinificare. MARGHERI şi TONON, (1977)
citaţi de ŢÂRDEA (2007), au constatat că vinul ravac se diferenţiază mult de vinul de
presă, atât în ceea ce priveşte calitatea, cât şi cantitatea diferitelor fracţiuni ale
constituenţilor polifenolici.
43
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
2000). Prin învechirea vinurilor, conţinutul în tanin scade treptat ca urmare a reacţiilor de
oxidare, condensare şi polimerizare cu aldehidele, antocianii şi polizaharidele din vin.
Compuşii fenolici sunt principalii responsabili pentru diferenţa care există între
vinurile albe şi vinurile roşii, influenţând culoarea şi însuşirile gustative ale vinurilor. În
vin taninurile au rol conservant, antiseptic, stabilizator, imprimând o aromă plăcută,
fenolică mai ales la vinurile roşii. De asemenea, taninul reprezintă o componentă
importantă a extractivităţii vinurilor. Lipsa taninurilor imprimă o vulnerabilitate la
bacterii şi o rezistenţă scăzută la păstrare a vinurilor, în timp ce excesul imprimă
astringenţă, duritate, extractivitate, amăreală. Prin fixarea oxigenului molecular şi a
radicalilor liberi oxigenaţi, taninurile au acţiune antioxidantă în must şi vinul roşu, dând
naştere la chinone şi melanine. Chinonele sunt capabile de polimerizare, cu formarea
unor compuşi bruni insolubili, care degradează culoarea mustului (brunificarea). Pentru a
se preveni brunificarea (oxidarea taninurilor catechinice) se face sulfitarea mustului.
44
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
În must şi vin sunt prezente mai ales (+) catechina şi (-) epicatechina. După RAPP
şi colab., 1977, citaţi de ŢÂRDEA, 2007, în vinurile roşii se întâlnesc catechine
condensate şi 3-6 catechine sub formă monomere. Sub acţiunea peroxizilor, moleculele
de monomeri care alcătuiesc taninurile proantocianidinice din vin (catechină,
epicatechină), se unesc între ele prin legături de tip C-C, cu punerea în libertate a unor
protoni. Aceşti monomeri deproteinizaţi devin reactivi şi iniţiază reacţii de condensare şi
polimerizare. Condensarea se realizează între moleculele de catechine, epicatechine prin
legături interflavanice C4 - C8 sau C4 - C6, rezultând dimeri, trimeri, tetrameri, etc.
Taninurile cu grad mic de condensare (n=4-6 monomeri) sunt compuşi incolori, în timp
ce în vinurile vechi, când condensarea este avansată (n=14-15 monomeri), se formează
compuşi de culoare roşu-brun. S-a constatat că epicatechina este mult mai activă, decât
catechina în reacţiile de condensare şi polmerizare a taninurilor (DE FREITAS,1995).
Prin păstrarea şi învechirea vinurilor roşii în vase noi de stejar, din doage se extrag
mici cantităţi de elagotaninuri.
Taninurile hidrolizabile din vin provin mai ales din doagele butoaielor în care se
păstrează şi se învechesc vinurile, în lemnul de stejar găsindu-se un amestec de
galotaninuri şi elagotaninuri. Ca urmare a unor tratamente cu adaos de tanin, conţinutul
vinului în taninuri hidrolizabile poate creşte (COTEA, 1985).
45
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Se constată că în vinurile roşii conţinutul în tanin variază între 1,5-3,5 g/l, iar la
vinurile albe între 0,2-0,4 g/l ( ŢÂRDEA, 2000).
3.1.4 Resveratrolul
Viţa de vie şi vin este o sursă importantă de resveratrol dietetic (King, 2006). În
viţă de vie, resveratrol a fost sintetizat ca răspuns la stresul biotic și abiotic, cum ar fi
infecţiile fungice (CHUNG, 2003), expunerea la lumina ultra violet (ADRIAN, 2000,
VERSARI, 2001), stres produs de ozon (Grimming, 2002), tratament anoxic (Jiménez,
2007) şi răniri (CHUNG 2003). Întrucât resveratrolul se acumulează, în principal, în
pielițele şi seminţele de struguri (JIMÉNEZ, 2007 şi CREASY, 1988 citat de WEI
WANG, 2010), o mare atenţie se acordată cu privire la schimbările acestuia în timpul
dezvoltării strugurilor.
46
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Pentru a creşte conţinutul de resveratrol din vin, sunt intreprinse diverse metode de
stimulare a sintetizării de stilbene din struguri după recoltare, cum ar fi iradierea cu UV
(CANTOS, 2003).
47
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Capitolul IV
MATERIAL ŞI METODĂ
Pentru realizarea obiectivelor propuse se vor lua în analiză opt soiuri de struguri:
Victoria, Chasselas dore, Napoca, Muscat de Hamburg, Feteasca albă, Muscat Ottonel,
Fetească neagră şi Pinot noir.
Pentru soiurile străine, existența polifenolilor este cuantificată de cercetări ale
diferiților autori, mai ales la soiurile roșii de vin (CHIRA, 2008, VIŠNJA, 2010,).
Soiurile de masă, chiar și cele rosii, nu au fost luate în studiu cu toate că polifenolilor au
un efect benefic asupra sănătății în alimentație. Trebuie subliniat importanța studiului
conținutul în polifenoli a strugurilor și sucurilor din struguri (DAVALOS, 2005),
datorită faptului ca vinul este inaccesibil în alimentația copiilor și a convalescenților.
Unele din aceste soiuri au fost studiate în privința conținutului în antioxidanți:
Muscat de Hamburg (POP, 2007, BUNEA, 2010), Muscat Ottonel (ANDREJ, 2008),
Pinot noir (JUNGMIN, 2009), Chasselas dore, Napoca (BUNEA, 2010). Pentru celelalte
însă, până în momentul prezentării acestei lucrări nu au fost găsite referințe.
48
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
De interes special, pe lângă soiurile de masă, sunt pielițele strugurilor albi pentru
vin care nu sunt supuse macerării în procesul de vinificare și cărora nu le sunt extrași
polifenolii. Tescovina acestora poate constitui o importantă sursă pentru extragerea
industrială a substanțelor amintite mai sus. (PALENZUELA, 2007).
Victoria
Soiul a fost obţinut în anul 1978, de către Victoria Lepădatu, prin hibridarea
sexuată controlată a soiurilor Cardinal x Afuz Ali. Este unul dintre cele mai valoroase
soiuri româneşti de struguri pentru masă.
Caractere ampelografice
Frunza adultă este întreagă, uneori trilobată, de mărime mijlocie. Limbul este
glabru, de culoare verde-arămie. Sinusurile laterale sunt superficiale, iar sinusul peţiolar
este deschis în formă de V. Floarea este hermafrodită normală. Strugurii sunt mari,
cilindro-conici, aripaţi. Boabele foarte mari, albe sau verzi-gălbui cu bronz chihlimbariu,
oval-alungite. Pulpa semicrocantă, cu gust armonios plăcut. Conţine 2-3 seminţe.
Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice
Victoria este un soi cu vigoare mijlocie spre mare, fertilitate bună (65-75% lăstari
fertili) şi productivitate foarte mare, datorită mărimii strugurilor. Are rezistenţă mijlocie
la ger (-18°C -20°C) şi o rezistenţă bună la secetă, mană, făinare, şi putregaiul cenuşiu.
Se comportă bine faţă de brumele şi îngheţurile de primăvară, datorită dezmuguririi
târzii. Încărcătura de rod care se lasă la tăiere este de 40 - 50 ochi/butuc, respectiv 14 - 16
ochi/m2. Are o bună afinitate la altoire cu portaltoii 140 Ru şi SO4-4.
Necesită lucrări şi operaţii în verde, în special normarea inflorescenţelor la 10-14
inflorescenţe pe butuc şi scurtarea lor. Efectul acestor operaţii în verde se reflectă în
calitatea sporită a producţiei (DOBREI, 2008).
Însușirile tehnologice
Maturarea strugurilor are loc în epocile II-II, durata de conservabilitate a
strugurilor pe butuc este mare, cca 30 zile. Producţiile de struguri sunt mari, de peste 4-
4,5 kg/butuc, respectiv 16-18 t/ha, din care producţie marfă 84-88 %. La maturitatea de
49
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
consum, strugurii acumulează 140-150 g/l zaharuri, iar aciditatea este relativ scăzută 3,8-
4 g/l H2SO4.
Este un soi foarte apreciat în special pentru mărimea boabelor, întrecând în acest
sens toate soiurile cu maturare timpurie şi mijlocie, uneori şi pe cele cu maturare târzie
(DOBREI, 2008).
Zonare
Soiul este recomandat pentru toate podgoriile şi centrele viticole specializate în
producţia strugurilor de masă. Se cultivă cu bune rezultate în podgoria Drăgăşani, în
podgoriile de pe Terasele Dunării şi în Dobrogea.
Chasselas dore
Este un soi foarte vechi, se pare că se cultivă din anul 1200 în Egipt, în oaza
Fayoum, la 70 km ce Cairo, unde se găsește şi Chasselas noir, din care se presupune că s-
a desprins soiul Chasselas dore. A fost adus de romani în Elveţia şi apoi în Franţa în
comuna Chasselas (Burgundia).
Acest soi face parte din grupa soiurilor de masă cu perioada de maturare mijlocie.
El ocupă primul loc în sortimentul de struguri pentru masă. La noi în ţară s-a extins mult,
îi revine peste 33% din suprafaţa cultivată cu soiuri de masă.
Caractere ampelografice
Frunza adultă este mijlocie ca mărime, penta-, rar trilobată. Sinusul peţiolar este în
formă de V sau liră. Limbul este uşor băşicat, cu perişori fini de-a lungul nervurilor pe
faţa inferioară. Cârceii sunt lungi, bi- şi trifurcaţi, galbeni cu nuanţă cafenie, foarte
caracteristici.
Strugurii sunt mijlocii, cilindro-conici, de multe ori cu prima ramificaţie a
ciorchinelui transformată în cârcel, care poartă uneori 2-3 boabe. Boabele aşezate potrivit
de des în strugure, mijlocii ca mărime, sferice, cuceresc consumatorul prin culoarea
deosebit de atrăgătoare, galben-aurie şi nuanţele ruginii pe partea însorită. Miezul este
semizemos, cu gust dulce-acrişor.
Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice
50
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Însuşirile tehnologice
Este un soi de epoca a III-a, rezistă bine pe butuc până toamna târziu, fără ca
boabele să-şi piardă turgescenţa, iar peste iarnă se păstrează bine până în luna ianuarie.
Acumulează 150-190 g/l zahăr, 3,5-5,2 g/l H2SO4 aciditate şi se pretează la vinificare
Zonare
Este un soi cosmopolit, deci cu o arie de cultură lărgită, întâlnindu-se în
majoritatea ţărilor cultivatoare de viţă de vie.
Napoca
51
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Zonare
Este cultivat în podgoriile şi centrele viticole din Transilvania, Crişana şi
Maramureş, pentru asigurarea consumului local.
Muscat de Hamburg
Originea exactă a soiului nu este cunoscută, după unii autori ar fi original din
Anglia, iar după alţii ar fi originar din Franţa. Este considerat un hibrid între Muscat de
Alexandria x Frankenthal.
Caractere ampelografice
Rozeta este pufoasă, verde-albicioasă, frunzele tinere sunt roşiatice acoperite cu
scame rare. Frunza adultă este mare, trilobată sau pentalobată. Limbul este verde închis,
uşor gofrat, scămos pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt închise, iar
cele laterale inferioare sunt superficiale. Sinusul peţiolar este în formă de V.
Floarea este hermafrodită normală, dar polenul are capacitate foarte redusă de
germinare, soiul având, astfel nevoie de polenizator.
Strugurii sunt de mărime mijlocie spre mare, cu boabele aşezate rar şi cu
ramificaţii secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung şi erbaceu. Boabele sunt
52
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Însuşiri tehnologice
Este un soi ce îşi maturează strugurii la 10-15 zile după Chasselas dore, dă
producţii ce pot depăşi 10-15 tone/ha acumulând 160-170 g/l zahăr şi o aciditate de 4,5- 5
g/l H2SO4. Strugurii au o durată destul de redusă de păstrare pe butuc, de numai 10-15
zile. Acest soi este considerat ,,regele soiurilor de struguri pentru masă” datorită calităţii
deosebite a strugurilor.
Zonare
Se cultivă pe suprafeţe mari în majoritatea ţărilor viticole. La noi în ţară ocupă o
pondere importantă în cultură, cele mai bune condiţii întâlnindule pe Terasele Dunării, în
Dobrogea şi în podgoriile Dealul Mare şi Dealurile Buzăului.
Feteasca albă
Sinonime:
Păsărească albă, Poama fetei, Leanca, Madchentraube
Origine:
Soi autohton, se găsește răspândit în aproape toate podgoriile de la noi. Provine
din Fetească Neagră prin selecții populare.
Caractere ampelografice
53
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Primele două frunze sunt cu 3 lobi, arămii roşiatice, cu urme de scamă pe partea
superioară şi peri rari pe partea inferioară. Frunza a treia este de culoare verde – arămie.
Următoarele două frunze au 5 sau 3 lobi cu dinţii lungi, ascuţiţi şi înclinaţi; sunt de
culoare verde – monoton, glabre şi netede, cu aspect lucios pe partea superioară şi slab
păroase pe partea inferioară. Sinusurile laterale superioare sunt marcate şi adânci, având
formă de U sau formă ovală semiînchisă. Sinusurile inferioare sunt mai puţin decupate şi
deschise având formă de U sau V. Sinusul peţiolar este caracteristic, larg deschis, în
formă de acoladă, constituind caracter de soi. Peţiolul este subţire, de 8 – 10 cm lungime
însă mai scurt decât nervura mediană, de culoare verde – roşiatică.
Lăstarul este glabru, striat, colorat în roşu – castaniu pe partea însorită.
Inflorescenţa este uniaxială, uneori uniaripată, de formă cilindrică şi mărime mijlocie,
având în medie 7 – 9 cm lungime.
Feteasca albă înfloreşte normal aruncând corola cu uşurinţă. Floarea este
hermafrodită normală de tipul 5, prezentând uneori abateri spre tipul 6; are 5 – 6 stamine
normal înclinate. Soiul este autofertil.
Strugurii sunt uniaxiali, rareori aripaţi, de formă cilindrică sau cillindro-conică de
mărime submijlocie, având în medie 12 cm lungime, cu boabe dese, neomogene.
Pedunculul are în medie 2,5 cm lungime. Bobul este sferic de 12 mm în diametru, la
maturitatea deplină are culoarea verde – rumenită, cu punctul pistilar aparent constituind
caracter de soi. Miezul este zemos, nearomat. Pedicelul are în medie 4 mm lungime.
Pieliţa este destul de groasă şi brumată. Sămânţa are în medie 5 mm lungime şi 4 mm
lăţime, este de culoare cafenie, cu chalaza roşietică, ovală şi cu ciocul scurt.
Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice
54
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
sau în primele două decade ale lunii iunie. Pârga începe în cea de-a doua decadă a lunii
iulie şi se poate prelungi până spre sfârşitul lunii august. Coacerea strugurilor se încheie
în cursul lunii septembrie, iar în unii ani în prima decadă a lunii octombrie. Soiul
Fetească albă are o creştere viguroasă, uneori chiar luxuriantă.
Acest soi reuşeşte bine în podgoriile mai nordice unde strugurii se maturează mai
lent, putând acumula maximum de zaharuri fără ca aciditatea să fie coborâtă sub normal.
Are o rezistenţă la ger destul de mare nefiind însă rezistent la putregaiul cenuşiu. Nu este
atacat de Cochylis şi Eudemis în schimb strugurii copţi sunt mâncaţi de păsări.
Este un soi viguros; datorită acestui aspect, în momentul în care este supus la tăieri
scurte sau altoiri pe portaltoi de vigoare mare are o creştere luxuriantă, produce lemn
mult, dăunând producţiei de struguri. Sistemul de tăiere potrivit acestui soi este mixt, cu
coarde lungi de 16 – 20 ochi. Tăierile scurte nu se pot aplica acestui soi.
Însuşirile tehnologice
Strugurii soiului Fetească albă intră în pârgă în a doua jumătate a lunii iulie sau în
primele zile ale lunii august în funcţie de condiţiile climatice locale. Este un soi cu
coacere relativ timpurie. Epoca de coacere predominantă este epoca a IV – a şi a V –a. În
anii reci şi ploioşi, maturitatea deplină întârzie până în epoca a VI – a. Strugurii de
Fetească albă trec uşor în faza de supracoacere. Deşi nu sunt rezistenţi la putrezire, se
culeg târziu, conţinutul în zaharuri a strugurilor crescând în toamnele lungi şi secetoase
până la 286 g/l. Soiul Fetească albă dă producţii mijlocii. S-au obţinut producţii variind
între 3,2-3 kg/butuc, respectiv între 12.000 şi 14.000 kg struguri/ha.
Zonare
Muscat Ottonel
55
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Origine.
Soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către Robert Mareau. Din Franţa,
s-a răspândit în majoritatea ţărilor viticole din Europa. La noi în ţară a pătruns înaintea
invaziei filoxerei (1884). În prezent ocupă o suprafaţă de circa 6 000 ha şi stă la baza
producerii vinurilor aromate.
După ultimele cercetări, s-ar părea că soiul Muscat Ottonel este rezultatul
hibridării dintre Chasselas dore şi Muscat de Samur.
Caractere ampelografice
Strugurele este sferic, mijlociu, de formă conică, uneori aripat, compact. Bobul
este sferic, cu pieliţa alb-verzuie, acoperită cu multă pruină. Miezul este consistent, cu
gust puternic aromat de muscat.
56
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Însuşirile tehnologice
Vinul este blând, auriu, exaltând parfumul florilor de lămâi, cu aciditate puţin
scăzută, având savoarea unui vector aromatizat cu esenţă de salvie şi coajă de lamâie.
Datorită fineţei aromei de Muscat, soiul poate fi folosit şi pentru înnobilarea unor vinuri
de consum curent.
Zonare
Soiul deţine ponderea ca suprafaţă în ţara noastră pentru direcţia de producţie a
vinurilor aromate. Are o mare plasticitate ecologică. Cele mai bune rezultate le dă în
podgoriile răcoroase din Transilvania şi nordul Moldovei.
Fetească neagră
Origine
Soi românesc vechi, cunoscut încă din vremea dacilor şi rezultat în urma selecţiei
populare din specia Vitis silvestris. Locul de origine ar fi în jurul localităţii Urcani din
judeţul Iaşi.
Caractere ampelografice
La dezmugurire rozeta este lucioasă, glabră de culoare verde bronzat. Frunzele
tinere au culoare verde cu luciu metalic, lipsite de perişori. Frunza adultă este mijlocie, cu
sinusurile laterale superioare în formă de liră şi sinusurile inferioare în formă de U.
Sinusul peţiolar este în formă de V sau liră. Floarea este hermafrodită normală pe tipul 5.
Strugurii au 200-230 g, cilidro conici, aripaţi, cu boabele aşezate des. Bobul este sferic,
cu pieliţa groasă, negru violaceu, şi multă pruină. Lăstarii au vigoare foarte mare.
Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice
Are perioadă scurtă de vegetaţie 150-160 zile şi necesită 2600-2800° C
temperatură activă. Dezmuguritul începe la începutul lui aprilie, pârga începe în august,
iar maturarea are loc la 2-3 săptămâni după Chasselas dore. Are rezistenţă bună la ger
57
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Pinot noir
Origine
Este un vechi soi francez, cultivat pe suprafeţe mari în regiunea viticolă
Bourgogne. După caracterele morfologice face parte din Proles occidentalis.
Caractere ampelografice
La dezmugurire rozeta este albicioasă şi scămoasă. Frunzele tinere sunt păroase,
gofrate, de culoare verde intens. Frunza adultă este mică spre mijlocie, orbiculară,
întreagă, tri sau pentalobată. Sinusul peţiolar este în formă de V mai mult sau mai puţin
deschis. Limbul frunzei este gros, gofrat, acoperit cu peri lungi şi rari pe faţa inferioară.
Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5.
Strugurii sunt mici, cilindrici uneori aripaţi, cu boabele aşezate des pe ciorchine
încât se deformează. Bobul este mic, negru violaceu, cu pieliţa subţire pruinată; pulpa
zemoasă cu gust plăcut.
Însuşiri agrobiologice şi agrotehnice
58
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
4.2.1. Cluj-Napoca
Aşezare
59
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
60
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
• în partea vestică, cu temperatura celei mai calde luni între 20-22°C şi cu maximum
de precipitaţii la începutul verii;
• în cea mai mare parte a podişului, cu temperatura celei mai calde luni 18 şi 20°C,
cu iarnă rece şi cu mai mult de patru luni pe an cu temperatura medie peste 10°C.
Temperaturile medii ale anului sunt:
• între 1,5°C şi 2,5°C în masivul Vlădeasa şi Muntele Mare,
• 3-6°C la periferia zonei înalte,
• 7-9°C în Câmpia Transilvaniei şi Podişul Someşan,
• media multianuală la Cluj-Napoca este de 8,2°C oscilând între 6,9 şi 9,9°C.
În ceea ce privesc temperaturile extreme:
• luna cea mai rece este ianuarie (-4,4°C.....-4,2°C)
• luna cea mai caldă în zona montană, august şi în zona deluroasă, iulie.
Valorile absolute variază în limite largi, cea mai ridicată fiind de 36,8°C (22 iulie
1939), iar cea mai scăzută de -32,5°C (11 februarie 1929), amplitudinea maximă absolută
de 69,7°C.
Primele zile de îngheţ apar în decada a treia a lunii octombrie (21 oct.-1 nov.) şi
ultimele zile de îngheţ apar între 11-21 aprilie.
În ceea ce priveşte mersul anotimpurilor, primăvara începe timpuriu, vara în
general este răcoroasă şi plăcută (dar frecvent cu grindină, la fel şi cu secetă, mai ales în
centrul Câmpiei), trecerea la toamnă (în general caldă), se face pe nesimţite, iarna este cel
mai adesea moderată.
Datorită poziţiei sale, judeţul Cluj beneficiază de un climat continental moderat,
aflându-se la limita nordică de cultivare a viţei de vie. În timpul iernii predomină
pătrunderile de natură maritim-polară sau maritim carpatică din nord-vest, iar vara aerul
cald din sud-vest. Relieful creează diferenţieri climatice între regiunea muntoasă şi
deluroasă a judeţului şi o zonare pe verticală a principalelor elemente climatice.
Precipitaţiile atmosferice fiind agentul principal climatic în creşterea şi dezvoltarea
plantelor, merită o atenţie deosebită. Acestea sunt caracterizate printr-o creştere a
cantităţilor medii anuale (600-700 mm/an) dinspre nord-est spre sud-vest. Zona cu cele
mai scăzute valori anuale ale precipitaţiilor este Depresiunea Turda - Câmpia Turzii.
61
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
62
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
intensitatea lor. Primăvara şi vara sunt frecvente vânturile din nord-vest, toamna şi iarna
cele sud şi sud-vest; destul de frecvente.
Presiunea atmosferică înregistrată la Cluj-Napoca este situată între 725-750 mm
col.Hg.
Solul
O caracteristică importantă a învelişului de sol al Podişului Transilvaniei o
constituie diversitatea lui, determinată nu numai de condiţiile bioclimatice, ci şi de cea a
reliefului şi a substratului litologic (CSOK, 2009).
În tabelul 4.1. sunt prezentate şi suprafeţele aproximativ ocupate de aceste soluri
în Podişul Transilvaniei publicate de N. Florea în revista Natura (nr. 1/1967) citată de
Tabel 4.1
Tipurile de sol dominante din Podişul Transilvaniei
Dintre solurile amintite mai sus, CSOK în 2009, identifică, în zona unde este
amplasat complexul USAMV, preluvosolul tipic, cu o textură argiloasă și argilolutoasă,
sol care asigura o bună aprovizionare a plantelor cu apă.
4.2.2. Iaşi
Aşezare
63
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Solul
Substratul litologic este reprezentat de marnă cu intercalaţie de nisipuri şi gresii
oolitice, marna loessoidizată şi mai puțin lutul loessoedizat. Solurile predominante sunt
64
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
4.2.3. Timişoara
Relieful
Privit în ansamblu, relieful zonei Timişoara este de o remarcabilă monotonie,
netezimea suprafeţei de câmpie nefiind întreruptă decât de albia slab adâncită a râului
Bega (realizată artificial, prin canalizare). În detaliu însă, relieful oraşului şi al
împrejurimilor sale prezintă o serie de particularităţi locale, exprimate altimetric prin
denivelări, totuşi modeste, care nu depăşesc nicăieri 2-3 m.
În vatra oraşului Timişoara cea mai înaltă cotă se află în partea de nord-est, în
cartierul "Între Vii”, la 95 m, iar punctul cel mai coborât la 84 m., în vestul cartierului
Mehala (Ronaţ). Pe o distanţă de aproximativ 7 km est-vest, diferenţa de nivel este de
aproximativ 11 m. De la nord la sud, pe o distanţă de cca 5 km, teritoriul oraşului
coboară, de asemenea, cu cca. 10 m. Vatra oraşului se suprapune şesului aluvionar, cu
marginile uşor mai ridicate, desfăşurat în lungul Begăi. Dacă se are în vedere întregul
teritoriu al zonei, diferenţele de nivel şi formele de relief sunt mai variate. Astfel,
altitudinile maxime depăşesc 100 m în nord-est şi se apropie de acest nivel în sud-est şi
nord-vest: Slatina Mare (109 m) în nord-est şi Dealul Flămând (98 m ) în nord-vest.
Cotele cele mai coborâte se situează la vest de cartierul Freidorf, la 87 m.
Relieful teritoriului administrativ al oraşului şi al comunelor periurbane face parte
din Câmpia Timişoarei şi cuprinde următoarele unităţi principale:
• În partea de nord şi nord-est se află Câmpia înaltă Giarmata Vii - Dumbrăviţa, cu
înălţimea medie de 100m.
• În partea de nord-vest se întinde Câmpia joasă a Torontalului, cu înălţime medie
de 88m, care intră în contact cu vatra oraşului prin câmpia de la Cioreni;
• În partea de est se întinde Câmpia aluvionară a Begăi, cu altitudine medie de 90-
95m şi soluri nisipoase şi argilo-lutoase, afectate de gleizare.
65
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
66
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
de cultură autohtone. Regimul precipitaţiilor are însă un caracter neregulat, cu ani mult
mai umezi decât media şi ani cu precipitaţii foarte puţine.
Urmare a poziţiei sale în câmp deschis, dar situat la distanţe nu prea mari de
masivele carpatice şi de principalele culoare de vale care le separă în această parte de ţară
(culoarul Timiş-Cerna, valea Mureşului etc.), Timişoara suportă, din direcţia nord-vest şi
vest, o mişcare a maselor de aer puţin diferită de circulaţia generală a aerului deasupra
părţii de vest a României. Canalizările locale ale circulaţiei aerului şi echilibrele instabile
dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecvenţei vânturilor pe principalele
direcţii.
Cele mai frecvente sunt vânturile de nord-vest (13%) şi cele de vest (9,8%), reflex
al activităţii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maximă în lunile de vară. În aprilie-
mai, o frecvenţă mare o au şi vânturile de sud (8,4% din total). Celelalte direcţii
înregistrează frecvenţe reduse. Ca intensitate, vânturile ating uneori gradul 10 (scara
Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929,
1942, 1960, 1969, 1994). Distribuţia vânturilor dominante afectează, într-o anumită
măsură, calitatea aerului oraşului Timişoara, ca urmare a faptului că sunt antrenaţi
poluanţii emanaţi de unităţile industriale de pe platformele din vestul şi sudul localităţii,
stagnarea acestora deasupra fiind facilitată atât de morfologia de ansamblu a vetrei, cu
aspect de cuvetă, cât şi de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).
Solurile
Învelişul de sol din zona Timişoara este de o mare diversitate, numeroasele tipuri
şi subtipuri încadrându-se în clasele: cernisoluri, luvisoluri, argiluvisoluri, cambisoluri,
hidrisoluri, pelisoluri, vertisoluri şi protisoluri. Capacitatea generală de susţinere a
producţiei agricole este mijlocie, ca urmare a ponderii ridicate a unor tipuri de soluri cu
fertilitate naturală scăzută ori afectate de umezeală în exces (entricambosoluri,
gleiosoluri, stagnosoluri, vertisoluri etc.), compensată însă de prezenţa cernoziomurilor şi
a preluvosolurilor molice , cu pondere notabilă în arealul comunelor Săcălaz, Dumbrăviţa
şi Sânmihaiu Român.
Pe ansamblul Câmpiei Banatului însă, dominante sunt solurile cu fertilitate ridicată
(cernoziomuri, calcarice cambice şi argice, preluvosoluri molice etc.), fără limitări
67
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
68
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Capitolul V
PROIECT DE CERCETARE
69
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
70
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
pârgă;
3. Analiza mecanică a strugurilor, în faza de maturare deplină;
Victoria. Soiul a fost obţinut în anul 1978, de către Victoria Lepădatu, prin
hibridarea sexuată controlată a soiurilor Cardinal x Afuz Ali. Este unul dintre cele mai
valoroase soiuri româneşti de struguri pentru masă.
Chasselas dore. Este un soi foarte vechi, se pare că se cultivă din anul 1200 în
Egipt, în oaza Fayoum, la 70 km ce Cairo, unde se găsește şi Chasselas noir, din care se
presupune că s-a desprins soiul Chasselas dore. A fost adus de romani în Elveţia şi apoi
în Franţa în comuna Chasselas (Burgundia).
Napoca. A fost obţinut în 1989 de Ştefan Oprea, S.C.P.P. Cluj-Napoca, în urma
hibridării Alphonse Lavallee x (Regina viilor x Muscat de Hamburg).
71
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Soiul Muscat Ottonel. Soi originar din Franţa, obţinut în anul 1852 de către
Robert Mareau, s-a răspândit în majoritatea ţărilor viticole din Europa. La noi în ţară a
pătruns înaintea invaziei filoxerei (1884). În prezent ocupă o suprafaţă de circa 6 000 ha
şi stă la baza producerii vinurilor aromate.
Fetească neagră. Soi românesc vechi, cunoscut încă din vremea dacilor şi rezultat
în urma selecţiei populare din specia Vitis silvestris. Locul de origine ar fi în jurul
localităţii Urcani din judeţul Iaşi.
Pinot noir. Este un vechi soi francez, cultivat pe suprafeţe mari în regiunea
viticolă Bourgogne. După caracterele morfologice face parte din Proles occidentalis.
Probele luate în studiu provin din trei zone diferite, și anume: Cluj-Napoca,
Timișoara și Iași. Strugurii proaspeţi vor fi aduşi şi prelucraţi în laboratorul de Viticultură
de la Facultatea de Horticultură, USAMV Cluj-Napoca. Se va face analiza mecanică a
probelor la câte 1 kilogram de struguri pe fiecare variantă.
Experinţa I:
Factorul A: soiul - Victoria
- Chasselas dore
- Napoca
- Muscat de Hamburg
Factorul B: epoca de maturare - pârgă
- maturitate deplină
Factorul C: zona - Cluj-Napoca
- Iaşi
- Timişoara
Formula propusă pentru cele două experiențe se găsește în tadelele 4.1. și 4.2.
72
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
Tabelul 4.1
Tabelul variantelor pentru experiența I
Varianta Soiul Epoca de maturare Zona
V1 Victoria pârgă Cluj-Napoca
V2 Victoria pârgă Timișoara
V3 Victoria pârgă Iași
V4 Victoria maturitate Cluj-Napoca
V5 Victoria maturitate Timișoara
V6 Victoria maturitate Iași
V7 Chasselas dore pârgă Cluj-Napoca
V8 Chasselas dore pârgă Timișoara
V9 Chasselas dore pârgă Iași
V10 Chasselas dore maturitate Cluj-Napoca
V11 Chasselas dore maturitate Timișoarav
V12 Chasselas dore maturitate Iași
V13 Napoca pârgă Cluj-Napoca
V14 Napoca pârgă Timișoara
V15 Napoca pârgă Iași
V16 Napoca maturitate Cluj-Napoca
V17 Napoca maturitate Timișoara
V18 Napoca maturitate Iași
V19 Muscat de Hamburg pârgă Cluj-Napoca
V20 Muscat de Hamburg pârgă Timișoara
V21 Muscat de Hamburg pârgă Iași
V22 Muscat de Hamburg maturitate Cluj-Napoca
V23 Muscat de Hamburg maturitate Timișoara
V24 Muscat de Hamburg maturitate Iași
Experienţa II:
Pentru soiurile de vin:
Factorul A: soiul - Fetească albă
- Muscat Ottonel
- Fetească neagră
- Pinot noir
73
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
1. Recoltarea probelor
- recoltarea strugurilor din cele trei zone diferite, în fenofaze diferite:
pârgă și maturitate
74
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
3. Calitatea producţiei
- se exprimă calitatea prin conţinutul mustului în zahăr (g/l) şi
aciditatea totală (g/l H2SO4) a mustului
75
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
BIBLIOGRAFIE
76
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
3. AHMAD N., MUKHTAR H.,1999, Green tea polyphenols and cancer : biologic
mechanisms and practical implications, Nutr.Rev., 57,78-83
10. ARNOUS, A., A.S. MEYER, 2008, Comparison of methods for compositional
characterization of grape (Vitis vinifera L.) and apple (Malus domestica) skins,
Food and Bioproducts Processing 86 (7) (2008), pp. 9–86.
12. Asami, D.K., Y. J. Hong, D. Barrett, A. E. Mitchell, 2003. Comparison of the total
phenolic and ascorbic acid content of freeze-dried and air-dried marionberry,
strawberry, and corn grown using conventional, organic, and sustainable
agricultural practices, Journal of Agriculture and Food Chemistry 51, 1237–1247.
17. BAYTOP, T., 1999. Therapy with Plants in Turkey, Istanbul University
Publications, Istanbul, Turkey, No. 3255, p. 3374.
78
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
19. BOULTON, R., 2001, The copigmentation of anthocyanins and its role in the
color of red wine: a critical review, American Journal of Enology and Viticulture
52, 67–87
22. BUNESCU V., GH. MIHAI, H. BUNESCU și IOANA MAN, (2005) - Condiţiile
ecologice şi solurile Podişului Transilvaniei, Edit. Academicpres Cluj-Napoca
24. CANTOS, E., J.C. ESPÍN, F.A. TOMÁS-BARBERÁN, 2003, UV–C irradiated
grapes as a potential source for producing stilbene-enriched red wines pulses,
Journal of Agricultural and Food Chemistry 51 (5) (2003), pp. 1208–1214.
79
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
27. CHIRA, K., J.-H. SUH, C. SAUCIER, P-L. TEISSEDRE, 2008, Les polyphe´nols
du raisin, Phytotherapie (2008) 6: 75–82 Springer 2008 DOI 10.1007/s10298-008-
0293
28. CHUNG, L. M., M.R. PARK, J.C. CHUN, S.J. YUN, 2003, Resveratrol
accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic
stresses and hormones in peanut plants, Plant Sci. 164 (2003) 103e109.
29. CHUNG, L.M., M.R. PARK, J.C. CHUN, S.J. YUN, 2003, Resveratrol
accumulation and resveratrol synthase gene expression in response to abiotic
stresses and hormones in peanut plants, Plant Sci. 164 (2003) 103e109.
31. COTEA V., F. ANDREESCU, 2009, România, ţara vinului, ed. AdLibri,
Bucureşti.
33. CREASY, L. L., COFEE, M., 1988, Phytoalexin Production Potentials Of Grape
Berries, Journal Of American Society Of Horticulture, Sciences, 113, 230-238
36. D.P. MAKRIS, G. BOSKOU AND N.K. ANDRIKOPOULOS, J., 2007, Food
Compos. Anal. 20 (2007), pp. 125–132.
80
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
41. DE FRIETAS V.,1995, Recherches sur les tanins condensés: application a l'étude
des structures et propriétés des procyanidines du raisin et du vin, Teză de doctorat,
Univ. Bordeaux II
45. DROGE W., 2002, Free radicals in the physihological control of the cell
functions, Physiol. Rev., 82, 1, 47-95.
81
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
46. FABRE S.,1994, Destination de l'oxigen consommé par le vin, Rev. Des
Oenologues, no.71, pag.15-19.
52. FRANKEL, E.N., C.A. BOSANEK, A.S. MEYER, K. SILLIMAN, L.L. KIRK,
1998, Commercial grape Juices inhibit the in vitro oxidation of human low-density
lipoproteins, J. Agric. Food Chem. 46 (1998), pp. 834–838
53. GABY A., 1985, Preventing complications of diabetes Townsend Letter, 32:307
[editorial].
82
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
60. HE L., H. MO, S. HADISUSILO, et al, 1997, Isoprenoids supress the growth of
murine B 16 melanomas in vitro and in vivo, J.Nutr.1997, 127,668-674.
66. IUORAŞ R., 1994, Curs de Oenologie, Tipo Agronomia, USAMV Cluj-Napoca.
74. KING, R. E., J.A. BOMSER, D.B. MIN, 2006, Bioactivity of resveratrol, Compr.
Rev. Food Sci. Food Saf. 5 (2006) 65e70.
76. KONTEK A., 1975, Evoluţia unor compuşi fenolici în decursul procesului de
maturare a strugurilor roşii, Analele Institutului de Cercetări pentru Viticultură şi
Vinificaţie Valea Călugărescă, Vol. VI, p. 499-509
78. KOSAR, M., KUPELI, E., MALYER, H., UYLASER, V., TURKBEN, C.,
BASER, K.H., 2007. Effect of brining on biological activity of leaves of Vitis
vinifera L. (Cv. Sultani Cekirdeksiz) from Turkey. Journal of Agriculture and
Food Chemistry 55 (11), 4596–4603.
86. MASA, A., M. VILANOVA, F. POMAR, 2007, Varietal differences among the
flavonoid profiles of white grape cultivars studied by high-performance liquid
chromatography, Journal of Chromatography A, Volume 1164, Issues 1-2, 14
September 2007, Pages 291-297.
86
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
91. MONTVALE, N.J., 2002. PDR for Herbal Medicines, second ed. Medical
Economics. pp. 362–363.
96. OLINESCU, R., 1994, Radicalii liberi în fiziopatologia umană, Ed. Tehnică,
Bucureşti.
87
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
103. PENG, I-W., S.-M. KUO, 2003, Flavonoid structure affects the inhibition of lipid
peroxidation in Caco-2 intestinal cells at physiological concentrations, J.Nutr.,
133,2184-2187
104. PEZET R., 1998, Purification and characterization of stilbene oxidase produced by
Botrytis cinerea Pers.:Fr. FEMS Microbiology Letters 167, 203-208.
88
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
107. POP NASTASIA, 2003, Viticultură generală, ed. Academic Press, Cluj-Napoca.
108. POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, C. BUNEA, 2007, The UV-VIS spectral
fingerprints of polyphenols from several red grape varietis, Buletin of University
of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, vol 64 (1-2)
109. POP NASTASIA, ANCA BABEŞ, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2007, Studies
regarding the total polyphenols content from several red grape varieties, The 10-th
Congres of the Romanian Society of Physiological Sciences, Oxidativ stress in
medicine, Cluj-Napoca, Romania, June, 5-7
111. POP NASTASIA, ANCA BABEȘ, C. BUNEA, TIBERIA POP, 2008, Studies
regarding the total polyphenols content from several red grape varieties,
Simpozionul ștințific anual cu paticipare internațonală Hortcultura Știință Calitate;
Diversitate și Arminie, Iași, 29-30 mai
89
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
two hybrids native to Japan, Journal of Food Composition and Analysis 21 (2008),
pp. 622–625
114. PRASAD K. N., 2004, Multiple dietary antioxidants enhance the efficacy of
standard therapies and decrease their toxicity, Integr. Cancer Ther., 3, 310-322.
120. SAFARI, Y., S. M. SADVZADEH, 2004, Green tea metabolite EGCG protects
membranes against oxidative damage in vitro : Life Sci., 74,10513-1518
90
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
122. ŞTEFAN O., 1995, Cultura viţei de vie, ed. Dacia, Bucureşti.
124. SUN, B., A.M. RIBES, M.C. LEANDRO, A.P. BELCHIOR, M.I. SPRANGER,
2006, Stilbenes: quantitative extraction from grape skins, contribution of grape
solids to wine and variation during wine maturation, Analytica Chimica Acta 563
(2006), pp. 382–390
126. TAMBORRA, P., MARCO ESTI, 2010, Authenticity markers in Aglianico, Uva
di Troia, Negroamaro and Primitivo grapes Original Research Article Analytica
Chimica Acta, Volume 660, Issues 1-2, 15 February 2010, Pages 221-226
127. ŢÂRDEA C., 2007, Chimia şi analiza vinului, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi.
128. ŢÂRDEA C., SÂRBU G., ŢÂRDEA ANGELA, 2000, Tratat de vinificaţie, Ed.
Ion Ionescu de la Brad, Iaşi, p. 151
91
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
133. VINSON, J.A., Hontz-Barbara A., 1995, Phenol antioxidant index: comparative
antioxidant effectives of red and white wines. Journal of Agric., Food Chemistry,
no. 43, pp. 401-403.
134. VINSON, J.A., J. JANG, Y.A. DABBAGH, M.M. SERRY, S. CAI, 1995, Plant
polyphenols exibit lipoprotein-bound antioxidant activity using an in vitro
oxidation model for heart disease, Journal of Agricultural and Food Chemistry 43
(1995), pp. 2798–2799.
137. WEI WANG, KE TANG, HAO-RU YANG, PENG-FEI WEN, PING ZHANG,
HUI-LING WANG, WEI-DONG HUANG, 2009, Distribution of resveratrol and
stilbene synthase in young grape plants (Vitis vinifera L. cv. Cabernet Sauvignon)
and the effect of UV-C on its accumulation, Plant Physiology and Biochemistry 48
(2010) 142e152
138. WOLIN, M. J., M. AHMAD, S. A. GUPTE, 2005, The sources of oxidative stress
in the vessel wall, Kidney Int., 67, 5, 1659-1661.
92
Lung Mihai - Cercetări privind conţinutul în substanţe cu efect antioxidant, la câteva soiuri de viţă de vie, din
diferite areale de cultură din românia
93