$;li*,;

ili,$ ilf,$

tiilililtf-\\tLiil]\l'N
ulegerede texte literare

Editura lelhc-r rl
Desprelegume
gi fructe

db
TffM{
uCoadcd
tot8t€f50

Editural w-*rt
 DeocriereaCIP a BiblioteciiNalionalea Romaniei
DOSA,DANIELA
Desprelegumeti fructe : culegered€ texte/ Daniela
Dosa.- Peho$ani: Tehno-Art,2009
ISBN978-973-1842-61-5

372.41/.46

Edi[ieripfira in 4000exemplare.

Tipirit la Imprimeria deVest- Oradea

 Prefati

Ltcrarea Despre legume$i fructe cupdnde texte literare

scrisede autori pasionali de lumea plantelor folositoare.Pentru
fiecarelegumi saufruct, au fost selectatemai multe texte literare
(acoloundeexistd),careredaudiferite aspecteale acestora.
Despreplantelecele mai cunoscuteqi cele mai necesare
vie{ii noastrear trebui si itim caracteristicilelor, modul de
folosire gi "comoara" pe care o conlin $i care ne poate proteja
organismul impotriva bolilor. Cunoscind copiii binefacerile
fructelor qi legumelorde la cea mai frageddvaxstd,vor aprecia
acestecomoriqi vor creqtesindtogi.
Culegerea este destinatd cadrelor didactice din
invi,timentul pregcolar gi gcolar, avdnd ca scop imbogSlirea
cunogtinlelorcopiilor desprecunoastereamediului inconjurdtor
qi exersarealimbajului. Totodati, estedestinati gi pirintilor care
dorescsi oferecopiilor lecturi atractivedesprelegumegi fructe.
 Legume, cereale9i plante industriale

Salata 9i spanacul
de Vladimir Pop Mircanu
Pe cdrareadin gridin6,
Intdlnitu-s-au,odati,
Doud fire de simdnJ6:
Un spanacgi o salati.

"Ce mai faci, salata-ntreqbd,

Nu te-am mai vdzut de-un veec?"
"Muqumei c, grd i spanacul,
Toatebune.Ce sdfac?

Md grdbesc s-ajung sub glie

Cdci bunica mi-a promis
Cd-mi va da o pdldrie
Cu o pand ca un vis!"

"$i pe mine, tot bunica,

Auzind cd merg Ia Scoald,
M-a chemat sd-mbrac eu,prima,
Noua-ifintd vegetald. "

"Vqi, ce bine! Cdt md bucur!

Dd-mi tu mdna cdci, de-acum,
Vom avea,precum se vede,
Amdndoi acelaEi drum ! "

$i-afunddndu-se-n 1Er.An6,
Ceidoi veri giprietenibuni
Rdslrit-auprimivara
L6ngi-otuld decdppuni.
 Salatd,salate - plantAlegumicolderbaceedin familia compozeelor,
cu ftunze maxi$i rotunde,comestibile.
Spanac,spanace(rar) - pIafin legumicoli erbaceecultivatd pentru
fnmzelede un verde-inchis, comestibile.

Expresii:
E un spanac- e unlucru lipsit de importanfd,un fleac.

Fasolea
de Vladimir PopMircanu
Are chipde b6ielani,
Trup subfirede lian6.
FireaneastAmpdratd
O ajuteserdzbatd.

Nicio clipdn-arestare.
Toati ziuaurc6,sare,
Prad6unuidornespus
De-aajungec6tmai sus.

"$tili cdt e defrumos

Sdpriveqti de ns tnjos,
Sd tefaci, prin cdldraL
Vrednicdde admirat?"

Ziseeavorbindarar
Din inaltulunuipar.
I-a rdspuns,privindin jos,
Mazdreacu glastiios:

"Te-ai ajuns,dar epdcat,

Pentru cd te-ai ri.dicat
Pe spinareaaltuia,
Nu prin wednicia ta!"
 Fasole- pl8J.\tAerba.eeanuald,din familia leguminoaselor,cultivati
penfu pdstdilefi semintelesale,folosite ir alimentati€.

Dintr-o boabi
de Emilia C6[d6raru
De cAndldncii aprigede soare
ScormonescJir'aniaburitoare,

S-aivit, subgardulde ostrefe,

Lugeraqcu doui frunze cre,re.

Dintr-otulpinili gi un vrej,
Gardu-iplin deverdele-ivdrtej;

De se-ncurcidimineala-nvite
Un popor intreg deporumbile

$i pe floarea-idatdcu cdrmdz
E-o orchestrd-ntreag6 de bAz-biz...

Creqteincd mai cu ndbddii

De cdndlasi wejii 9i p6stdi,

Pdstiioarelungi gi l6tire1e,
Cu bobiledulci $i gogonele.

...Mult md mir cum de-aodraslit

Un aganorocblagoslovit,

De mii gardulnumaiverzi cupole

Dintr-o... biatdboabide fasole!

Ostrel, ostrcfe - fiecare dinte gipcile din care se fac garduri

diferite ingrdditud; ziblea.
Vrej, vrejuri - tulpirLd.
a unor planteagititoare sautfuatoare.
 Cdrmdz- pIantAerbaceecu flori mici albe-roz,cu fructe ln formi de
bobile mici roqii saunegre,intrebuinlatela coloranti;camin.
Pdstaie, pdstdi - fruct caracteristic plantelor din familia
leguminoaselor,format din doudvalve ln caresuntinchiseseminlele;teac6.

S gestii de texteliterarc:
din pistaie
Gemetrele

Pitligelele rogii
de Vladimir Pop M[rcanu
Unele scriauformule,
Altele citeaude zor.
Multe copiaure,tete
De pe tablafrunzelor.

Vrut-a neamulde tomate

Sdapardin comun
La concursul"Cme
Facesuculcel mai bun?"

gi-a trimis,din celeroqii,

Galbenegi zmeurii,
Sucuridulci gi sevelimpezi
Mult gustatede copii.

La acestconcurs,zic unii,
S-aiscatqi-untirdboi
CAnds-aspuscd portocala
A rimas pe locul doi,

Cdci,din multeseve,sucuri
$i licori medaliate,
Ceade aur a primit-o
Suculproaspit detomate!
 Pdtldgea, pdtldgele - (determinat prin '.ro!ie,') plante erbacee
legumicold cu tulpina inalte, cultivatd pentru fructul ei comestibil, sferic,
rcqu,zemos,bogatln vitamine;roqie,tomati.

Morcovul
de Vladimir pop Mdrcanu
Rogcovandin tatd-nfiu,
Zdmbitor9i optimist,
El viseazisdajungi.
Maremedicoculist.

in laborator,subglie,
El prepari, in ticere,
Sucurinemaipomenite,
Chiarqi leacuridevedere.

Multd lumenu cunoaqte

C6,la el in rdddcind,
Vitaminelevederii
Stauascunse-n carotini.

Morcov, morcovi - planta leguminoasi din familia unbeliferelor,

cultivati pentruridAcina ei conicd,de culoareportocalieti dulce, folositd in
alimentatie.
Motcorel morcovei- diminutiv al lui ..morcov,,.
Carotinii - carcten - pigment ro$u-portocaliucare se g6se$tein
unelevegetaleti in uneleproduseanimale.

Pitrunjelul
de Vladimir PopMircanu
Uit6-tela pitmnjel!
Vezi cdte de sublirel?
Seaminicu-nfir denalbd.
E un ins cu pieleaalbi.
 Are capulplin de fumuri,
Coafura,de parfumuri.
gi mai trebuiesdspun
Ci-i un sufletfoartebun:

Vara,origiceamic
Poatesmulge,pic cu pic,
Smocuricrudedeverdeali
Din frizuralui ceacreald.

Iarna,printregospodine,
Iqi cufund6-noalepline
$i-n mdnciruriaromate
Dalba-ipersonalitate.

Pdlrunjel,pdtrunjei. plantderbaceelegumicold,aultivatApentru
rddaoinapivotanti, albl Si pentru ftunzele ei aromate, lntrebuinlate ln
gi in medicinapopulari,
alimentatie

Hreanul
deVladimirPopMdrcanu
O omidi zise- odatd-
Viermeluiiegitdin hrean:
"Vino sd tejoci cu mine
De-agotronu|pe maidanl"

"Aq veni cu drag, vecino,

Dar mi-efrig qi suntfldmdnd. "
"Vino,cd la noi e soare,
E cdldurd Si-ncurdnd

Te vei infrupta din toate,

Cd mdncare-iberechet:
Lapte,sucuridulci qi seve!
Poli sd iei $i Ia pachet!"
 "Mullumesc deprie tenie,
Ziseviermele,cu-alean,
Dar nimicpe lumenu-i mai
Bun decdtlapteledin hrean."

- planti legumicold din familia cruciferelor, cu tulpina

cilinddcd, groasi, albd,cu un miros infepitor, folosita in alimentalie.

Exprcsii:
A .trdi. cq vienhele in hrean - a txdi, a duce o viat6 amErati, plina de
privariuni.

Castravetele
de Vladimir pop M6rcanu
Nemigcatsteteala soare;
Din tulpina-i taratoare,
Uneori,ca din senin,
Rizbitea cdte-unsuspin.

"Ce s-a intdmplat,vecine,

Ce te doare,ce nu-i bine?"
L-a-naebatun bostanel,
Msucindu-sespreel.

"Frate, argiyamd doare!

Zdmbetulmi-a curs dinfloare
Cdci, de timp tndelungat,
Stropdeploaie n-amgwtatl"

Josla umbr6,nu departe,

Un copil citeao carte;
Auzind ce s-avorbit,
El s-aduscu pasgrdbit

t0
 $i-a adus,din undalinb
Ce lucegtesubcolind,
Api buni de udat
Pentmmarele-nsetat.

Castravete,castrayeli - planti legumicold cu tulpina agitatoare,

acoperiti cu peri aspri, cu frunze mari qi flori galbene cultivattr pentu
fructul de fomd alungiti, de culoareverde,carc seconsumacrud, murat sau
gEtlt.
Castraveciot,casftaveciori- drminlJlival lui ,,castravete".

Expresii;
A yinde castraveligrddinar lri - a da explicalii intr-o problemdcuiva mai
bine informatdecdtcel ce wea sd-l limureasci.

Dovlecelul
de Vladimir PopMdrcanu
Dovleceluluinu-i pas6.
El sesimteca acas6.
Nu setemenici de soare,
Nici deploi nimicitoare.

Pentruvremuri secetoase
$i-aintinsumbrelegroase.
Vie origicecdldurd,
Umezealanu i-o fir6.

Contramarilor puhoaie
Strinsedin preamultdploaie,
Carevinepe furig
$i-a fbcut acoperig.

Subcupola-ide verdea{d,
El isi cregtesi-qirisfate
Fructul fragedgi bilan,
Pfni-ajunge dolofan.

1l
 Dovleac,dovleci- numedat mai multor plantecu tulpinaintinseDe
panant.cu fructemari.sfe ce sauovale.lolositi in alimenralia omuluisau
a animalelor;bostan.
Dovlecel, dovlecei - va etate de dovleac cu fructe comestibile,de
formi lunguiale;bostdnel.

Exprcsii:
Cap de dovleac- capde om prost,neinvdtat,needucat.

Sugestiide krte literare:

Dovleaculti vita, deAl. Mitru
Dovleaculqi ghinda,de EugenJianu

VAnita
de Vladimir pop Mdrcanu
Are-o fate-ntunecoasa,
Corprotund gi capingust.
Pare-unbalonapdeplastic
Atamat intr-un arbust.

Fire-nchisi,solitard,
Negtiindder6sqi glume,
Ea-i "Rifuqcaceaur6t6"
Din gridinade legume.

Ea-i gi "Lebddaceaalb6"
Ce,pe masa-mbel$ugate,
Iqi va etalavirtutea
Pentrucare-afostcreati.

VAndfi, inete - plantE erbaceelegumicola cu llori violete gi cu

fructe comestibile,mari, ovale, cimoase, de culoareviolet inchis; pdtldgea

sb
vanata-

t2
 Cartoful
deVladimirPopMircanu
Am fbcutun cuibcu sapa
$i ampuscartofu-nglie.
Mi-a zrimbit.mijindu-9i
ochii
De culoareviorie.

Am ghicitci-ar vreasd-mispund:
" MulSumes c pentru sddit.
Sd md scapi de Colorado
$i sd nu uili deprdqit ".

Md cunogtiqi gtii preabine

Ci nu uit deazipe m6ine.
Cumsduit cdndpenfu mine
Tu eqticeade-adouapAine.

Cartof cafiofi - plantAerbaceedin familia solanaceelor,

cu flori albe
sauviolete qi cu tulpini subteEneterminatecu tuberculi de formd rotundi,
ovala,comestibili,bogatiin amidon.
Cafiortor, cartofofi - diminutiv al lui ,,cartof'.

Sugestiide texleliterqre:
Cartoful, de Emilia Cdlddraru

Ceapa
dePassionaria
Stoicescu
Oarecinesdpriceapi
cetefusteare-oceapi?
Zecemai g6lbui,uqoare,
de lir6ni s-o separe;
zecemai verzui,s-otin6
ocrotiti de lumine
gi-altezece,albicioase,
paznice,si nu te lase
si-i vezi miezulde mitase!
t3
 De-aia,cind rimAnegoal6,
doarcu bulbulla iveali,
ruginati"ci o fringi,
eate usture...$i pl6ngi!

Ceapd, cepe - planti erbacee legumicol6, bienald, din familia

liliaceelor, comestibil5, cu miros putemic, specific, cu tulpind aeriand
dreapti, cilinddci, verde qi cu flori numeroase,dispusein inflorescenle,iar
tulpina subteranA esteln formi de bulb. Ceapdde sdrhAnfi= arpagia,

Expresii:
Nu Jace hici cAt o ceapd degeratd- se spunedesprecineva sau ceva ffui
nicio valoare.

Ceapa
de Vladimir PopMircanu
A trudit o vare-ntreage.
Plini i-s saciicu merinde.
Bulbu-i,burduqitde sucuri,
Din ,tir6ld sedesprinde.

Ventul s-a-ntrecutcu gluma

$i devineinsistent.
Fa-9iimbracl-n grabdbustul
In costumde pergament.

Frunzele,pe-ntinsulhumei,
S-auculcatgi-auadormit,
Dupdce,in himicie,
Toatdvara-austAlucit.

$i-acum,gatade plecare,
Dup6munci istovitoare,
Ceapa-giodihneqtetrupul
Toldnindu-sela soare.

l4
 Sugestiide texteliterure:
Ceapa,de Emilia Cdlddraru
Ceapa,de Nina Cassian

Usturoi
de Marius Vulpe
Cipdfini zdravene,albe,
Sein9ir6-nfunii-salbe,
Adundndputereagliei
Din izvoareleveciei;
Azi suntverzi9i mititei,
S6biute-s doarde ei,
MAineinsd la iulealS
Te apuc-ondduqeald
De nu bagibinede seami
Ustur6,miicu{6-mam6!
Ei te lasdfErdglas,
Nu suntca...(ardeiulgras.)

Ustutoi, usturoi - plant6 erbaceedin familia liliace€lor, cu gust $i

miros caracteristic,cu frunze lanceolate,al cerui bulb, fomat din mai mulfi
bulbi mici de formd lunguiafd(cdfei),usturdtor,bogatin substantenutritive
qi comestibil.

Ardeiag
de Emilia Cdlddraru
Drigilaq de ardeia;,
N-oi fi tu mai buclucaq,
De nu mi te debunica
Nici micar cu buc6{ica?
Intre c61iardeiv6zui,
Mai grdsani,mai cu 1ugui,
Tu, meruntulla statud,
Verdela ciutituri,
gi luciosqi lunguiej
Paria fi... cerceldepre{!
15
 De n-ar fi inddtinat
Sefii, totu$i,demancat.

Dar... decumte-amspartin gurA,

Aoleu,ce mai arsurd!
Fuga,fugala bunica
Sd-mideaapdcu ulcica.
Inc-odugcdEiincd-odugcd. ..
Riu ardeiulzis gi "ciugci"!
Pipiratmai e la vorbd.
Cumdel punetata-nciorb6?!

Ardei, ardei - plantd erbace€cu flori albe gi cu fructe bace verzi,

rolii saugalbene,intrebuinlatein alimertatie.
Ardeia{, aftleia$i - diminutiv al lui ,,ardei',.

Ardeiul gras
de Marius Vulpe
Gras,ei da! $i pdntecos
In verzuiulsdulucios;
Sclifosit,fir-de scofali
E-o grenadivegetali!
Lunecosgi plin de ddmburi
Cu s[omacul greudesimburi,
Dosili gingaq,la-ntuneric,
Pecotorulsiu cel sferic;
$i-i intors,pe dos,ciufut,
De nu-l faci ardeiumplutl
E situl de-agaonoare
Ce-nsalat6-icel mai tare!
Aqag6ndesc ndtifle{ii,
Ca vecinii...(castravelii.)

l6
 Yarzt
de Vladimir PopMircanu
Varzae o buniculA
Cu obrajiirotofei.
Ea cu noi sepoartdca gi
Cdndam fi copiii ei.

Dacdvreunardei vorbeqte
Necuviinciossauminte,
Ea il tragede ureche
Ca si il inveleminte.

La picior cu-ozgArieturi
Yrc:uncastrar)eciorc6ndvine,
Ea cu frunzeJ oblojeqte
P6ndcAndsefacebine.

Are vorbepotrivite
Pentrubuni qi penhu rii
$i mi bucurcd suntgi eu
Unul din vecrniisii!

ltarzi, verze- plantAlegumicol6bienal5din familia cruciferelor,cu

fnuze mari, groaseti ondulate,careseinvelescunelepestealtelefolmand o
capatenacompacra. folosjtAin alimenra!ie.

Exprcsii:
A oface valzd - aincurcalucrurile, a nu facenicio ispravi,
Afuce saua ajungevarzd - a disttuge,a degrada,a zdrenlui(mai alesdespre
cd4i $i caiete).

Sugestiide lexteliterarc:
Varzi, deMariusVulpe

17
 Supi de zarzavat
de I.Tuvim,trad.Otilia Cazimir
S-adus gospodina sd,iazarzavat,
$i vine acasdcu cogu-ncircat
Cu morcovi,
Ctvarzd,
Cartofi,
Pitrunjel,
Cu sfecld,
Cu ceapd,
Ci toate-sla fel!

$i toateincepsi secertepe masd:

- Ba, eu suntmai dulce!- Ba, eumai frumoasi!
Daxmorcov
Sauvarz6,
Cartof,
Pitrunjel,
Ori sfeclS,
Ori ceap6,-
Nu-stoatela fel?

Le ia gospodinape rdndsi le spele,

Peurmdle taiebucdfi- bucSlele:
$i morcov
gi varzd,
Cartof,
Pdtrunjel,
gi sfecl6,
gi ceapi,-
Petoatela fel!

l8
 Peoalain clocotcapacultresalti,
$i fierb sdricutele,fierb laolaltd:
$i morcov
$i varzd,
Cartof,
Pitrunjel,
gi sfecli,
$i ceapd,-
Fierbtoatela fel!

Peurmi tactoate...Cevrefi s6mai spun[?

C6cisupa-ipemasi gi-i stragnicdebuni!
detexteliterorc:
Sus.estii
in gridini rtelegume,deEmiliaCdldiraru
Lesumicultorii, deDumitru - meserii
Rachici
intr-oeeri,deEmiliaCaldararu - meserii

Sfecla
de Vladimir PopMircanu
N-areprietene,cecitoate
S-augribit ca s-oevite
Dupece-a-nghititazi-vard
Tot gunoiulde Ia vite.

S-a-ngrigat, de-abiarespird
Subtiranica'i povari,
$oldurilerotunjite
I-au iegitdin glie-afar6.

Frunzeleingilbenite
Potsi cadi-noriceclip6.
GAnduriplinede nelinigti
Sedestramd,se-nfiripd.. .

19
 "Singurd-am rdmas sub cerul
Care -anunld iarnd grea,
De-ag avea mdcar o sord,
O vecindde-aqavea!...

Oare vin sd md buleagd?

Ce voi face de nu vin? ...
Oarefrigu-i moartea sfectei?
PoateJi aqa hainT ... "

Sfecld,sfecle- speciede planti erbaceecu fiunze lucioase cu

ridacini cdmoastr 9i
de culoarealb6saurogie,folositaca aliment,ca plantA
fi,najerdsauln industieazahiruluigi a alcolului,

Exprcsir:
A o sfecli- aajutgeintr-osituali€neplaculd,
ao pdli;a o bigapemanecd.

Semin{e
de StelianFilip
Floarea-soarelui,
segtie,
De-olovegtiin pdlirie

C6nde vdniti qi slabi

gi-ndoitdcao boabi

igi lasi seminlele

Sdumplevelinlele,

Iar in vdnt,cu zecile,

Zboardnumaisecile

gi rdm6ngrimadd cele
Cetrosnescintrem6sele.

Floarea-soarelui- plantderbaceecu tulpind inalti, cu floaremare,

..
galbend,indreptatdspresoare,cultivatdpentruseminleleei uleioase.
 Floarea-soarelui
de VladimirPopMircanu
Nalt6,supld,radioasd,
In gredina-nparteadreapt6,
LangApoaxtade intrare,
Floarea-soarelui
m-agteaptd.

Cummdvede,imi zimbeqte,
Iar privirea ei duioasd
MI convingecdpe lume
Nu-i o floaremai frumoasd!

$i i-o spun.Ea,incertata,
jos.
Igi apleacdfruntea-n
Eu nu-mipot desprinde ochii
De pe chipu-iluminos,

Chip creat- pe c6t separe-

De-unpenelnepimantesc
$i pe care,orice-agface,
Nu mi satursiJ privesc!

Spiculde grAu

Pe vremeac6nd umbla Dumnezeupe pament ,:":X:l

rodeaumai imbelgugatca asldzi,firul de gr6u era plin de boabe
dejosp6ndsus.
Intr-o zi, o femeiecaremergeacu copilul ei pe marginea
unui lan de gr6u,smulseo m6n6de fire, ca s6 ptearg6 noroiulde
pe zburdalnicul ei fiu, carecizuseintr-omocirld.
Dumezeu,caretreceape acologi a vdzut,zise:
- FiindcAoameniinu sunt in staxesd preluiascddarurile
ceresti,de acumincolo,grdulnu va mai rodi niciun bob.

21
 Pe$ecatvatimp,toli oameniiau cizut la picioarele
Domnului gi l-au rugatfierbinte, sdaibi mil6 cel pulin de bietele
pds6ri,carear muri de foamelird gr6u.
Dumnezeus-ainduratde ei qi a hotdxatsdnu mai creasci
decAtun singurspicpe fiecarefir de griu.

SpiculgrAului
de Vladimir PopMircanu
Al de an, cAndvine vremea,
GrAulnagte-ungrAumai mic,
Care-nleg6nareasevei
Urci pAni susla spic.
a . . .. .
ln ca:;telu-lpln de sulrlr
$i de tumuri de-apdrare,
Spiculcregteqi-l hrdnegte
Pin6 c6ndsefacemare.

Gr"du- gende plantedin familia graminaceelor,cu ridicina ad6nci,

cu frunzelelanceolate,cu inflorescentain fomi de spic,din ale ciror boabe
sefaceliin6.
G/drfor'- diminutiv al lui ,,grau";greulet.
Spic spice- inflorescenFcancteristici plantelorgaminee, alcdtuiti
din mai multe flo mici cu pedunculscurt,dispusepe o axdcentraltrlungd.

Pentru lanuri insetate

deEmiliaCdlddraru
Un'te ducitu, norule?
La cdmpie,puiule!

Dar in saciigrei ce duci?

Ploaiemare,cu bulbuci.

Pentrucine-i cari in spate?

Pentrulanuri insetate.

22
 Ploaiaasta,ce inseamnd?
Ai sevezi tu, mai la toamn6;

C6ndin sacis-or sffinge gr6ne,

...$i-ai si ai pe masdpiine!

Sugestiide texteliterare:
Spicul de griu, de Florin Costinescu
Griul, de ElenaDragog
Secerig,de Emilia Cildiraru
Secerigul,de Vasile Alecsandri
Piinea, de Vasile G.Popa
Spicul de griu 9i pleavr, de Al. Mitnr

Culesulporumbului
de Vladimir PopMdrcanu
$i-a schimbatporumbul
Panade la pdlirie
$i-a-mbricat mantienoud
De culoarearEmie.

Frunza-qilustruieqtebronzul
Iar tulpina-mpovirati
Geme,greupurt6ndu-qirodul,
Mai bogatca altidati.
Iatd, a-nceputculesul
Dupi datinile vechi-
Rddporumbii dezvelindu-gi
Dinlii pdnnh urechi.

$i-afundindu-se-nnoianul
De lumind, ce-i rdsfa{i"
Zboarddespuiali,prin aer,
Bucurogide nouaviafi.
 Au plecatculegitorii.
Trist e lanul cu tulei
Ce-aurdmassd-gitragi-amarul
MAngdindu-se-ntre ei.

$i-ncerc6nd sdafle - poate-

De la prieteni
mai isteli,
Cumsd-qiumple-nsufletgolul
Despdrliriide qtiuleli.

Porumb,porumbi - plantddin familia grarnineelor,cu tulpina inaltd,

putemica$i goas6, cu frunzelelungi gi ascu{iteh verf$i cu inflorescenfaun
spic sauun panicul,cultivati caplantdalimentad, industrialaSi firajerd;
cucuruz,pipugoi
Tuleu,tulei - t!,lpird trnorplante(mai alesa porumbului);partea
rdmasAdin tulpina a unor plantedupArecoltare.
Lan, lanu - sqafatd de terenagdcol semdnaticu acela5ifel de
plante(in specialcereale);holdd
$tiulete,;tiuleli - flctul matural porumbului,cu saufiri pdnuqele
careil invelesc.
Expresii:
A lua porumbul clepe/oc - a dejucaplanurilecuiva,a-i faceo festi.

Inul qi cimaga
de Ion Creangi
- $tii tu, cematedrag6,ce erai odatd?
- Ce si fru?Eramc eeace md.vezi: cima$ealbe,cu carese
imbracdoamenii.
- Nu-i aqa!ai fost o sdmdn!6;apoio buuiara clatinatade
vant, ca toate buruienile:aqanalt6, sublire,tocmai de statura
mea;erairz cu floricici albashi,fatamea.CAndai fost crescutgi
copt,cum sunteu acum,oameniite-ausmulsdin piment, te-au
Iegatin fuioare,te-aupus copacel$i te-au16satla soareca sAte
usuci.Dupd aceeate-auculcatpe fol $i te-aubdtut cu bele,ca
s6-!i scoatesdmin,ta;apoi bdtut Si stflcit cum erai,te-audus la
baltdqi te-aupusin topitoare,unde-aistatvreozecezile, ca sdte
topegti;adica s6-Jiputrezeasc6 hlujul. Dupi asta,te-au scosti
te-aupus iarigi la soareca sete usuci,rdzimdndu-te de gardulpe
caxeeqtiintinseacum.Fiind uscat,te-aumelilatfi hlujul tiu s-a
preficut in posderie,iari cojifata, in fuior; femeilete-aurdgilat,
te-auperiatgi te-auldcut fuior frumosqi moaleca mdtasa;din
fuior te-aufdcutcaier,te-aupus pe furc6 gi au inceputa toarce,
preficandu-tein tort sau a16.Tortul l-au depdnatpe ragchitoriu,
sprea-l facecileap;cilepeles-aufiert cu leqie,si seindlbeasc6;
apoi le-aupus pe valtelnild, de pe careau inceput a le depdnape
mosoarecu letca;depe mosoarete-auurzit pe urzoi;te-auinvelit
pe sulul de dinapoipundndvergeleprintre peturi, ca sA nu se
hrentuiasciurzeala:gi fusceiprintrerost,ca sdnu seincAlceasci
natra.DupAastate-aunevedit,trec6ndu-te prin ife qi prin spatd;
gi, cu ajutorul slobozitoruluigi zivorului qi al lopd{elei,te-au
intins in stative,legdndu-tede sulul de dinainte,de unde se
incepe gura-pinzei. Cdlepele,lesate pentru bdtdturd, le-au
depenatpe levi cu sucala;apoi pun6ndlevile in suveicd,au
inceputa lese:adici a trecebAtAturd printreurzealdcu ajutorul
tilpigilor, al scripfilor gi al ilelor. Ca sd se indeseascd hrele,
bitetura se bate cu vatale,intre care e alezatdspata.$i iaca aga,
te-au preficut in p|md. Cdnd era cald afari 9i frumos, femeile
te-audus la baltd qi te-aughilit; apoi te-aufiet cu legieqi iar
te-aughilit, panete-ai indlbit.Cdnderai albdcum trebuie,te-au
uscat,te-aulEcutv6l6tuc,te-aucroit gi au facutdin tine, ceeace
egtiacum.
- Micd buruiand,nu gtiu de unde-aiscos atateadespre
mine.
- Hei, drag6,darpoateci nu qtii, ci oameniimai facpdnzA
qi din soranoastrdcdnepagi din fratelenostru bumbac;ba gi din
inghimpdtoareaurzicd mai fac un fel de pinz6. Dar in fabrici se
1esfel de fel de p6nzeturi,mult mai uqor qi in timp mult mai
scurt.
- Da,multemai auzi!
- Mai aqteapte cd n-am sfArqitinc6.Din cimeqi saurufd,
pestecetvatimp ai s6te faci tearfi qi ai sd ajungiscamepentru
bolnavii din spitale qi pentru soldalii reniri in bet6lie. Apoi, te
cauti ca iarbade leac,sdfaci din tine h6rtie.
- Mare minune mi-ai spus, dragi buruiand,zise cimaga.
De-arfi aEa.apoitoatelucrurilenu suntceeace sev6d;ci altceva
au fost odata,altcevasuntgi altcevaau si fre.
- Tocmaiaga,soro!
- Gardulpe careegtitu intinsdacuma fost altidati pddure.
Cearesd fie de-acuminainte?
Mitasa, frunzd de dud intrat[ in panteceleunor g6ndaci...
Varul ce-afostmai inainte?...Dar funiileqi odgoanele?...

Il/ j - tulpind a unor planteerbacee.

. Mel4q, melil - a zdrobtc\t meli{a9i a cur6{ainul 9i canepade pi4ile
lennoase,pentrua alegefuiorul saupenlru a seobginecdllii de melila.
. Mel\d, melile- !'nealtAprimitiv6de lemn. prevdzuacu cugitesau
aripi de lemn dispusecircular pe un cilindru, folositi in uzul casnicpentru
melilare:zdrobitor.
Posderie : puzdelie - restud lemnoasecare cad din tulpina inului
saucrinepiila melilare;i la scarmdnare.
Fuiot, fuioarc - m6 rnchi de in, de cinepa melilat fi periat, gatade
tols.
Rdgila, rdgili - atragefuiorul de in saude cAnepape ragild.
Ragild, ragile - tmealtdfomatii dintr-o scandurdin care sunt irdDti
dinli de fier prin caresetragecdnepasauinul melitar.ca s6sealeagripanea
ceamai fin6.
Caier, caierc - mAnunchide lani, de in, de canepi, cax€se punein
furcepentruafito$.
Furcd, furci - vergea de lenn la capAtulcareia se leaed caierul
pentrua ll tors.
Toarce, torc - a trage fire din caier gi a le rdsuci cu mdna si cu
ajutomlfusului.pentrua obtinefire carepot fi lesute.
Tott, tortuti - f\t lots de c6nepd,de in saualte fire textile: lorseturd:
scul de firc toarse.
Fus,fuse - urrealtide tors caxeservegtela risucirea firului si pe care
se inli$oarafirul pe mdsunice eslelors. avdndforma urui beligoriung gi
subfire,.ingrogatla mijloc, cu capitul de sus ascutit9i cel de jos rotunjii qi
inrepenitirtr-o rotifi.
Depdna,deqpdn- ai\fagura fircle textile dintr-un scul Deun mosor.
peo leavaetc.saude pe un fusintr-un scul,ori a facefire scul.

26
 Rdtchitor, rdtchitoale - unealtdpe caresedeapdnAtortul, l6nade pe
fuse saude pe ghemepentrua 1efacescul saujuubitn.
CAleap.cdlepe- sc\lt ra$chitormic.
Iepie - solufie alcalini obtinutd prin dizolvarcain api a sodei saua
hidroxidului de potasiusauprin fierberecu apda cenugiide lemn, folosili la
spdlatulrufelor.
Vartelnild, vAftelnile- wrealtAde lemn cu ajutorul careiasedeapini
firele de cAnep6,de ldnd,de bumbac;depdnatoax€.
Mosor, uosoare - piesaci[ndrici de lemn, d€ metal saude material
plastic,cu capetelein formd de discuri, pe careseinfigoari fire.
Letcd, letci - unealti manualdcarc servettela depdnatulfirelor p€
mosoate.
Vergea,vergele- bl1, vargd,nuia; bardingust?i$i flexibiltr de lelnn.
Hrenlui, hrehtuiesc- a sestrica;a sehodorogi.
Fuscel,fuscei - fiecare dintre vergelele trecute printr€ fir€l€ de
urzealela rdzboiul de tesut;verge4joardd.
Nalrd, natre - partea urzelii dintre ile $i sulul de dinapoi sau de
dinainte al rdzboiului de tesu! urzeali invefita pe sul; toati urzealade pe
rizboi gi de pe sulul dinapoi.
Nevedi,neyedesc= ndydtli, ndvddesc- atrece frtele urzelii prin i1epi
spau.in ordineacerutdde modelullesdnrii.
Ild, ile - dispozitiv la dzboiul de lesut, format dintr-o rami
&eptunghiulaxdpe care sunt fixate s6rmesau sfori paralele,prin ochiurile
cirora trec firele de urzealapenfu fomarea rostului; fiecaredintre firele cu
ochiuri carefac partedin acestdispozitiv.
Spatd,spete - piesi la rizboiul de lesut formata dintr-un sistemde
lameleparalelefixate la ambelecapete,formandun fel de pieptenemontat
in vatah, prin caresetrec firele de uzeale.
Slobozilol, slobozitoqre- partea rdzboiului de lesut formati dintr-un
bel lung carefixeazdsulul de dinapoi qi carepermitedesIElurareawzelii de
pe sul.
Zdr)or, zdvoare - dispozitiv folosit pentru blocarea mecanicd,
comandatAsauautomatd,a unuia dintre organelemobile principaleale unui
aparatsauunealti.
Teavd, levi - tub cilindric sau conic, folosit ca suport pgntru
infr$urareafirelor.
Sucalii, sucale - unealti cu ajutorul cdreia se deapind pe levi fuul
pqntrurizboiul de fesutmanual.
Suveicd,suyeici - piesd de lemn la rizboiul de lesut, de formd
lunguiat5,care servegtela introducerealuului de bltihrii in rostul uzelii;
suvelniti.
27
 Vatald,vatale- organmobil al dzboiului de fesut,caresuslinespata
gi permitedirijareasuveicii prin rost, mentinereapaBleli a firelor de uz;al6
$i indesareafirului de bdtiturd.
Ghilit, ghilitd - (desqe panza)carea fost albit prin muiereain api qi
intinderearepetatdla soare.
Vdldtuc, vdldtuci - sul {icut dintr-un material sau o tesdture.
inle$uralin sensuluneiadintrelaturilesalelval.
Scamd,scame - firc destdmate dintr-o panzi uzatA,scdmo$atd$i
intrebuinlateca pansamente, in loc de vati sautifon.

Legendainului

Depaxte de laranoastrd,acolode undepome$tecrivilul, se

gise$teo laxacu munfiinalli, cu pr6pdstiiad6nciqi vii umbroase.
Acolo crestelemunlilorsuntacoperite tot arrulcu zdpadigi
cu ghealA.
Intr-o vale singuratic6din {araaceea,locuiain vremeade
demultun pAstorcu nevastiqi copii. Pestorulacestaigi duceain
l.oate
zilelela pdqunat rurmasagi-opazeade fiarelesdlbarice.
Dar, intr-o frumoasdzi de var6, setrezi in pdstordorinF se
se caleresusde tot, pani in vdrful muntilor,p6n6la cdmpiilede
gheali ce streluceauin lumina soarelui.Vroia sd privescdde
acolola lumeacealargdgi s6-9idesfbteze sufletulgi ochii.
Se c616r6, aqadar,pe peretiiplesuviai st6ncilor5i se tdri
pestepietrelealunecoase. mai sus.rot mai sus.pdndajunseIa
gheala$i la zdpadaceavegnicd.
Insd, in zidul de gheali, pdstorul zi.ri o poaxti lucrat6 cu
bate miiestria. De la poarta aceeapomea un drum lung gi
intunecos,caresesfrrqeala o sal6mdreali 9i puternicluminati.
Pdstorulp59i cu tot curajul pe drumul cel intunecos$i
mersein salacea luminoasd.Dar il cuprinsemirarea,c6nds-a
trezitintr-insa.
Peretiisdlii erauacoperilinumaide cristale5i de pietre
prelioase.In mijlocul sAlii srereao femeie,inl:Surat,intr-o
mantie de axginl,incinsAcu o cingatoarede aur, iar pe cap purla

28
 o coroanede diamante-in mdnd linea un buchet de flori de
culoareacerului.
Femeia aceeea era regina z6nelor- Fecioare foarte
fiumoase,avAndpdrul impodobitcu flori la fel, stiteau in jurul ei
$l o serveau.
Copletit de mere{ia$i frumuseteaa tot ce vezuse,pestorul
cdzu in genunchiinainteareghei zinelor. Regina zinelor ii
z6mbi cu toate blandefeaqi ii vorbi cu o voce care ii c6qtig6
inima.
- i1i dau voie sd alegi dintre toate comorile pe care le vezi
aici, pe ceacare$ se paremai de pret.poti sd iei aur,argintsau
pietrepretioase.
Pdstorulii rdspunsecu glasrugdtor:
_ - De-mi, frumoasi regind,florile ce le 1ii in mAn6;altceva
nu ooresc.
- fi-ai aleslucrul cel mai de pre!,ii rdspunseea.
Insi deodati risund bubuitul infricoqdtoral tunului. Regina
zAnelor,fecioarele ce-o slujeau, silile luminoase,toate piirir6
intr-oclipe.
Trezindu-se ca dintr-un somn adinc, pastorul nu vezu
inainteasa dec6tintinderilede gheafd.pierise gi drumul care
duceala locuinla reginei zinelor. in m6n6insE,aveabuchetulcu
flori albastregi boabelecelemdrunte-
Pdstorul cobori din cre$tetul muntelui ca si se ducd la
turma sa.Dar turma ia-o de undenu-i; pierise.qieafrr6 urmd.
Dupd ce alergd gi o cdutl peste tot in zadar, se duse in
sfirqit la coliba sa.Aici se ingrozi, cind nevasti-saii spusec6 el
a lipsitde-acasd unandezilegi cdir vremeaaceasta lupii9i urqii
ii sftqiaseri gi mincasereturma.
Insd pdstorul,fiind om curajos,iqi veni repedein fire 9i-i
zisenevesteisale:
, - Dac6-i aga,voi sipa pimintul gi voi planta seminlelede
flori pe caremi le-a dat reginazenelor
F6cu precum zise. Nu dupd mult timp, pe intreaga
intindere a ogorului crescuri mii de plante, purt6nd pe ele flori
albastre.Acum Si nevastapdstoruluiprinsesedragostede florile
aceleafrumoase.
Deseori,in timpul noplii,reginazAnelorcoboradinmunte,
pe o rdzAde lun6 qi binecuv6ntasemindturile.La urmi, florile se
trecuri gi se frcurd seminfe.
Intr-una din zile, regina zinelor veni in coliba pdstorului
gi-i spuseqi lui gi nevesteilui cd aceastiplantdesteinul, de pe
urmacdreiaoameniivor aveafoloasefoartemari.
Le ar6td cum se lucreazi, inv6{6ndu-icum siJ toarci 9i
sd-lteas6.
In scurti vreme, pdstorul Si nevaste-sase imbricard in
hainef5cutedin darul bunei gi frumoaseireginea zdnelor.
Aceastasespunec6 esteob6rqiainului;cdcireginazdnelor
vegheaze$i astazica darul ei si fie pre{uit $i cinstit.
CerceteazA, frri sd fie vdzuti, caseleundese toarceinul gi
undese gdsescfetecaretorc $i les tErAvoie buni, le rupe firul
saule incurci lucrdtura.Dar undeint6lnegtefete s6rguincioase, le
qi
dd eao mdn6de ajutor.
(lIie l. M'lea, Legende)

rz - planti erbacee textila gi oleaginoasd,cu tulpina subgire,

mmificati in parteasupe oar6,fibrcasa,cu frunze mici, ingustegi cu flori
albaste saualb€,carearenumeroaseutilizari.

Sugestiide t*te literare:

Inul, de HansChdstianArdersen
Ce hotoaici!, de Emilia Cildiraru

uilofo-dftard 30
 Fructe gi pomi

Fragi
dePassionaria
Stoicescu
Uite-aici,pe subcopaci,
boabesdngeriide fragi.
Vara-njoacaei springard
a umblatdesculpiart
Eiin tilpi s-ain1epat...
Iar din sdngele-icurat
risdriri Fragi - mirgele
st6nd la g6turi de vdlcele,
deponoareEisuiguri,
depoieni9i luminiguri.
$i miroaseboabalor
gi a rou6,gi a zori,
gia sirut de vant pe flori,
iar strivite-ncerulgurii,
gustullor e al p6durii!

Frag, fragi - mici planta erbaceedin familia rozaceelor,cu tulpind

scurtS,cu frunze dishibuit€ in rozetd,cu flori albe gi cu fructe mici, conice,
roqiisaualbicioase, comestibile.
Fragd, fragi - paxteacom€stibilAa fragului (considerati in mod
gretit drept fruct), compusddin receplaculcAmos$i rogula supBfalacdreia
segdsescpresAxate fructele.

De ce nu te poti situra cu fragi?

Legendd
Un copil lacom qi rduticios culegeaintr-o zi fragi din
pddure.
Dupi ce umplucu v&f coguletul,seintilni cu Dumnezeu,
carel intrebi cu blendete:
- Ceai in coqulel,miculule?
Copilul,deteamdc6-icerefragi,i-a rispuns:
- Nimic!
]I
 - Nimic? Ei bine, dacdspui ci nu ai nimic in coqultiu,
atuncisi nu-Jifie deniciunfolosce estein el.
De atunci, oricdtefragi ai mAnca,niciodatdnu te simli
situl.
Sugestiide terte literute:
Cipquna cu pistrui, de DanielaCdsnaru

La culesde cipguni
de Vladimir PopMircanu
DodoloateSipogane,
StAndpe dupi paravaae,
Serujeaziin exces
Ci e vremeade cules.

$i dore$tefiecaxe
Si se-av6nte-n lumeamare,
Cici, de-ovia16,stAndpe loc,
Le-aluat cdlcdiulfoc!

"Ia-md,omule,cu tine!"
"Ba culege-mdpe mine!"
"Nu. Pe minesd md iei
Cd-sca miereadin qtiubei!"

"Bape mine!..." $i deodati

$aptezeci devoci mi-mbati
$i mdstrigl, 9i mi cheami,
Dar nu le mai bag in seami.

$i-ampurcesca sI culeg
Tot ce-i copt, fErI"s-aleg,
Dupe-onouA-nv516ture:
Una-ncogqi doud-ngur6!

32
 Cdptun, cdpluni - pla'l],tderbaceetaiatoaredilr familia rozaceelor,cu
liunze trifoliate fi cu flo mici albe,cultivatdpentrufructeleei comestibile.
CdpSund,cdpSuni- fruct fals al cipgunului, format din ingrogarea
receptaculului floral in care sunt ingropate fructele propriu-zise,
asemdnitoarecu ftaga, dar mai mare ca aceasta,de culoarero$ie, cimos,
parf,mat $i gustos.

Cireaga
de Valeriu B6rg6u
in gridin6, singuratic
Nins de flori, degipitic
Spregirduful de la stradi
A inflorit un pompitic.

Am pendit o septemand
Cum seingrogacu fricd,
Dintrealbelepetale,
O cireaqdverde,mic6.

C6ndfu mai-ulpe sfhrgite,

Roqiede-atAtasoare,
Licdreasubfmnza verde
O cireag6zimbitoare.
Cireatd, cirev - fructul ciregului, rnic, sferic, clmos, de culoare
roSie
saugalbend. cu gustdulcesauamdrui.

Cirege
dePassionaria
Stoicescu
StAMiruna$i semire
subcirequlce-girisfrrd
sus,in ramurilegrele,
girurirogiide mdrgele.

33
 Oarecinele-o fi pus
la grumazde fnmze,sus?

Soarele, clldura sa,

au prins fiece mirgea
qi din dr6gistosserut
uite,ro$iis-aufrcut!

Saremicadrigilag5:
-Vreauqi eu s6fiu cireagd!

Din cireqefac cercei

deMilina Cajal
Din cireqefac cercei.
M6ndrisuntcerceiimei,
Bile rogiila urechi,
Legdn6ndu-se perechi.
Dar n-ajungpodoabevechi!

Cete miri?Agacercei,
Cat mdnancigi tot mai vrei.

Cirequl
deCdlinGruia
de astatoamne,Mdddlineii s-a pirut cd cirequlde
,.
Ianga_ Yi
ranhnaar vreasdsteade vorbdcu ea.Era imbrdcatin
strai
de aur rogu qi din c6ndin c6nd se uita sprepddurecu pdrere
de
riu. De buni seamdcA voia s-o intrebe ce"u. fr,feaAfini
inJ nu
cunogtea binegraiulcopacilor.Setemeasi nu seincurce.Cirequl
eramare,inalt gi serios.
Intr-o noaptecopacul gi_a lepidat toate lrunzele
. si a
adormft.DacAgi pomii viseazdcind dorm, de buni
seami cd
cirequl de l6ngd fintAnd a visat, toati iama, ploi
calde 9i
privighetori.

34
 Acum cdteva zile ciregul s-a trezit dh somn qi s-a
impodobitcu flori albe.
- Ai venit? l-a intrebat Middlina. Mi se pare cA ai fost
plecatundeva... $i ce flori ai adus!Am si rup qi eu o ramures-o
duc in cameramea.
Cireguligi feri creangaqi deschisein tulpina lui o uqi.
- Poftim, qoptiel.
Middlina se uita in toate pi4ile gi incredinfdndu-secd n-o
vede nimeni intri in tulpina ciregului. De-acolo cobori nigte
trepte lustruite, pdnn didu de o alti uq6. O atinse cu un deget
numai gi pe datd se pomeni intr-un palat strdlucitor,unde toate
lucrurile erauftcute din cirege.
Trei z6nemici, cu bdsmdlulerogii, cu mdrgeleqi cerceidin
cireqedechihlimbar ii ieEird
in intAmpinare.
- Bine ai venit la noi, Medelina ii spuserdele intr-un glas.
-
Ifi placepalatulnostru?
- Da! raspunsefata. Nu mi-am inchipuit niciodati ci pot fi
lucruri atit de frumoasepe lume.
Cele trei z6ne mici, cu bismelule roqii, o purtard pe
Mddilina prin mai multe inc[peri gi-i aritari fel de fel de
ciuddlenii:izvoarecolorate,mult mai mici ca mustdfilefumicilor,
pietre scumpe,cAt nisipul de mari, care sejucau in lumina unor
opaiJealbastre,cdribugi de aur inchiqi in degetarede cleqtar,iar
intr-un anume[oc, printr-o gaurda peretelui,se auzeacAntecde
privighetori 9i b6ziit de albine. Din cdnd in cdnd Middlina
spunea:
- Vai, e atit de liumos!
Atat. Alte cuvintenu sisea.
Intr-o incipere se aflau patru scauneficute din cirege.
Zdneleo poftird si seageze,frri nicio team6.
- In timp ce noi o sd lucrdm,tu poatene spui o povestede
la lumina soarelui!ziseunadin z6ne-
$i cele trei z6ne prinseri a inqira pe fire subliri nigte
picituri ce seminaucu diamantele-Fdceauun fel de giraguri,ca
de mirgele, care apoi urcau singure sus-susgi se asculdeau
 undevain_pereliipalatului.Deodatiuneiadintrez6ne
i se ruDse
qiragulEiboabele ise imprdgtiard la picioare.
Srpa.ria.f*"p,iri
le suansa_
--Vreisi te ajut?intrebdMddilina.
Nu. n-aisi po1i.Uite-aga
^^ . - ne chinuimnoi de cdrevazile.
Land credemcA am gdsitqiragul,se inrdmpldce_aivazut
acum. $i tu
- $i-almeus-adegirat! srrigaahazana.
Mdddlina. vdzand cdzdnelesunrnecdjite. nu le mai intreb,
nimic.
Tirziu, cdnd giragurile fuseseri.ficute iar la loc,
^ una din
zanespuse:
-. noslruar puteasd creascd muh mai inalt,sd fie
, !i1e1ul
cel mal lajnrc.cei mai lrumoscireq...De vdnt
nu se teme,de
ploaienu seteme,de frig nu seteme...
- Ce ne facem,surorilor?Strigdceamai micd dintre
zAne.
Iar mi s-arisipit giragul.Iar a rupt careva...
$i zdnaseopri din vorbd.
- Ce a rupt?intrebdMdd5lina.
- Poatec6-imai binesAnu stii.
- Vd rogsd-mispuneli.poaie\,daiur.
noastrese imprA$tie aruncicdndcinevarupe
,,_ crep
orn ^,___j,r1g*i1",
o creangdinflorit6...
_ - O creangdinfloritd? intrebd Mdddlina $i dupe aceste
palaruldin^cireg prinsea seinvdrti.u ,. inr*.., li p" auia
;^orbe,
tatase pomeniafard.lingd rulpinaciregului. Albinelezumzdiau
v€sete pnn ori $i o mireasmdimbetdtoareplutea j
in urul
fbnt6nii,ca o ploaienevezutd.

Ciret, citesi - pom fructifer cu frunze ovale alungite,

,. cu flori albe,
cultivat pentrufructelesale.

Sugestiide tqcteliterarc:
Trei ciregi rregieqi,Emilia C ddraru
Ia cirege,cireqele,de Emilia Cdldiraru
Cirequl, de Traian Oancea
Cirete coapte,deMilina Cajal
Cirequl,deElenaDragog
Zena din vi$ini, de GicaIutes

Zmetrt
deValeriuB6rgiu
Brobonele,
Brobonele,
Staudepaz6
Ghimpipe ele.

MogMarlin,
Cu ghimpi
Cu tot,
Le indeasd
Cetrebot.

Susla munte
De vei merge
Chiargi tu
Le poli culege,

Buchelele-mbrobonate
Mici rubine
Parfumate.

Zmeur,zmewi- arbust
din familiarozaceelor,
curamurighimpoase,
flexibile,cu frunzealbepe parteainferioard,cu flori albe,cu fructerogii,
aromate, comestibile;
zmeuar.
Zmeurd- ft:ucfi)lzmewo],u
Zmeuri$ zmeutiqufi - loc pe care cresc,spontansaucultivat, multi
zmeud;zmeurct.

37
 Dudul
de Passionaria
Stoicescu
Ieri, buniculmi-a adus
un agudcu hupul crud,
subtiraticpi pl6p6nd,
cu trei frunzepe un ram...
L-am s6ditchiar eu subgeam
gi i-am mdngdiatcdntAnd
coajaasprdca un gdnd:
-Vino,ploaie,cu qiroaie
qi-l hrdnegte,qi-l adapi
cd-i setosdemult6apa
Eiin ramurilecrude
pune-imici cerceidedude,
rogioare,albicioase,
dulci gi-atdtade gustoase!

Dud, duzi - numele a doud specii de arbori cu frunzele lobiate

asimetric,cu fructemici, cdmoase,albe saunegre-rofiatice,cu rm gustdulce
fad, ale ceror frunzeconstituiehranaviemilor de mitase; agud.
Dudd, dude- fracteledudului; agudd.

Povesteamirului
deElenaDragog
Rotunde m5rul, capdmantuL,
Copilulii asculdcentul:
- Am fost intii pe creangdmugur,
Priveamsfioscefe vizduhuri
Pe munti, cAndset opeazdpada,
La pieptu-im-a-ncilzitlivada.
M-a sdrutatm6ritul soare
$i-atuncim-ampreschimbat in floare.
O floaregingagi,ml6die,
Apoi, de ziualui Ilie,
Eram un fiuct micu! gi verde,
Dar am crescutprecumsevede...
 ...Rotunde m5ru1,capimintul,
I-a ascultatcopilulcantul.
Il duceveselcitre casi
$i ftnliorului i-l lasi.
Mdr, mefi - pom din fxnilia rozaceelor,cu frunzemari, ovale,
pircase, cu flori albe-tandafirii qi fructe globuloase,comestibile,bogatein
vitamine.
MdL mete- ftuct af,rntuului,de fomd rotunddturtitd $i de diferite
culori.

Mirul
deValeriuB6rgiu
Sti ca o cununi
Subargint de lund
Ca albaninsoare
Subaurde soare.

Cici e primdvard
$i e-ntdiaoard
C6ndel infloreqte
$i seimplinegte.

Apoi prin gustar

Imi va da in dar
Un mArpaxfumat
Cd eul-amudat!
Expresil.
A batemdr pe cineva- a batefoartetare pe cineva.
Mdrul discordiei- cataa neinlelege i saudu$mdnieidintrc mai multe
persoa4e.
Mdrul lui Adam- proerninenlda zgarciuluitiroidian, vizibild la birbali in
paneaanterioar6 a gdrului:nodulgdrului.

39
 Povesteaunui mIr
deK.D.Uqinski,trad.NataliaRadovici
intr-o pidure cre$teaun mdxsAlbatic.Veni toamnasi din
pomcAzuun maracru.Pdslrileciugulirdmdrul.apoiseminlele.
Numaio singuri sAmanfd seascunsein pdmdntqi rdmaseacoio.
. Cet a fost iama de lungd,s6m6nJaa stat sub z6pad6,iar
primdvara,c6ndsoareleincdlzi un pic pdmAntulumed,sdmirila
incepu sd incolleascd:prinse o micd rid6cin6, iar din pdmdnt
jAgnirdprimeledoud frunzemititele.intre cele dou6 fiunze se
inAlF o tulpinesubfirecu un mugure,iar din muguresedesficurd
alte frunzuliteverzi. Mugur dup6 mugur, frunzd dup6 frunz6,
creangddupi creangd,9i pestevreo cinci ani, pe locul unde
cazusesAmenta,se indlla un mdr t6ndr gi frumos.Trecu prin
pddureun grddinarcu lopatain mdnd,vdzumdrulqi zise:
- Iat6-uncopicelpe cinste,ares6-miprindi bine.
Cdnd grddinarulse apucasA-l s"oui6din pdmdnt,m6rul
incepusi tremureqi seg6ndi:,,S-azis cu mine!"
Gridinarul insd dezgropdcu grijd pomul, Ihr6 si-i strice
ridicinile plip6nde, il duse lntr-o livadi qi il planti intr-un
pAmantroditor.
*"tl

Ajuns in livadd,mirul cel t6ndrse f6lea.,.Sunt,pesemne,

un pomrar, daci m-auadusdin pddureaici,in livadi", iqi spunea
el gi seuita camde susIa cioturileur6tedin jur, legatecu c6teo
cdrpdin v6rf.Nu gtiamirul cdnimeriseintr-opepinieri.
In anul urmdto^rgrddinarulveni cu un culit strdmbgi se
apucdsd raiemdrul.Incepusd tremurecopricelul gi_gizise:.'Ei,
de dataasta,suntpierdutde-abinelea!',
Dupi ce taie vdrful inverzit al m6rului,gridinarul ii ldsi
doarciotul,dargi pe acestail crestiin pafteade sus.in crestiturd
infipseo mldditdde la un mdrde soi,inchiseranacu pulin chit.
legdvArfulciotuluicu o cArpugoari, b6tuin jurul copaculuialtoit
nigte{dru9iEip1ec6.
l.**

40
 Mdrul boli, dar fiindci era ten6r $i viguros, se indreptdin
scurtA vreme gi crescu impreuni cu crengula aceea sfeine.
CrenguJa beasevamdruluigi cregtearepede.Apirea mugurdup6
mugur, ftunzi dupi frunzS.Cregteaun listar dupd altul, creange
dupd creangd. Mai trecuri weo trei ani pi iati cd inflori
copicelul.Era tot numai flori inmiresmate,albe-trandafirii.Se
scuiurardapoi petaleleqi pomul legd rod ca, mai tArziu,spre
toaml6,din nodulefeleverzi sd iasi merele.De dataastains6nu
mai erausSlbaticegi acre,ci mari, rumene,dulci, aromate!$i
crescuseatat de frumos mirul ten6r, inc6t erddinarii din alte
livezi veneausdia altoide la el.

Sugestiide t*te litelare:

Mirul, de EmiliaCdldiraru
Mirul, de VictorTulbure
Altoirea,de Ion Calovia
Pomisorii.deNicolaeNasta

Perele
deValeriuBdrgdu
Galbene,
Zemoase pere
Staupe ramuri
In tecere.

Le privesc
$i-nghitin sec,
De subpdr
N-agvreas6plec.

Suntpreamic
Sdpun eu scara,
Sdmdurc
S6culegpara.

4t
 Dar, deodatd,
Sufli-unvfut...
Cadtrei pere
La pdmAat.

Iafi. cea
Mai mildiali
Zice:
- Ce stai,Nitdflea,ta?

Pdr, peri - Wm din familia rozaceelorcu coroanapinrnidald, cu

-
fructe ovale,cu flori rnari, cultivat pentrufructelelui comestibile.
Pqrd,perc - ffltctrl pillht|

Pirul ...cu pere!

de passionaria Stoicescu
ii zice ,,pir", dar frr de p6r nu are,
in schimb,in el crescpere-aromitoare!
Int6iverzui.qi tari.gi-necdcioase,
apoigilbui, qi moi, taregustoase...
Adesea,daci para-i,,m6l6iap,,
subp6r agteaptecate-un,,n6tifleatt,,
un lene$,prostovanfhramesurA,
sd-ipicepara.uite-aqa, in gurd...
Dar piru-i pomti ca sdcreascd mare
ii trebuiepimAnt, iubire, soare,
sdJ cureli de omizi qi crengiuscate
$i el o sAJideapereminunate!
E pdr,nu cregte-n cap,ci in grddind
9i fructul i-e de mieregi lumind!
Erplesii:
A-i pica para in gurd - a obline cevafiri efort, fari muncd.
Nu.pldte$tenic o pqd putredd - se spwf' desprecinevasauceva{ird nicio
va.loare.

42
 Sugestiide texteliterare:
Perelecelemai bune, Irv Tolstoi

Corcoduge
deEmiliaCdlddraru
Corcoduge,corcoduge,
Staupe crearge- mergelufe.

Drepte cdmi-a spus,ea,mama:

"Incdli-i camacrl zeama;

Mai aqteaptip6n s-or coace"

Insi eu... nu pot $i pace.

Parci-mi fac cu ochiu-ntruna,

Ia s6iau eumdcaruna;

Ci nu-i nimeniprin livadd

SAmAvad6.

Iestiptil din cdriruge

$i mi saltsprecorcoduge;

insl chiarcdndsi le-ajung,

ScotdeodatA-un tip6tlWIg.

Vai debietele-mipicioare!
Cumde-amnimeriteu oare

Chiaraici
Printreurzici?

Uf, pesemnec6 urzica

E-nteleasicu mimica...
 C.9rc!duS, corcoduqi- arboresauarbustdin familia rozaceelor, cu
^
frunzeeliptice,cu flori qi cu fructemici, de culoareg"tb""ea;t;;'.;;
ro9le.
C?fcodu$it, corcoduqe - fructul corcoduqului,de formd sfericd,
dulce-acri$or,comestibil.

Pepeniverzi
de StelianFilip
Sedescarcddin ogradd
$i s-agaz6-ncet,
grdmadd,

Pepeniverzi.cu miezulrogu,
Cddin trei seumplecogu'.

DaciJ str6ngipe fiecare

Paraie-ntrepalme,tare,

Daci-i faciun dopcu briSca,

Miezu-idulceca gi frigca,

Dacetai cete-ofelie,
Unamie,una!ie,

N-ai rdbdaresdmai stai

$i... incepisdcdnlila nai.

insi buzelesuntude
$i cdntdm- darnu seaude!
Pepene,pepeni - l|llumelea dou6specii de plante erbaceedin
familia
cucubitaceelor,cu tulpini lungdti cu fiunte comestibile:galbengi
verde;---
Pepeneverde - plantd odginari din sudul Africii,-cu frunzele
adi.nc
creslate..cu
h'uctujmare.sferjc;i oral. avandcoaja\erde gi miezulro5u
sau
garoen.outce$r loarle/emos:harbuz,lubenila.bos!an.
 Sugestiide texteliterure:
Pepenele,de Iuliu Raliu

Prunul
de Marius Vulpe
Prunu'se-nc6rcase, nene,
Doarcu prunebistrifene,
Din aceleabrumdrii,
Mult gustatede copii;
Pruneleau gustul bun
$i-n dulcealiqi-nmagiun,
Dar bunica-ndoudgoapte
Spunecd-sgrozave coapte!..
.
Rupte proaspete din ram,
Desprinzdndu-le cu calm
De pe sAmburaurii,
MAnanci,frate,sdte tii!
Ia mai puneJipofta-ncui
$i te uiti la... (gutui.)
Prun, pruni - pom din familia rozaceelor,cu flori albe-verzui,cu
fructelevinelii $i comestibile.
Prund,prune - fr]ucteleprunului.

Sugeittiide texteliterare:
Simburelede prund, de Lev Tolstoi

Gutui
dePassionaria
Stoicescu
Ziua-imic6,frunzanu-i!
A furat-o v6ntul qui,
sd sevad6prin gutui
cumard,,becuri"mari,gdlbui...
DoamnaToamnale-aaprins
ajutdnduJdinadins
pe maritulSoarestins,
 obosit,darfericit,
ci in crengilucescgutui
lumindadin locul lui!

Gutui, gutui - pom ftuctifer cu frunze mad gi groase,cu flori albe-

rcz $i cu liucte mari, galbene,acoperitecu puf.
Grltlie, grt i - fructul gutuiului.

Sugestiide textelitelare:
Gutui, de MariusVulpe

Nucul
de Valeriu BArgiu
Verdecrud
Mustindamar,
Estenucul
Secular.

Dorm la prAnz,
Cu incdntare,
Subcoroana
Lui ceamare.

il visez
PeFat-Frumos
$i pe zneul
Fioros.

Ceasdetaini,
Cu alean,
Jos,subnucul,
Ndzdrivan.

46
 A pomit
Aga,deodatS,
Vdntul, vAntul,
Reu sebatd.

$i o nuci
Ya| ce haz,
Mi-a cdzut
Drept pe obraz.

Buimicit
De somnqi vis
Iute,ochii
I-amdeschis.

S-aduszneul
F ior os . . .
Unde este
F6t-Frumos?

Nuc, nuci - pom fructifer originar din Asia, cu coroani bogati, cu

frunze penat-compuse,avdnd un mircs pdtrunzdtorSi din care se extrag
substanletonarte $i coloranti, cu fructe drup€,cu semintecomestibilegi cu
lemn de calitatesuperioardfolosit la fabricareamobilei.
iy'ucd naci - fructul nucului.

heresii:
A sepotrivi ca mrca-nperele- a nu sepotrivi deloc.

Nucul (fragment)
de $tefanOctavianIosif
Acelagiloc iubit umbreqti
$i-un col'tde cer intreg cuprinzi,
Nuc falnic,strajddin poveqti,
Deasupracaseipdrintegti
Aceleagicrengiintinzi . . .
47
 De veacurifrunteanu ,io temi,
Tii piept cerd vin furtuni n6val
O, de-aiputeasi mi rechemi
La poalata qi-acelevremi
De trai patriarhal!

Acel giragde mindre veri

De carimi-aducaminte-abia
Asemeniunor dragi pireri
Ce-aulegdaatin m6ng6ieri
Copildriamea...

Sugestiide texteliterare:
Cum am descoperitnuca gi inci ceva...,deEmiliaCalddraru
Dintr-o nuci, de Maria Gditan
Miez de nuci, deMilina Cajal
Nuc, de Marius Vulpe
Poyesteanucii liudiroase, deVladimirColin

Spargalune
deMilina Cajal
Spargalune.
Tare-sbune!
Mi-a pussorameamai mare
O mulfimein sertare.
Suntca bileledemici
Sauca mingipentrupitici.
Spargalune.
Tare-sbune!

. . Alund, afuze - fructul alunului, de formd sferici sauovoidald,cu un

mic cioc, avdndla bazi un inveli$ verdein formd de degetar,

Sugestiide terte literare:

Alunele, de TraiauOancea
 Castanii
deElenaDragog
Castaniistrizilor sejoacd
$i-aruncddupdtrec6tori
Cu buzduganede arami.
Noui ne placejoacalor.

CEcibuzduganelelepoase
Cu pocnetsedesfac,qi-acum
juciute
Zeci de castane
Ni serostogolescpe drum.

Iar astainseamnacd e toamtd

$i mai inseamai ci in zori
Noi vompomicu dragspregcoaldl
Peroqulfrunzelorcovor.

Castanele
de LM.Rdureanu
$tefaneraun copil lacom:cumii intravreunbanin mdni,
indataif li cheltuiape m6ncare.inrr-o zi vdzuin rerg ni$te
castane mari.Fiindcdnu gtiace sunt,l-a intrebatpe vinzdtordacd
suntbunede m6ncat."Cum si nu?" r6spunseel. "Cumpdr6,c6
suntminunate,mai alescoapte-nspuz6".
$tefaninsdigi cheltuisetoateparalele.Ce sdfac6?Pe cand
negustorulnumdrala alli cumpirdtori, lu6 pe ascunso mAni de
castanegi le pusein buzunar,Idrdsdl vaddcineva.
Cum se intoarse acas6,alergi in bucdtdrie,unde nefiind
nimeni,pusecastanele pe vatrd $i le acopericu spuzi fierbinte.
Ca si le gribeascecoacerea,mai puse cdliva cirbuni aprinqi
pesteelegi incepua sufladin toateputerile.
Deodate,o castani plesni cu mare zgomot. Spuza gi
cirbunii i-au sirit in fa{d cu atata iuteald, incAt crezu cd gi-a
pierdu! vederea.Speriatde aceastdintamplaxenea{teptatemergea
incologi incoace,pl6ngdndqi fipAnd.
 Zgomohll castaneigi lipetele copilului i-au ficut pe toli ai
casei si alerge in bucitirie. Astfel, fumll a fost descoperitqi
$tefana fost pedepsitcu dureri mari de ochi.
El s-acdit pentrufapta lui urAtdgi de atunci nu a mai furat.
De cAteori era ispitit de l6comie,iqi zicea in sine: ,,Ldcomiati
tndeamndpe oamenisd sefocd holif, -

Sugestiide texteliterale:
Castane,de Nicolae Tache
PovesteacastrDelor,de TrencaBanciu

Strugurel
de Maria Glitan
Strugurel
cu bobul des
pentrumine-aifost cules-
Bobuldulce
gi mustos
il menencsecrescfrumos.
Strugurel
cu boaberare,
te minAncsi crescmai marc.

Strugte, strugwi - frr0ctnlvitei de vie, in fome de ciorchine.

in livariE 9i in vie
de Emilia Cilddraru
+ ,.
rn llvaoa $l ln vte
Toamna- ce mai bogdlie!
Nucii-qi leagdn[pe d.6mburi
Fructelecu dulcii sdmburi;
Cum gi prunii, pe c[rare,
Vinetelepietrerare.
Sei;escdin vigagroasi
Struguriide tdm6ioasi.
 Mere dulci, gutui acrui,
Parcdlumineazd-ngrui!
Iar a perelorrecolti
Pesubcerurifaceboltd.
Dacdinimavd-ndeaml6,
Hai, copii,cdntatidetoanna,
Umpleli cogurigi panere
Cu a toamneloravere!
Livadd, Iivezi - suprafali de tem plantatdcu pomi fructiferi.
Zie, vii - terenplantatcu vi{d.
Vild, vife (detetmnat prin "de vie") - nume dat mai multor plante
perenecu dddcind putemic5,cu tulpind lipsite de suslinereproprie,din care
ies mlSdile cu cdrceiagefatori,cu fiunze mari, crestateadanc$i cu ftuctele
ln folmtr d€ ciorchine, care se cultivtr intr-un numir mare de soiuri gi
varietdli.

Sugestiide texteliterale:
Vulpea$ strogurii, deBucurMilescu
In vie, de lon Pillat
in livadi, de MirceaPop
In livadn,StelianFilip
Livada, de Tiberiu Utan
Pomitorii, deNicolaeNasta
Doar bucurieprin livezi,de GabrielIuga

La bunicul
de VasileVersavia
La bunicul in grddini
parc6-imai multd lumin6:
vezi ci paracreqte-npdr,
intr-alt pom secoace-unmer,
vezi ci prunacreste-nprun,
vezi cAtoateau un drum!

5t
 Dar c6ndintri-n privilie
capeliprunedin cutie
gi s-arpreaputeasdcrezi
ci sefac fructele-nlizi,
ba,mai gtii,poli credechiar
ci-s frcute de c6ntar!

CAtreseaxe,cAtrenoapte,
de la vacd-ji vine lapte.
Primadate,iar te miri
pestespumelesubtiri,
dar pe urmdgtii cum vine
laptelepdni la tine.

Pomul citre copil

deVirgil Carianopol
Suntun pomca fiecare
Dar de vrei si md-ngrijegti
Faci,copile,din mine
Pomcumn-o sdmai gdsegti.

Apdri-mi. CAnde iam6

Str6nge-mi-mprejur cu nea,
Sdnu-nghe!la rdddcina
Care-iqi inimamea.

Sap6-md,si pot in tihni

Sdrdsufluoricdndweau,
Iar pe ar$itd,d6-miap6
$i eu fructelorsddau.

Nu-mi mai rupenicio creang6,

Cdmi doare,imi estegreu.
Oricecreang[c6tdemici
Estecate-unbrat al meu.. .
 $i-ai sdvezi atunci,de seam6,
Precumsunt,ca un haiduc,
Ce gustoasefructe-nspate
$i in br4e-ams6-tiaduc.
Sugestiide alte texteliterale:
tr'loareade c.is, de DanielaCrdsnaru
Caisul,MagdaIsanos
Piersicul,de MihaiNegulescu
Strntrtat€,de la toate.de Ana Ciobanu
Tsre sunt ocupattr,de Ana Blandiana
Biogralia yerii, de Ana Blandiana
Omul harnic, deConstantin Dngomir
Invitalia fructelor,deEmiliaIoan
 Ghicitori

Cine seascunde-niarbi
Prinpoienile-nsorite?
Roqiica nigtemdrgele
Mari gi mici prin floricele,
MdnAncdJecu plicere! (Fragile)

Biligoarerogioare
Strilucescfrumosin soare,
Cu codifeleperechi
Si le pui dupi urechi.(Cireqele)

in gridina lui Pandele

E un pom plin de mdrgele,
La culoare-srogii toate
Cu codife-mperecheate! (Ciregele)

Frunzalui dacdn-ar place

Mitaseanu s-armai face.(Dudul)

Patrufrati ingeminali
Intr-ocutcAagezali.
Sparge-o cu un ciocdnel
$i pune-iintr-un gtrudel!(Nuca)

Patrufrali gemeninisculi,
Tot imbrdtiqaficresculi,
OricAndii vezi la un loc
invelifi intr-un cojoc.(Miezul denuci)

Miezuldulcegi zemos
Coaja-ndungi sauuniformd,
Vara estericoros
De-l mdnenci,te simli ?nformi. (Pepene)
Nu-i caisd,c6-i roqcati
$i-arepielilaplugati.(Piersica)

Parci-s mingi mici rotunjoare

Galbenegi ropioare.
Suntqi dulci gi acriqoare
$i frumosmirositoare. (Merele)

Balondezunflat,
Galbencolorat,
Are mustAcioara
(Pari)
$i secheam6...

Acriqoaresuntgi bune
Brumirii li semai spun.
Iar la fiert daci sepun,
Facicelmai gustosmagiun.(Prunele)

Chipul meu e tot bubos

$i nu-sla nimeniscdrbos,
Chiar de-mpirali sunt cinstit
$i la masi suntprimit.(Strugurele)

Suspe dealurisegdsesc,
Oameniiadesea ii stropesc.
Doar ciucuri verzi, roqcali
$i de coardeagd1a1i,
Vi indeamndsi-i m6nca1i.(Strugurii)

Corpul roqustd-npdmint,
P6rul verdejoacd-nvAnt,
E dulce 9i ciutat,
De iepuri adesm6ncat.(Morco!'ul)
Capu-istd-ncimard,
Mustdlile-afar6.
(Morcovul)

Moqul sti-nchis in c6mard,

$i pletele-isuntafare.@dtrunjelui7

Fructeroqii, frunze cre{e,

Sprijiniteintrebe!e,
Le gdsegti printrelegume,
Cumle cheam6, haide,spune!(Roqii)

intr-un pomuqor
Stdun focuqor.(tudeiul iute)

Poamecrete
Staupe be!e.(Pdtldgelele
rogii)

Cine-i Verde-impirat
$ii bun crud, dar gi murat?(Castravetele)

Ce-irotundgi camumflat
$i selasi despicat,
Boabelede i le iei
Poti si le min6ncicdndvrei.
$i pldcinti poli sdfaci
Din bucatade... (Dbvleac)

O ridicheuria96,
Albi, dulceqi gustoasd,
Dac6-nfabricdseduce,
Sepreface-nzahdrdulce.(Sfeclade zahdr)
O legumi aromati
In grddindcultivati,
Are o riddcind mare,
Ce sepunela mdncare
Sauin murdturide wei,
Ca si afli gustulei. (!elina)

Buni e cumaltanu-i
La mdncarecAndo pui
Dar areun cusural ei,
Pl6agi de ea,ldrd si vrei. (Ceapa)

imbr6cAndu-se ciudat,
Poartdrochiipesterochii,
De-odezbraci,imediat
Lacrimile-{iumpluochii.(Ceapa)

E o ceapicu c6Jei,
Scoate-o din pdmdntde wei
$i transform-oin mujdei.(Usturoiul)

Am mai multi frati,

Intr-ocdmaqi-mbrdcafi.
(Usturoiu,,

Esteincototminate,
Mandrdcat e de-nfoiate,
O folosimla mincare,
Dar qi crud.-i bundtare.(Varza)

Am un omuqor,.
picior.(Varza)
$ade-ntr-un

57
Trupul,capul,mi-e totuna,
P-unpicior stautotdear.ma,
Cimigi am nenumirate
$i le port toate-mbracate.
(Varza)

Dedesubtprescure,
Deasuprapidure.(Cartofi
i)

Buni suntcop1i,fie{i Siprijii

$i-s aproape
nelipsili,
Cdnddorim o gamiturd
L6ng6oricarefriptura. (Cartofii)

Albi pds6ruic6,
Pe aracseurcd;
N-are aripioare,
N-arenici picioare.(Fasoleaverde)

$adebabape arac
$igi fine boabele-nsac,
$i-i atetade bdtrend,
C6-icaddinlii in 16rAn5. uscati)
@asolea
Carefloare
Parcd-isoare?(Floareasoarelui)

Toat6vaxa-ipe ogoare
$i seuitddupdsoare.(Floareasoarelui)

Creqteauriu pe cemp
Cu mustdfilein v6nt. (Grdul)

58
Un bobmic
Dintr-un spic
A ieqitafari-unpic.
O fumicn
ll rlolca
$i il card
In cimar6,
De cu var6.
Cine-i oare?@obul de gr6u)

Am un copacnoduros
Plin depdpugi
Cu pir rogu-mdtdsos
Invelit in pinugi. (Porumbul)

Are dinli nenumirafi

Tot de-alurgul aqezali,
Ins6,trebuieseStiti,
Cadepradi altor dinli! (Porumbul)

E un lan intins pe grui

Cu floricele albistrui
Varaesterecoltat
in pinzeturi transformat
$i apoiin rochiJele
M6ndre-sfetelecu ele!(Inul)
t ,.
ln lvaoa, m graqrna.
UiteJ coloin prdjin6,
Sti un paznicarsde soare,
$i nu cerede mAncare.
Fugtrei ciori cu fipit mare!(Sperietoarea)

59
 Proverbegi zicitori:

Fructul nu cadedepartede pom.

CAndmdndncifructe,gerdefte-tela cei careau s6ditpomii.
PldcinLa nu creqte inpoz.
In pomul maresuntgi crengiuscate.
La pomul fdrl, poame,nimeni nu aruncaDiatra.
Viermeleroadechiarpomul in carea crescut.
Pomulnu poartl,fntctepentm el, ci pentruoameni.
Lapomul lindat sFtnu te ducicu sacul.
Allii au plantat ceeace eu m6n6nc.Eu plantez ceeace altii vor
menca.
Prin ribdare, Iivada devinedulceald(Din puieli pomi, din poml
flori, apoi fructe,din fructe dulcea{d).
Cireaqaa fr,cr:/'viermi fiindcd erapreamdndrdde frumuseleaei.
Pe Idngd"unmdr pltred, sestricdgi cel bun.
Mdrul roSucheamipietrele.
Merele frumoasepot fi viermdnoase.
Calul bun mindncdti merepdclurele-
Gitlceavae ca mdlal incircat cu fructe: cum il scuturi.cum iti
cadmerele-ncap.
Prcepard mdleiatdin gura lui Nitifleatd.
Plopulnu facepere,nici rdchitamic5unele.
Sepotrivescca ntca in perete.
Nu aruncicu piatrac6nde-osingurdzrzcd.
CinevreasdminAncemiezul,lrebuiemaiint6i sdspargdcoaja.
A aqtepta s6-ipicemurd-ngur6.
Cinesetemedepddurenu md,ndnc| mure.
Stoarcem portocalaqi-i amncdmcoaja.
Cu timpulse cocstrugurii.
Vulpeac6ndn-ajungeIa strugurizicec6 suntacri.
Adio, coguri,vrae culeas6.
Cu vremeagi cu rib darefrunzade dud sefacem6iase.
Cine min6nci mul,tiardei iuli ii ia gra foc.
Yinzi castrave\ila grddinarului.
Seamllndcastravetjpe pereti.
Azi o ceapd,mdineo iapd,poimAinehergheliatoati.
Mai bine varzd acrdcu-ndoialL decdtzahdrcu acreald.
S-ainfoiat ca varza ti s-a-ngamfatca barza
Aimplca gi capraqi varza.
Nici ,/sti..roin-amincat,nici guranu-i miroase.
F/1c^pdze{e bostdndriq-
Nu plantadovleciin grddinachelului.
Iti dito sdmdnldAili cereun butoi de undelemn-
Umbl6 cu capulpe susca sprczlgol-
A mStnca grdul cdnde incd verde.
Si nu zici ci ai gzdapini nu-l vezi in hambar-
Seva alegeneghinadegrdz.
Vrea s6 fie qi gr.iul sc[mp qi frina ieftind.
Porumbul nu se poate a$teptala dreptatecdndjudecetorii swlt
giini.
Nu stricaorzal pe giqte.

Toamnasenumdrdbobocii.

6l
 BIBLIOGRAFIE
Bargiu, Valedu, Poezii it1zori, Edrt.ralol Creangd,19gg.

Carianopol,Virgil, Copilul $i la/a,F, itt:!,:alonCreangi,Bucurerti, 19g1.

CajalMdlin4 Ricdnu $tiasd zicd...,Fdit[!:aTineretului,Bucue$ti,196g.

Cildiranr, Emilia, ZeagdndeJlori, Edituralon Creangd,Bucurefti, l9gg.

ClldtuantEnilia, in grdttind, Editura Tineretului,Bucuregti,1979.

Filip, Stelian,Xize sprl,4ale, Editua Tinerctului,Buculefti, 1970,

Pop-Mtucanu,Vladimi, Grddina, EdifiraBibliofor, Deva,200I .

Pop-Mtucanu,Vladimit, Miresmelecdmpulzi,SC TranspresSRL, Sibiu,

1993.

Stroescu,
Sabina,
Pove$ti ti legehde,Eini$aTineretului,
Bucuregti,1958.
Versavia,Vasile,Jrcdlia meaceadlagd,Edjtura Facla,Timigoara,1977.

Vulpe, Marius,ir vacanldla bunici,Edltunlon Creangd,Bucure$ti,19g7.

Uginski,K., D. - trad.NataliaRadovici,povestindcopiilo4 Edittnalon

Creangi,Bucureqti,I 986.
 CUPRINS
Legume,cerealegi planteindustriale
Salatagi spanacul,deVladimirPopMdrcanu 4
Fasolea,de VladimirPopMdrcanu 5
Dintr-o boabi, de EmiliaCdldiraru 6
Pitligelele rogii,deVladimirPopMircanu 7
Morcovul, deVladimirPopMircanu 8
Pitrunjelul, deVladimirPopMircanu 8
Hreanul,deVladimirPopMircanu 9
Castravetele, de VladimirPopMdrcanu l0
Dovlecelul,deVladimirPopMdrcanu l1
VAnita, deVladimirPopMdrcanu 12
Cartoful, deVladimirPopMircanu IJ

Ceapa,de Passionaria Stoicescu l3

Ceapa,de VladimirPopMdrcanu t4
Usturoi,deMariusVulpe 15
Ardeiaq,deEmiliaCdld6raru t5
Ardeiul gras,deMariusVulpe t6
Varza,deVladimirPopMdrcanu t7
Supi de zarzavat,deI.Tuvim- trad.de Otilia Cazimir l8
Sfecla,de VladimirPopMdrcanu 19
Seminte,de SteliaFilip 20
Floarea-soarelui, deVladimirPopMircanu 2l
Spiculde griu, legendi 21
SpiculgrAului,deVladimirPopMdrcanu 22
Pentru lanuri insetate,deEmilia Cildnraru 22
Culesulporumbului,de VladimirPopMircanu 23
Inul gi cimeqa,deIon Creanga 24
Legendainului (Ilie I. Mirea,Legende) 28

63
 Fructe9i pomi

Fragi, de Passionaria Stoicescu 31

De ce nu te poti situra cu fragi?, legendd 31
La culesde cipquni, de Vladimirpop Mircanu
Cireaqa,de ValeriuBdrgiu 33
Cireqe,dePassionaria Stoicescu
Din cireqefac cercei,deMidilina Caial 34
Ciregul,de CdlinGruia
Zmeura,de ValeriuBdrgdu 37
Dudul, de Passionaria Stoicescu 38
Povesteamirului, deElenaDragog 38
Mirul, deValeriuBdrgdu 39
Povesteaunui mdr, deK.D.Uqinski- trad.N. Radovici 40
Perele,de ValeriuBArgdu 4l
Pirul... cu pere,dePassionaria Stoicescu 42
Corcoduqe,deEmiliaC6ld6raru 43
Pepeniverzi, de StelianFilip 44
Prunul, de MariusVulpe 45
Gutui, de Passionaria Stoicescu 45
Nucul,de ValeriuB6rgiu 46
Nucul (fragment), de $t.O.Iosif
Spargalune,deMilina Cajal 48
Castanii,deElenaDragog 49
Castanele,de I.M.Rdureanu 49
Strugurel,deMariaGiitan 50
In livadi 9iin vie,de EmiliaCalddraru 50
La bunicul,deVasileVersavia 51
Pomul citre copil, deVirgil Carianopol 52
Ghicitori 54
Proverbegi zicitori 60
Bibliografie 62

04
 w
ISBN 978-973-1842-61-5
ffi,irr
-t b$ .
Llq,.!i1.,-,,,ilt,,