Particularitățile organizării și dezvoltării turismului

rural în pensiunea ,,Fata Morgana”,

s. Molovata, r-nul Dubăsari ”

Teză de licenţă
 CUPRINS

LISTA ABREVIERILOR.................................................................................................3
INTRODUCERE…………...............................................................................................4
I. Aspecte teoretice ale organizării și dezvoltării
turismului rural.......................................................................................7
1.1 Definiții, caracteristici, clasificare și concepte ale turismului
rural...........................................................................................................7
1.2 Cadrul legal privind organizarea și dezvoltarea turismului rural în
Republica Moldova.................................................................................14
1.3 Specificul organizării și dezvoltării turismului rural..............................17

II. Estimarea rolului pensiunilor turistice în evoluția turismului rural

în Republica Moldova...........................................................................22
II.1Analiza potențialului de cazare în mediul rural, estimarea infrastructurii,
amenajării și echipării turistice..................................................................22
2.2 Rolul pensiunilor și a programului național ,,Satul Moldovenesc” în
dezvoltarea businessului turistic în spațiul rural.....................................33

III. Particularitățile organizării și dezvoltării turismului în cadrul

Pensiunii ,,Fata Morgana” ..................................................................38
3.1 Caracteristica pensiunii turistice ,,Fata Morgana” și evaluarea
potențialului turistic aferent.......................................................................38
3.2 Analiza organizării și dezvoltării activității turistice a pensiunii ,,Fata
Morgana”...................................................................................................41
3.3 Modalitățile de promovare a serviciilor turistice din cadrul pensiunii
,,Fata Morgana”..........................................................................................47

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.................................................................................55
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................57
ANEXE................................................................................................................................59

2
 LISTA ABREVIERILOR

AT - Agenția Turismului
APL - Autoritatea Publică Locală
ANAT - Asociația Națională a Agențiilor de Turism
ANTREC - Asociația Națională de Turism Rural Ecologic și Cultural
B&B - Bed and Breakfast
BNS - Biroul Național de Statistică
OMT - Organizația Mondială a Turismului
ONG - Organizație Neguvernamentală
PIB - Produsul Intern Brut
SRL - Societate cu Răspundere Limitataă
UE -Uniunea Europeană

3
 INTRODUCERE

Turismul rural de la începutul formării sale și pe parcursul istoriei a cunoscut o evoluție

vădită. Fiecare țară încearcă să atragă turiștii în zonele rurale prin diferite metode, bazate pe
elemente unice, specifice, originale locului, pentru a impresiona și desigur de a avea un profit de pe
urma desfășurării activității de turism. La fel și Republica Moldova are acea tendință spre progres.
Turiștii, oaspeții care calcă pe pământul moldav au posibilitatea de a gusta din ruralitatea unui
spațiu localizat în sânul naturii, înconjurați de ospitalitatea locuitorilor, de tradițiile și obiceiurile
străvechi etc. De aceea, actualitatea aprecierii potențialului de cazare în mediul rural se simte.
Începând de la amenajarea teritoriului pâna la structurile de cazare din mediul rural care trebuie să
corespundă normelor standarde pentru satisfacerea nevoilor și deservirii turiștilor. Folosirea
rațională a potențialului natural și antropic, a bazei materiale existente, v-a aduce îmbunătățiri în
spațiu rural destinat turiștilor pentru cazare și odihnă.
Turismul rural este unul din pilonii de bază pe care se pune accent în Republica Moldova.
Acest tip de turism este practicat în mediul rural ca factor economic de dezvoltare locală și rezultă
din serviciile prestate clienților în vederea satisfacerii nevoilor acestora. Domeniul turismului rural
este prioritar pentru dezvoltarea social-economică. Această ramură poate diversifica substanțial
economia localităților rurale, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă datorită faptului că
destinațiile rurale sunt unele dintre cele mai solicitate. Oferta de excursii ale agențiilor de turism
aproape în totalitate este orientată spre localitățile sătești atractive, fiind promovată în special
turiștilor străini, un număr important de cazări este realizat în perioada estivală în mediul rural,
crescînd și investițiile considerabil orientate spre acest mediu.
Actualitatea temei. Motivația alegerii temei acestei lucrări este însuși actualitatea ei în
Republica Moldova , care prezintă perspective reale de dezvoltare a turismului rural în țara noastră.
Lansarea unei afaceri în mediul rural este o prioritate majoră care trezește interesul populației și
care joacă un rol important în dezvoltarea economiei țării. Republica Moldova are un potențial
turistic de mare valoare, unde se pune accent pe turismul rural și anume acele localități care
corespund unor standarde sau cerințe:
- A dispune de zone pitorești;
- A avea un trecut istoric capabil să impresioneze turiștii;
- A dispune de construcții cu o arhitectură originală;
- Prezența formațiunilor artistice etno-folclorice
- Respectarea și păstrarea tradițiilor locale.

4
 Obiectul de studiu al tezei de licență. În calitate de obiect de studiu al tezei de licență ne-
a servit pensiunea turistică ,,Fata Morgana’’ din satul Molovata, r-nul Dubăsari.
Scopul lucrării. Cercetarea particularităților organizării și dezvoltării turismului rural în
pensiunea ,,Fata Morgana’’, satul Molovata, r-nul Dubăsari și identificarea modalităților de
promovare a serviciilor turistice în cadrul acestei pensiuni.
Reieșind din scopul propus în teză se conturează următoarelor sarcini ale cercetării
științifice care sunt subordonate scopului primar și sunt formulate prin următoarele obiective:
 analiza aspectelor teoretice ale organizării și dezvoltării turismului rural;
 estimarea rolului pensiunilor turistice în evoluția turismului rural al Republicii
Moldova;
 identificarea potențialului rural moldovenesc și determinarea gradului în care
populația Republicii Moldova necesită servicii în domeniul turismului rural;
 caracteristica generală și analiza particularităților organizării și dezvoltării turismului
în cadrul Pensiunii ,,Fata Morgana”;
 identificarea modalităților de promovare a serviciilor turistice din cadrul pensiunii
,,Fata Morgana”, satul Molovata, r-nul Dubăsari;
 efectuarea unor concluzii și recomandări privind îmbunătățirea organizării și
dezvoltării turismului în cadrul pensiunii ,,Fata Morgana”.
În calitate de surse bibliografice ne-au servit diverse informații și documente din cadrul
pensiunii, surse bibliografice a autorilor autohtoni, din care menționăm: Glăvan, Platon, Florea,
Rusu, dar și alte surse a autorilor din Romania, precum Erdeli, Gheorghilaș, Neacșu, Minciu.
Florea S., Jolondcovschi A. în cartea „Turismul ecologic şi rural: realităţi şi perspective”
ne face o caracteristică a formelor de turism din mediul rural moldovenesc, despre infrastructură şi
despre cererea şi oferta turistică.
Profesorii Glăvan V., Platon N., Rusu V. în „Managementul turismului rural în Republica
Moldova: probleme, realităţi şi perspective” elucidează problema echipării structurilor de cazare din
mediu rural, precum și deservirea la nivel înalt al turiştilor.
Cadrul cronologic reflectat în lucrare este de la începuturile dezvoltării turismului rural,
de la deschiderea şi înregistrarea mai multor structuri de cazare până în prezent. Iar cadrul geografic
selectat este întreg teritoriu moldovenesc în special raionul Dubăsari pe a cărui teritoriu activează
pensiunea ,,Fata Morgana”.
Metodele de cercetare utilizate în îndeplinirea tezei de licență sunt:
 metoda inductivă – pe baza mai multor fapte depistate se ajunge la o anumită concluzie;

5
  metoda analizei – se realizează analiza posibilităților de lansare a unei afaceri pe teritoriul
Republicii Moldova, în special în mediul rural avînd ca exemplu elocvent pensiunea
,,Fata Morgana;
 metoda documentației bibliografice – analiza revistelor, cărților, hărților vechi;
 metoda problematico-cronologică, colectarea și studierea documentelor;
 metoda observației – accentuarea zonelor cu un potențial turistic rural ridicat;
 metoda sintezei – utilizarea comparațiilor, comentariilor, argumentării, descrierii
cercetării;
 metoda comparației.
Structura și conținutul lucrării. Reieșind din scopul și sarcinile trasate teza este
constituită din:
- introducere;
- 3 capitole divizate în cîte 2-3 subcapitole;
- concluzii și propuneri;
- bibliografie;
- anexe.
În introducere se reflectă actualitatea temei abordate, obiectul de studiu a tezei de licență,
scopul lucrării date, sarcinile tezei, cadrul cronologic, metode de cercetare utilizate în lucrare.
În capitolul I - Aspecte teoretice ale organizării și dezvoltării turismului rural se reflectă
abordarea teoretică a organizării și dezvoltării turismului rural precum și cadrul legal privind
organizarea și dezvoltarea turismului rural în Republica Moldova.
Capitolul II - Estimarea rolului pensiunilor turistice în evoluția turismului rural
cuprinde o analiză detaliată a pensiunilor turistice, a potențialului de cazare în mediul rural,
estimarea infrastructurii, amenajării și echipării turistice, dar nu în ultimul rînd accentuarea rolului
pensiunilor în dezvoltarea businessului turistic în spațiul rural.
În capitolul III - Particularitățile organizării și dezvoltării turismului în cadrul
Pensiunii ,,Fata Morgana” se efectuează o analiză a aspectelor privind organizarea și dezvoltarea
activității turistice în cadrul pensiunii turistice ,,Fata Morgana. Totodată sunt identificate
modalitățile de dezvoltare durabilă a serviciilor turistice.

6
 CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE ALE ORGANIZĂRII ȘI DEZVOLTĂRII
TURISMULUI RURAL

1.1 Definiții, caracteristici, clasificare și concepte ale turismului rural

Turismul rural este, de fapt, un fenomen recent. Turismul rural este forma motivațională de
turism care și-a pus bazele la sfîrșitul secolului XX. Începînd cu anii 70, în Europa se practică fie
spontan, fie organizat, activitatea turistică în mediul rural. Ceea ce este nou însă se referă la
dimensiunea fenomenului turistic în spațiul rural. Această expansiune este determinată de existența
a două motivații pentru turismul rural, pe de o parte este vorba de relansarea și dezvoltarea
domeniului rural, iar pe de o altă parte , de o formă de turism de masă tradițional (clasic), care să
vină în sprijinul unor categorii variate de turiști. Privit în ansamblu, turismul rural include o serie
largă de modalități de aczare, de activități, evenimente, festivități, sporturi și distracții, toate
desfășurîndu-se într-un mediu tipc rural. Cu toate acestea, elaborarea unei definiții cît mai exacte a
termenului de turism ruaral care să fie utilizată în modul unitar pe tot continentul european se
confruntă cu numeroase probleme specifice. [11, p. 7]
Turismul rural social-cultural este una dintre direcțiile de dezvoltare a turismului intern,
fiind o direcție relativ nouă și promițătoare.
Dezvoltarea turismului în zonele rurale este un tip semnificativ social de activitate de
afaceri care contribuie la dezvoltarea durabilă a zonelor rurale: dezvoltarea infrastructurii,
îmbunătățirea calității vieții, creșterea veniturilor locale, crearea de locuri de muncă și suport pentru
păstrarea tradiției și culturii, conservarea mediului. Astăzi nu există o definiție universală a acestui
tip de activitate turistică, dar, în general acceptată în lume, definiția arată astfel: turism rural
(agroturism) - o călătorie a cetățenilor cu domiciliul în mediul rural, cu cazare în pensiuni rurale,
proprietăți rurale și ferme cu tematică turistică și fără locuri de muncă în activități legate de
primirea de venituri la locul de reședință temporară. Acest tip de turism oferă turiștilor posibilitatea
de a obține aproape de natură, relaxare, de a câștiga putere, și în plus de a satisface astfel de hobby-
uri specifice, ca studiul patrimoniului istoric, cultural, etnografic și arhitectural, obiceiurile și
meșteșugurile tipice regiunii, cunoașterea tradițiilor locale ca îmbrăcămintea populară, bucătăria,
colectarea folclorului, studiind limba locală sau dialectele, fotografierea pentru amatori, colectarea
de ierburi și minerale. [22, p. 140-143]
Trebuie remarcat faptul că turismul rural se poate dezvolta în mod eficient numai în
regiunile care nu sunt acoperite de activitățile care poluează mediul, în domenii cum ar fi sat, oraș
mic, cu arhitectura tradițională caracteristică, modul de viață și cultură, ferme agricole, fondul

7
forestier, parcuri și zone specifice protejate, zone de agrement și zonele suburbane, fenomene
naturale, mănăstiri și locuri sacre; atracții în aer liber ale culturii populare. [7, p.41-45]
Turismul rural este la mare căutare în întreaga lume. Un bun exemplu de dezvoltare a
turismului rural ne pot servi așa țări precum Italia, Franța, Olanda și Marea Britanie. În aceste țări,
excursiile turistice la țară ocupă deja locul al doilea, după o vacanță la mare (cea ce nu se poate
spune despre Republica Moldova, în cazul în care turiștii preferă marea peste hotarele ei deoarece
ea la noi lipsește). Unul dintre motivele pentru dezvoltarea rapidă a turismului rural în Europa este o
criză în sectorul agricol. În timpurile moderne, eficiența procesului și automatizarea agriculturii
duce la o reducere a locurilor de muncă. De fapt, în multe zone rurale din Europa, agricultura nu
mai este cea mai importantă formă de utilizare a terenurilor și una din cele mai importante activități
ale comunității rurale. Raportul comunitate care lucrează în sectorul agricol din Grecia este de 30%
din numărul total, Portugalia - 24 în Spania și Irlanda - 17, în Italia - 12, Belgia, Danemarca, Țările
de Jos și Regatul Unit - 2 - 7%. Prin urmare, a fost necesar pentru a găsi noi activități care să
înlocuiască sau să completeze activitățile agricole. Cautarea de noi abordări pentru rezolvarea
acestei probleme explică interesul sporit în domeniul turismului rural și anume dezvoltarea rapidă
poate revitaliza multe zone rurale. Studiile statistice arată că 35% dintre cetățenii din Uniunea
Europeană acordă prioritate vacanțelor în mediul rural. În Țările de Jos, proporția este deosebit de
mare - 49%. Turismul rural creează mai multe locuri de muncă și aduce regiunilor venituri reale.
Italia s-a clasat pe primul loc în domeniul turismului rural, aceasta a câștigat o medie de 350 de
milioane $ din activitatea turismului rural și care își permite, de asemenea, să găsească mijloacele și
metodele de conservare a naturii. În multe țări, dezvoltarea acestui tip de turism a devenit
principalul obiectiv pentru protecția și reabilitarea peisajului rural național - în acest fel s-a reușit
salvarea frumoaselor pajiști alpine din Elveția, mori și canale din Țările de Jos, parcuri vechi și vile
din Italia. Astăzi, UE vede exemplul agroturismului în Italia ca o cale de salvare a agriculturii în
Europa de Vest. Despre ei în mass-media se spune că: „Turismul rural este acum de top-model.[23,
p.39]
Turismul rural este un fenomen pe care autorii mai multor surse existente îl definesc
diferit. În opinia autorului Nicolae Platon turismul rural are următoarea definiție: ,,Turismul rural –
formă motivațională de turism care se desfășoară în mediul rural, orientată spre utilizarea
resurselor turistice locale naturale și antropice, cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor locale,
gospodăriilor țărănești etc. Turismul rural vizează turiștii care beneficiază de următoarele servicii:
cazare în pensiunile agroturistice, alimentație cu produse ecologice pure crescute și preparate în
zonă, agrement. De asemenea turiștii pot fi implicați, în funcție de sezon, în activitățile agricole și în
viața satului. Staționarea turiștilor în zona rurală ar putea fi motivată și de scopul de a explora

8
împrejurimile. Dispunînd de o multitudine de sate și suprafețe agricole întinse, Moldova are un
potențial mare pentru dezvoltarea acestei forme motivaționale de turism. Practicarea meșteșugurilor
poate servi drept motivație turistică pentru vizitarea zonelor rurale. Turismul rural poate aduce
beneficii importante comunității rurale și băștinașilor’’. [13, p. 193]
O altă abordare privind definiția turismului rural se întîlnește în Legea nr 352 din
24.11.2006 cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica
Moldova: turism rural - formă de turism desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea
resurselor turistice locale cunoaşterea mediului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor
şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier etc. [29]
În accepţiunea OMT şi a multor organizaţii europene de turism rural, termenul menţionat
semnifică ”o formă a turismului care include orice activitate turistică organizată şi condusă în
spaţiul rural de către populaţia locală, valorificând resursele turistice locale (naturale, cultural-
istorice, umane) precum dotările, structurile turistice, inclusiv, pensiunile şi fermele agroturistice.
,,Turismul rural este un concept care include toate activitățile turistice care se desfășoară în
mediul rural”, dar specialiștii din Uniunea Europeană își pun , astfel întrebarea: are, oare, turismul
rural calități specifice, sau e vorba doar de o simplă activitate turistică ce se desfășoară într-o
localitate rurală? Care sunt acele trăsături pe care trebuie să le aibă turismul rural, astfel încît să
merite într-adevăr calificativul ,,rural”?
Lista acestor trăsături ar include: apropierea de natură, absența mulțimii de oameni, liniște
și un mediu ambient nemecanizat, contacte personale în opoziție cu izolaționismul și anonimatul
tipic urban; senzația de continuitate și stabilitate, de trăire a unei istorii vii și trainice; posibilitatea
de a cunoaște îndeaproape locurile, cu preocupările și activitatea specifică zonei, cunoașterea
îndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local, iar față de comunitatea rurală, înregistrarea în
minute a identității indivizilor comunității, precum și a altor trăsături specific ce țin de ,,adevăratul
turism rural, care este un fel de integrare în comunitate pe perioada sejurului.
O alternativă la definiția de mai sus, care, de asemenea, elucidează aspectele umane și
naturale ale turismului, poate fi : ”Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea
turistică organizată și condusă de populația locală și care are la bază o strînsă legătură cu mediul
ambiant, natural și uman”.
Această definiție pune în evidență trăsăturile turismului rural față de activitatea turistică ce
se desfășoara în zonele de litoral, în cele urbane sau în cele destinate sporturilor de iarnă, locuri care
în mod constant, turiștii exclud orice relații semnificativecu populația locală ce constituie mediul
ambiant uman.

9
 O abordare conceptuală specifică a turismului rural o întâlnim nu numai în lucrările
savanţilor în domeniu, ci, termenul de ”turism rural” are sensuri diferite şi în ţări diferite.
Tabelul 1. Semnificația și particularitățile conceptului de turism rural în diverse țări
europene
Țara Accepțiunea conceptului de turism rural
Republica Turismul rural – o formă de turism în mediul rural și orientată spre
Moldova utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoașterea
mediului rural, activităților specifice acestuia, obiceiurilor și tradițiilor
locale, gospodăriilor țărănești și de fermier.
Ucraina Turismul rural - orientat spre zonele verzi, utilizîndu-se conceptul de
,,turism verde” care oferă sub marca de ,,cuib familial” diverse srvicii de
cazare în gospodăriile țărănești și masă pentru turiști.
Bulgaria Turismul rural- caracterizat ca un sejur în mediul rural (casă, camping sau
alte tipuri de cazare situate în apropiere de localități rurale), contactul cu
localnicii și acces la fermă.
Ungaria Este utilizat termenul de ,,turism la sat”, indicînd că singurele activități și
servicii oferite în sate sunt incluse în acest tip de turism, respectiv: cazare le
prețuri mici, implicarea în activități agricole sau alte tipuri de activități
locale.
Slovenia Cea mai importantă formă de turism rural este turismul la ferme al diferitor
familii, unde oaspeţii locuiesc fie cu familia de fermieri, fie în casele de
oaspeţi, dar vizitează ferma pentru a lua masa sau pentru a explora curtea
fermei.
Olanda Turismul rural înseamnă, în special, cazarea la ferme unde majoritatea
serviciilor oferite sunt legate de rute cum ar fi: ciclismul, plimbările cu caii.
Franța Este prima țară europeană în care a început practicarea turismului rural,
ofertele de cazare în mediul rural presupun: ferma de tip han, ferma de sejur,
ferma ecvestră, camping, popasurile (gîtes ruraux) din cadrul Federației
Naționale ”Gîtes de France”.
Grecia Turismul rural înseamnă cazare în camere mobilate în stil tradiţional, cu
mic dejun tradiţional – de multe ori preparat din produse realizate în casă.

România Turismul rural – sector prioritar al turismului care cuprinde totalitatea

activităților, produselor și serviciilor turistice organizate și desfășurate în
spațiul rural, preponderent de către populația locală, în strînsă legătură cu
mediul înconjurător și activitățile de bază ale localnicilor, prin care sunt
valorificate resursele turistice, patrimoniul cultural, tradițiile, structurile
turistice și produsele locale.
Sursa: Adaptat de autor în baza sursei ,,Turism rural, tratat. București”: C.H.Beck, Nistoreanu P.,
Ghereș M., 2010

În lipsa unei definiții adecvate a turismului rural, agreată pe teritoriul Republicii Moldova
și a întregii Uniuni Europene, termenul îndeosebi folosit este acela de ”turism verde”, culoarea
simbol a spațiului rural, avînd funcțiade a distinge această formă de turism de celelalte, cum sunt :
”turismul alb”, ”turismul albastru”, și așa-numitul ”turism al luminilor”. În acest fel, ”turismul

10
verde”, poate fi definit ca o activitate turistică practicată atît în ariile rurale cît și în deltă unde
turismul specific nu este prea dezvoltat, ca și în cele de dealuri, precum și în alte spații rurale. În
toate aceste areale ”turismul verde” vine în întîmpinarea dorințelor turiștilor de a se integra ei înșiși
în mediul ambiant, natural și uman, precum și în împlicarea directă a populației locale în prestarea
de servicii pentru vizitatori.
Ţinând cont de particularităţile turismului în diverse medii şi zone geografice, acesta poate
îmbrăca mai multe „culori” după cum urmează în figura următoare:

Turism albastru -
vacanțele la mare

Turismul
verde - turism
Turismul ,,Culorile” practicat în
zone rurale,
luminilor - turismului montane sau
turismul urban parcuri
naționale

Turismul alb-
turism specific
sporturilor de
iarnă

Fig. 1. Tipurile de turism în funcţie de „culoarea atribuită”

Sursa: Adaptată de autor în baza sursei [19]

În una dintre lucrările științifice este reflectat turismul rural prin prismă triunghiulară
identificând trei întrebări de bază ce, cu cine, cum? Prin răspunsul la întrebarea ce?, autorul
defineşte turismul rural ca o formă de turism practicată în spaţiul rural, care utilizează resursele
turistice locale şi asigură călătorii cu servicii de cazare, masă şi de agrement în condiţii tradiţionale
şi naturale specifice. O altă întrebare este cum să transformi satul moldovenesc în destinaţie
turistică?, iar ”cu cine?”, ar implica comunitatea locală, iniţiativa privată şi mecanismele de
implementare. [8, p. 116]

11
 CE?

TURISMUL
RURAL

CU
CUM? CINE?

Fig. 2. Aspectul tridimensional al turismului rural

Sursa: Miron V. Turismul rural în Moldova. Îndrumar pentru autorităţile publice locale.
Chişinău: Ştiinţa. 2002, p. 4

Conform Agenției Turismului a Republicii Moldova, turismul rural are următoarea

clasificare:
- agroturismul (turismul agricol),
- ecoturismul,
- turismul cultural,
- turismul curativ,
- turismul sportiv,
- turismul de aventură,
- turismul religios,
- turismul de agrement.
Turismul rural se practică în spațiul rural care este bine păstrat, aici sunt evidențiate cîteva
forme de turism rural ce pot fi luate în considerare:
o de tip familial, atunci cînd gospodăria gazdă pune la dispoziție turiștilor bucătăria
unde familia dată urmează să procure singură produse și să prepare prînzul sau cina, urmănd să facă
față situației date;
o turismul de vacanță reprezintă o ocazie deosebită de a petrece timpul liber într-un
cadru cu totul și cu totul unic prin frumusețea naturii și a împrejurimilor, în acest loc unde se poate
uita de stresul urban și căruia îi este specific adăpostirea în gospodăria țărănească;
o turismul cultural, care în Republica Moldova este ușor de depistat și în special în
mediul rural unde sunt evidențiate opere de valoare care pot atrage fluxuri turistice. Rezervele sale

12
unice naturale, monumente istorice și culturale a atras deja o mulțime de turiști. Călătoriile în jurul
Moldovei sunt pline de descoperiri unice pentru turiștii străini, complexul monastic din Țîpova și
rezervația unică Pădurea Domnească – sunt unele din cele mai mari din Europa de Sud-Est. În plus,
Moldova are atracții turistice, cum ar fi biserici și mănăstiri cu o arhitectură unică (mănăstirile Rud,
Frumoasa, Hîncu, Căpriana, Biserica Adormirea Maicii Domnului și multe altele), diverse muzee,
conace, rezervații științifice, precum și obiecte de viticultură și vinificație. Odată cu construcția de
clădiri istorice specifice, biserici și mănăstiri, arhitecții moldoveni evită repetări arhitecturale,
găsirea de soluții stilistice unice, astfel încât tradițiile arhitecturale ale Moldovei sunt de mare
interes pentru străini.
o turismul ecologic este orientat spre cunoașterea naturii, protejarea și conservarea
mediului ambiant. Ecoturismul sau turismul bazat pe natură implică turiștii care practică drumeția
sau călătoria în scopul observării florei și faunei, studierii ecologiei zonei și se cazează în
apropierea ariilor protejate, în locuri care nu dăunează naturii. Anumite suprafețe silvice protejate
din Moldova servesc drept bază de resurse pentru dezvoltarea ecoturismului, astfel încît să fie
asigurată și protecția mediului înconjurător, este practicarea acestuia în parcurile naționale, care
dispun de o administrare corespunzătoare și asigură controlul și ordinea arealului. [32]
o turism vitivinicol. Zona rurală a Moldovei cu tradițiile sale folclorice bogate are
fiecare oportunitate pentru dezvoltarea turismului și crearea unui număr mare de locuri de muncă
pentru săteni. Astfel, turismul în Moldova ajută la crearea unei varietăți de agro-complexe,
întreprinderile de artizanat și dezvoltarea infrastructurii în zonele rurale în ansamblu. Traseele de
vin, producția de artă și consumul de struguri, a mustului de struguri și de vin a fost și rămâne o
parte integrantă a culturii poporului moldovenesc. Timp de secole, vinul a fost bogăția și mândria
localnicilor.
În rezultatul analizei diferitor surse bibliografice privind definirea, caracteristica și
clasifiacrea turismului rural conchidem că acest concept este definit diferit în diverse țări europene.
Turismul rural este o noțiune complexă, un domeniu de activitate cu multe perspective de
dezvoltare pe viitor, un cadru natural unde se păstrează chiar și azi tradițiile, obiceiurile, vechile
monumente de arhitectură devenite astăzi o atracție majoră pentru turiști. Trebuie remarcat faptul că
în Republica Moldova, turismul rural nu a reușit încă să atârne pe scară largă în străinătate. În
Europa, această direcție de turism este foarte populară și câștigă un nou impuls de dezvoltare prin
faptul că acest tip de turism are marele avantaj de a fi econom din punct de vedere financiar.

13
 1.2. Cadrul legal privind organizarea și dezvoltarea turismului rural în
Republica Moldova

Turismul rural în Moldova astăzi este o zonă de afaceri în curs de dezvoltare foarte
promițătoare și de succes. Acesta este promovat în concordanță cu condițiile naturale și climatice
ale țării, precum și cu patrimoniul cultural bogat. Politica guvernamentală este cea care vizează
dezvoltarea sistematică a sectorului turistic.
În 2008, Guvernul Republicii Moldova a creat Consiliul Național pentru promovarea
turismului rural, care a inclus reprezentanți ai departamentelor guvernamentale și specialiști de
Geografie și Ecologie ai Institutului și Asociației pentru dezvoltarea turismului cultural, ecologic și
rural, fiind aprobat și Planul de acțiune pentru dezvoltarea eficientă în această direcție.
Principalele obiective ale Guvernului Republicii Moldova în domeniul turismului rural
sunt următoarele: pentru a face potențialul cultural un patrimoniu fiecăruia dintre rezidenții săi și
pentru atragerea de investiții străine în enomia Moldovei, pentru a conserva patrimoniul cultural și
de a crea o imagine atractivă Moldovei în comunitatea internațională.
Procedura de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare este
reglementată prin Legea 352 ”Cu privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în
Republica Moldova” și Hotărîrea Guvernului Nr. 643 din 27 mai 2003 ”Cu privire la aprobarea
normelor metodologice și criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de
cazare și de servire a mesei”. [1]
Structurile de primire turistică sunt obligate să obțină de la Agenția Turismului actul de
clasificare. Clasificarea structurilor de primire turistică se efectuează fără plată. În cazul
nerespectării criteriilor de clasificare, Agenția Turismului are dreptul, în temeiul actului de
verificare, să declasifice structurile de primire turistică, să suspende acțiunea actului de clasificare
sau să-l anuleze. [2]
În vederea desfășurării activității de cazare în mediul rural, este necesar ca structura de
primire turistică cu funcțiuni de cazare să corespundă anumitor standarde, prevăzute în Hotărîrea
Guvernului Nr. 643 din 27 mai 2003 ,,Cu privire la aprobarea Normelor metodologice și criteriilor
de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei”. Astfel,
structurile de cazare în funcție de tipul său, trebuie să corespundă următoarelor cerințe:
În tabelul următor sunt prezentate criteriile minime obligatorii pentru clasificarea pe stele a
pensiunilor turistice și agroturistice în opinia autorului Nicolae Platon.

14
 Tabelul 2. Criteriile minime obligatorii pentru clasificarea pe stele a pensiunilor
turistice și agroturistice
N Nr. Categoria de Pensiune turistică Pensiune turistică Pensiune turistică Pensiune turistică și
d/o. confort 4 stele și agroturistică și agroturistică agroturistică
Cerințe tehnice 3 stele 2 stele 1 stea
1 2 3 4 5 6
1 Starea generală Aspect foarte bun al Aspect bun al Aspect Aspect corespunzător
a clădirii clădirilor, inclusiv clădirilor, inclusiv corespunzător al al clădirilor, inclusiv
anexele gospodărești anexele clădirilor, inclusiv anexele gospodărești
gospodărești anexele
gospodărești
2 Căile de acces Căile de acces Căile de acces Căile de acces Căile de acces propriu
către pensiune propriu și spațiile propriu și spațiile propriu și spațiile și spațiile
înconjurătoare bine înconjurătoare bine înconjurătoare bine înconjurătoare bine
întreținute întreținute întreținute întreținute
3 Parcarea Parcare cu număr de Parcare cu număr Parcare cu număr Parcare cu număr de
locuri minimum 30% de locuri minimum de locuri minimum locuri minimum 30%
din numărul 30% din numărul 30% din numărul din numărul camerelor
camerelor camerelor camerelor
4 Instalații Încălzire cu sobe sau Încălzire cu sobe Încălzire cu sobe Încălzire cu sobe sau
cu alte echipamente sau cu alte sau cu alte cu alte echipamente
admise echipamente echipamente admise
admise admise
Racord la rețeaua Racord la rețeaua Racord la rețeaua Racord la rețeaua
publică de canalizare publică de publică de publică de canalizare
sau mijloace proprii canalizare sau canalizare sau sau mijloace proprii de
de colectare și mijloace proprii de mijloace proprii de colectare și epurare
epurare colectare și epurare colectare și epurare
5 Sistem de Instalație de apă Instalație de apă Instalație de apă Instalație de apă
aprovizionare cu curentă caldă/rece la curentă caldă/rece curentă caldă/rece curentă caldă/rece la
apă bucătărie la bucătărie la bucătărie bucătărie
6 Accesul în Accesul în camerele Accesul în camerele Accesul în camerele Accesul în camerele de
camera de de dormit și în de dormit și în de dormit și în dormit și în grupurile
dormit grupurile sanitare să grupurile sanitare să grupurile sanitare să sanitare să fie direct,
fie direct, fără a se fie direct, fără a se fie direct, fără a se fără a se trece prin alte
trece prin alte camere trece prin alte trece prin alte camere folosite pentru
folosite pentru dormit camere folosite camere folosite dormit
pentru dormit pentru dormit
7 Suprafața
camerelor de 15 (m2) 10 (m2) 9 (m2) 8 (m2)
dormit cu 1 pat
8 Suprafața 18 (m2) 14 (m2) 12 (m2) 11 (m2)
salonului
9 Grup sanitar și Grup sanitar în Grup sanitar în Grup sanitar comun Grup sanitar comun
datarea grup cameră cameră ( cu apă curentă ( cu apă curentă
sanitar ( cadă sau cuvă cu ( cadă sau cuvă cu caldă/rece cu caldă/rece cu program
duș, lavoar și WC, duș, lavoar și WC, program permanent), separat pe
apă caldă și rece apă caldă și rece permanent), separat sexe, pentru camerele
permanent permanent pe sexe, pentru ce nu dispun de baie
camerele ce nu proprie, cu: 1 cabină
dispun de baie duș la maximum 15
proprie, cu: 1 locuri, 1 cabină WC și
cabină duș la 1 lavoar la maximum
maximum 15 10 locuri
locuri, 1 cabină WC
și 1 lavoar la
maximum 10 locuri

15
 1 2 3 4 5 6
10 Spațiile de Spații Spații Spații Spații corespunzătoare
primire, corespunzătoare și corespunzătoare și corespunzătoare și și igienice pentru
alimentație și igienice pentru igienice pentru igienice pentru prepararea și servirea
alte spații prepararea și servirea prepararea și prepararea și mesei, cu bucătărie
auxiliare mesei, cu bucătărie servirea mesei, cu servirea mesei, cu dotată cu echipamente
dotată cu bucătărie dotată cu bucătărie dotată cu de preparare și
echipamente de echipamente de echipamente de conservare a
preparare și preparare și preparare și alimentelor
conservare a conservare a conservare a
alimentelor alimentelor alimentelor
Sursa: Elaborat şi adaptat de autor în baza sursei [12, p. 31-33]

În temeiul Legii nr. 352-XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea şi

desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova,
2007, nr. 14-17, art. 40), cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în scopul stabilirii
priorităţilor statului privind dezvoltarea turismului în anii 2014 - 2020, Guvernul a hotărît: [1]
1. Se aprobă: Strategia de dezvoltare a turismului „Turism 2020”, conform anexei nr. 1;
Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii
2014 – 2016, conform anexei nr. 2.
2. Realizarea acţiunilor incluse în Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei de
dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016 se va efectua din contul şi în limitele
alocaţiilor bugetare prevăzute autorităţilor responsabile de executare, precum şi din contul altor
surse, conform legislaţiei în vigoare. [4]
3. Agenţia Turismului va monitoriza implementarea Strategiei de dezvoltare a turismului
„Turism 2020” şi va prezenta Guvernului, pînă la data de 15 aprilie a anului următor celui de
referinţă, raportul anual privind realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei de
dezvoltare a turismului „Turism 2020” în anii 2014 – 2016. [29]
Un alt act normativ este HOTĂRÎREA cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în
mediul rural nr. 979  din  12.08.2008. Conform acestei hotărîri se prevăd următoarele:
1. Se instituie Consiliul republican pentru promovarea turismului rural şi se aprobă:
componenţa nominală a Consiliului republican pentru promovarea turismului rural, conform anexei
nr.1; Regulamentul Consiliului republican pentru promovarea turismului rural, conform anexei nr.2.
2. Se stabileşte că, în caz de eliberare a membrilor Consiliului din posturile deţinute,
atribuţiile lor în cadrul Consiliului vor fi executate de persoanele nou-desemnate în aceste posturi,
fără emiterea unei noi hotărîri de Guvern.
3. Consiliul, în termen de o lună, va elabora, coordona cu instituţiile de resort şi aproba
Planul de acţiuni privind dezvoltarea turismului rural.

16
 4. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale vor asigura, în limitele
competenţelor atribuite, realizarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea turismului rural.
5. Ministerele vizate vor prezenta, pînă la data de 15 a lunii ce urmează după semestrul
gestionar, Ministerului Culturii şi Turismului informaţia despre realizarea Planului de acţiuni
privind dezvoltarea turismului rural. Ministerul Culturii şi Turismului, la rîndul său, va prezenta
Guvernului raportul generalizat pînă la data de 25 a lunii ce urmează după încheierea semestrului.
6. Implementarea Planului de acţiuni privind dezvoltarea turismului rural va fi asigurată
din contul şi în limita alocaţiilor prevăzute în bugetele instituţiilor de resort, precum şi a mijloacelor
provenite din alte surse, conform actelor normative în vigoare.
7. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Culturii şi
Turismului. [30]
Conchidem că cadrul legal conform căruia se poate desfășura activitatea de turism este în
continuă perfecționare și se poate modifica oricînd, astfel fiecare structură turistică fie din mediul
rural sau urban trebuie să fie mereu în pas cu legea și să funcționeze conform actelor normative în
vigoare.

1.3. Specificul organizării și dezvoltării turismului rural

Specificul organizării și dezvoltării turismului rural presupune planificarea cît și

implimentarea unor strategii capabile să mențină calitatea resurselor turistice și a piețelor turistice
rurale puse la dispoziție, cărora acest proces se realizează cu succes.
Motivația și satisfacția sunt două concepte studiate pe larg în literatura de turism; relevanța
acestor concepte fiind derivate din impactul lor asupra comportamentului turistic. Scopul prezentei
lucrări este de a investiga relația dintre motivația și satisfacția vizitatorilor. Ca rezultat se ajunge la
cincluzia că motivația este un factor determinant al criteriilor de evaluare a vizitei și, ca o
consecință directă, a nivelului de satisfacție (factori specifici) a vizitatorului.
Una dintre cele mai populare strategii de dezvoltare rurală netradițională a fost turismul și
oportunitățile sale de antreprenoriat, datorită capacității turismului de a aduce venit, de a genera
locuri de muncă și de a sprijini creșterea economică de vânzare cu amănuntul. Scopul acestui studiu
a fost de a identifica și de a examina acei factori care au ajutat comunitățile rurale să dezvolte cu
succes activitatea turistică în spațiul rural și oportunitățile sale de antreprenoriat. Turismul rural – o
șansă pentru revitalizarea satului și a țării. De mai mulți ani sîntem martori ai degradării satelor
noastre, care rămîn tot mai pustii. Este vorba de sate pitorești, care păstrează o bună parte din
tezaurul spiritual, istoric, cultural al neamului. S-au scurs aproape 10 ani de cînd tot demonstrăm la

17
concert că satele noastre oferă un potențial enorm de dezvoltare a turismului rural, care poate avea
un rol deosebit în cadrul turismului receptor, iar valorificarea lui este o șansă reală pentru
revitalizarea satului, a țării.
Acum 7 ani, pentru promovarea și dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova, a fost
creată Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (,,ANTREC- Moldova”), cu statut
de ONG. Întru realiarea acestui scop, mai mult pe baza activităților de voluntariat, se contribuie la
îmbunătățirea produsului turistic național prin dezvoltarea rețelei de gospodării turistice rurale,
identificarea și promovarea potențialului turistic, elaborarea strategiilor de dezvoltare turistică
pentru diferite raioane informarea și instruirea locuitorilor comunităților rurale pentru antrenarea lor
în activitatea turistică. [38, p 34-38] Deși, conceptul de turism rural este relativ nou pentru țara
noastră, afacerile de turism rural se inițiază după anul 2000, abordarea acestuia se regăsește atât în
Strategia de Dezvoltare a Turismului 2003-2015, cât și în Strategia ”Turism 2020”. Inițiatorul
deschiderii primelor afaceri turistice rurale este Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și
Cultural din Republica Moldova (ANTREC - Moldova) fondată la 22 septembrie 2000, unul din
scopurile și activitățile de bază ale Asociației vizează elaborarea Strategiilor de dezvoltare durabilă
a turismului în raioanele cu potențial turistic major; crearea şi extinderea rețelei gospodăriilor
turistice rurale din Moldova etc. [27, p. 33-38]
Având în vedere complexitatea activităţii de turism rural şi puternica interdependenţă cu
alte activităţi economice şi sociale, este lesne de observat faptul că acesta reprezintă un factor
important de creştere şi dezvoltare economică, importanța economică a acestuia fiind sintetizată în
figura următoare:

IMPORTANŢA ECONOMICĂ A TURISMULUI RURAL

Mijloc de
Mijloc de Creator de Creator şi
diversificare a
valorificare a locuri de utilizator de
structurilor
resurselor muncă venit naţional
economice

Mijloc de
Componentă a
Stimulator al promovare a
relaţiilor
investiţiilor țării pe plan
externe
extern
Fig 3. Importanța economică a turismului rural
Sursa: Elaborat şi adaptat de autor în baza sursei [20]

18
 Conform articolulului din Revista Journal ,,ECONOMICA” nr.1 (65) 2009, conf. univ. dr.
Roman Livandovschi se tratează fenomenul satului turistic și importanța acestuia în localizarea
produsului turistic rural. Sunt evidențiate criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să
fie considerată destinație turistică. Sunt analizate criteriile de omologare a satelor turistice, cu
descrierea fiecărui criteriu. La sfîrșitul articolului, este prezentată tipologia satelor turistice și
descrierea acestora.
Localizarea consumului de produse turistice rurale trebuie să se regăsească în mediul
sătesc al Republicii Moldova, mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice.
Satele turistice reprezintă ceva similar unei societăți comerciale sau unui agent economic,
avînd activități comerciale generatoare de venit. Însă, trebuie subliniat că nu orice sat poate fi și
turistic, el trebuie să îndeplinească anumite criterii, să fie reprezentativ pentru satul moldovenesc,
fiind considerat, în eventualitatea unei circulații turistice, o ,,carte de vizită” a Republicii Moldova.
Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul
turistic și declarată sat turistic sunt următoarele:
a) Potențial turistic deosebit.
b) Acces rutier în tot timpul anului bine întreținut.
c) Iluminare cu energie electrică, alimentare cu apă, canalizare.
d) Unitate de poștă și telecomunicații.
e) Spații clasificate de servire a mesei pentru turiști.
f) Asistență medicală sub forma unui post de prim ajutor.
g) Punct/ centru de informare turistică, amplasat în centrul localității.
h) Panou cu traseele turistice de interes local marcate, amplasat în centrul localității.
i) Posibilitatea organizării unor forme de agrement și petrecere individuală sau
colectivă colectivă a timpului liber: pescuit, vînătoare.
j) Spații comerciale pentru produse alimentare, legume, fructe, obiecte.
Primele șase criterii sunt obligatorii, celelalte putînd fi realizate eșalonat, în 2-3 ani, în
baza unui program elaborat de consiliul local, cu susținere din partea consiliului raional, a statului și
a altor organisme interne sau internaționale interesate.
Criteriile de omologare a satelor turistice. Pentru a putea activa, eventualele sate turistice
ale Republicii Moldova trebuie omologate de către Ministerul Culturii și Turismului. Aceasta
presupune clasificarea acestora în funcție de criteriile de omologare a satelor turistice.

19
 Principalele criterii de omologare a satelor turistice sunt: valoarea etnofolclorică; valoarea
turistică; existența și calitățile structurilor de primire rurale; calitatea ecologică; dotarea tehnico-
edilitară; accesibilitatea și poziția geografică.
Criteriul valorii etnofolclorice are în vedere tradițiile etnografice și folclorice
(meșteșugurile, portul popular, specificul așezării: folclorul muzical, coregrafic, literar etc.),
ocupațiile tradiționale specifice satului și nemodificate în timp, arhitectura populară (case țărănești,
biserici de lemn, mori de vînt etc.), manifestările folclorice specifice unor localități rurale ale
Republicii Moldova.
Criteriul valorii turistice. Este vorba despre acele elemente ale cadrului natural precum
aspectele peisagistice, resurse de ape minerale și alte resurse turistice naturale, socio-economice și
cultural-istorice, care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice rurale
(culturale, istorice, sportive etc.).
Criteriul existenței și calității structurilor de primire rurale se referă la prezența unor
structuri de primire rurale ( gospodării țărănești, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile,
hoteluri rurale etc.), care să ofere cazare și servirea mesei în baza unor standarde de confort, dotare
și igienă sanitară.
Criteriul calității ecologice. Acest criteriu vizează calitatea mediului din localitatea rurală
respectivă și a cadrului natural limitrof (surse de poluare și degradare, conflicte între dezvoltarea
localității și economia acesteia cu turismul și mediul ambiant), dar și între turismul rural – mediul
înconjurător.
Criteriul dotării tehnico - edilitare. Înzestrarea tehnico- edilitară (alimentare cu apă,
canalizare, artere stradale, unități comerciale, grupuri sanitare etc.) constituie un criteriu important
în aprecierea oportunităților introducerii localităților rurale în circuitul turistic.
Criteriul accesibilității. Accesibilitatea la localitatea rurală, în interiorul ei, dar și la
structurile turistice de primire omologate sau la obiectivele turistice joacă un rol important.
Criteriul poziției geografice are un rol important în aprecierea localității rurale ca
destinație turistică în raport cu principalele centre emitente de turism, zone și obiective turistice de
mare valoare, puncte de frontieră, magistrale rutiere și feroviere etc., care poate să conducă la
ierarhizări valorice. [25, p. 85-86]
De la declararea Independenței Republicii Moldova au fost elaborate 3 documente de
politici publice de bază în domeniul turismului. Deși, elaborate în același scop de dezvoltare a
industriei turistice, documentele strategice sunt considerate incoerente sau cu o coerență relativă, se
stipulează într-o analiză a activității turistice pentru anii 2003-2012. [24, p. 23]

20
 Astfel, în cele 3 documente de bază, scopurile propuse ar viza următoarele aspecte
reflectate în tabelul 3:
Tabelul 3. Scopul documentlor de politici publice de bază în domeniul turismului
Denumirea documentului Scopul Viziune

Crearea unei industrii turistice

eficiente în structura economiei
Concepția de Dezvoltare a naționale a Republicii Moldova
Turismului 1997-2005 Lipsă

Crearea unei baze adecvate

pentru dezvoltarea turismului
intern și internațional în
Republica Moldova într-un mod
integrat, echilibrat și durabil, Lipsă
Strategia de Dezvoltare astfel, încât să aducă beneficii
Durabilă a Turismului 2003- culturale și socio-economice
2015 considerabile țării și
comunităților ei
Impulsionarea activităţii turistice Până în anul 2020 turismul
în Republica Moldova prin urmează să devină un sector
Strategia de Dezvoltare a dezvoltarea turismului intern şi economic dinamic, orientat spre
Turismului ”Turism 2020” receptor satisfacerea cererii din domeniu
și promovarea ospitalității
moldovenești
Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza documentelor analizate

În opinia noastră turismul rural (destinaţiile turistice rurale şi obiectivele turistice rurale)
din Republica Moldova are rezerve la capitolul organizare, promovare și dezvoltare la nivel naţional
cât şi internaţional. Afacerile de turism rural, fiind practicate ca afaceri mici de familie, nu
întotdeauna dispun de mijloace financiare pentru dezvoltare, dezvoltarea fiind sporadică sau
limitându-se la 1-2 tehnici. Nu putem vorbi despre un brand naţional în domeniul turismului rural
(de exemplu, în Austria există brandul ”Vacanţa la ţară”), deoarece destinaţiile turistice rurale sunt
vizitate de către turiştii străini de cele mai multe ori în cadrul altor forme de turism, în special, în
cadrul turismului de afaceri. Pentru dezvoltarea și promovarea externă Republica Moldova ar trebui
să adere la programe de cooperare europeană sau asociaţii europene în domeniul turismului rural.

21
 CAPITOLUL II. ESTIMAREA ROLULUI PENSIUNILOR TURISTICE ÎN
EVOLUȚIA TURISMULUI RURAL ÎN
REPUBLICA MOLDOVA

2.1. Analiza potențialului de cazare în mediul rural, estimarea

infrastructurii, amenajării și echipării turistice

Tot mai mulți turiști, moldoveni și străini, își găsesc un loc de refugiu în casele autentic
autohtone, unde se pot bucura de liniștea împrejurimilor, de bucatele și obiceiurile tradiționale din
zona respectivă.Toți acești turiști dispun de bani pe care doresc să-i ofere cu condiția să dispună de
niște servicii de calitate. Astfel, se pot cîștiga sume frumoase, în euro, fără ca investițiile să se ridice
la sume impresionante.
Din ce în ce mai mulți turiști, indiferent de vîrstă, redescoperă potențialul turistic al unei
case bătrînești de la țară. În orice caz cererea este mult mai mare decît oferta.Cum să începi? Se
poate începe printr-o simplă amenajare a casei bătrînești de la țară cu cîteva sute de euro, bani care
pot fi recuperați chiar după primele luni de funcționare.Ca să dezvolte afacerea întreprinzătorii
slovaci, de exemplu, apelează la împrumuturile nerambursabile în condiții deosebit de avantajoase.
Turiștii străini se orientează din ce în ce mai mult spre astfel de servicii, care confirmă această stare
de fapt, cît și dezvoltarea deosebită a multor pensiuni confirmă faptul că este o afacere cu un
potențial încă neexplorat.
Inițial, trebuie stabilite motivele pentru care turiștii ar dori să vină la o pensiune sau alta. În
acest sens, putem să enumerăm cîteva din acestea:
 Meniuri naturale și sănătoase din bucătăria tradițională a zonei și din rețelele țărănești;
 Dorința de a cunoaște natura așa cum este ea și nu de la televizor sau din reviste și ziare;
 Tarife mai mici de cazare decît la hotel și prețuri mai acceptabile decît la restaurant în
aceleași condiții de calitate și confort;
 Curiozitatea de a vedea la dvs. în gospodării ori la vecini cum se mulge vaca, cum se
potcovește un cal, cum se hrănesc animalele cum se ridică o căpiță de fîn, cum se face
brînza, untul etc.
 Liniștea și calmul caracteristice zonei în care este amplasată pensiunea, departe de agitația
orașului și zgomotul traficului, într-o mică enclavă de natură pură.
În plus o pensiune rurală poate avea mare căutare dacă ea întrunește următoarele criterii:

22
 Tabelul 4. Criteriile cele mai importante care garantează succesul în activitatea de
bază a unei pensiuni turistice
Nr
. Criteriul ce aduce succes unei pensiuni
d/o.
1 în zona ei se poate ajunge cu autoturismul;

există calitățile unei gazde excelente:

2
Ospitalier sociabil deschis cu oamenii orientat spre rezolvarea
imediată a oricărei
probleme
3 în apropierea pensiunii există locuri interesante de vizitat (monumente istorice,
culturale, geografice etc.);
4 gazda se poate diferenția prin ceva unic de celelalte pensiuni și hoteluri din zonă, prin
oferirea de servicii, spre exemplu:
închirierea
de: organizarea plimbări degustări inițierea unor competiții sportive
-biciclete de excursii cu sania de vinuri speciale, cum ar fi:
-canoe călare trasă de
-bărci cai
tir cu minigolf paintball
arcul

Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza sursei [26, p. 12]

În tabelul dat am evidențiat criteriile care aduc succes în activitatea de bază a unei pensiuni
și anume ceea ce trebuie să ofere pensiunile turiștilor pentru a rămîne satisfăcuți și a reveni la
pensiunea dată.
Dezvoltarea turismului internațional și intern în Moldova, într-o manieră integrată,
echilibrată și durabilă, ar genera beneficii socio-economice și culturale substanțiale, devenind un
catalizator pentru dezvoltarea locală și regională a țării. Potențialul peisajistic, tradițiile
gastronomice de valoare, sincera ospitalitate a moldovenilor creează bune premise pentru
dezvoltarea turismului receptor. Cu toate acestea, produsul turistic național rămîne a fi necompetitiv
atît sub aspectul calitate-preț, cît și al diversității ofertei. Și asta în condițiile cînd deschiderea
afacerilor respective necesită investiții modeste, care se recuperează în 2-3 ani. Dacă cel puțin 0,5 %
(circa 18 mln.$) din banii cîștigați în afara țării pe parcursul ultimilor ani compatrioții noștri i-ar
investi direcționat în propriile lor gospodării de la țară, astăzi am dispune de 1800 pensiuni agro-
turistice. Drept rezultat 14,4 mii oameni ar avea posibilitatea să-și găsească locuri noi de muncă
acasă, fapt ce :
 ar reduce procesul de emigrație a populației, contribuind la consolidarea familiilor;

23
  ar dinamiza procesul de creștere calitativă a vieții în mediul rural;
 ar permite dezvoltarea durabilă a localităților rurale, ceea ce, de rînd cu agricultura
 ar diversifica ocupațiile tinerilor;
 ar contribui la dezvoltarea și promovarea valorilor cultural-istorice autohtone ;
 ar contribui la atragerea unui număr mai mare de turiști di țară și de peste hotare.
Adevărul este că modestele realizări nu se văd pe fonul mulțimii problemelor existente în
domeniu. În cele ce urmează ne vom opri doar la cîteva din aceste probleme, acțiuni și modalități de
rezolvare a lor. Problemele majore cu care se confruntă turismul rural sunt prezentate în figura ce
urmează:

devalorizarea
insuficiența instruirii mediului antropic
profesionale a și cultural;
imperfecțiunea
prestatorilor de sistemului
servicii turistice eco- informațional
rurale, precum și privind
numărul redus al potențialul de
localităților rurale dezvoltare a
incluse în turismului rural;
dezvoltarea turistică;
Problemele
majore cu care se colaborarea
confruntă ineficientă a
distrugerea turismul rural APL, ONG,
mediului structurilor
natural; private,
instituțiilor de
cult și cultură;

insuficiența facilităților
legale pentru inițierea
afacerilor turistice pentru promovarea
inițierea afacerilor neînsemnată a
turistice rurale, cu efecte potențialului
de creștere a ponderii turistic al țării;
populației active în sate;

Figura 4. Problemele majore cu care se confruntă turismul rural

Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza sursei [27, p. 34-38]

În figura de mai sus am accentuat acele probleme care stagnează dezvoltarea turismului
rural și care ar trebui depășite în cel mai scurt timp.

24
 Odată ce turismul a fost declarat un domeniu economic prioritar pentru Republica
Moldova, rezolvarea în complex a problemelor respective ține de implicarea eficientă a statului. Cei
de la ONG ,,ANTREC-Moldova”, împătimiți de dezvoltarea durabilă a turismului în Moldova,
contribuie la soluționarea problemelor cu care se confruntă turismul rural printr-un șir de acțiuni,
menționate în figura ce urmează:

crearea unui sistem

actualizarea de ghidaj calificat;
sistemului valorificarea
informațional existent patrimoniului eco-
turistic și cultural;

crearea condițiilor revitalizarea și

favorabile pentru valorificarea
Acțiunile întreprinse de dezvoltarea micului obiectivelor
,,ANTREC-Moldova” business în cadrul istorico-culturale
mediului rural de importanță
națională și
internațională

creșterea calității
și diversificarea
mijloacelor de
promovare perfecționarea legislației
privind protecția mediului;
implicarea APL în
soluționarea problemelor de
protecție a mediului

Figura 5. Acțiunile întreprinse de ,,ANTREC-Moldova” pentru soluționarea problemelor cu

care se confruntă turismul rural
Sursa: Elaborat de autor în baza sursei [27, p. 34-38]

Modalitățile de implementare a acțiunilor propuse pot fi:

I. Antrenarea specialiștilor în studierea și analiza potențialului natural și antropic,
actualizarea lui; elaborarea sarcinilor pentru APL în vederea transmiterii informațiilor din
teritoriu; culegerea istoriilor și legendelor din satele cu potențial turistic major, evaluîndu-
le și sistematizîndu-le;

25
 II. Atragerea resurselor umane calificate și cu experiență în domeniu; organizarea de seminare
tematice; elaborarea și editarea îndrumarelor de orientare profesională; promovarea
practicilor turistice pozitive prin intermediul mass-media scrise, emisiunilor radio și TV;
III. Scutirea de impuneri fiscale pentru perioada de inițiere (10 ani); microfinanțarea
gospodăriilor rurale cu potențial de prestație; suportul APL pentru informarea și
comunicarea prestatorilor;
IV. Organizarea de întruniri și conferințe speciale; intensificarea schimbului de experiențe,
informații în domeniu; informarea populației privind posibilitățile de implicare a
localnicilor în dezvoltarea turismului eco-rural.
V. Elaborarea și actualizarea site-urilor specializate: promovarea lor prin schimb de banere și
sisteme de căutare; elaborarea și editarea cataloagelor și revistelor; elaborarea spoturilor
publicitare etc.;
VI. Asigurarea calităților căilor de acces; diversificarea serviciilor complementare (agrement,
etnocultură, meșteșugărit etc.); dotarea unităților de cazare și alimentație;
VII. Antrenarea specialiștilor în identificarea, cercetarea și punerea în valoare a siturilor
arheologice de importanță internațională;
VIII. Armonizarea legislației administrative, civile și penale pentru realizarea conceptului de
dezvoltare durabilă a turismului; atribuirea APL a responsabilităților privind protejarea și
conservarea mediului natural.
Drept rezultate concrete ale ONG ,,ANTREC-Moldova„ în soluționarea problemelor
enunțate mai sus menționăm:
 Elaborarea Strategiilor de dezvoltare turistică a mai multor raioane; inițierea și
susținerea profesională a primelor agro-pensiuni; instruiri și mese rotunde în opt raioane
(1200 per.); participarea la schimbul de experiențe internaționale în domeniu.
 Baza de date privind oferta existentă și cea vizibil potențială. Demararea procesului de
culegere a legendelor di diferite sate.
 Participarea la elaborarea proiectului ,,Legea turismului rural”.
 Consolidarea eforturilor de colaborare a prestatorilor cu APL, instituțiile de învățămînt,
structuri private și instituții de cult și cultură în localitățile țintă.
 Elaborarea și editarea pliantelor, ,,fluturașilor”, cărților poștale, îndrumarului ,,Ghidul
Gospodarului”.
 Contribuții privind ecologizarea unor zone turistice; amenajarea unor spații de
agrement.

26
 Pe piața turistică internațională Republica moldova este o nouă destinație și e foarte
important să oferim servicii de calitate. Pe plan mondial, în jumătatea a doua a sec.XX, turismul a
crescut constant- în medie cu 4-5 % anual. Veniturile din turism constituie 11% din produsul intern
brut mondial. Or, dacă în Croația ponderea turismului în PIB-ul național constituie 24,2%, Ucraina-
4,1%, Romania – 1,9%, apoi în Republica Moldova – doar 0,62%.
Atît timp cît mai dispunem de anumite resurse naturale, umane, antropice, care pot fi
valorificate prin turism, avem șanse reale să schimbăm viața în bine aici, în țară. [27, p. 34-38]
Odată cu începutul turismului rural, în 2001, fluxul de turişti în Republica Moldova era foarte
mare, ajungând chiar şi la 250-350 mii de turişti. În anii 2009-2012 se observă o restabilire a
turismului rural pe teritoriul țării după ușoara influență negativă a crizei din anii precedenți. Se
deschid noi pensiuni: dacă în 2001 erau 4 pensiuni, în 2012 - 16 pensiuni, atunci în 2013 sunt
înregistrate 19 pensiuni. [30]
Profesioniștii în domeniu consideră necesar faptul că pentru a fi introduse în circuit serviciile
turistice oferite de structurile de cazare presupun supunerea la unele cerințe: starea general a unității
de primire; instalații tehnice; existența telefonului, echiparea sanitară; organizarea spațiilor din
interior; suprafață minimă a camerelor pentru uz turistic; dotarea camerelor cu mobilier, lenjerie și
alte obiecte; dotarea spațiilor pentru pregătirea și servirea mesei; alte servicii specifice unităților de
cazare. [9, p. 88]
Conform tabelului de mai jos, Moldova dispune de un patrimaniu bogat de pensiuni,
agropensiuni, complexe turistice, cluburi de odihnă, ateliere de creație care intensifică activitățile de
la sat și transformă satul în unul turistic și vizitat.
Tabelul 5. Pensiuni agroturistice din Republica Moldova și amplasamentul lor
Nr. Denumirea unității de cazare Locul amplasării Telefoane de contact
d/o
1 2 3 4
1 Pensiunea agroturistică ,,Hanul lui Hanganu” R-nul Rezina, s. Lalova Tel:0(254)75- 284
GSM: 069124422
2 Pensiunea agroturistică ,,Hanul Orheiul Vechi” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel: 0(235)56-912
GSM:079292125
3 Pensiunea agroturistică ,,Casa din Luncă” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel:023556044
GSM:079434558
4 Pensiunea agroturistică ,,Butuceni” R-nul Orhei, s. Butuceni Tel:023556906
GSM:079617870
5 Pensiunea agroturistică ,,Casa de sub Stîncă” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel:37323556076
GSM:069610260
6 Pensiunea agroturistică ,,Anișoara” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel:23556046

7 Pensiunea agroturistică ,,Casa Verde” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel:023556099

GSM:079270371

1 2 3 4

27
 8
8 Casa de vacanță ,,Casa mierii” R-nul Călărași, s. Răciula Tel: 0784567585

0 Pensiunea agroturistică ,,Casa R-nul Călărași,

9 Părintească” s. Palanca Tel: 061256789
10 Pensiunea agroturistică ,,Popas la Stamati” R-nul Orhei, s. Trebujeni Tel: 0235 56 054
11 Pensiunea agroturistică ,,Satul Moldovenesc” R-nul Criuleni, s. Hîrtopul Tel: 0248 72-136
Mare
12 Clubul de odihnă cu familia ,,Doi Haiduci” Șos. Chișinău – Orhei, km GSM: 078487694
38
13 Pensiunea agroturistică ,,Drumeție” R-nul Orhei, s. Trebujeni GSM: 068403210
14 Pensiunea agroturistică ,,Frapat” Orașul Criuleni GSM: 069234076
15 Atelier de creație – Gheorghe Jalba R-nul Ialoveni, s. Mileștii Tel: 026895-456
Mici
16 Pensiunea agroturistică ,,Trei Mușcate” R-nul Criuleni, s. Slobozia Tel: 0248 74 561
Dușca
17 Complex turistic ,,Satul de vacanță Costești” R-nul Ialoveni, s. Costești GSM: 069138559
18 Complexul turistic ,,Șarm” Orașul GSM:
1 Glodeni, str. 069138975
Suveranității, 16
19 Pensiunea agroturistică ,,Anastasia” Orașul Glodeni, str. G. GSM: 069995460
Malarciuc, 2
20 Pensiunea agroturistică ,,Fata Morgana” R-nul Dubăsari, s. GSM: (+373)69 12 33 10
Molovata
Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza paginilor web a pensiunilor respective

În continuare propunem o sucintă caracterizare a unora din cele mai importante pensiuni de
pe teritoriul Republicii Moldova.
Pensiunea „Hanul lui Hanganu” este situată în satul Lalova, la 1 km de râul Nistru, şi
oferă parcare privată gratuită.Toate camerele au decor rustic și dulap. Baia privată include articole
de toaletă gratuite. Este disponibil un lounge comun, cu TV.
În pensiunea agroturistică „Hanul Orheiul Vechi” se poate cunoaște și deprinde una dintre
cele mai vechi îndeletniciri meșteșugărești - încondeierea ouălor de Paști, se poate admira și
participa la spectacole folclorice, există posibilitatea ca turiștii să se odihnească departe de stresul
cotidian, în mijlocul naturii, savurînd aroma fructelor și legumelor proaspăt culese, gustul
preparatelor de casă și a vinului delicios.
O altă locație rurală de importanță majoră este Pensiunea agroturistică ,,Casa din Luncă”
care este prima pensiune rurală, creată în mai, 2000, în gospodăria familiei Benzin, din satul
Trebujeni, județul Orhei, situat la o distanță de 47 km de la orașul Chișinău și la 18 km de la orașul
Orhei. Acest sat este situat pe malul rîului Răut, fiind în mijlocul unei minunate rezervații naturale
și în zona istorică cea mai importantă din republică, în apropierea nemijlocită de rezervația
«Trebujeni», care include în sine complexul muzeistic «Orheiul Vechi».
Pensiunea Butuceni  este o nestemată a istoriei și culturii moldovei, pensiunea este
amplasată în apropierea orașului Orhei, în zona Orheiului Vechi, în satul cu același nume –

28
Butuceni. Această regiune a țării abundă în situri arheologice de o frumusețe rară și
însemnătate majoră pentru tezaurul Moldovei. Natura neprihănită de secole, râul Răut care
curge lin în apropiere și peisajele care uluiesc cu splendoarea lor creează o atmosferă unică
care cuceresc instantaneu.
Agro-pensiunea „Casa de sub Stâncă” se află în satul Trebujeni (Orheiul Vechi), situată
chiar sub stâncă, ceea ce trezeşte şi mai mult interesul vizitatorilor. Aici turiştii au unica posibilitate
de a descoperi farmecul vieţii de la ţară cu datini, tradiţii şi obiceiuri populare.
Pensiunea ,,Fata Morgana”, Artic Nova SRL este situat în satul Molovata raionul
Dubăsari, aflat pe malul drept al râului Nistru. Staţiunea este situată la o depărtare de 27 km față de
orăşelul Criuleni şi 55 km depărtare de oraşul Chişinău, 30 km de oraşul Orhei. Peisajul este
înzestrat cu privelişti extraordinare, relieful fiind cu dealuri abrupte ce creează impresie de zonă
muntoasă, în văi sunt izvoare care dau naştere la mici râuleţe, iar la poalele dealurilor se întinde râul
Nistru cu o lăţime de circa 2,5 km. şi o apă fără scurgere rapidă, asemănînduse cu un lac de
munte. Pensiunea oferă servicii de calitate în cazarea turiştilor, alimentarea, organizarea odihnei
active: pescuit, vînătoare, înot, piscină, schi acvatic, excursii culturale, practicare de sport extrem
cum ar fi: deltaplanerismul şi paraplanerismul, distracţii extra program. [31]
Șase pensiuni agroturistice din R. Moldova au fost incluse într-o nouă rețea de turism
internațional și certificate la standardele de calitate CerTour. Președintele Asociației de Dezvoltare
a Turismului în Moldova, Viorel Miron, a menționat la o conferință de presă că cele șase pensiuni
agroturistice sunt: „Eco-resort Butuceni”, „Casa din Luncă”, „Casa Verde” și „Vila Roz” (toate
patru din raionul Orhei), „Hanul lui Hanganu” (r-nul Rezina), „Fata Morgana” (Dubăsari). Ele
au fost evaluate, certificate și incluse în rețeaua internațională datorită implementării proiectului
,,Sistem de certificate a calității în agroturism CerTour”, care s-a desfășurat în perioada mai 2013 –
decembrie 2015, în cadrul programului ,,Bazinul Mării Negre”, cu suportul U E. [28, p.5]
,,Scopul proiectului CerTour este de a promova agroturismul în țările partenere precum
Grecia, Bulgaria, Armenia, Georgia, Ucraina etc. și a îmbunătăți calitatea serviciilor prestate, prin
aplicarea unui standard de calitate comun”, a precizat Miron.
Proprietarii celor șase pensiuni, prezenți la conferința de presă, au relevat că ,,infrastructura
proastă, atitudinea și aportul minim al autorităților publice locale frînează într-o anumită măsură
dezvoltarea turismului în țara noastră”.
Sistemul de Certificare CerTour a autentificat pînă în prezent 255 de agropensiuni din 12
țări. În R. Moldova îți desfășoară activitatea circa 20 de agropensiuni. Conform datelor statistice ale
Poliției de Frontieră , anual țara noastră este vizitată de aproximativ două milioane de turiști străini.
[28, p. 5]

29
 Criteriul minim de standardizare a categoriei inferioare (1 stea) pentru pensiunea turistică
și agroturistică este relatată în (Anexa 1). La moment aceste criteriile minime de standardizare dau
posibilitatea ca spațiile de cazare din mediul rural să fie reamenajate eficient și toate să fie
coordonate de persoane sau instituții responsabile (de exemplu: primării, organizații
nonguvernamentale, întreprinzători locali, APL ș.a.). Anume lor li se încredințează sarcina de a
promova cu succes localitățile cu potențial turistic și de a înființa puncte de informare turistică.
Putem concluziona că toate structurile de cazare care se află în zonele rurale de pe
teritoriul Republicii Moldova se supun şi determină criteriile minime de standardizare cerute. De
asemenea, aceste structuri au posibilităţi reale de a se dezvolta şi ridica economia ţării.
În ultimul timp în țările din regiune tot mai mulți antreprenori au găsit o oportunitate de a
dezvolta afaceri pe seama turiștilor, care vizitează zone pitorești din preajma localităților rurale și
au necesitatea de se caza în condiții civilizate. Astfel în Moldova sunt peste o mie de asemenea
locuri de cazare în casele țărănești, ce au fost transformate în pensiuni turistice.
Gospodariii oferă cazare și masă la un preț rezonabil în condiții similare hotelurilor, cu
deosebire că serviciile sunt mai rietenoase și mai sincere. Astfel, cazarea vizitatorilor în zonele
turistice rurale poate reprezenta o afacere profitabilă pentru proprietarii unor case cu spații mobilate
disponibile. La nivel practic aceasta se realizează prin oferirea de odăi pentru odihnă, spații pentru
pregătirea și servirea mesei, locuri pentru agrement. Însă, gama de servicii oferite oaspeților poate fi
extinsă prin organizarea de excursii, vizite la meșteri populari, echitație, desfășurarea școlilor de
vară.
În Republica Moldova acest gen de afaceri va avea succes reieșind din următoarele
considerente:
o zonele turistice rurale sunt tot mai solicitate de către orășeni și turiști străini;
o călătoriile în raza de 30 – 50 km de la orașe devin competitive comparativ cu deplasările la
distanțe lungi în străinătate;
o costul serviciilor prestate în agropensiuni sunt mai mici decît în alte unități de cazare;
o afacerea poate fi inițiată relativ simplu și ieftin prin aplicarea legislației privind patenta de
întreprinzător;
o oferta agropensiunilor de regulă este complexă și localizată ,,sub același acoperiș” ceea ce
o face foarte atractivă pentru beneficiari.
Investiția pentru lansarea afacerii nu este mare, deoarece se solicită în principal doar
chetuieli ce țin de amenajarea casei, în funcție de Normele metodologice și criteriile de clasificare a
structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei, pentru obținerea

30
statutului de agropensiune. La fel sunt solicitate și investițiile pentru pregătirea personalului,
amenajarea teritoriului adiacent gospodăriei, publicitate și promovarea serviciilor.

Tabelul 6. Investițiile inițiale (date estimative) pentru transformarea unei case în

agropensiune cu 4 locuri de cazare
Compartiment Criterii Prețul, lei
Starea generală a Aspect corespunzător al clădirii, inclusiv anexele 3900
clădirii gospodărești
Firma și placheta reprezentînd categoria structurii 650
Spațiul de Spații corepunzătoare și igienice pentru prepararea și 1300
primire, servirea mesei
alimentație și alte
spații auxiliare Spațiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, 6500
scaune, banchete) și inventar de servire
Instalații Încălzirea centrală sau cu sobe tradiționale 2600
Instalație de apa curentă caldă/rece la bucătărie 3900
Racordarea la rețeaua publică de canalizare sau la 3900
mijloace proprii de colectare și epurare
Spații de cazare Paturi cu saltele (4unități) 5200
Lenjerie de pat (4 seturi) 2600
Mobilier: dulap, masă , scaune (pentru 4 persoane) 6500
Accesorii (cuier, oglindă, draperii etc) 2600
Televizor și radio 1950
Dotare de Plită electrică sau cu gaz 2600
Frigider 3900
bucătărie
Vase și ustensile de bucătărie 1300
TOTAL 49400
Sursa: elaborat și adaptat de autor în baza sursei [21, p.4-5]

Pentru lansarea afacerii este nevoie de cel puțin două dormitoare mobilate pentru 4 locuri;
sufragerie și bucătărie dotată cu reșou, frigider, mobilier, ustensile, spații cu acces liber (hol, WC,
duș, lavoar). Dotările și obiectele strict neceare pentru lansarea afcerii sunt stabilite, luînd în
considerație faptul că, o locuință familială deja este dotată cu un minim de mobilier și accesorii,
dormitoarele și bucătăria au acces liber, iar spațiile sunt întreținute permanent. Doar în spațiile
oferite cazării și alimentării turiștilor vor fi efectuate anumite ajustări, procurat mobilier nou și
accesoriile respective.
Investiția necesară (în capital fix și uman) pentru lansarea unei agropensiuni, în dependență
de calitatea imobilului, categoria de confort oferită turiștilor (una –două stele), gradul de pregătire
profesională (posedarea limbilor străine, cunoștințe temeinice într-un domeniu), poate varia între
25-65 mii lei.

31
 Turiștii reprezintă în agropensiuni principalii beneficiari ai serviciilor de cazare și
alimentare. La această categorie pot fi adăugate persoanele aflate în ospeție (nunți, cumetrii, alte
petreceri), care trebuie să rămînă peste noapte; oamenii care sunt în deplasare de srviciu; familiștii
la odihnă; copii în excursii.
Un sat obișnuit, în dependență de amplasamentul lui (lîngă oraș, în preajma zonelor de
agrement, lîngă păduri și alte arii naturale), este vizitat de un număr suficient de mare de persoane
nerezidente. În special, oaspeții satului vin fie pentru a se odihni, fie la un eveniment special. O
agropensiune ar putea vinde între 200 și 300 de cazări la un competitiv de 65- 100 lei, care este
recomandat afacerilor în lansare în primii ani de activitate, pînă se creează o piață stabilă. [8, p.
285]
La numărul de persoane deservite 70- 80 % vor prefera să se alimenteze în bucătăria
agropensiunii, ceea cce constituie cca. 480- 720 de porții pe an. O masă în mediu pentru o persoană,
poate fi comercializată într-un sat la cca. 40 lei care de fapt reprezintă vinderea produselor din
gospodăria proprie la un preț triplu față de costul de produție a acestora.
În continuare vom reda care ar putea fi valoarea planificată în primii trei ani de activitate,
în mediu, a unei pensiuni turistice din mediul rural.

Tabelul 7. Valoarea planificată a vînzărilor unei pensiuni în primii trei ani de activitate, lei
Denumirea Unitate de Venit per Nr. unități
serviciului măsură unitate anul I Anul I Anul II Anul III
Cazare Turist- zi 91 300 27300 36400 40950

Alimentare Porție-pers. 45,5 720 32760 36400 38675

Excursii Om-zi 130 100 13000 16900 18200
Evenimente persoane 208 400 83200 93600 104000
speciale
TOTAL 169260 200200 220025
Sursa: elaborat și adaptat de autor în baza sursei [21, p. 4-5]

Conform tabelului de mai sus veniturile prognozate în I an de activitate vor constitui

169260 lei, în al II-lea 200200 lei, iar în al treilea 220025 lei. Creșterea vînzărilor astfel se va datora
creșterii numărului de persoane deservite.
Bineînțeles că, aceste calcule sunt efectuate pentru condiția unei pensiuni amplasate într-o
zonă turistică vizitată, care nu necesită cheltuielei suplimentare pentru lansarea pe piață,
promovarea intensivă a ofertei, parcurgerea unei perioade mai îndelungate pentru deprinderea
clienților potențiali cu consumul, etc. Dar, din experiența antreprenorilor deja lansați în asemenea

32
afacere, serviciile oferite turiștilor în localitățile rurale sunt profitabile și pot concura cu alte tipuri
de activități comerciale.

2.2. Rolul pensiunilor și a programului național ,,Satul Moldovenesc” în

dezvoltarea businessului turistic în spațiul rural

Turismul rural în esență reprezintă refugiul și odihna în mediul rural natural și pur ecologic
cu peisaje naturale ce atrag și fascinează prin frumusețea lor. În dependență de zona în care se
desfășoară activitatea de turism: nord, centru sau sud se poate de organizat și tipul de activitate sau
agrement în domeniu. În dependență de posibilitățile mediului natural din aceste zone, la nord s-ar
putea organiza afaceri în domeniul turismului rural, deschiderea și înființarea agropensiunilor care
se dezvoltă și se întrețin datorită prelucrării pămîntului și deservirea cu bucate pur ecologice,
crescute pe ogoarele proprii.
Pensiunile au un rol important în dezvoltarea atît a bussinesului turistic în mediul rural cît
și în dezvoltarea satului pentru că anume contribuie la valorificarea istorică a satului, dezvoltarea
infrastructurii ș.a.
Centrul Moldovei ar putea găzdui pensiunile și complexele turistice, ca mediu natural
înconjurător, avînd aici, ca o carte de vizită Codrii, gospodarii sau întreprinzătorii care mai nou s-ar
putea ocupa cu apicultura, vînătoarea etc. [6, p. 26] În zona de sud în schimb avem concentrate mai
multe așa elemente naturale ca lacurile și solurile ce sunt oportune pentru cerșterea podgoriilor,
viilor de diferite soiuri. Deci se pot organiza și dezvolta pensiuni turistice, cît și complexe turistice
care ca activitate de bază au:
 pescuitul;
 vînătoarea de rațe;
 creșterea viilor;
 producerea vinurilor etc. [16, p. 73]
În Republica Moldova, în mediile rurale se practică turismul incluzîndu-se și oferta de
agrement. Ofertele de agrement propuse de întreprinderile turistice din mediul rural sunt practic
asemănătoare pe tot teritoriul republicii, dar se fac și unele excepții, avînd fiecare în parte cîte un
element de agrement propriu complexului sau pensiunii turistice. [24, p73] Republica Moldova, în
ceea ce privește turismul rural și oferta de agrement din aceste medii, propune:
 excursii;
 pescuit;
 vînătoare;
33
  organizarea unor mini concerte pentru a prezenta folclorul național;
 în complexele turistice sunt incluse și amenajate terenuri sportive speciale;
 în timpul sărbătorilor de iarnă se fac demonstrări din obiceiurile și tradițiile Moldovei.
Toate acestea în ansamblu au ceva în comun, dar fiecare complex sau pensiune în parte are
particularitățile sale de ofertă de agrement: plimbatul cu barca; degustarea mierii; degustarea
vinului; excursii cu tematică diferită; saună; încondeierea ouălelor; programe folclorice; vînătoare;
pescuit etc. [7, p. 27] Pensiunile turistice propunînd nu atît serviciile de calitate cerute de turiști ca
deservire , cît și un nivel sau ofertă de agrement diverse și înalt, în aceste condiții R. Moldova ar
putea dezvolta turismul în mediul rural la agropensiuni, bazîndu-ne nu atît pe pensiunea turistică cît
pe agropensiune, aceasta din urmă fiind mai eficientă din ce cauză, pentru că țara noastră este o țară
agrară. Astfel în lipsa elementelor naturale munte, mare etc., am putea oferi ca un tip de agrement
turistic munca în cîmp de exemplu., dar desigur că această soluție nu este neapărat valabilă pentru
orice regiune a R. Moldova. [10, p.79]
Putem menționa că mediile rurale pentru Republica Moldova pot deveni o șansă reală de
ridicare a nivelului economico- social al țării, pentru gospodăriile țărănețti individuale, turismul
poate devenii o sursă de venit destul de profitabilă, gospodăriile țărănești fiind un factor destul de
important pentru sectorul acestei industrii.
În programul național „SATUL MOLDOVENESC„ creat pentru perioada anilor 2005-
2015 sunt specifice anumite măsuri care ar trebui întreprinse pentru ameliorarea infrastructurii, care
după părerea noastră ar duce la o atractivitate turistică în mediul rural.[3, punctul 17]
Strategia de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova pentru anii 2003-2015
și planul de acțiuni , parte integral a strategiei nominalizate, adoptată prin Hotărîrea Guvernului nr.
1065 din 2 septembrie 2003, precum și Programul Național în domeniul turismului ,,Drumul
Vinului în Moldova”, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 554 din 24 mai 2004, sănt în deplină
concordanță cu obiectivele ce urmează a fi realizate în cadrul Programului Național „Satul
Moldovenesc”.
Pe plan social în cadrul în cadrul acestui program , turismul va asigura accesul oamenilor
la tezaurul de civilizație a societății, va contribui la efectuarea intelectuală și la o colaborare
fructuoasă și bună înțelegere în cadrul programelor de vecinătate și cooperare cu alte localități și
regiuni. Pe plan economic turismul rural urmează a fi un factor pozitiv al progresului economic în
localitățile respective, prin:
o crearea pensiunilor agroturistice;
o dezvoltarea infrastructurii turistice la sate;
o crearea centrelor de meșteșugărit și artizanat.

34
Principalele obiective propuse de Progamul Național ,,Satul Moldovenesc” sunt următoarele:

dezvoltarea turismului rural într-un mod durabil, astfel ca acesta să

genereze beneficii economice considerabile pentru țară și comunitățile
ei locale, care vor consta din venituri directe, locuri noi de muncă,
extinderea mediului de afaceri în localitățile respective, precum și
dezvoltarea altor sectoare ale economiei locale;

renovarea și conservarea
crearea noilor locuri de
patrimoniului nașional de
muncă și ameliorarea
valoare turistică, amplasat
mediului de afaceri în
pe teritoriul localităților
localitățile rurale;
respective, pentru a fi
inclus în circuitul turistic;

perfecționarea
managementului turistic în
contextul promovării
turismului rural pe plan
internațional;
ridicarea nivelului calității
srviciilor turistice prestate în
localitățile rurale.

Figura 6. Principalele obiective propuse de Progamul Național ,,Satul Moldovenesc”

Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza Programului Național ,,Satul Moldovenesc”

Atractivitatea turistică a mediului rural va fi amplificată prin îmbunătățirea infrastructurii

turistice, ajustarea și menținerea nivelului calității serviciilor turistice prestate vizitatorilor străini,
promovarea caracteristicilor existente ale fiecărei regiuni viti-vinicole, incluse în Programul
Național „Drumul Vinului în Moldova”, tradițiilor, gospodăriilor țărănești, arhitecturii tradiționale,
încurajarea unui parteneriat între sectorul public, cel privat și ONG, încurajarea fluxului de investiții
în întreprinderile turistice și ce actual apărute, ridicarea calității instruirii și diversificării
domeniilor de specializare, conform cerințelor sectorului turistic, conformate le standardele
internaționale, menținerea calității mediului, atît pentru vizitatori cît și pentru comunicarea
receptoare.

35
 Activitatea turistică în ultimii ani atestă o creştere vizibilă a tuturor indicatorilor în
comparaţie cu anii precedenţi (tabelul 8).
Tabelul 8. Dinamica indicatorilor de dezvoltare a turismului în Republica Moldova
pe anii 2011-2015

Indicatorii de monitorizare Anii

2011 2012 2013 2014 2015

Numărul vizitatorilor încadrați în turismul 29907 41657 54309 65408 73508

intern
Numărul vizitatorilor încadrați în turismul 55300 49856 76945 93980 97456
international
Încasările din activitatea de turism, lei 49509,9 67908,4 102576,6 167890, 2033005,9
5
Numărul mediu scriptic al angajaților în 1703 1934 2098 2190
2378
sfera turismului
Sursa: elaborat și adaptat de autor în baza programului Național „Satul Moldovenesc”,
punctul 131.
Conform indicatorilor și datelor tabelului de mai sus putem observa că pe parcursul anilor
2011-2015 numărul turiștilor încadrați în turismul intern este în continuă creștere, dar în același
timp numărul acestor turiști este mic în comparație cu numărul turiștilor încadrați în turismul
internațional.
Implimentarea programului ,,Satul Moldovenesc” în scopul dezvoltării infrastructurii
turistice în domeniul turismului rural prevede următoarele măsuri:

crearea în teritoriu a serviciilor de specialitate

specialitate;;

elaborarea și im plim entarea unor proiecte-pilot de dezvoltare

implimentarea dezvoltare a turism ului rural;
turismului

includerea gospodăriilor țărănești în ciscuitul turistic, prin dezvoltarea acestora

acestora
ca pensiuni agroturistice;
revitalizarea meșteșugurilor
m eșteșugurilor ca com ponentă im
componentă portantă a produsului turistic
importantă
rural național;
dezvoltarea turism ului ecologic prin crearea și dezvoltarea unor parcuri
turismului
naționale;
elaborarea și aprobarea m ecanism elor de stim
mecanismelor ulare econom
stimulare ică a întreprinzătorilor
economică
din domeniul
dom eniul turism ului
turismului rural și a participanților la im plem entarea Program
implementarea ului
Programului
,,D rum ul V inului în M
,,Drumul Vinului Moldova”; oldova”;

conștientizarea importanței
im portanței dezvoltării turism ului;
turismului;

36
 Figura 7. Măsurile întreprinse pentru dezvoltarea infrastructurii conform
programului Național ,,Satul Moldovenesc”
Sursa: Elaborat și adaptat de autor în Programului Național ,,Satul Moldovenesc”

Costul estimativ total al implementării Programului Naţional „Satul Moldovenesc” în

anii 2005-2015 constituie circa 45 mlrd. lei, inclusiv în anii 2005-2006 – 7 mlrd.lei. Pentru
dezvoltarea infrastructurii sociale pe parcursul întregii perioade prevăzute de program vor fi
necesare investiţii în construcţii, lucrări de modernizare şi reparaţii, în sumă de 2 mlrd.lei. Anual,
pentru construcţia, modernizarea şi repararea sistemelor de asigurare cu apă şi a reţelelor de
canalizare vor fi necesare mijloace financiare de circa 160 mil. lei; pentru dezvoltarea reţelelor de
distribuire a gazelor naturale – 200-220 mil.lei; pentru protecţia şi dezvoltarea mediului ambiant –
500 mil.lei. Acţiunile ce vor fi implementate în anii 2005-2015 vor oferi posibilitatea de majorare
esenţială a nivelului calit ăţii vieţii populaţiei rurale, în comparaţie cu anii precedenţi. Către anul
2015 ponderea localităţilor în care reţeaua de apă potabilă funcţionează va constitui circa 84%, vor
fi gazificate 93% din numărul total de apartamente şi case de locuit, densitatea telefonică în reţelele
de telefonie fixă la 100 de locuitori va constitui 43%, inclusiv în mediul rural – 37%. [33]
Putem menționa faptul că programul național ,,Satul Moldovenesc” reprezintă un avantaj
enorm pentru dezvoltarea nu numai a afacerilor în mediul rural, dar și a turismului în general în
Republica Moldova.

37
 CAPITOLUL III. PARTICULARITĂȚILE ORGANIZĂRII ȘI DEZVOLTĂRII
TURISMULUI ÎN CADRUL PENSIUNII
„FATA MORGANA”

3.1. Caracteristica pensiunii turistice ,,Fata Morgana” și evaluarea

potențialului turistic aferent

Pensiunea ,,Fata Morgana” este situată în satul Molovata raionul Dubăsari, aflat pe malul
drept al râului Nistru. Staţiunea este situată la o depărtare de 27 km față de orăşelul Criuleni şi 55
km depărtare de oraşul Chişinău, 30 km de oraşul Orhei. Peisajul este înzestrat cu privelişti
extraordinare, relieful fiind cu dealuri abrupte ce creează impresie de zonă muntoasă, (Anexa 2) în
văi sunt izvoare care dau naştere la mici râuleţe, iar la poalele dealurilor se întinde râul Nistru cu o
lăţime de circa 2,5 km. şi o apă fără scurgere rapidă, asemănîndu-se cu un lac de munte.
Pensiunea oferă servicii de calitate pentru cazarea turiştilor, alimentarea, organizarea odihnei
active: pescuit, vînătoare, înot, piscină, schi acvatic, excursii culturale, practicare de sport extrem
cum ar fi: deltaplanerismul şi paraplanerismul, distracţii extra program.
În (Anexa 3) avem prezentat proiectul de bază în urma căruia s-a construit pensiunea ,,Fata
Morgana”.
Un criteriu important sunt plimbările turistice cu vaporul pentru familiarizarea cu locurile
memorabile ale fluviului Nistru. În sezonul estival la dispoziţia turiştilor se află o plajă amenajată,
şi bazin pentru înot, distracţii pe apă precum schi pe apă, jet sky. Pentru sezonul de iarnă propunem
practicarea patinuajului. Vizitatorii pot prepara din vânatul sau pescuitul personal bucate îndrăgite
de ei trăind senzaţia de neuitat a gustului perfect obţinut la foc deschis.
Staţiunea propune organizarea de:
 serate cu discotecă,
 foc de tabără,
 tabere de odihnă pentru adolescenţi.
La fel propune organizarea de seminare, conferinţe ştiinţifice, întruniri regionale pentru
agenţii economici şi administrativi din zonă şi capitală. Pensiunea poate fi un loc minunat pentru
odihna cetăţenilor străini care iniţial ne vizitează ţara pentru locurile istorice, dar apoi pentru a

38
cunoaşte mai bine obiceiurile şi tradiţiile noastre care se mai reţin pentru o mică perioadă şi doresc
să viziteze multiple locuri.
Pensiunea ,,Fata Morgana” este înregistrată sub denumirea de ,,ARTIC NOVA” S.R.L. ,
forma juridică de organizare este: Societate cu răspundere limitată. (Anexa 4) Numărul de
identificare și codul fiscal (IDNO): 1011600000195, data înregistrării de stat este 11.01.2011, astfel
pensiunea are 7 ani de activitate. Obiectivele principale de activitate menționate în Extrasul din
Registrul de stat al persoanelor juridice sunt următoarele:
1. Activități ale parcurilor de distracții și odihnă
2. Activitate ale sălilor de dans, discotecilor și școlilor de dans
3. Alte activități recreative, neincluse în alte categorii
4. Baruri
5. Comerțul cu amănuntul al băuturilor alcoolice și altor băuturi
6. Comerțul cu amănuntul al produselor din tutun
7. Comerțul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vînzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și produse din tutun
Un mare călător, un marinar curajos, un om cu destin extraordinar - Cistofor Columb în
călătoria sa spre deschiderea „noii lumi“, pentru prima dată a spus: Fata Morgana!!!. Aceste cuvinte
ale marelui călător, care, prin secole și valurile oceanului au traversat mii de mile, sunt reflectate
acum într-un colț frumos al Moldovei pe malul râului Nistru. Fata Morgana - un miraj, care devine
realitate, atunci cînd ai voință și putere să parcurgi drumul care l-ai ales, indiferent de greutățile și
lipsurile ce ți le oferă soarta. ,,FATA MORGANA”!!! strigau marinarii din expediția lui Cristofor
Columb, cînd erau istoviți și disperați, văzînd în depărtare doar o iluzie optică, dar prelungeau apoi
să vîslească și într-o bună zi au ajuns și în America, devenind astfel celebri și nemuritori.
Fata Morgana - centrul de recreere modern este situat într-un loc magic în Moldova, cu o
vedere uimitoare a râului Nistru, vile confortabile construite din material pur ecologic, piatră și stuf.
Ele îndeplinesc toate tendințele moderne. Fiecare casă este o structură cu două etaje (Anexa 5). La
primul etaj sunt două camere duble „duble“, care constau din: hol, baie, dormitor. Suprafața totală a
camerei „duble“ este de 25 m2. Fiecare cameră este dotată cu un sistem de încălzire centrală și apă
caldă și un duș fierbinte. Al doilea etaj al cabanei este de două numere, cum ar fi „apartament“.
Pentru fiecare zonă comună „apartament“ - o cameră șemineu. Din care au un balcon cu vedere
uimitoare la Nistru. În sala „apartament“ există două dormitoare. Doar „apartament“ este echipat cu
o baie, WC, încălzire centrală. Suprafața totală a „apartament“ 56 m 2. În centrul de recreere se
găsește o sală de ședințe, un restaurant în stil moldovenesc național, degustare de vinuri
moldovenești acasă, terasa cu vedere spre râul Nistru (Anexa 6) și zona de grătar.

39
 Cazare
Transport
Infrastructura
turismului Evenimente
(sectorul Resurse umane
privat)

venit
profit
sectorul
privat

impozit pe venit
contribuții la bugetul local
sectorul
public
Natura și mediul
Spațiul public (stații, străzi, iluminat)
Infrastructu- Aspectul clădirilor
ra turismului Centre culturale/ muzee
(sectorul Cadrul legal
privat) Stabilitatea politică

Figura 8. Contribuții la derularea în bune condiții a turismului în pensiunea rurală

”Fata Morgana”
Sursa: elaborat și adaptat de autor în baza surselor oferite de pensiune

În figura de mai sus noi am încercat să detaliem componentele ce se regăsesc în diferite

forme în oferta și pachetul achiziționat de turist. Programele turistice nu au loc exclusiv doar în
pensiunile pe care turiștii le vizitează, ci în cadrul comunității, vizitatorii intercaționînd pe parcursul
șederii lor cu peisajul, cu oamenii locului, cu infrastructura și serviciile locale (transport, poștă).
Calitatea acestora influențează impresia pe care și-o formează pe parcursul șederii lor asupra zonei,
a destinației, deoarece turiștii, atunci cînd se hotărăsc unde să meargă în concediu, nu aleg o
pensiune, ci o zonă, o destinație turistică.
Investițiile cele mai mari ale întreprinderilor turistice în mediul rural țin de ajustarea
imobilelor în conformitate cu standardele naționale. De aceea, înainte de lansarea unei asemenea
afaceri, se vor analiza modalitățile de utilizare a spațiilor existente sau de construire a altor spații
noi, respectiv:
1. Modernizarea unităților existente (hoteluri, baze de odihnă, tabere pentru copii etc.);

40
 2. Extinderea spațiilor de cazare în pensiuni turistice rurale sau agroturistice, utilizînd odăile
disponibile din casele private;
3. Construirea unităților de cazare moderne în zonele turistice noi (în zonele naturale
protejate, plaje, suburbii);
Spre exemplu, pentru amenajarea a 2 locuri de cazare într-o odaie din cadrul pensiunii
,,Fata Morgana” se va necesita următoarele investiții:
 Reparația cosmetică o odaie de 25m2 – 350 $
 Dotarea odăilor cu mobilier ( pat principal pentru 2 persoane, pat adițional, canapea
pliantă, 2 noptiere, măsuță pentru ceai cu scăunele) – 400 $
 TV și radio, telefon, fierbător electric – 200 $
 Perdele, covor, pardoseală parchet – 330 $
 Grup sanitar (cabină de duș cu hidromasaj, WC, lavoar, canalizare, boiler pentru apă caldă,
uscător de păr, cosmetice de baie) – 800$
 Instalații speciale (racordarea la rezervorul de apă și canalizare) – 250$
În total pentru amenajarea unei odăi cu 2 locuri de cazare va necesita 2330 $.
Putem menționa faptul că amenajarea pensiunii ,,Fata Morgana” în mediul rural are multe
puncte pozitive deoarece turiștii preferă locurile liniștite, confortabile la sat unde există și terasă cu
priveliște spectaculoasă spre Nistru.

3.2. Analiza organizării și dezvoltării activității turistice a pensiunii

,,Fata Morgana”

În luna ianuarie 2016, pensiunea ,,Fata Morgana” a primit Certificatul de calitate la nivel
internațional în cadrul unui proiect inițiat în 2013 în comun cu Bulgaria, Grecia, Armenia, Ucraina,
Georgia și Moldova, scopul proiectului fiind scoaterea în evidență a Agroturismului, îmbunătățirea
calității deservirii, dar și introducerea unui certificat internațional comun de calitate.
Acest fapt permite ca Agropensiunea să fie inclusă în reţeaua internaţională de turism
CerTour (Anexa 12). Includerea Agropensiunii în rețeaua internațională de turism este o
oportunitate imensă de promovare a acesteia pe piața internațională și de atragere a turiștilor din
exterior. Pensiunea a fost înregistrată la Camera Înregistrării De Stat pe 11.01.2011 (Anexa 7).
Organigama pensiunii ,,Fata Morgana” este prezentată în (Anexa 8).
În continuare vom prezenta structura pensiunii din punct de vedere al compartimentelor
organizatorice:

41
 Tabelul 9. Organizarea pensiunii ,,Fata Morgana” pe departamente şi posturi

Compartimente Sectoare Posturi Nr.

persoane
Conducere Director Sucursală 1
Director Economic 1
Economico-Financiar Financiar-contabil Contabil 3
Caserie Casier 1
Buget raporting Raportor 1
Informatică Informatician 1
Cazare Conducere Director cazare 1
Recepție Recepționer 1
Telefonistă 1
Etaj Guvernantă 1
Cameristă 2
Spălătoreasă 1
Îngrijitor spații 1
comune
Restaurație Conducere Director restaurant 1

Producție Bucătar șef 1

Bucătar 3
Bufetier 1
Servire Șef de sală 1
Barman 1
Ospătar 2
Tehnic Conducere Șef serviciu 1
Aprovizionare Magazioner 1
Șofer 2
Paznic 3
Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza datelor oferite de conducerea pensiunii ,,Fata Morgana

Conform tabelului de mai sus putem menționa faptul că în cadrul pensiunii ,,Fata
Morgana” sunt angajate aproximativ 30 de persoane, dintre care bucătarii, paznicii, cameristele și
contabilii se înlocuiesc pe schimburi, însă de menționat este că în perioada estivală pot lucra ambele
schimburi.
În pensiunea ,,Fata Morgana” sunt prevăzute următoarele activitaţi recreative si anume:
- Cazarea şi alimentarea;
- Sală de conferințe;

42
 - Plajă amenajată la rîul Nistru, piscină;
- Vînătoare şi pescuit;
- Paraplane şi deltaplanerism;
- Cicloturism şi motociclism;
- Degustări de vinuri autohtone;
- Saună;
- Plimbări prin împrejurimi cu caii;
- Excursii cu corabia pe albia rîului Nistru.
Cazarea şi alimentarea. Pensiunea este construită din cele mai moderne şi durabile
materiale de construcţie şi este dotată cu toate elementele necesare unui confort ridicat la cele mai
înalte standarde ale turismului actual: spaţii moderne, bucate de calitate, vinuri alese. Pensiunea este
formată din 4 blocuri structurate în 2 niveluri şi hotel cu 3 niveluri. Parterul blocului este construit
din piatră naturală iar al doilea din bîrne, soiuri de conifere cu diamentrul 20 cm. La primul nivel
sunt 2 camere duble dotate cu antreu, dormitor şi baie cu suprafaţă totală de 25m² fiecare şi curte ce
oferă confortabilitate şi spaţiu. Aceasta permite cazarea unei familii din 3 sau 4 persoane. Hotelul
dispune de 2 apartamente şi 7 camere duble, deasemenea restaurant pentru 80 de personae, magazin
alimentar, bar şi terasă. Rafinamentul şi eleganţa apartamentelor satisfac cele mai exigente gusturi
ale oaspeţilor noştri. Restaurantul este amenajat într-un stil tradiţional românesc respectiv bucatele
sunt tradiţionale chiar şi unele mai speciale din pescuit şi vînat. Cazarea include micul dejun ori
modelul ,,all inclusive” la alegerea vizitatorului.
Sală de conferințe. Serviciul „conferinţe” dă curs unei pieţe importante, aflată în plină
dezvoltare. Este vorba de reuniunile interne între membrii unei organizaţii, întâlnirile cu furnizorii,
clienţii sau alte întâlniri de afaceri, cursurile de formare, ajungând până la congrese. Nu sunt rare
nici conferinţele de presă, manifestările cu caracter privat. Pensiunea ,,Fata Morgana” este locul
ideal pentru acest gen de manifestări, deoarece, pe lângă serviciile specifice (închirierea sălii) oferă
un ansamblu de prestaţii tipic hoteliere (cazare, masă), care le completează pe cele dintâi şi
alcătuiesc, împreună, un produs coerent: organizarea de banchete şi reuniuni şi nu simpla închiriere
de săli.
Plajă amenajată cu piscină. În imediata apropiere a pensiunii este amenajată o plajă
nisipoasă, şi o piscină prevăzută cu sistem autonom de curăţare a apei. Plaja are o capacitate de 300
de oameni şi o lungime de circa 150 m pe malul rîului Nistru. Ea este dotată cu şezlonguri şi
umbrele de soare. Piscina are 11m lungime şi 5m lăţime şi servește drept distracţie acvatică pentru
copii şi clienţii pensiunii. Pe plajă este amenajat un mini teren de fotbal şi volei pentru
diversificarea distracţiilor. Astfel plaja dispune de cele mai bune condiţii şi standarte moderne.

43
 Distracţii şi sporturi acvatice. Albia rîului Nistru în această zonă are lăţimea de circa 2,5
km şi este înconjurată de stînci înalte şi abrupte astfel creînduse impresia unei zone muntoase în
preajma unui lac de munte. Apa este de o limpezime rar întîlnită în bazinul rîului Nistru şi are o
scurgere foarte neînsemnată, ce ne crează condiţii pentru a practica diferite genuri de distracţii
acvatice: schi de apă, plimbări cu barca şi hidrobicicleta, jet sky. La fel şi distracţiile tradiţionale
înotul şi bronzatul. Pentru practicarea acestor activităţi este organizat un punct de închiriere a
hidrobiciletelor, luntrelor cu vîsle.
Vînătoarea şi pescuitul. Pescuitul atrage îndeosebi în perioadele vară-toamnă a anului.
Bazinul rîului Nistru este bogat în diferite specii de peşti precum ar fi: carpul, somnul, ştiuca,
costraşul ş.a. Prin aceasta se explică numărul foarte mare de amatori ai pescuitului şi membrii
famililor lor care doresc să-şi petreacă zilele de odihnă în această zonă. La depărtarea de 6 km se
află Codrii din preajma satului Ţiganca ce se întind pînă în zona Orheiului. Observarea animalelor
sălbatice şi a plantelor, mai ales a rarităţilor, monumente ale naturii şi capturarea unor imagini
inedite în aparatul fotografic este o activitate turistică la fel de palpitantă şi pasionantă ca şi
vînătoarea. Mai ales rezervaţiile naturale şi rîul Nistru oferă subiecte deosebite pentru camerele foto
sau video ale iubitorilor naturii.
Paraplane şi deltaplanerism. Datorită reliefului abrupt al malurilor rîului Nistru,
curenţilor permanenţi de aer din aceste împrejurimi se crează condiţii ideale pentru practicarea
paraplanerismului şi deltaplanerismul. Instructorii licenţiaţi vă pot oferi sprigin teoretic şi practic
pentru a însuşi aceste probe sportive, în cazul cînd această activitate vă permite sănătatea şi propria
dorinţă.
Cicloturism şi motociclism. O reţea vastă şi densă de drumuri şi poteci de munte oferă
variante infinite de parcurs pentru bicicliştiii dornici de aventură şi incercarea virtuozităţii.
Automobilismul de teren si motociclismul se poate practica pe un traseu din preajmă unde s-au
organizat, in anii 80, etape a multor turnee Internaţionale de motociclism. Numeroasele drumuri
forestiere şi de căruţă care străbat dealurile din împrejurime ofera condiţii ideale pentru practicarea
sporturilor cu bicicleta, motocicleta sau mașină de teren.
Cramă. Vinurile moldoveneşti au un rafinament aparte, rar întilnit, care le conferă o ţinută
specială. Cu toate că sunt produse după cele mai noi procedee tehnologice, în ele poţi găsi acea
tentă tradiţională, cu parfum arhaic. Crama este decorată în cel mai original stil rustic, cu diverse
forme şi motive populare cioplite din lemn. Lîngă cramă este un grătar la unde se pregătesc diferite
bucate tradiţionale. Desigur atmosfera va fi încinsă de lăutarii autohtoni. Încăperea are 16 metri
lungime şi 6 metri lăţime, situată la adîncimea de cîţiva metri de la nivelul solului. Crama are 2 mari
încăperi, în prima sunt păstrate butoaiele din lemn de stejar cu o capacitate de 500 de litri fiecare, cu

44
diferite soiuri de vin din regiune, iar în a doua este organizată încăperea pentru degustarea vinului
moldovenesc.
Saună. Sauna tip finlandeză este construită integral din bîrne bine prelucrate ce oferă o
atmosferă specifică şi o nuanţă deosebită localului. Sauna este prevăzută cu antreu dotat cu
garderobe pentru 6-10 persoane, o cameră de odihnă, bazin, biliard, încăperi la mansardă. Efectul
purificant al saunei este incontestabil, în combinaţie cu aromoterapia sauna devine o placere
deosebită.
Plimbări prin împrejurimi cu caii. Nobila artă a călaritului, de-o vîrstă cu istoria, vă
oferă în Molovata, oportunitatea de a vizita locuri în care modernitatea slujeşte omul fară a-l
înlanţui şi de a asista la tradiţii a căror origine se pierde în negura timpului. O excursie calare în
împrejurimile Molovatei este o experienţă aparte. Caii vă poartă pe malurile abrupte ale Nistrului,
coastele însorite ale dealurilor, pe cîmpiile din apropiere şi prin văile din regiune.
Excursii cu corabia pe albia rîului Nistru. Plutind pe albia rîului Nistru se poate vizita
mînăstirea rupestră "Ţîpova", situată pe malul drept al Nistrului, în apropierea satului cu aceeaşi
denumire (s. Ţîpova), raionul Rezina. Mînăstirea este zidită pe vîrful unor stînci abrupte, deschizînd
o privelişte fermecătoare a luncii fluviului Nistru, fiind situată la 100 m deasupra nivelului apei.
Mănăstirea rupestră "Ţîpova" este perfect armonizată cu natura din jur, fiind săpată în roci
calcaroase. Un interes deosebit prezintă biserica "Adormirii Maicii Domnului", care este spaţioasă,
de tip bazilical, avînd pereţii tencuiţi şi calotă semisferică boltită. Odată terminată vizita celei dintîi
mînăstiri, traseul îşi urmează cursul spre cea de-a doua, şi anume, mînăstirea rupestră "Saharna",
langă satul Saharna, în defileul unde rîuleţul Saharna se varsă în fluviul Nistru. Aici impresionează
locurile pitoreşti, unde se îmbrăţişează armonios viile, livezile şi pădurile, apa fluviului Nistru,
cascadele din defileuri şi stîncile abrupte. În această călătorie este combinată plimbările cu vaporul
şi drumeţiile.
Durata sejurului. Pensiunea are o strategie, care presupune ca clientul să staţioneze 4-6
zile. Consumatorul va practica diferite activităţi zilnic: înot, bronzat, jocuri sportive, distracţii
culturale, degustarea de bucate şi vinuri, plimbări prin împrejurimi cu caii şi drumeţiile, focurile de
tabără şi excursii pe albia rîului Nistru, astfel că la sfîrşitul vacanţei sale el va pleca cu multe
amintiri de neuitat, care îl vor îndemna să revină din nou. La fel pensiunea propune ca gen de
activitate organizarea de tabere pentru elevi in perioada mai-iunie, ce pemite mărirea fluxului de
vizitatori în perioadele extrasezon.
Modalitatea de transport. Clienţii vor putea folosi transportul public şi privat, pensiunea
fiind prevăzută cu parcare. Molovata se află la 59km depărtare de Chişinău, drumul fiind în general
bun. Ieşirea din Chişinău prin sectorul Poşta Veche în direcţia Orhei. La terminarea satului Stăuceni

45
conform indicatorului M-21 ne deplasăm în direcţia Criuleni, Dubăsari. La începutul podului peste
rîul Nistru se virează la dreapta, în continuare urmînd satele Ustia, Holercani, Mărcăuţi. Vă
deplasaţi în continuare conform indicatorului rutier şi sunteţi în Molovata. Transportul de pasageri
ne oferă rute zilnic de autobus şi maxi taxi din oraşele Chişinău, Criuleni, Dubăsari, Orhei, Coşniţa.
De pe malul sting al Nistrului circulă paromul din satul Molovata Nouă de 4 ori pe zi.
Motivaţia alegerii acestui produs turistic. În ultimii ani tot mai mulţi specialişti din
lumea turismului în special, dar şi din lumea comerţului (fie el intern sau internaţional) acordă o tot
mai mare atenţie motivaţiilor de cumpărare ale consumatorilor. Motivaţiile consumatorilor de
bunuri sau servicii sunt în bună parte subiective, depinzînd de imaginea pe care aceştia şi-au creat-o
despre produs prin publicitate, utilizări anterioare sau descrieri ale altor utilizatori. Din ce în ce un
loc mai important ocupă preocupările de lansare, promovare şi comercializare a produselor – în
general şi a celor turistice în mod particular – studierea şi cunoaşterea comportamentului
consumatorului în particular sau a consumatorilor în general.
Cazarea turiștilor implică și oferirea micului dejun la un preț de 250 lei pentru o persoană
sau 400 lei pentru 2 persoane. Politica de preț este flexibilă în funcție de vârsta copiilor. Astfel,
copiii cu vârsta până la 7 ani achită 50 lei din costul cazării, cei cu vârsta cuprinsă între 7-12 ani –
50% din preț, iar copiii mai mari de 12 ani achită prețul integral. Practica demonstrează că
solicitanții pensiunii complete sunt cu preponderență turiștii autohtoni cunoscători ai bucătăriei
tradiționale. Străinii optează pentru meniuri mai ușoare și variate. Pachetele gastronomice includ 2
prânzuri și cine ”Naționale” și 2 prânzuri și cine ”Econom”. Prânzul „Naţional” se încadrează în
preţul de 200 lei per/persoană, iar cel „Econom” variază între 50 şi 200 lei per/persoană. (Anexa 9).
Perioada estivală din 2014-2015 s-a manifestat printr-un flux mare de turiști autohtoni, turiștii
preferând odihna într-un mediu liniștit, cu un sejur de scurtă durată. Dacă facem o estimare a acestui
indice în dinamică pentru perioada estivală a anilor 2010 - 2014, atunci se manifestă un trend
pozitiv, ceea ce atestă faptul că în mediu în cadrul agropensiunii în perioada estivală cel puțin 1 pat
este ocupat într-o cameră dublă.
De menționat este faptul că pensiunea ,,Fata Morgana” desfășoară mai multe activități
care îi aduc atît succes cît și clienți, acestea sunt: cazarea şi alimentarea; degustări de vinuri din
beciul propriu, saună, excursii cu corabia pe albia rîului Nistru, plimbări prin împrejurimi cu caii,
vînătoare și pescuit pentru amatori. Pe viitor pensiunea își propune îmbunătățirea serviciilor oferite
cît și a personalului calificat în domeniu.

46
 3.3. Modalitățile de promovare a serviciilor turistice din cadrul pensiunii
,,Fata Morgana”

Pentru promovarea serviciului turistic se folosesc canale de distrubuţie directe şi indirecte.

Canalele de distribuţie directe au loc loc prin intermediul publicităţii (publicitatea în cinematograf,
mass media, radio, cataloage livrate prin poştă ş.a.), promovarea vînzărilor prin intermediul
relaţiilor publice (fluturaşe, broşuri, crearea de evenimente, communicate şi conferinţă de presă
ş.a.).
Internetul a căpătat o amploare deosebită în ultimul timp acest lucru reflectîndu-se şi în
domeniul turismului astfel vom elabora unu site ce ar permite accesarea informaţiei cît mai rapid şi
detaliat. Într-un mediu turistic din ce în ce mai competitiv, combinarea resurselor mai multor
organizaţii va reprezenta soluţia optimă pentru eficienţa sporită. Aceasta va fi distribuţia indirectă şi
va viza în deosebi pieţele externe şi va presupune colaborarea cu diverse agenţii turistice interne şi
externe precum şi recomandările personale ale clienţilor care au vizitat pensiunea. Un suport
esenţial şi o colaborare strînsă va exista cu organele publice centrale şi locale, precum şi cu
organizaţiile Internaţionale care activează în domeniul turismulu rural.
Pentru promovare se va aloca un buget de 1 respectiv 1,5% din suma totală a investiției ce
inseamna intre 10000 și 15000 de euro. Pentru efectuarea spotului publicitar se vor aloca 3000 de
euro și pentru difuzarea lui în cinematografe și televiziune 5000 de euro. Pentru elaborarea sitului
vor fi alocați 1000 de euro. Publicitatea la radio va constitui 1000 euro și restul mijloacelor bănești
se vor utiliza pentru fluturașe, broșuri, cataloage și altele.
Strategia de piață. Ca prim scop va fi acapararea unei cote de piaţă de 20% din domeniul
turismului rural. Pentru aceasta compania se va lansa pe piaţă cu o strategie de preţ redus a
serviciilor sale. Va folosi o strategie de distribuţie intensivă care presupune utilizarea unui număr cît
mai mare de canale de distribuţie şi intermediari în vederea obţinerii unei acoperiri cît mai mare a
pieţei. In dependenţă de dinamica pieţei va folosi strategia creşterii, a dezvoltării activităţii pe piaţă
prin diferite metode.
Faţă de schimbările pieţei compania va implementa o strategie activă care se
caracterizează prin atitudinea întreprinderilor moderne adică preocuparea permanentă de înoire şi
perfecţionare a serviciilor sale. Faţă de gradul de segmentare a pieţei firma va avea o strategie
nediferenţiată specifică firmelor ce acţionează pe pieţe puternic segmentate dar care nu impun
modificări, serviciile sale se vor adresa tuturor segmentelor pieţei. Această strategie se foloseşte
îndeosebi cînd firma pătrunde pentru prima dată pe piaţă dorind să cîştige o poziţie cît mai bună.

47
 Materialele informative pot fi tipărite sau pe suport electronic. Cheltuielile sunt suportate
din bugetul alocat pentru marketing la nivel de destinație. S-a subliniat deja că rolul acestor
materiale este crearea unui interes ridicat pentru zona în care este amplasată pensiunea. Ele se
adresează atît vizitatorilor actuali cît și potențiali. Pentru început, nu este nevoit să realizăm
materiale foarte pretențioase: un pliant sau o broșură sunt suficiente. Prezentăm în cele ce urmează
o serie de tehnici de promovare, în corelație cu rolul pe care acestea îl pot avea.

Tabelul 10. Tehnici de promovare, importanța și rolul acestora

Tehnici de promovare Caracteristica
Celor care încă nu au vizitat destinația trebuie
să li se atragă atenția asupra destinației prin
Suscitarea atenției! publicitate, relații publice și internet. Celorlalți
clienți trebuie să li se prezinte atracțiile și
specificul destinației prin acțiuni de promovare
desfășurate de la fața locului într-un centru de
informare sau în pensiuni.
Materialele publicitare sunt concepute pentru a
stimula consumatorii să cumpere produsul
turistic. Acestea pot fi: broșuri, suplimente de
Stimularea cumpărării! ziare/reviste, hărți ale orașelor după care să se
poată face orientarea către obiectivele turistice
ale destinației, pliante, site-uri web.
Punerea la dispoziție a informațiilor privind Există în pensiuni o paletă foarte largă de
siguranța la destinație/ explicații și informații materiale informative care au rolul: - de a
despre conduita/ atitudinea care trebuie promova serviciile suplimentare oferite și de a
adoptată de turist la destinație explica modul de folosire al acestora, - de a
Promovarea unor oferte suplimentare face cunoscute ofertele speciale.

Sursa: Elaborat și adaptat de autor în baza Ghidului de Informare Turistică

De subliniat este faptul că cele mai multe dintre componentele acestei categorii de servicii
nu sunt facultative și chiar oblligatorii. Orice unitate de cazare ce își respectă clienții trebuie să
frnizeze informații privind orarul de funcționare a mijloacelor de transport, formalitățile vamale sau
de prelungire a vizei, programul manifestărilor cultural-artistice și sportive, programul acțiunilor de
agrement organizate în unitate, durata și prețul. De fapt servicul de informare realizat de unitățile
de cazare este o componentă a activității de publicitate turistică ce întrebuințează de cele mai multe
ori materiale documentare și informațiile utilizate prin intermediul companiilor promoționale.
Promovarea vînzărilor, un alt instrument de promovare, care presupune folosirea
tehnicilor şi mijloacelor de stimulare, impulsionare şi creştere a vânzărilor de bunuri şi servicii
turistice. Promovarea vânzărilor este grupul de tehnici pe care marketerii îl folosesc pentru a

48
stimula cumpărarea imediată. În funcție de beneficiarul căruia i se adresează, promovarea vânzărilor
se concretizează în:
 pentru intermediar (agenția de turism): termene de plată avantajoase, reduceri suplimentare
(discount-uri), concursuri, divizarea costurilor de publicitate;
 pentru consumatorul final (turist, excursionist, vizitator): premii, reduceri de preț, oferte
combinate (combinarea serviciilor de cazare cu diferite servicii de servire a mesei,
agrement), tombole, cu rolul de a stimula achiziția și de a folosi și alte servicii suplimentare.
[19, p. 224]
În scopul determinării atitudinii și opiniei turiștilor moldoveni vizavi de ”sejurul în spațiul
rural”, gradul de satisfacţie, cât și al motivației determinante pentru turismul rural, în perioada
septembrie - decembrie 2016, a fost efectuată o cercetare în baza unei anchete. Prin această anchetă
ne-am propus realizarea următoarelor obiective:
1. Conturarea conceptului şi a semnificaţiei turismului rural în opinia celor intervievaţi;
2. Determinarea ponderii cheltuielilor alocate vacanţelor şi agrementului;
3. Identificarea factorilor motivanţi în alegerea destinaţiilor rurale şi ieşirilor la natură;
4. Identificarea surselor informaționale în alegerea destinațiilor turistice rurale și a
pensiunilor turistice;
5. Determinarea elementelor semnificative în alegerea cazării;
6. Analiza impactului generat de vacanţele rurale pentru creşterea randamentului şi
productivităţii muncii persoanelor.
În cadrul cercetării a fost antrenat un număr de 58 respondenți de diferite vârste. Pentru
relevanța acesteia au fost selectate persoane cu diferite ocupații: lucrători calificați, specialiști în
întreprinderi, studenți, antreprenori, profesori, funcționari publici. Metoda de eşantionare a fost
preponderent aleatorie, deoarece nu s-a axat pe selecţia riguroasă a respondenţilor, fiecare element
al colectivităţii de cercetare fiind inclus în eşantion. Reprezentativitatea eşantionului a fost asigurată
de implicarea respondenţilor de diverse vârste, ocupaţii, niveluri de venit, cât şi turişti/excursionişti
în mediul rural. Pentru culegerea şi sistematizarea informaţiilor primare a fost aplicată metoda
anchetei prin chestionar (Anexa 10). Pentru evaluarea opiniilor şi atitudinii respondenţilor au fost
utilizate mai multe metode de scalare: Scala nominală; Scala interval; Scala proporţională; Metoda
ordonării rangurilor. Rezultatele obținute prin intermediul anchetării le vom interpreta în
continuare. Astfel, vîrsta respondenților anchetați se prezintă în următoarea diagramă.

49
 Pînă la 20 ani 21-30 ani 31-40 ani 41-50 ani 51-60 ani
1%
9%

27%

21%

15%
27%

Fig 9. Structura respondenților după categoria de vîrstă

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor obținute în urma anchetei

Conform datelor diagramei, conchidem că cel mai mar număr de respondenți este cuprins
între 20-30 ani -circa 27%, de aici rezultă că această categorie de vîrstă este cea care preferă odihna
la sat, în sînul naturii. Urmează categoria de vîrstă 41-50 ani - cu 21%.
La întrebarea din chestionar ”Ce pondere din venitul anual îl acrdați în mediul turismului
(vacanțelor și călătoriilor)?” am obținut următoarele răspunsuri ale celor intervievați, sistematizate
în următoarea diagramă:

veniturile anuale

14% 10%

pînă la 5% - 6 persoane
16% 6-10% - 9 persoane
11-20% - 14 pers.
21-30% - 21 pers.
peste 30% - 8 pers.

36%

24%

Figura 10. Distribuirea veniturilor respondenților pentru vacanțe în mediul rural

Sursa: Elaborat de autor în în baza datelor anchetei

50
 Conform datelor prezentate în figura de mai sus depistăm că 21 persoane din 58 își permit
ca 21-30% din venit să îl distribuie pentru excursii/vacanțe în mediul rural pe cînd 6 persoane au
răspuns că pînă la 5% din venitul anual îl cheltuie pentru turism, iar peste 30% din venitul anual 8
persoane îl cheltuie pentru vacanțe în mediul rural.
La o altă întrebare a anchetei ”Cu ce asociați turismul rural?” am obținut următorul
rezultat, reprezentat în figura ce urmează:

Asocierea turismului rural

pensiune turistică vilă în spațiul rural
camping vacanță activă (ciclism, drmeții, vînătoare, înot)

19%

31%

7%

43%

Figura 11. Distribuirea respondenților după cum asociază turismului rural

Sursa: Elaborat de autor în baza rezultatelor anchetei

În urma intervievării respondenților referitor la faptul cu ce asociază turismul rural s-a

obținut următorul rezultat: cca. 62% asociază turismul cu pensiune turistică, dintre care cred că în
cadrul pensiunii au parte de camping și vacanță activă, iar 31 % din cei anchetați asociază turismul
rural cu pensiunile sau agropensiunile din mediul rural.
La întrebarea chestionarului ”Cît ați fi dispuși să cheltuiți maxim pe zi pentru o vacanță în
mediul rural?” am obținut următoarele rezultate, reprezentate în figura ce urmează:

51
 pînă la 400 lei 400-600 lei 600-1000 lei peste 1000

5% 2%

36%

57%

Figura 12. Structura respondenților după nivelul cheltuilor maxime pentru serviciile
turistice în cadrul unei pensiuni
Sursa: elaborat de autor conform datelor anchetei efectuate

Conform datelor obținute putem menționa că 57% (33 persoane) din totalul persoanelor
chestionate au răspuns că v-or cheltui maxim 400 de lei pentru o zi în cadrul unei pensiuni, 36 % -
21 turiști v-or cheltui suma cuprinsă între 400-600 lei pe zi și doar un turist este dispus să cheltuie
1000 de lei maxim pentru serviciile turistice pentru o zi.
La finalul anchetei respondenții au avut posibilitatea de a-și exprima părerea, doleanțele și
propunerile în privința atît a chestionarului cît și a serviciilor din domeniul turismului rural.
Astfel putem menționa cîteva răspunsuri primite. Un respondent a menționat că ,,Sunt
mare pasionat a călătoriilor și în special a vacanțelor în mediul rural, fie la bunici, fie în cadrul
unei pensiuni, natura este refugiul meu, însă dată fiind situația drumurilor de la sat este foarte greu
să te decizi pentru a merge cu transportul propriu, Autoritățile țineți cont”.
Un alt turist chestionat a afirmat că ,,Turismul în Republica Moldova lasă de dorit”.
O altă persoană chestionată a menționat: ,,Capitolul turism rural în țara noastră are mult
de lucru în special infrastructura”.
Alt iubitor de turism a afirmat că ,,Este bine venit un chestionar pentru noi cei care
preferăm să ne odihnim la țară, astfel conducerea pensiunii, sperăm să vizualizeze doleanțele
noastre”.

52
 Totodată, menționăm că mulți turiști s-au abținut să răspundă acestei întrebări propuse
afirmînd că știu ei singuri - conducerea pensiunii cît și autoritățile - unde au de muncit la acest
capitol - turismul rural.
Promovarea serviciilor turistice a pensiunii necesită investiții deoarece pentru a obține
profit trebuie neapărat să investești. Datorită serviciilor de înaltă calitate oferite clienților ce se
cazează în pensiune, pensiunea se promovează, deoarece turistul care este satisfăcut de serviciile

53
oferite reclamează prietenilor săi și astfel și ei vor avea dorința să viziteze pensiunea.

tipărirea de
broșuri, cărți
de vizită, ghid
de prețuri

participarea la diferite
producerea tîrguri, conferițe, mese
filmulețelor rotunde, expoziții
turistice despre internaționale ,,TOURISM.
produs LEISURE. HOTELS”

Metode de
promovare a
pensiunii Fata
Morgana

lansarea noilor
oferte pe pagina editarea placatelor
web sau pe cu vederi despre
saitul oficial al noul obiectiv
pensiunii turistic

elaborarea unor
articole în
broșura Moldova
Turistică

54
 Figura 13. Metodele de promovare aplicate în cadrul pensiunii ,,Fata Morgana”
Sursa: Elaborat și adaptat de autor

Modalitățile de promovare a pensiunii ,,Fata Morgana” sunt diverse și anume: radiou,

panouri publicitare, diverse pliante și cărți de vizită ce sunt oferite, participarea la expoziția
internațională ,,TOURISM. LEISURE. HOTELS” desfășurată la Moldexpo. Participarea la un tîrg
de turism necesită o pregătire prealabilă și poate fi costisitoare, deoarece aici sunt incluse cheltuieli
pentru stand, pentru tipăriturile puse la dispoziție vizitatorilor studii de piață, participarea la mese
rotunde, conferințe. Pensiunea are și site-ul său oficial pe internet unde este informația necesară
turistului. (Anexa 11) Putem menționa faptul că modalitățile de promovare a produselor turistice
sunt diverse și pensiunea are nevoie de promovare pentru a se afirma și a avea cît mai mulți turiști.
În continuare prezentăm tipurile de materiale promoționale ce pot fi utilizate cu mare
eficiență în cadrul manifestărilor expoziționale, nivelul de prioritate pe care îl pot avea și scopul
care se urmărește prin intermediul practicării acestora.

Tabelul 11. Materiale promoționale în cadrul manifestărilor expoziționale

Tip Prioritate Scop
Broșură Mare Comunică imaginea către consumator
Ghid de prețuri Moderată Informează fără interacțiune personală
Fluturași Scăzută Informează succint
Cărți de vizită Mare Imagine profesională pentru turiști
Scrisori Mare Imagine profesională
Sursa: Elaborat de autor

Însă, eficiența materialelor tipărite trebuie monitorizată permanent, în cadrul studiilor de

piață, pentru acțiunile ulterioare din cadrul tîrgurilor sau expozițiilor: elaborarea acestora în exces
conduce la cheltuieli suplimentare. Acestea ar putea fi utilizate și cu alte ocazii.
 

55
 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Activitatea turistică se numără printre fenomenele care s-au impus în epoca contemporană,
evoluţia sa fiind caracterizată de o continuă înnoire a ofertei turistice, în special prin dezvoltarea
unei game de produse turistice noi.
Pentru pensiunea ,,Fata Morgana” de pe piaţa serviciilor turistice a devenit primordială
diversificarea (oferte cât mai atractive, preţuri cât mai avantajoase, stabilirea acestor preţuri şi în
funcţie de concurenţa în domeniu, etc). În decursul celor șapte ani de existenţă această pensiune s-a
confruntat cu multe probleme, care nu au făcut-o decât să o întărească şi să o modeleze pe cerinţele
pieţii. Cu un început modest, datorită conducerii şi echipei manageriale de care a avut parte
pensiunea a ajuns în sfârşit la un punct de echilibru în ceea ce priveşte piaţa căreia se adresează,
numărului de clienţi vizaţi, adaptarea ofertei în funcţie de cerinţele consumatorilor.
“Fata Morgana” oferă soluţii de cazare, conferinţe, alimentaţie publică şi divertisment.
Din studiul realizat asupra pieței reiese faptul că locul acesteia faţă de concurenţa existentă în țară
este superior din punct de vedere al serviciilor prestate atât ca număr cît şi calitate. Serviciile oferite
de pensiunea “Fata Morgana” sunt apreciate, atât din punctul de vedere al operativităţii cât şi din
cel al amabilităţii personalului. Întotdeauna atunci când clienţii sosesc la “Fata Morgana” ei sunt
întâmpinaţi într-un mod foarte amabil şi plăcut, fiind ajutaţi în obţinerea oricăror informaţii
necesare lor. Profesionalismul personalului din cadrul serviciului de primire ajută clienţii pensiunii
să beneficieze de condiţii foarte bune, de comunicare şi corespondenţă, extrem de necesare şi
importante mai ales în cazul organizării unor întâlniri de afaceri.
Serviciul de cazare este oferit de camere care sunt frumos şi plăcut amenajate, dotate cu
mini bar, televizor iar serviciile de întreţinere şi curăţenie respectând normele de igienă şi calitate.
Amplasamentul camerelor oferă o atmosferă liniştită, intimă cu un peisaj nemaipomenit.
Referitor la serviciul de alimentaţie se apreciază varietatea meniului, complexitatea
acestuia, precum şi modul impecabil de prezentare, elemente care satisfac cele mai rafinate şi
pretenţioase gusturi. Ideea alegerii unui mic dejun tip bufet se dovedeşte inspirată în condiţiile în
care produsele sunt extrem de variate, fiind scurtat considerabil timpul de satisfacere a cererii.
În cazul serviciilor suplimentare oferite de pensiunea “Fata Morgana” este foarte
apreciată dotarea foarte bună a sălii de conferinţe precum şi facilităţile oferite în susţinerea la
standarde ridicate a conferinţelor.
Motivele pentru care un turist alege pensiunea Fata Morgana sunt următoarele:
 Localizarea pe malul rîului ,,Nistru”

56
  Pensiunea modernizată, la standarde ridicate;
 Calitate înaltă la preț redus;
 Reduceri de tarife şi alte facilităţi pentru clienţii fideli;
Propuneri de ameliorare calitativă :
Folosirea unor standarde operaţionale, ca un posibil cod al lucrătorilor pensiunii “Fata
Morgana” şi anume:
 Clientul este cea mai importantă persoană;
 Clientul nu depinde de noi, noi depindem de el;
 Clientul nu este o întrerupere a muncii noastre, el este scopul ei;
 Clientul ne face o favoare când stă în pensiunea nostră, noi îi facem o favoare servindu-l;
 Clientul nu este străin în munca noastră, el este parte a acesteia;
 Clientul este sângele viu al activităţii pensiunii şi al oricărei operaţii din pensiune.
În timp, natura produselor din pensiune trebuie să evolueze potrivit nevoilor clienţilor. De
aceea cunoaşterea clientelei este o condiţie obliagtorie a pensiunii, lucru care se realizează prin
culegerea sistematică a datelor despre clienţi din fişa de anunţare a sosirii. Însă noi credem că este
necesară folosirea de chestionare de opinie. Chestionarele de opinie pot să cuprindă întrebări
referiotare la:
 Originea clienţilor (ţara de provenienţă) ;
 Mijlocul de transport utilizat;
 Vârsta, profesia, sexul;
 Tipul clientelei (individuală sau de grup, cu sau fără rezervare, V.I.P. , client „al casei”
 Calitatea serviciilor;
 Preţurile şi tarifele practicate de pensiune;
 Sugestiile clienţilor.
Am ales pensiunea “Fata Morgana” ca subiect al actualei lucrări datorită faptului că am
avut ocazia de a cunoaște echipa acestei minunate pensiuni ARTIC NOVA S.R.L. și turismul în
general este un domeniu faţă de care sunt deosebit de atras. În urma cercetării cantitative efectuate
am determinat că conceptul de turism în mediul rural/produsul turistic rural este unul încă
neidentificat în opinia respondenţilor anchetați, iar principalele motivaţii în alegerea destinaţiilor
turistice constituie evadarea la natură, odihna şi recreerea (29% din totalul respondenților). Am avut
o deosebită plăcere de a fi și eu vizitator-excursionist al minunatei pensiuni și să fac cunoștință cu
împrejurimile, natura și bucatele cu gust unic. Domnul Anatol Crețu s-a lăudat și cu un proiect nou
ce urmează a fi aplicat, care din spusele sale va fi o investiție pe termen lung și odată cu timpul va
deveni și unul din cele mai reprezentative proiecte pentru pensiunea Fata Morgana.

57
 BIBLIOGRAFIE:

1. Legea cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova, nr.

352-XVI din 24.11.2006. În: Monitorul Oficial nr.14-17/40 din 02.02.2007
2. Norme metodologice şi criterii de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de
cazare şi de servire a mesei. Hotărârea Guvernului nr.643 din 27.05.2003. În: Monitorul Oficial nr.
99-103 din 06.06.2003
3. Programul Naţional ”Satul Moldovenesc” (2005-2015), Hotărârea Guvernului nr.242 din 1
martie 2005. În: Monitorul Oficial nr. 071 din 20.05.2005, abrogat prin Hotărârea Guvernului nr.
796, din 25.10.2012
4. Strategia de Dezvoltare a Turismului ”Turism 2020”, Hotărârea Guvernului nr. 338 din
19.05.2014. În: Monitorul Oficial nr. 127-133, art nr. 370 din 23.05.2014
5. Glăvan V. Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism. București: Editura
Economică, 2003. 216 p.
6. Minciu R. Economia Turismului, București: Editura Uranius 2005. – 312 p(p.26)
7. Minciu R. Economia Turismului, București: Editura Uranius 2005. – 312 p (p.27).
8. Miron V. Turismul rural în Moldova, Îndrumar pentru autoritățile publice locale. Chișinău:
Știința, 2002, 116 p.
9. Miron V. Turismul rural în Republica Moldova: Îndrumar pentru autoritățile publice locale.
Chișinău: Editura Știința, 2002. – 120p,( p. 88)
10. Nistoreanu p. ,,Management în turism”, București: A.S.E., 2002. – 222 p.(p. 79)
11. Platon Nicolae, Organizarea și gestionarea afacerilor în domeniul turismului rural, Chișinău-
2015, pag 7).
12. Platon N.,,Organizarea și gestionarea afacerilor în domeniul turismului rural”, Chișinău-2015,
pag 31-33.
13. Platon Nicolae, Organizarea și gestionarea afacerilor în domeniul turismului rural, Chișinău-
2015, p.193).
14. Glăvan V., Platon N., Rusu V. Managementul turismului rural în Republica Moldova:
probleme, realități și perspective. Chișinău: Bons-Offices, 2004. 144 p.
15. Jolondcovshi A., Florea S. Turismul ecologic și rural: realități și perspective. Chișinău:
Prometeu, 2001. 103 p.

58
16. Joloncovschi A. , Florea S. „Turismul ecologic și rural: realități și perspective. Chișinău :
Editura Prometeu, 2001. – 157 p. (pag 73)
17. Miron V., Miron M. Afaceri în turismul rural, amenajarea și tehnologia deservirii oaspeților în
pensiunea turistică. Chișinău: Agenția de Dezvoltare Rurală, 2005. 112 p.
18. Nistoreanu P., Ghereș M., coordonatori. Turism rural, tratat. București: C.H.Beck, 2010. 280 p.
p.224
19. ,,Managementul turismului rural în Republica Moldova: probleme, realități și perspective”,
Chișinău: Bons-Offices, 2004, Glăvan V., Platon N., Rusu V.
20. ,,Turismul rural românesc, Actualitate și perspective”, Vol. II. Iași: Perfomantica, 2008, Talabă
I., Haller A. P., Talpas J.,
21. Articolulul prezentat în 9 decembrie 2015, autori: Viorel Miron, Petru Tomiță, conf.univ.doctor
în șt.economice UASM, Recenzie științifică dr.habilitat în Economie Pavel Movileanu,
manualul ,,Agricultura Moldovei”, pag 4-5.
22. Агаларова Е. Г,Косинова Е. А. Особенности формирования агротуристического рынка
в России // Молодой ученый. — 2012. № 11. p. 140-143].
23. Проект развития сельского туризма в Черноморском районе АРК Симферополь
//Торгово-промышленная палата Крыма // Крымская ассоциация сельского зеленого туризма,
2011
24. Raport de evaluare a implementării Strategiei de Dezvoltare a Turismului în perioada 2003-
2012. Elaborat de Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova. Chișinău, 2012. Disponibil:
http://adtm.md/wp-content/uploads/2013/01/EG-Raport-SDT-2012-ADTM.pdf
25. Revista Journal ,,ECONOMICA” nr.1 (65) 2009, Conf. Univ. Dr. Roman Livandovschi, pag.
85- 86.
26. Revista ECONOMIST, nr 36(477), miercuri, 21 februarie 2007, autor Vlad Frunză, pag 12
27. Revista lunară științifico-consultativă în management ,,Fin Consultant” ,,Turismul
moldovenesc – locomotivă a economiei naționale? autor Svatlana Lazăr, pag 34-38.
28. Ziarul TIMPUL local ediția de vineri, 29 ianuarie 2016, pag 5
29. http://lex.justice.md/index.php?action=view&id=353037&lang=1&view=doc
30. http://turism.gov.md/
31. http://fatamorgana.md/
32. https://www.slideshare.net/ghenador/strategia-de-dezvoltare-a-turismului-turism-2020
33. http://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/704271_md_3_md.pdf

59
ANEXE

60