Psihodiagnoza aptitudinilor şi inteligenţei (curs 10)

Platforma de evaluare psihologică Cognitrom Assessment System (CAS)

Reprezintă la ora actuală cel mai complex sistem de evaluare psihologică de pe piaţa
românească. Ea face posibilă:
 evaluarea psihologică individuală (aptitudini cognitive, personalitate, emoţii, interese
etc.);
 evaluarea, selecţia şi recrutarea personalului, în funcţie de cerinţele ocupaţionale sau ale
postului;
 construcţia de profile psihoprofesionale pentru orice post;
 transferul datelor dintr-un tip de evaluare psihologică în altul;
 stocarea, upgradarea şi reutilizarea datelor obţinute la testare;
 actualizarea şi îmbogăţirea permanentă atât a instrumentelor de evaluare cât şi a
cunoştinţelor utilizatorului.

CAS porneşte de la ecuaţia fundamentală a expertizei:

Expertiza = cunoştinţele utilizatorului + calitatea instrumentelor.

Platforma CAS permite atât instruirea permanentă a utilizatorului, cât şi upgradarea permanentă
a instrumentelor. În plus, pe platformă se poate încărca un număr nelimitat de teste.

Este alcătuită din două componente principale:

1)      Evaluarea psihologică individuală
2)      Evaluarea şi selecţia de personal

Evaluarea psihologică individuală

Această componentă conţine:

23 de teste de evaluare a abilităţilor cognitive;
3 inventare de personalitate;
1 chestionar de evaluare a intereselor profesionale;
4 scale de evaluare a emoţiilor

Evaluarea şi selecţia de personal

Această componentă permite utilizatorului:

- să construiască Profilul postului pentru care se face evaluarea şi selecţia personalului.
Construcţia profilului postului se poate face utilizând un şablon rezultat din aplicarea
metodelor de analiză ocupaţională.
- să realizeze Profilul psihologic al candidatului
- să realizeze Raportul de potrivire cu postul a profilului psihologic al candidatului
- să realizeze Ierarhizarea candidaţilor care au concurat pe un post, în funcţie de gradul
de potrivire al profilului individual cu profilul postului
 CAS reuşeşte să aducă instrumentele de măsurare la nivelul teoriilor actuale. Principiul pe
baza căruia s-a reuşit acest lucru a fost următorul: cele mai relevante şi mai valide sarcini cognitive au
fost standardizate şi etalonate, devenind teste. În consecinţă, fiecare test are în spate zeci şi sute de
cercetări experimentale, ceea ce garantează validitatea sa de construct.

Aptitudinile măsurate de CAS

CAS măsoară aptitudinile cognitive, adică principalele noastre capacităţi endogene de
prelucrare a informaţiei. Orice sarcină pe care trebuie să o executăm, de la punerea unei cărămizi într-
un zid sau ridicarea unei greutăţi până la cercetarea ştiinţifică sau managementul unei companii
necesită prelucrare de informaţie. Cantitatea şi complexitatea procesării de informaţie variază în funcţie
de natura sarcinii, dar prelucrările informaţionale sunt tot timpul prezente. Ca atare aptitudinile
cognitive sunt cei mai stabili şi cei mai puternici factori implicaţi în performanţele noastre.
Metaanalize recente au demonstrat că aptitudinile cognitive sunt principalul predictor în: a)
performanţa de lucru; b) parcurgerea cu succes a unei pregătiri academice sau profesionale (Carrol,
1993; Wright şi colab., 1995). Dobândesc caracterul de aptitudini cognitive acele abilităţi care sunt
relativ stabile în timp şi mai puţin contaminate de cunoştinţe (Carrol, 1993).

1. Abilitatea generală de învăţare

Test Descriere
1. Raţionament analitic Evaluează capacitatea subiectului de a obţine informaţii noi din
  combinarea celor deja existente.
2. Transfer analogic Evaluează acele procese care ne oferă posibilitatea rezolvării de noi
  probleme pe baza similitudinii cu probleme deja rezolvate.
3. Flexibilitatea Evaluează capacitatea de a schimba rapid criteriul de categorizare şi
categorizării de a grupa obiectele pe baza noului criteriu.
 
4. Inhibiţie cognitivă şi Evaluează capacitatea de a ignora fluxurile informaţionale
memorie de scurtă nerelevante în raport cu sarcina de rezolvat precum şi retenţia,
durată pentru un scurt timp, a informaţiilor în memorie.
 
5. Memoria de lucru Evaluează capacitatea sistemului cognitiv de a stoca pe o durată
scurtă de timp informaţii relevante din punct de vedere al sarcinii şi
de a opera în paralel cu aceste informaţii.
6. Interferenţa Evaluează capacitatea de a rezista la intruziunile altor fluxuri
cognitivă informaţionale decât cel relevant pentru sarcină.
7. Atenţia concentrată Evaluează capacitatea de concentrare a atenţiei prin sarcini de
amorsaj negativ.

Aşa cum apare operaţionalizată prin aceste teste, abilitatea generală de învăţare apare ca o rezultantă a
asimilării selective de noi cunoştinţe (ce implică concentrarea atenţiei şi rezistenţa la interferenţă), a
organizării lor în memorie (inhibiţia cognitivă) şi a operării cu cunoştinţe (prin raţionament,
categorizare şi transferul lor la probleme similare, sau activare în  memoria de lucru).
2. Aptitudinea verbală

Test Descriere
Vocabular Evaluează capacitatea de a opera cu sensul cuvintelor, pentru a
stabili gradul de apropiere semantică.
Sintaxă Evaluează abilitatea de a construi propoziţii şi fraze.
Înţelegerea Evaluează capacitatea de a deriva sensul adecvat al unui text citit şi
textelor de a face inferenţe pe baza textului.

Abilităţile verbale rezultă din capacitatea subiectului de a înţelege sensul cuvintelor (lexicul), de a
combina unităţile lexicale pe baza unor reguli gramaticale (sintaxă) şi de a înţelege textele, prin
efectuarea de inferenţe adecvate.

3. Aptitudinea numerică

Teste Descriere
Calcul numeric Evaluează capacitatea de a realiza rapid şi corect
calcule matematice simple utilizând cele patru
operaţii aritmetice: adunare, scădere, înmulţire,
împărţire.
Raţionament Evaluează capacitatea de a face raţionamente pe
matematic baza unor şiruri numerice.

Aptitudinea numerică este o rezultantă a calculului şi raţionamentului matematic. Deşi apropiate, cele
două procese – de calcul numeric şi de raţionament – sunt componente distincte. Ele sunt distribuite
diferit pe sexe, grupuri de vârstă etc. şi exprimă faţete diferite ale aceleiaşi aptitudini.

4. Aptitudinea spaţială

Teste Descriere
Imagini mintale Evaluează capacitatea unei persoane de a
– transformări transforma reprezentările imagistice, în particular
prin rotire.
Orientare Evaluează capacitatea unei persoane de a analiza un
spaţială câmp de stimuli dintr-o perspectivă dată şi de a oferi
informaţii despre acel câmp, pornind de la o nouă
perspectivă cerută.
Generare de Evaluează capacitatea unei persoane de a reţine
imagini mintal o serie de imagini şi apoi de a le combina.

Capacitatea de a genera, reţine şi transforma imagini vizuale abstracte are trei faţete, aşa cum arată şi
studiile de metaanaliză (Linn & Peterson, 1985):
a)      abilitatea de a transforma imagini;
b)      abilitatea de a opera într-un câmp perceptiv privit din diferite perspective (orientarea);
c)      abilitatea de a genera imagini noi din compunerea celor existente.
5. Aptitudinea de percepţie a formei

Test Descriere
Constanţa formei Evaluează abilitatea de percepere a constanţei
formei obiectelor.
Perceperea Evaluează abilitatea de percepere a detaliilor din
detaliilor materialele grafice şi obiecte.
Analiza Evaluează abilitatea de discriminare figură-fond.
perceptuală
complexă

Abilităţile de percepţie a formei integrează trei tipuri de operaţii:

a)      identificarea constanţei formei;
b)      detecţia detaliilor unei figuri complexe;
c)      analiza unei figuri perceptive complexe (discriminarea figură-fond).

6. Abilităţi funcţionăreşti

Test Descriere
Abilităţi Testul evaluează trei aspecte:
funcţionăreşti a)    perceperea detaliilor din materiale scrise si
tabele;
b)    identificarea diferenţelor dintre original şi
copie;
c)     identificarea şi corectarea cuvintelor şi
cifrelor într-un text.

Scalele de măsurare a abilităţilor funcţionăreşti au rezultat din analiza muncii funcţionarilor şi din
corelarea cu modalităţile de evaluare a acestor abilităţi prin instrumente deja validate (ex. GATB,
pentru mediile americane şi europene). Este implicat un singur factor.

7. Rapiditatea în reacţii

Teste Descriere
Timp de reacţie Măsoară rapiditatea reacţiei motorii la
simplu apariţia unui stimul.
Timp de reacţie în Măsoară rapiditatea alegerii între două
alegeri situaţii-stimul.
Timp de reacţie în Măsoară rapiditatea reactualizării unei
accesarea memoriei informaţii din memorie.

Rapiditatea reacţiilor se evaluează cel mai acurat prin combinarea timpilor de reacţie şi reflectă
procesări diferite ale informaţiei.
8. Capacitatea decizională

Testul de capacitate decizională măsoară raţionalitatea decidentului, abilitatea sa de a evita

indecizia sau posibilele distorsiuni care pot apărea în procesul decizional. Fiind vorba de un
singur test, rezultat din operaţionalizarea constructului, acesta saturează un singur factor.

Etalonarea
Eşantioanele folosite pentru adaptarea şi etalonarea probelor sunt reprezentative la nivel
naţional pentru grupele de vârstă studiate. Etaloanele au fost construite pentru o populaţie cu vârsta
cuprinsă între 12 şi 50 de ani, iar rezultatele pentru cei care depăşesc această vârstă pot fi raportate la
normele pentru adulţii de peste 30 de ani.
Pentru testele incluse în CAS s-au utilizat etaloane cu 5 clase normalizate, procentele
corespunzătoare fiind: 6,7%, 24,2%, 38,2%, 24,2%, 6,7%.
Semnificaţia încadrării unui scor într-o clasă normalizată este următoarea:
 Clasa 5 - nivel foarte bun - subiectul are o performanţă mai bună decât 93,3% din populaţie:
 Clasa 4 - nivel bun - subiectul are o performanţă mai bună decât 69,1% din populaţie:
 Clasa 3 - nivel mediu - subiectul are o performanţă mai bună decât 30,9% din populaţie:
 Clasa 2 - nivel slab - subiectul are o performanţă mai bună decât 6,7 % din populaţie:
 Clasa 1 - nivel foarte slab - subiectul are o performanţă care-l încadrează între cei mai slabi 6,7
% din populaţie:
Cele cinci clase desemnează, de asemenea, intervale de performanţă. Întrucât ele sunt ordonate,
dispersia în interiorul unui interval e redusă şi diferenţa dintre intervale e constantă, adică de 1σ.
Nivelurile de performanţă constituie, cu o anumită aproximaţie, o scală de intervale, pe care se pot face
operaţii aritmetice.
Etaloanele au fost construite separat pentru fiecare test pe sexe, respectiv pe patru intervale de
vârstă: 12- 15 ani, 16- 18 ani, 19- 29 ani şi peste 30 de ani, cuprinzând în final un număr minim/test de
1000 persoane. Nivelul aptitudinii a rezultat din media ponderată a nivelurilor testelor aferente,
considerată ca o scală de intervale. Nivelul aptitudinii desemnează tot un interval de performanţă, nu o
cotă discretă, punctuală.

 
 
 

Bibliografie:
www.cognitrom.ro
Bateria de teste psihologice de aptitudini cognitive, Manual de utilizare (2003). Cluj-Napoca: Edit.
ASCR.