LICEUL TEORETIC „ION BARBU” PITEȘTI

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

AN ȘCOLAR 2020-2021

REFERAT

PROFESOR COORDONATOR:

ADINA NICOLAE

ELEV: TUDOSE NICOLAS

 LICEUL TEORETIC „ION BARBU” PITEȘTI
LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

AN ȘCOLAR 2020-2021

VIAȚA ȘI ACTIVITATEA MARELUI POET

„MIHAI EMINESCU”

PITEȘTI

2020-202
 CUPRINS

Pagina
Introducere

Capitolul I. Introducere.......................................................................................................4

Capitolul II. Familie............................................................................................................5

Capitolul III. Copilărie........................................................................................................6

Capitolul IV. Cariera...........................................................................................................7

Capitolul V. Moartea...........................................................................................................8

Concluzii.............................................................................................................................9

Bibliografie.........................................................................................................................9
 INTRODUCERE

Cap I. Introducere

Mihai Eminescu, născut pe data de 15 ianuarie 1850 la Botoșani, Moldova a fost un poet,
prozator, jurnalist român și ales post-mortem membru al Academie. Primul nume al acestuia a fost
Mihai Eminovici, a făcut parte dintr-o familia de țărani români.

În familie au fost in total 11 copii, iar Mihai Eminescu a fost al șapte-lea frate. Tatăl lui Gheorge
Eminovici si mama lui Raluca Eminovici împreuna de cei 11 copii au trăit in nordul Moldovei.

A fost o voce poetica foarte importantă din literatura română. Mihai Eminescu este primul care a
făcut din limba română un adevărat obiect de artă, în condițiile în care poezia românească, nesigură,
se afla abia la începuturile sale. Acesta a studiat si a studiat filosofia, dreptul, medicina, a fost
interesat de economie, sociologie și alte discipline.

Eminescu a lucrat si ca redactor la Timpul, ziarul oficial al Partidului Conservator. A publicat primul
său poem la vârsta de 16 ani iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Întreaga sa activitate de ziarist
a fost pusă în slujba dreptului la existența națională a poporului român, susținând în articolele sale
cauza românilor din Transilvania și din Bucovina.

Semnătura acestuia
Cap II. Familie
Plecat din sânul familiei, reușind să se descurce singur, Gheorghe Eminovici s-a căsătorit cu
Raluca Jurașcu în primăvara anului 1840, iar la 12 mai 1841 a primit titlul de căminar de la
vodă Mihail Grigore Sturza.

Aceștia își întemeiază o familia formata din 11 copii.

În anul 1841 se naște Șerban, primul băiat al familiei. Acesta studiază medicina în Austria, la
Viena, dar pe data de 30 noiembrie 1874 se îmbolnăvește de tuberculoză și moare la Berlin la
vârsta de 67 de ani.

În 1843 se naște Niculae, al 2-lea băiat al familiei. Acesta duce o viață simpla și se sinucide în
1884, la Ipotești la vârsta de 41 de ani.

În 1844 se naște Iorgu, al 3-lea băiat al familiei. Acesta studiază la Academia Militară din
Berlin. Și are o viață și o carieră de succes, dar pe data de 1873 la vârsta de 29 de ani din pricina
unei răceli contractate în timpul unei misiuni acesta moare.

În 1845 se naște Ruxandra, prima fată a familiei Eminovici. Aceasta moare la o perioadă foarte
scurta după botez în copilărie din cauze necunoscute.

În anul 1846 se naște Ilie, al 4-lea băiat al familiei. Acesta a fost partenerul de joacă al marelui
poet. Ilie moare la vârsta de 17 ani în anul 1863 din pricina unei epidemii de tifos.

În 1848 se naște Maria, a 2-a fata a familiei. Aceasta moare la vârsta de numai șase ani și
jumătate.

În anul 1852 se naște Aglae (Aglaia),a 3-a fata a familiei. Aceasta a fost căsătorită de două ori
și a avut doi băieți, pe Ioan și pe George. A fost renumită pentru frumusețea ei, Aglaia a
influențat cariera muzicală a lui Ciprian Porumbescu și a lui Teodor Flondor, fiind o pianistă
de excepție. Aceasta moare la vârsta de 49 ani.

În 1850 se naște Mihai Eminescu, al 5-lea băiat al familiei. Acesta moare în 1889, la vârsta de
39 de ani datorita Alienație mentală în stare de demență.

În anul 1854 vine pe lume Harieta, a 4-a fata a familiei. Era sora mai mică a poetului, cea care
l-a îngrijit pe acesta după instaurarea bolii. „Era o femeie de o deșteptăciune naturală,
deși învățase singură să scrie. Aceasta a murit în sărăcie la vârsta de 35 de ani, la câteva luni
după decesul fratelui ei, Mihail.

În anul 1856 se naște Matei, al 6-lea băiat al familie. Singurul din familie care a lăsat urmași
direcți cu numele Eminescu. Matei a studiat Politehnica la Praga și a devenit căpitan în armata
română. Acesta s-a luptat cu Titu Maiorescu, încercând să împiedice publicarea operei
postume. Acesta a murit in 1929 la vârsta de 73 de ani, fiind cel mai longeviv membru al
familiei lui Eminescu.

Ultimul copil este Vasile. Acesta moare la un an și jumătate, nefiind cunoscut anul nașterii sau
al decesului.

Cap III: Copilărie

Poetul a crescut aproape țărănește la Ipotești, sat sărăcăcios, așezat într-o vale închisă de
dealuri odată împădurite. Casa lui Eminovici era gospodărească, avea pridvor larg cu trepte,
odăi, șoproane, hambare, livadă, tei imenși. Poetul cutreiera pădurile cu o carte in mână si nu
dormea acasă, acesta ajungea sa doarmă de obicei pe malul apelor.

Nu se știe unde a învățat în primele două clase primare. Acesta a invățat in clasa a III-a la
școala primară National Hauptschule de la Cernăuți. La finalul clasei a III-a este clasificat al
15-lea dintre cei 72 de elevi. Frecventează aici și clasa a IV-a.

Are ca învățători pe Ioan Litviniuc și Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre
didactice cu experiență, învățătorii săi participă la viața culturală și întocmesc manuale
școlare. Termină școala primară cu rezultate bune la învățătură. A terminat clasa a IV-a
clasificat al 5-lea din 82 de elevi.

Între 1860 și 1861 a fost înscris la Obergymnasium din Cernăuți, singura instituție de
învățământ liceal la acea dată din Ducatul Bucovinei, din 1775 parte a Imperiului
Habsburgic. În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deși avea o situație bună la
învățătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română
calificativul vorzüglich (eminent). Plecând de vacanța Paștelui la Ipotești, nu s-a mai întors la
școală.
 Casa lui Mihai Eminescu

Cap IV: Carieră

La 5 octombrie 1864, Eminovici a intrat ca practicant la Tribunalul din Botoșani, apoi, peste
puțin timp, a fost copist la comitetul permanent județean. La 5 martie 1865, Eminovici a
demisionat

A intenționat să-și continue studiile, dar nu și-a realizat proiectul. În iunie 1866 a părăsit
Bucovina și s-a stabilit la Blaj cu intenția mărturisită de a-și reîncepe studiile. În perioada 27
- 28 august 1866, a participat la adunarea anuală a ASTREI, la Alba Iulia. În toamnă, a
părăsit Blajul și a mers la Sibiu, unde a fost prezentat lui Nicolae Densușianu. De aici a trecut
munții și a ajuns la București.

În 1867 a intrat ca sufleor și copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale, apoi secretar în
formația lui Mihail Pascaly și, la recomandarea acestuia, sufleor și copist la Teatrul Național,
unde îl cunoaște pe I. L. Caragiale. Cu această trupă face turnee la Brăila, Galați, Giurgiu,
Ploiești. A continuat să publice în Familia; a scris poezii, drame, fragmente de roman, rămase
în manuscris; a făcut traduceri din germană .

Este angajat ca sufleor în trupa lui Mihail Pascaly, care concentrase mai multe forțe teatrale:
Matei Millo, Fanny Tardini-Vlădicescu și actori din trupa lui Iorgu Caragiale. În timpul verii,
aceasta trupă a jucat la Brașov, Sibiu, Lugoj, Timișoara, Arad și la Teatrul din Oravița. Iosif
Vulcan l-a întâlnit cu ocazia acestui turneu și a obținut de la Eminescu poeziile La o artistă și
Amorul unei marmure, publicate apoi în Familia din 18/30 august și 19 septembrie/1
octombrie. Văzând aceste poezii în Familia, căminarul Gheorghe Eminovici află de soarta

fiului său, rătăcitor în lume. Stabilit în București, Eminescu a făcut cunoștință cu I. L.

Caragiale. Pascaly, fiind mulțumit de Eminescu, l-a angajat ca sufleor a doua oară și copist al
Teatrului Național. În 29 septembrie, Eminescu semnează contractul legal în această calitate.
Obține de la Pascaly o cameră de locuit, în schimb, însă, se obligă să traducă pentru marele
actor Arta reprezentării dramatice - Dezvoltată științific și în legătura ei organică de
profesorul Heinrich Theodor Rötscher (după ediția a II-a). Traducerea, neterminată, scrisă pe
mai multe sute de pagini, se află printre manuscrisele rămase. Acum începe și proiectul său
de roman Geniu pustiu.

Cap V: Moartea

Pe data de 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București Eminescu a fost internat și apoi
transportat la sanatoriul Caritas. Acesta a fost examinat de doctori pe 20 martie 1889.
Concluzia raportului medical a fost următoarea: “dl. Mihail Eminescu este atins de alienație
mintală în formă de demență, stare care reclamă șederea sa într-un institut.

Mihai Eminescu se stinge din viață în condiții dubioase și interpretate diferit în mai multe
surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în zori - ora 3) în casa de sănătate a doctorului Șuțu. E
înmormântat la București, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de la Școala
Normală de Institutori. În "Viața lui Mihai Eminescu” ( 1932), G. Călinescu a scris aceste
emoționate cuvinte despre moartea poetului: "Astfel se stinse în al optulea lustru de viața cel
mai mare poet, pe care l-a ivit și-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în
albie și peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, și câte o stea va vesteji pe cer
în depărtări, până când acest pământ sa-și strângă toate sevele și să le ridice în țeava subțire a
altui crin de tăria parfumurilor sale".
 Concluzii

Mihai Eminescu a fost o foarte importantă voce poetică din literatura română .Prin poeziile
scrise de acesta este redata in mare parte natura si dragostea

După părerea mea Mihai Eminescu a fost cel mai îndrăgit poet, prozator și jurnalist român, a
fost socotit de cititorii români și de critica literară.

El a fost un poet iscusit, a scris niște poezii extrem de frumoase și a fost foarte talentat,
având diverse funcții.

Bibliografie

-ro.wikipedia.org

-ro.scribd.com

-www.istoria.md

- G.Călinescu „Viața (și opera) lui Mihai Eminescu”