8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

Recuperarea traumatismelor genunchiului in

practica sportiva

Ca suprafata de alunecare, genunchiul este cea mai mare

articulatie a corpului, fiind in acelasi timp si cea mai complicata
din punct de vedere al structurilor intraarticulare. Ca articulatie
intermediara a membrului inferior, participa la functia acestuia
atat in asigurarea staticii, a momentului de sprijin in mers, cat si la

asigurarea dinamicii mersului prin ridicarea piciorului si

orientarea acestuia in functie de denivelarile terenului in
momentul de balans. Genunchiul participa la o serie de activitati
uzuale ( stat pe scaun, incaltat, ridicarea unui obiect, etc ), ca si la
unele activitati profesionale, ceea ce explica rolul lui in
mentinerea unui indice functional bun.

Miscarea genunchiului nu este doar de flexie – extensie, automat

asociindu-se si o miscare de rotatie: din momentul inceperii flexiei
se asociaza o rotatie interna, care ajunge la cca 15 grade la o flexie
de 90 grade; in extensie se deroteaza, iar pe ultimele grade de
extensie se produce si o rotatie externa.

Exista o stabilitate pasiva si una activa a genunchiului, asigurate

diferit.

1) Stabilitatea pasiva este realizata de :

- forma suprafetelor articulare, cu corectarile aduse de cartilaj si

de meniscuri

- formatiunile capsuloligamentare:

   Intern: ligamentul colateral intern ( tibial ), ligamentul

capsular intern;

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 1/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

   Extern: fascia lata – bandeleta iliotibiala – ligamentul

colateral extern ( peronier ), tendonul popliteului;
   Posterior: ligamentul posterior (Winslow );

  Anterior: tendonul rotulian si fascia genunchiului;



   Central: ligamentele incrucisate.

Aceste formatiuni definitiveaza si axele de miscare.

- axele anatomice femurotibiale asigura extensiei genunchiului o

stabilitate perfecta, fara sa intre ligamentele in joc. In miscarea de
flexie axele se deregleaza si apare varus-ul , care este blocat de
rotatia interna. La aparitia valgus-ului se produce rotatia externa.
Daca in extensia genunchiului controlul stabilitatii unipodale este
bine asigurat prin elementele de structura, plus contractia
musculara, nu acelasi lucru se intampla in flexie.

2) Stabilitatea activa este realizata de muschi.

Vastii sunt extensori puternici ai genunchiului, impreuna cu

dreptul anterior. Toate cele 4 capete ale cvadricepsului actioneaza
in extensia ganmbei, cu sau fara incarcare, in lant kinetic inchis
sau in lant kinetic deschis.

Popliteul este un rotator medial al tibiei, ramanand continuu in

activitate in pozitii de genuflexiune, ajutand ligamentul incrucisat
posterior sa previna dislocarea inainte a genunchiului.

Am vazut ca ischiogambierii au actiune si asupra soldului, si

asupra genunchiului. Primul lor rol este de extensori ai CF, ca si de
flexori si rotatori ai tibiei.

Bicepsul femural este un rotator extern al CF in extensie si

adductie si doar in mai putin de jumatate din cazuri executa si
rotatia externa a genunchiului.

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 2/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

Semimembranosul si semitendinosul sunt extensori si adductori

ai soldului abdus cand miscarea se face cu rezistenta, pentru
genunchi sunt flexori si rotatori interni.

Patologia genunchiului  care ajunge in sala de kinetoterapie ar

putea fi clasificata astfel:

- afectiuni articulare: reumatismale (degenerative, inflamatorii ) si

posttraumatice

- afectiuni abarticulare ( ligamentare, musculare, tendinoase ):

reumatismale, posttraumatice, postoperatorii etc.

- afectiuni osoase: postraumatice si postoperatorii, distrofice etc

- afectiuni neurologice ( genunchiul in cadrul unor boli

neurologice generale sau locale )

Genunchiul constituie cea mai frecvent traumatizata articulatie a

corpului omenesc.

Patologia genunchiului la sportivi include:  

- Contuzii musculare (vast medial) cu semne de entorsa. Se

recomanda recuperare 2-7 zile prin masaj, termoterapie.

- Entorsele si luxatiile de genunchi imbraca tabloul clinic specific

si celorlalte localizari.

- La nivelul patelei  pot avea loc dislocari, fracturi sau

condromalacia patelei. Luxatia patelei are loc de regula in cazul
unui traumatism survenit in flexie medie a genunchiului, cu
gamba fixata catre lateral. Clinic genunchiul este in flexie usoara,
deformat, nu poate face extensia. Se va realiza examen radiologic
pentru excluderea unei fracturi. Tratamentul consta in reducere,
punctie in cazul hemartrozei, imobilizare gipsata 2 - 3 saptamani.

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 3/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

Fractura de rotula apare frecvent prin mecanism direct,

diagnosticul diferential se realizeaza prin examen radiologic.
Imobilizare gipsata se mentine 4 - 6 saptamani.

Leziunile traumatice capsulo - ligamentare pot imbraca mai

multe forme:

- intinderi - fara pierderea stabilitatii

- fisuri partiale - in entorse

- rupturi - cu intreruperea completa a continuitatii in entorsele

grave.

Leziunile de menisc  

Condilul femural intern, fiind mai coborat decat cel extern in

medie cu 4 - 5 mm, suprasolicitarea acestuia explicand frecventa
de 4 ori mai mare a leziunilor meniscului intern. Majoritatea
rupturilor meniscurilor interne se produc in urma unei forte
interne care impune genunchiului semiafectat o miscare de
extensie brusca cu rotatie interna. Factorii predispozanti includ:
deformatii congenitale si preexistenta unui proces reumatismal
degenerativ, jocul dur al adversarilor, suprafete de joc
necorespunzatoare, executii tehnice incorecte. Diagnosticul se
precizeaza pe baza urmatoarelor semne:

- blocaj articular repetat

- hidartroza persistenta, mai accentuata dupa efort fizic

- hipotrofia si hipotonia musculaturii anterioara a coapsei
(cvadriceps)

- durere la nivelul meniscului interesat.

Semnele de leziune ale meniscului intern:

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 4/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 5/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

traumatism determinant. Examenul clinic releva doar lichidul

articular cu sau fara durere. Se pare ca hidartroza este debutul
unisimptomatic a unora din afectiunile articulare determinate de
suprasolicitare. Tratamentul se rezuma la repaosul segmentar,
fizioterapie, resorbante si sedative, antiinflamatoare.

Maladia Hoffa (scleroolipomatoza genunchiului ) este o afectiune

degenerativa intalnita in gimnastica, atletism si jocuri constand in
iritatia pachetului gras subrotulian. Fenomenele se traduc printr-o
durere la efort (mai ales la coborari si aterizari, alergari) in zona
subtrotuliana, de o parte si alta a tendonului rotulian, durere ce se
accentueaza la palpare. La palpare se percepe o crestere de volum
a pachetului gras precum si consistenta lui mai impastata.
Tratamentul consta in repaos segmentar 7 - 14 zile, tratament
fizioterapic anticongestiv resorbant si antiproliferator, aplicatii
locale de unguente antiinflamatorii.

Cele mai fercvente forme de tendinite intalnite la acest nivel sunt:

- tendinita achiliana cu evolutie insidioasa, dureri accentuate de

efort ce alterneaza cu perioada de acalmie; posibile rupturi
- tendinita complexului tendinos laba de gasca (tendonul comun
distal al muschilor semitendinos, semimembranos) intalnite la
atleti, gimnasti, baschetbalisti si fotbalisti.

- tendinita patelara si a tendonului cvadricepsului la luptatori,

halterofili, schiori, atleti.

Se pot intalni si rupturi de tendoane cu aceeasi localizare. De

asemeni se pot intalni t enosinovite. Ca forme anatomo - clinice se
intalnesc:

- tenosinovita gambierului anterior si lateral in care

simptomatologia este localizata in treimea anteroinferioara a
gambei (fondisti, ciclisti, fotbalisti)

-inferolaterala
tenosinovitaa gambei,
peronierilor laterali cu localizare in treimea
retromaleolar

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 6/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

- tenosinovita extensorilor si flexorilor mainii (gimnasti,

aruncatori de disc si greutate, canotori)

- tenosinovite stenozante de Quervain cu dureri si scurtari ale

tendonului cu limitarea mobilitatii
- tenosinovita flexorilor piciorului (mars) cu simptomatologia
specifica pe fata osoasa a piciorului

Intinderi si rupturi ale unor aponevroze si fascii: bursite

prepatelare, trohanteriene si a bicepsului femural, include
urmatoarele localizari: 

-aponevroza plantara (insertia posterioara calcaniana) - la atletii

saritori 

-aponevroza soleara (1/3 superioara, la locul insertiei gemenilor

gambieri) - la alergatorii de viteza, voleibalisti, handbalisti,
baschetbalisti

-fascia lata - halterofili, gimnasti, fotbalisti

Dintre afectiunile microtraumatice, la nivelul articulatiei

genunchiului apare apofizita tibiala anterosuperioara (Osgood-
Schlatter) produsa prin tractiunile repetate ale tendonului
rotulian asupra nucleului de osificarea anterosuperior al
tibiei. Boala apare la sportivi de 12 - 14 ani ce practicau fotbal
(70%), patinaj si gimnastica. Simptomele dureroase impun
scoaterea din pregatire, imobilizare cu atela gipsata 10 - 14 zile,
ionizari sau curenti diadinamici, aplicatii percutane de
antiinflamatoare. Tratamentul general consta din medicatie
antialgica si antiinflamatoare, vitamine, calciterapie, cura
heliomarina. Dupa un repaus de 2 - 6 luni se permite reluarea
activitatii sportive, cu mentiuneaca frecventa recidivelor este
mare.

 Apofizita rotuliana  (Sinding-Larsen-Johanson) apare la sportivii

de 10 - 15 ani ce practica jocuri sportive, patinaj sau gimnastica.

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 7/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

Recuperarea in cazul traumatismelor de genunchi este o urgenta

si o prioritate.

Atrofia si atonia determinate de imobilizare se instaleaza la

cvadriceps mai repede si mai accentuat comparativ cu alti
muschi. Scopul principal al recuperarii genunchiului il reprezinta
refacerea calitativa si cantitativa a grupului extensorilor, din care
cel mai greu isi revine vastul intern.

Imobilizata temporar, articulatia genunchiului isi pierde rapid

mobilitatea, refacerea fiind de lunga durata, mai ales pana la 90.

Programe de recuperare
Etapa I

- Exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru toate

articulatiile sanatoase ale corpului, din pozitiile culcat, sezand sau
stand pe piciorul sanatos, indeosebi pentru membrul sanatos.

- Exercitii active si cu rezistenta progresiva pentru articulatiile

gleznei si soldului membrului inferior corespunzator genunchiului
afectat, din pozitiile culcat, sezand sau stand pe piciorul sanatos.

- Exercitii active si pasive de flexie si extensie ale genunchiului

traumatizat, din pozitiile culcat cu fata in sus si culcat cu fata in
jos.

- Exercitii izometrice cu intensitate medie pentru genunchiul lezat,

din pozitiile
latura culcat
si sezand cu fata in
cu gamba in afara
sus siplanului
culcat cudefata in jos, culcat pe o
sprijin.

- Exercitii active de rotatie interna si externa in articulatia

soldului, corespunzator genunchiului afectat din pozitiile culcat cu
fata in sus si culcat cu fata in jos.

- Sporturi complementare: inot, mers pe bicicleta.

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 8/9
8/10/2019 Recuperarea Traumatismelor Genunchiului in Practica Sportiva

Etapa a II-a

- Exercitii pentru tonificarea si dezvoltarea cu precadere a

musculaturii extensoare a genunchiului (flexie si extensie din
pozitiile stand cu sprijin la scara fixa si stand).
- Exercitii izometrice pentru dezvoltarea cu precadere a
musculaturii extensoare a genunchiului cu incarcatura medie, dar
durata mare (din pozitia sezand pe un plan mai ridicat cu gamba
in afara planului de sprijin sau stand intr-un picior cu genunchiul
usor flexat).

- Exercitii pentru recuperarea totala a mobilitatii articulare.

- Alergare usoara cu flexie limitata a genunchiului.

- Exercitii aplicative (urcat si coborat scari).

Etapa a III-a

- Exercitii pentru dezvoltarea musculaturii extensoare a

genunchiului.
- Exercitii de flexie si extensie ale genunchiului din pozitiile stand
si stand pe un picior cu cresterea progresiva a numarului de
repetari

- Exercitii variate de mers.

- Exercitii variate de alergare.

- Exercitii variate de sarituri pe ambele picioare (pe loc si in

deplasare).

- Exercitii variate de sarituri pe un picior (pe loc si in deplasare).

- Sporturi complementare: inot, mers pe bicicleta.

http://slidepdf.com/reader/full/recuperarea-traumatismelor-genunchiului-in-practica-sportiva 9/9