Subiecte Anatomie

Curs AN I
1.Definitia anatomiei, Nomina anaromica, alcatuirea generala a corpului uman

Anatomia e stiinta care studiaza forma si structura organismului uman, organele, sistemele sale si
cerceteaza legile care regleaza dezvoltarea acestuia in stransa corelatie cu functiile sale si mediul
ambient.
Nomina anatomica:
- termenul de anatomie vine din grecescul anatemmein si inseamna a taia, a diseca
- totalitatea termenilor utilizati in anatomie
Ramuri ale anatomiei:
1) Anatomia descriptive => descriera organelor
2) Anatomia topografica => studiaza organelle in relatie cu alte organe
3) Anatomia comparative=> asemanarisi deosebiri pe scara filogenetica
4) Anatomia dezvoltarii (embriologica)=> studiul componentelor in dinamica
5) Anatomia de suprafata=> caracterele externe ale corpului
6) Anatomia artistca=> omul Vitruvian
7) Anatomia radiologica=> utilizeaza aparatuta si raze X pt studierea corpului
8) Anatomia microscopica (histologia, biologia celulara)
Caracteristicile omului:
- omul e vertebrat => poseda o coloana vertebrala
- e un mamfer => prezinta glande mamare
- are o pozitie vertical (ortostatica)
- e biped, are mers vertical, iar picioarele nu sunt prehensibile
- are vorbire articulate
Corpul uman e alcatuit din:
- extremitate cefalica (cap, gat)
- trunchi
- patru membre
Capul e cea mai distincta si omeneasca parte a corpului uman. E format din:
- Portiunea craniana/cefalica: - neurocraniul
- scalp (formatiuni moi pericraniene)
- Portiunea facial (visceracraniu, care determina totalitate trasaturilor fetei, fizionomia)
Gatul e partea de legatura dintre cap si trunchi si prezinta 2 regiuni:
- posterioara (nucala)
- anterioara
Trunchiul e cel mai voluminous fiind format din toarace, abdomen si bazin.
Membrele sunt formate din:
- radacina/centura: - pelvina (sold)
- scapulara (umar)
- ectremitate libera: - brat/coapsa
- antebrat/gamba
- mana/picior
2.Notiunile de normal, varianta, anaomalie, malformatie

Normal => se considera ca obiect al anatomiei normale prezentarea corpului omenesc sanatos.
Ca norma se considera conformatia tipica si structura tipica adica particularitatiile morfologice
intalnite mai frecvent – norma statistica in peste 50% din cazuri.
Varianta => abateri su indepartari de la normal care nu impiedica, nu deranjeaza activitatea,
functionalitatea organismului sau adaptarea lui la mediu.
Anomalia => e o abatere de la norma/normal manifestata in grade diferite. Este o abatere
evidenta permanenta de la forma si structura organelor ce afecteaza functionalitatea si activitatea
normal a organismului.
Malformatia => e o anomalie congenitala a unui organ, a unui aparat sau sistem sau a unei parti a
corpului unei finite.
3.Axe, planuri si pozitii anatomice

Corpul e format din 2 jumatati simetice unite pe planul medial. La corpul omenesc gasim 3 axe si
3 planuri. Cele 3 axe ideala se intretaie in unghi drept si corespund celor 3 dimensiuni ale
spatiului. Axele exprima directia spatiala.
Axa : - longitudinala
- sagitala
- transversal
Planurile sunt sectiuni conventionale sau reale ale corpului, cu rol de precizare a pozitiei spatiale
a partilor componente.
Planuri: - 2 planuri longitudinale: - vertical(frontal)
-sagital (plan antero-posterior)
- 1 plan orizontal – transversal
*Planul sagital imparte corpul in 2 jumatati (dreapta si stanga) si trece prin axa longitudinala si
cea sagitala.
*Planul frontal imparte corpul intr o sectiune anteriora(ventrala) si una posterioara (dorsala).
*Planul transversal sectioneaza corpul intr-o parte craniala si una caudala si este perpediculara pe
axa longitudinala.
Orientare: - proximal = structurile se gasesc mai aproape de extremitatea craniana.
- distal = structurile se gasesc mai departe de extremitatea craniana.
4.Osul: clasificare, configuratie externa

Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare alb-galbuie. Asigura forma structurii interne,
sprijin , adapost si rezerva calcica.
Clasificare:
1. Oase lungi - formate din 2 epifize si o diafiza
- gasite la nivelul membrelor
2. Oase plane - turtite, au 2 fete, numar variabil de margini si unghiuri
- rol de protective si formeaza cavitati
Ex: craniul, scalpul, omoplatul, parietale
3. Oase scurte - forma aproximativ cubica
Ex: coloana vertebrala, carpiene, tarsiene
4. Oase pneumatice - oase neregulate, contin cavitati (sinusuri) cu aer
Ex: maxila, etmoid, frontal
5. Oase sesamoide - mici, se dezvolta in vecinatatea articulatiilor sau in tendoanele unor muschi
Ex: rotula
6. Oase suturale - oase mici, plane, inconstante(legate prin suturi), oase care se dezvolta in
centrul oaselor boltii craniene
Ex: parietal, frontal
7. Oase neregulate – Ex: palatinul, sfenoidul
Osul sufera influnete organelor vecine:
- tractiunea muschilor
- presiunea unor organe
- pulsatile arterelor
- actiunea fortei gravitationale
Suprafata externa prezinta numeroase elemente morfologice (fete, unghiuri – cu numeroase
detalii):
- proeminente:
- articulare (modelate in raport cu suprafata articulara opusa acoperite cu un
cartilaj pentru alunecare)
- nearticulare (date tractiunea muschiilor):
- procese/apofize: detasate de pe suprafata osului
- tuberozitati: nedetasate
- spina: proeminenta ascutita
- creasta: proeminenta liniara, taioasa
- cavitati (date de forte de presiune)
- articulare (dormeaza articulatii) – raspund unor proeminente invers conformate
- nearticulare (pentru insertia tendoanelor sau ligamentelor) - adapostesc/protejaza
elemente anatomice; santuri pentru tendoane, nervi, vase
 - canale/gauri
- de trecere - pentru elemente anatomice (vase, nervi)
- de nutritie - pentru trecerea vaselor sangvine
- de ordinul 1: pe diafiza oaselor lungi, pe fetele oaselor late pentru
arterele nutritive
- de ordinul 2: pe epifiza oaselor lungi, pe circumferintele oaselor
late, pe fetele nearticulare ale oaselor scurte pentru vene
- de ordinul 3: pe suprafata oaselor acoperite cu periost pentru
capilare sanguie
- de ordinal 4: deschiderea canalelor osteoplastelor
5.Osul: configuratie interna si arhitectura interna

Substanta ososa propriu zisa e de 2 tipuri:

-substanta compacta – omogena, dura, formata din lame osoase alipite
-substanta spongioasa – aspect de burete
- formata din lame/trabecule in sensuri diferite intretaidu-se =>
cavitati cu maduva
Dispozitia subtantei osoase(compacta, spongioasa) nu e intamplatoare, e determinate de functia
osului.
Substanta spongioasa cu un minim de material ofera un maxim de rezistenta.
Osul lung:
- diafiza e strabatuta pe lungime de un canal central larg (cavitate medulara) cu maduva
osoasa
- epifizele prezinta o patura subtire de substanta compacta periferica care inveleste
cavitatea spongioasa; cavitatea spongioasa comunica cu cavitatea medulara a diafizei
Osul plan:
- prezinta 2 lame de substanta copacta care cuprind un strat de substanta spongioasa; la
extremitate substanta compacta fuzioneaza
Osul scurt:
- se aseamana cu epifiza osului lung
Maduva osaosa se afla in cavitatiile spongioase si in cavitate medulara a oaselor lungi. Poate fii:
- rosie: - la fat, copil
- la adult in coaste, vertebre si stern
- rol hematopoietic
- galbena - la adult; rezerva de grasime
- cenusie - la batrani; e formata din elemente conjunctive si depozite pigmentare
Periostul e o membrane fibroasa care inveleste osul la exterior.
Endostul e o patura conjunctiva care tapeteaza osul la interior.
**Vascularizatia si inervatia osului

ARTERELE
Oasele lungi primesc:
- artere nutritive (diafizare); care patrund prin gaurile de ordinul I si apoi prin canalele
nutritive si ajung in cavitatea medulara unde dau ramuri pentru:
- maduva
- canale Havers
- epifize
- artere periostale; provin din arterele care iriga organe vecine si patrund prin periost si
ajung in canalele Havers
-cele 2 artere se anastomozeaza
Oasele plane: - au 2 sisteme arteriale (nutritive si periostale)
Oasele scurte: - numai artere periostale
VENELE
La oasele lungi arterele nutritive sunt insotite de 2 venule
LIMFATICELE
Spatiile perivasculare  cai limfatice
NERVII
Patrund in garuile nutritive (cu artere), ajung in cavitatea medulara unde formeaza un plex
nervos, de unde se desprind fibre pentru canalele Havers.
Sau provin din periost, care formeaza un plex cu proprioreceptori
6.Clasificare articulatiilor

Articulariile sunt toalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele (formatiuni
conjunctive si muschi).
Clasificarea articulatiilor:
1)articulatii fibroase/sinartroze
- oasele sunt legate prin tesut fibros dens (membrane/ligamente)
- permit miscari foarte reduse sau nu permit miscari
- exista 3 tipuri de articulatii fibroase:
a) sindesmoze – suprafete osoase articulare unite prin tesut fibros dens; ex:
ligamentul stilohidian, coracoacromial
b) sutura – articulatii intalnite la oasele craniului
c) gomofoza – intre o extremitate osoasa conica si o cavitate alveolara; ex:
articulatia dento-alveolara (uneste radacina dintelui si alveola dentara)
2)articulatii cartilaginoase
- legatura se face prin cartilaj hialin (sau fibrocartilaj)
a) sincondroze – suprafete unite printr-un cartilaj hialin foarte adherent la
ele; ex: articulatia sfeno-occipitala, coxala
b) simfize – suprafete unite printr-un tesut fibrocartilaginos (disc); ex:
articulatia oaselor pubiene
3)articulatii sinoviale
- majoritatea articualtiilor omului
- articulatii complexe care permit misacari multiple
- compuse din: - suprafete articulare: - plane (misc de articulare)
- trohleare (rotatie)
- trohoide (rotatie)
- bicondiliere (la genunchi, meniscuri)
- in sa (police)
- elipsoidale (interflagiene)
-sfenoidale (umar, sold)
- cartilaj articular
- formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare
Clasificare dupa numarul de oase care le compun:
- simple (2 oase)
- compuse (ex: articulatie humero-radio-ulnara)
Lant articular = miscarea simultana a mai multor articulatii.
7.Componentele articulatiilor sinoviale

Cele mai multe articulatii intalnite in corpul uman se incadreaza in grupul synovial. Aceste
articulatii complexe care permit miscari multiple si variate sunt compuse din:
- suprafete articulare (nu sunt acoperite de periost) – sferice, eliptice, cilindrice, plane
- se pot reduce la 2 forme principale:
- plane – miscari rectilinii si reduse
- sferoidale – miscari ample (concavv-convexe)
- cartilajul articular – acopera suprafata articulara, e un cartilaj, nu prezinta nervi si vase
de sange; se continua cu periostul; are 2 fete: una libera si una aderenta la suprafata articulara
- formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare:
- lobul/cadrul articular: fibrocartilaj de marire (umar, sold); creste cavitare
articulare pentru o suprafata articulara sferica
- fibrocartilaje intra-articulare (disc, menisc) adera la suprafata osoasa mai
mobile
- mijloace de unire:
- capsula articulara: - strat extern – fibros (manson, continua periostul)
- strat intern – membrane sinoviala
- ligamente articulare: - benzi fibrose prinse de oasele artic.; mentin contactul
suprafetei osoase
- sunt: - intracapsulare
- extracapsulare => majoritatea
- membrana sinoviala – stratul profund al corpului; secreta lichidul sinovial cu rol
in biomecanica; acopera partile osoase intracapsulare; se opreste la limita cartilajului cu osul
- cavitatea articulara – un spatiu virtual, dintre cartilajul articular si membrane sinoviala,
cu lichid sinovial
- interlinia articulara – linia de contact intre suprafetele articulare
***Biomecanica articulare
In articulatia sinoviala se pot efectua 3 feluri de miscari elementare:
- alunecarea = deplasarea suprafetelor osoase puse in contact cu frecare, fara indepartara
lor (articulatii plane)
- rostogolire/ invartire = deplasarea circulara (articulatia temporomandibulara,
genunchiului, cotului)
- rotatie = e o miscare circulara; rasucire, deplasarea in jurul axei longitudinale (pronatie,
supinatie)
Conducerea in articulatii
Sensul, directia si amplitudinea miscarii este imprimat de conforamtia suprafetelor articulare.
Determinata de mai mute tipuri de “conducere”:
- articulara
- osoasa
- ligamentara
- musculara
Clasificarea articulatiilor sinoviale
- dupa numarul oaselor
- simple (2)
- compuse ( >2)
- dupa forma suprafetelor articulare
- 1 ax:
- plane - miscari de alunecare
- ginglimul/ trohleana – formate la un os de un scripete/trohlee iar la cel
opus de o creasta cu 2 povarnisuri
- trohoide –formate dintr-un cilindru osos intr-un inel osteofibros (miscari
de rotatie)
- bicondiliene – prezinta 2 segmente de os plin si 2 depresiuni
corespunzatoare
- 2 axe:
- in sa – suprafete concav-convexe (miscari de felxie-extensie, abductie-
adductie, circumductie)
- elipsoidale – prezinta un segment in forma de elipsoid iar celalalt o
depresiune corspunzatoare (miscari de felxie-extensie, abductie-adductie, circumductie)
3 axe: - sferoidale- formate dintr-un cap ce patrunde intr-o cavitate in forma de
cupa (miscari de felxie-extensie, abductie-adductie, circumductie)
- dupa numarul axelor
- uniaxiale (ginglim, trohoide)
- biaxiale
- 3 axe
Miscarile corpului se executa prin participarea unui sir de articulatii; care formeaza un LANT
ARTICULAR
8.Muschiul: clasificare, configuratie externa

Muschii striati sunt componenta active a aparatului locomotor, sunt sursa principala de caldura si
favorizeaza indirect circulatia venoasa si linfatica, reprezinta 30-40% din greutatea corpului.
Sunt formati din:
- cap – se fixeaza pe oase
- corp – muschiul propriu-zis, portiune contractile
- tendon – transimte forta musculara oaselor
- anexe musculare – ajuta activitatea musculara
Clasificare:
- dupa forma:
- lungi – la member
- lati – trunchi, perteii marilor cavitati
- scurti – rasuciti profund in jurul articulatiilor
- circulari/orbiculari – inched orificii
- dilatatori – dispusi radial in jurul unui orificiu
- cruciformi – fibre incrucisate
- dupa numrul capetelor de origine:
- cu un singur capat – majoritatea
- cu 2 capete – biceps
- cu 3 capete – triceps
- cu 4 capete – cvadriceps
-dupa modul de grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane:
- fibra musculara se continua direct cu faciculele tendonului (in aceeasi directie)
- fibre musculare inserate oblic pe tendon:
- unipenati
- bipenati
- cu penatie complexa ( multipenati)
- corpul musculare e interrupt printr-un tendon intermediar sau mau multi
- dupa pozitie:
- superficiali, cutanati, pieliosi (ai mimici) – sub tegument
- profunzi, subfaciali
- dupa numarul articulatiilor peste care trec:
- uniarticulari
- biarticulari
- poliarticulari
- dupa tipul miscarilor:
- flexori - adductori
- extensori - abductori
- pronatori - supinatori
9.Muschiul: structura interna, vascularizatie si inervatie

Organizarea interna a muschiului:

- fibre musculare striate
- tesut conjunctiv
- vase, nervi
- formatiuni receptoare
Fibra musculara striata e unitatea sturucturala a muschiului (sarcomer). Substratul structurale
format din miofilamente. Se disting 2 tipuri de fibre:
- rosii – bogate in sarcoplasma si sarace in miofibrile
- albe – bogate in miofibrile dar sarace in sarcoplasma
Tesutul conjunctiv:
- reprezinta 15% din masa musculara
- grupeaza fibrele musculare in fascicule:
-primare – incinjurat de endomisium
- secundare
- tertiare
- perimisium int este totalitatea tesutului conjunctiv dispus in jurul fibrei musculare primare si
secundare
- intregul muschi e invelit la suprafata de epimisium (perimisium exterior)
- fasia de invelis e o diferentiere a epimisiumului
Vase musculare:
- muschiul e foarte bogat vascularizat
- ramura arteriala e desemnata unui muschi si e insotia de 2 vene si un nerv => ele patrund pe
hilul neuro-vascular in muschi si se raspandeste in perimysium
- arterele mici se afla in tesutul conjunctiv dintre fasciculele primare
- capilarele, arteriolele, venulelu in endomisium; retele capilare pe suprafata fibrei musculare
-venulele au valvule
-limfaticele sunt rare
- tendonul e slab vacularizat
Inervatiea e realizata de regula de o singura ramura nervoasa ce patrunde impreuna cu vasele la
nivelul hilului neuro-vascular, asceta raspandindu-se de-a lungul perimisiumului si formand un
bogat plex nervos intramuscular, se realizeaza astfel o inervatie senzitiva, motorie si vegetative.
10. Anexele musculare

Anexele musculare sunt formatiuni cu rol de protective si desfasurare a articulatiei musculare.

1)Fasciile musculare
- formatiuni conjunctive care invelesc un m individual, un grup muscular sau totalitatea
muschilor unui segment corporal
- are rol de protective pentru muschi, in alunecarea muschiului in contractie, favorizeaza
circulatia venoasa
- dau septuri intermusculare care separa grupele musculare
2)Retinacule (ligamente inelare)
- ingrosari fibroase ale fasciilor de invelis
- mentin tendoanele in locul in care acestea isi schimba directia
- transforma santurile osaose in canale de conducere osteofibroase
3)Tecile sinoviale
- formatiuni care asigura alunecarea tendonului in interiorul canalelor osteofibroase
- prezinta foite la:
- suprafata = parietala – tapeteaza canalul
- profunzime = viscerala – tapeteaza tendonul
4)Bursa sinoviala
- saci conjunctivi anexati tendoanelor/muschilor
- rol de protective, functineaza ca perne cu apa
- sunt: subcutante, subfasciale, subtendinoase (majoritatea), submusculare
5)Trohlee musculare
- inele fibroase complete/incomplete prin care trecu unele tendoane schimbandu-si
directia
-sunt niste scripete de flexiune
11. Biomecanica musculara

Muschiul prezinta proprietati importante:

1)Elasticitatea
- proprietatea muschiului de a reveni la dimensiunea de repaus dupa incetarea unei catiuni
deformatoare
2)Contractilitatea
- proprietatea fibrei musculare de a raspunde printr-o contractie la un stimul => impuls muscular
- la nivelul muschiului au loc mai multe tipuri de contractii:
- izotonica (muschiul isi modifica forma dar tensiunea ramane constanta) rol in miscare
- izometrica (muschiul nu isi modifica forma dar tensiunea interioara creste)
- auxotonica ( muschiul isi modifica si forma si tensiunea)
3)Tonicitatea
- starea de contractie usoara si permanenta a muschiului in repaus, manifestata printr-un mic grad
de tensiune present la muschi cu inervatie intacta
4)Lucrul mecanic
- travaliul muscular
5)Forta de contractie
- depinde de marimea si grosimea muschiului in raport cu numarulfibrelor musculare din
structura unui muschi in sectiune transversal
6)Sistemul de parghii
- 2 oase vecine articulate, legate printr-un muschi
- muschii scheletici se fixeaza cu ambele capete pe oase => deplasarea
Miscarea e realizata de cupluri muschulare numite agonisti (care fac actiunea) si antagonisti
(care se opun actiunii). Unii muschi sun deosebit de solicitati, cum ar fi cei antigravitationali.
Musculatura are un rol important si in pomparea sangelui din vasele sangvine. Forta
gravitationala e cea mai importanta forta exterioara, care readuce la lungimea initiala muschiul
scurtat.
12. Arhitectura craniului

La nivelul viscerocraniului se intalnesc 4 perechi de stalpi de rezistenta:

1)frontonazal – porneste de la nivelul caninilor si incisivilor
2)zigomatic – porneste de la nivelul primului molar superior
3)pterigopalatin – porneste de la nivelul ultimilor molari superior
4)linia mandibulara – urmeaza traiectul liniei oblice si se transmite la mastoida
La nivelul calvariei trec 3 arcuri de rezistenta cu orientare sagitala unite prin 2 arcuri transversal:
1)arcul mediosagital – trece prin creasta frontal
2)arcurile laterosagitale – trec prin linia temporala a frontalului
3)arcurile transverse – sunt reprezentate de:
- creasta transversal frontal (inainte)
- liniile nucale (inapoi)
La nivelul bazei neurocraniului se intalnesc capriorii de rezistenta si sunt in numar de 6:
- posterior celor 2 stanci ale temporalului
- anterior celor 2 orificii mici ale sfenoidului
- frontal – creasta galli si corpul sfenoidului
- occipital – creasta occipital interna
13.Coloana vertebrala: dezvoltare, rol

In timpul vietii intrauterine coloana vertebrala prezinta o singura curbura cu concavitatea inapoi.
La nou nascut coloana vertebrala prezinta un unghi lombosacrat care separa cifoza (cocoasa)
cervicotoracica de cea sacrococcigiana.
Lordoza cervicala apare la 3-5 luni; lordoza lombara apare la 2 ani, datorita locomotiei.
Rolurile coloanei vertebrale:
1)Protectia maduvei – in canalul vertebral maduva spinarii este invelita in meninge
2)Rol static – in pozitie vertebrala reprezinta un ax ce sustine capul, trunchiul si memebrele
superioare si inferioare
3)Rol biomecanic – coloana este antrenata in miscari ample si numeroase dand astfel corpului o
mare mobilitate
14.Osteotoracele

Toracele osos e o cutie formata de catre coloana toracica, coaste cu cartilaje costale si stern.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza mare orientate in jos.
Alcatuire:
- anterior – corp si manubrium sternal
- lateral – cele 12 perechi de coaste si cartilajele lor
- posterior - coloana vertebrala toracala
Sternul e un os median si nepereche, situate in partea anterioara a toracelui. E un os lung si turtit
format din 6 sternebre:
- prima formeaza manubriul sternal
- urmatoarele 4 formeaza corpul sternal
- ultima formeaza procesul xifoid
Manubriul , corpul si procesul xifoid sunt unite pein doua sincondroze.
Coastele in numar de 12 perechi, in partea posterioara se articuleaza cu corpul vertebrelor
corespunzatoare. Se clsifica in:
- adevarate – primele 7 perechi; se articuleaza prin cartilaj propriu
- false – urmatoarele 3 perechi; se articuleaza indirect cu sternul prin intermediul cartilajelor
costale
- flotante – nu se articuleaza cu sternul; ultimele 2 perechi
Coastele sunt alcatuite din corp, extremitate anterioara si posterioara.
Spatiile intercostale sunt 11 perechi, sunt simetrice si sunt sonstituite din muschii intercostali si
tesut conjunctiv lax.
Osteotoracele prezinta 2 orificii:
- superior mic – format din prima vertebra toracala, prima pereche de coaste si manubriu
- inferior mare – format din vertebra T2, rebordul costal si jonctiunea xilosternala
15.Ostopelvisul

Bazinul osos e format din cele 2 oase coxale, sacrul si coccige. Este situate cu aproximatie la
mijlocul corpului adultului. Cuprinde in interiorul sau cavitatea pelvina care contile numeroase
organe de mare importanta.
Pelvisul are forma de trunchi de con cu baza mare in sus si cea mica in jos, si cuprinde:
- circumferinta superioara formata din: creasta iliaca, baza sacrului, marginea anterioara a
coxalului si marginea superioara a simfizei pubiene
- suprafata exterioara (exopelvina) prezinta elemente anatomice de pe fetele laterale ale celor 2
coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui; Ex: fata ant a simfizei pubiene, unghiurile
pubisului, tuberozitatea ischiadica
- suprafata inferioara (endopelvina) e formata din:
- pelvisul mare – apartine topographic abdomenului si e format din cele 2 fose iliace si de
aripile sacrului (bazin mare fals); prezinta o scobitura dorsala in care patrunde coloana vertebrala
si alta naterioara inchisa de muschii pereteului abfominal anterior
- pelvisul mic – bzainul mic adevarat
Pelvisul mare sic el mic sunt delimitate de linia terminal.
- circumferinta inferioara e formata din mariginea inferioara a simfizei pubiene, varful cocoigelui
(posterior) si tuberozitatiile ischiatice ( lateral)
Cele 2 ramuri ischipubiele alcatuiesc inpreuna un arc osos al carui varf e situate la nivelul
marginii inferioare a simfizei pubiene si alcatuiesc arcada pubiana. Unghiul format intre ramurile
inferioare ale celor 2 vase pubiene se numeste unghiul pubian.
***Topografia generala a membrului superior

Membrul superior este format din centură sau rădăcină şi din extremitatea liberă.
Centura este segmentul de legătură cu trunchiul; membrul liber are trei segmente:
- proximal – braţul, care leagă centura cu membrul liber;
- intermediar – antebraţul;
- distal sau terminal – mâna cu cinci degete.
Părţile constitutive ale membrului superior sunt:
- regiunea umărului – centura scapulară; totalitatea formaţiunilor moi care unesc braţul de
torace;
- regiunea braţului;
- regiunea cotului sau cubitală – face legătura braţului cu antebraţul;
- regiunea antebraţului;
- regiunea carpului sau gâtul mâinii – leagă antebraţul de mână;
- mâna cu cinci degete, care dinspre medial spre lateral sunt: police sau degetul mare,
indexul sau arătătorul, medius sau degetul mijlociu, inelarul şi degetul mic.
Faţă de trunchi, membrul superior este delimitat astfel: verticala dintre mijlocul claviculei şi
marginea inferioară a plicii axilare anterioare (anterior), marginea internă a scapulei (posterior),
faţa superioară a claviculei şi articulaţiei acromio-claviculare, marginea superioară a scapulei
(superior) şi orizontala care uneşte extremitatea toracală a plicilor axilare anterioară şi
posterioară (inferior).
Scheletul membrului superior
Clavicula se articulează cu sternul prin articulaţia sternoclaviculară şi cu scapula prin articulaţia
acromioclaviculară (scapula nu se articulează cu scheletul axial).Osul braţului, humerusul, se
articulează cu centura scapulară la nivelul articulaţiei umărului şi cu radiusul şi ulna, oase ale
antebraţului, la nivelul articulaţiei cotului. Dintre aceste oase, contribuţia ulnei este mai mare în
articulaţia cotului, iar a radiusului în articularea cu oasele carpiene.
16.Structurile superficiale ale memburului superior

1)Inervatia tegumentara
- tegumentul membrului superior e inervat de ramuri cutanate ale nervilor C3-C8, T1, T2
- tegumentul regiunii umarului e inervat de nervii supraclaviculari (plex cervical)
- tegumentul bratului inervatie:
- inferior – nervul radial
- medial – nervul intercostobrahial
- lateral – nervul axillar lateral
- tebumentul antebratului e inervat de nervul musculocutanat
2) Sistemul venos superficial
- venele digitale palmare si venele palmare dreneaza reteaua venoasa formata din:
- vena basilica (medial de antebrat); care impreuna cu 2 vene brahiale (2/3 din antebrat)
perforeaza fascia profunda => vena axilara (singura vena profunda a memebrului superior)
- vena cefalica (situate anterolateral pe brat) => vena axilara (fosa infraclaviculara)
3) Drenajul limfatic superficial
Principalul drenaj limfatic e realizat de nodulii axilari profunzi
17.Axila

Spatiul triunghiular: anterior – clavicula; medial - prima coasta; posterior – omoplatul , formeaza
varful axilei.
Axila are forma de piramida cu 4 pereti:
- peretele anterior: muschiul pectoral mare, muschiul pectoral mic si dorlsalul mare
- peretele posterior: muschiul subscapular, rotund mare si dorsal mare
- peretele medial: digitatiunile muschiului dintat mare
- peretele lateral: tendonul muschiului coraco brachial si capul scurt al muschiului biceps
brachial
Artera axilara prezinta 3 segmente:
Primul segment:
- artera toracica superioara – iriga muschii pectoral si peretele toracic
- artera toracoacromiala – iriga regiunea pectorala, acromiala, claviculara,
deltoidiana
- artera toracica laterala – contribuie la vascularizatia sanului
Al doilea segment:
- artera subscapulara – cea mai mare ramura a arterei axilare
Al treilea segment:
- arterele circumflexe anterioara si posterioara formeaza un cerc anastomic in
jurul colului chirurgical humeral
Vena axilara incepe de la nivelul marginii inferioare a muschiului rotund mare, urca spre axila si
apoi la nivelul primei coaste devine vena subscapulara.
Plexul brahial
- e format din ramurile nervilor C5, C6, C7, C8, T1
- compus din:
- radacina
- trunchiuri: - primare
- secundare
- diviziuni
- fascicule
- ramuri cu originea la nivelul radacinilor plexului:
- nervul dorsal al scapului (C5)
- nervul toracal lung (C5, C6, C7)
- ramuri cu originea la nivelul trunchiului superior:
- fasciculul lateral: - nervul musculocutanta (C5, C6, C7)
- nervul median (radacina laterala) (C6, C7)
- nervul pectoral lateral (C5, C6, C7)
- fasciculul medial: - nervul ulnar (C8, T1)
- nervul median (radacina medial) (C8,T1)
 - nervul pectoral medial
- nervul cutanat medial al:
- bratului
- antebratului
- fasciculul posterior: - nervul radial (C5, C6, C7, C8, T1)
- nervul axillar (C5, C6)
- nervul toracodorsal (C6, C7, C8)
- nervul suprascapular:
- inferior (C5, C6)
- superior (C5, C6)
Regiunea axilara contine 20-30 de nodului limfatici profunzi dispusi in 5 grupuri:
- lateral
- subscapular
- pectoral
- central
- apicala
18.Regiunea brahiala anterioara

Regiunea brahiala anterioara:

- este cuprinsa intre regiunile umarului si fosa cubitala (regiune anatomica triunghiulara situate
anterior de articulatia cotului)
- scheletul regiunii e reprezentat de humerus
- muschii prezenti sunt flexori si sunt urmatorii:
- muschiul biceps brahial (capul lung si capul scurt)
- muschiul brahial – profund
- muschiul coracobrahial – medial
Muschiul biceps brahial:
- 2 capete de origine:
- capul lung, lateral – tuberculul supraglenoidal
- capul scurt, medial – procesul coracoid
- este un puternic flexor al articulatiei cotului si un puternic supinator al
antebratului
- insertie – marginea posterioara a tuberozitatii radiusului
Muschiul brahial:
- origine – suprafata anterioara a jumatatii inferioare a diafizei humerusului
- insertie - process coronoid
- tuberozitatea ulnei
- e situate inaitea bicepsului avand aceeasi inervatie (nervul musculocutanat)
Muschiul coracobrahial:
- origine – process coracoid
- insertie – marginea mediala a diafizei humerale
- inervatie – nervul musculocutanat
- limitele regiunii brahiale anterioare:
- superior - marginea inferioara de insertie a deltoidului
- inferior – plica de flexie a antebratului pe brat
- artera brahiala continua traiectul arterei axilare, coboara de a lungul bratului si se bifurca in
cele 2 ramuri terminale (artera ulnara si artera radiala)
- artera brahiala este superficiala fiind acoperita doar de tegument
- venele brahale insotesc artera brahiala, la nivelul extremitatii superioare, venele brahiale se
unesc cu vena basilica pt a forma vena axilara
Inervatie:
- nervul musculocutanat (nerv motor care inerveaza muschii flexori ai bratului)
- nervul median e format din 2 radacini; nu emite ramuri la nivelul bratului
- mervul ulnar (portiunea proximala
19.Regiunea brahiala posterioara

Regiunea brahiala posterioara e cuprinsa intre regiunile umaruui si articulatia cotului. Scheletul
regiunii e reprezentat de humerus . muschii regiunii sunt extensori si sunt reprezentati de:
- muschiul triceps brahial
- origini: - cap lung – tuberculul infraglenoidal al scapului
- cap lateral – deasupra santului nevului radial
- cap medial – dedsuptul santului nervului radial
- insertie – tendon comun – oleocraniu
- inervatie – nervul radial
Regiunea brahiala posterioara are urmatoarele limite:
- superior – prelungirea posterioara a marginii de insertie a deltoidului
- inferior – prelungirea posterioara a plicii de flexie a antebratului pe brat
Vascularizatie:
- artera brahiala profunda si venele brahiale
- artera circumflexa humerala posterioara
Inervatie:
- nervul radial
- nervul ulnar (portiunea distala)
20.Fosa cubitala

Fosa cubitala e o regiune anatomica de forma triunghiulara situata anterior de articulatia cotului.
Baza e formata de orizontala trasata prin epicondilii medial si lateral ai humerusului. Laturile
sunt formate de marginea laterala a muschiului rotund pronator si marginea medial a muschiului
brahioradial. Peretele superficial e format din tegument si fascia superficiala si cea profunda a
antebratului.
Fosa cubitala contine :
- nervul cutanat lateral al antebratului
- muschiul brahioradial – formeaza marginea laterala a fosei, sub el se alfa nervul radial.
- marginea laterala a muschiului biceps brahial, aflata medial de muschiul brahioradial
- profund de aponevroza bicipitala se afla artera brahiala, deasupra tendonului bicepsului
Scheletul articulatiei cotului e reprezentat de:
- extremitatea distala a humerusului
- extremitatiile proximale ale radiusului si ulnei
Articulatia cotului e o articulatie sinoviala in blama (miscarile sunt limitate la flexie si extensie).
Articulatia e inervaata de ramuri ale nervilor radial, medial, ulnar, musculocutanta si e
vascularizat de reteaua vaselor din jur
21.Regiunea antebrahiala anterioara

Regiunea antebrahiala e cuprinsa intre fosa cubitala si regiunea anatomica triunhiulara, situate
anterior de articulatia cotului si regiunea palmara. Scheletul regiunii e dat de radius si ulna.
Antebratul e diviat in 2 compartimente: al flexorilor si al extensorilor; dispuse anterior si
posterior de scheletul regiunii. Muschii flexori, cu originea pe epicondilul humeral, formeaza
grupul superficial si grupul profund care se descend in forma de evantai.
1)Grupul superficial
- muschiul rotund pronator
- origine – cap humeral – creasta supracondiliana medial
- cap ulnar – procesul coronoid
- insertie – jumatatea marginii anterioare a radiusului
- muschiul flexor radial
- origine – pe epicondilul medial al humerusului
- insertie – suprafata palmara a bazei metacarpianului 2
- muschiul palmar lung
- origine – epicondilul medial al humerusului
- insertie – fascia palmara
- muschiul flexor superficial al degetelor
- origine – cap humeroulnar – confilul medial al humerusului si apofiza coronoida
a ulnei
- cap radial – marginea anterioara a radiusului
- insertie – capul falangei mijlocii a degetelor 2-4
- muschiu flexor ulnar al carpului
- origine – cap humeral –condilul medial al humerusului
- cap ulnar – marginea interna a oleocranului si treimea superioara a
marginii posterioare a ulnei
- insertie – osul pisiform
2)Grupul profund
- muschiul flexor profund al degetelor
- origine – suprafata medial si anterioara a treimii superioare a diafizei ulnare si
membrana interosoasa
- insertie – falangele distale ale ultimelor 4 degete
- muschiul flexor lung al policelui
- origine – suprafata anterioara a diafizei radial si membrana interosoasa adacenta
- insertie – falanga distala a policelui
- muschiul patrat pronator
- origine – partea medial a fetei anterioare a ulnei in patrimea inferioara
- insertie – suprafata anterioara a extremitatiilor distale ale diafizelor radiusului si
ulnei
 - muschiu brahoradial
- origine – creasta supracondiliana laterala a humerusului
- insertie – baza apofizei stiloidiene a radiusului
Vascularizatie
- artera ulnara, cu ramurile ei:
- artera ulnara recurenta anterioara si posterioara
- artera interosoasa comuna anterioara si posterioara
- ramura palmara a carpului
- ramura dorsala a carpului
- ramuri musculare
-artera radiala, cu ramurile ei:
- artera radial recurenta
- ramura palmara a carpului
- ramura dorsala a carpului
- ramura superficiala palmara
- ramuri musculare
Inervatie
- nervul median – nervul interosos anterior; ramuri musculare; ramura palmara cutanta;
ramuri articulare
- nervul ulnar – ramuri musculare; ramura cutanta palmara; ramura dorsala
- nervul radial – ramura superficiala si ramura profunda
22.Regiunea antebrahiala posterioara

Regiunea antebrahiala posterioara e cuprinsa intre articulatia cotului, de tip sinovial in balama si
regiunea dorsala a mainii. Scheletul e reprezentat de catre radius si ulna. Contine muschii
extensori ai antebratului:
1)Grupul superficial
- muschiul brahioradial
- origine – creasta supracondiliana laterala a humerusului
- insertie – baza apofizei stiloidiene a radiusului
- muschiul lung extensor radial al carpului
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – suprafata dorsala a bazei metacarpianului 2
- muschiul scurt extensor radial al carpului
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – suprafata dorsala a bazei metacarpianului 3
- muschiul extensor al degetelor
- origine – creasta supracondiliana laterala
- inserie – suprafetele dorsale ale primelor 4 degete si ale falangelor mijlocii
- muschiu extensor al degetului mic
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – ultimele 2 falange ale degetului mic
- muschiul extensor ulnar al carpului
- origine – capul humeral – epicondilul lateral
- capul ulnar – treimea superioara a marginii posterioare a ulnei
- insertie – tuberculul de pe partea mediana a bazei metacarpianului 5
2)Grupul profund
- muschiul supinator
- origine – fibre superficiale –epicondilul lateral al humerusului, ligamentul
collateral radial al articulatiei cotului, ligamentul inelar al articulatiei radioulnare proximale
- fibre profunde – creasta supinatoare a ulnei
- insertie – diafiza radiusului deasupra linilor oblice anterioare si posterioare
- muschiul abductor lung al policelui
- origine – suprafetele posterioare ale ulnei si radiusului si membrana interososasa
adiacenta
- insertie – intre tendonele muschilor extensor al degetelor si extensori radial lung
sis curt ai carpului
- muschiul externsor lung al policelui
- origine – suprafata posterioara a ulnei si a membranei interosoase
- insertie – suprafata dorsala a bazei falangei distale
- muschiul extensor al indexului
- origine – suprafata posterioara a ulnei si a membrane interosoase
 - insertie – fata dorsala a indexului
Vascularizatia
- artera ulnara emite un trunchi scurt (artera interosoasa comuna) care se divide in artera
interosoasa anterioara si posterioara
Inervatie
- nervul radial, inerveaza muschii extensor lung radial al carpului, extensorii
brahioradialului si 2 dintre extensorii antebratului, se divide in 2 ramuri:
- superficiala
- profunda (nervul interosos posterior)
***Topografia generala a membrului inferior

Membrul inferior este format din centură sau rădăcină şi din extremitatea liberă.
Centura este segmentul de legătură cu trunchiul; membrul liber are trei segmente:
- proximal – coapsa, care leagă centura cu membrul liber;
- intermediar – gamba;
- distal sau terminal – piciorul cu cinci degete.
Părţile constitutive ale membrului inferior sunt:
- regiunea şoldului – centura pelviană; totalitatea formaţiunilor moi care învelesc articulaţia
coxofemurală şi coxalul;
- regiunea femurală sau coapsa;
- genunchiul – face legătura coapsei cu gamba;
- gamba;
- glezna sau gâtul piciorului – leagă gamba de picior;
- piciorul cu cinci degete, degetul mare poartă numele de haluce.
Delimitarea membrului inferior faţă de trunchi este realizată de plica inghinală (anterior), creasta
iliacă şi şanţul interfesier (posterior) şi şanţul genitofemural (intern).
23.Structurile superficiale ale membrului inferior

1)Sistemul venos superficial

Drenajul venos al piciorului e directionat de catre o arcada venoasa dorsala, din care sangele
venos e drenat:
- medial – vena safena mare
- lateral – vena safena mica
- vena safena mare:
- se varsa in vena femurala
- primeste tributare din regiunile anterioara si medial a gambei, de la coapsa si de la
peretele abdominal antero-inferior
- vena safena mica:
- se varsa in vena poplitee
- dreneaza partea laterala si posterioara a gambei
2)Drenaj limfatic
Nodulii limfatici inghinali se afla sub ligamentul inghinal. Sunt impartiti in:
- nodulii spuperficiali
- dreneaza limfa peretelui abdominal subombilical a soldului, perineului,
organelle genitale externe si e cea superficiala a membrului inferior
- nodulii profunzi
- colecteaza limfa piciorului, gambei si a soldului
3)Inervatia cutanata
Este asigurata de ramuri ale plexului lombar (L1, L2, L3, L4) si ale plexului sacrat (L5, S1, S2,
S3). Distributia acestor nervi la nivelul tegumentului membrului inferior e astfel:
- nervul ilioinghinal – regiunea supero-mediala a coapsei; tegumentul pubelului,
scrotului/labiilor mari
- nervul genitofemural – trigonul femoral al lui Scarpa
- nervul iliohipogastric – peretele abdominal antero-inferior
- nervul cutanat femoral lateral – fata antero-laterala a coapsei
- nervul obturator – articulatia soldului si fata medial a genunchiului
- nervul femural – articulatia soldului, fata anterioara a coapsei, fata medial a
genunchiului, gambei si gatul piciorului
- nervul cutanat femural posterior – tegumentul fesei si partea posterioara a perineului
24.Compartimentul extensor al coapsei / regiunea femurala anterioara

Compartimentu extensor al coapsei este localizat pe fata anterioara a coapsei. Superior e

delimitat de ligamentul inghinal, iar inferior de transversal dusa deasupra bazei patelei. E
delimitat antero-lateral de fascia lata, separate de compartimentul adductor prin septul
intermuscular medial si de compartimentul flexor prin septul intramuscular lateral.
Triunghiul femoral (al lui Scarpa)
- e o regiune de tranzitie dintre trunchi si membrele inferioare
- baza triunghilui = ligamentul inghinal
- marginea - laterala = marginea mediala a muschiului croitor
- mediala = marginea laterala a muschiului adductor lung
- varful e format din cele 2 margini care se intalnesc inferior
- anterior e acoperit de fascia lata si de cea ciuruita
- posterior repauzeaza pe muschiul iliopsoas si pectineu
Canalul adductor
- se afla in 1/3 mijlocie a regiunii anterioare a coapsei
- reprezinta un teritoriu de comunicare intre regiunea anterioara a coapsei si regiunea
posterioara a genuchiului
- peretii canalului:
- anterior – membrane vasoadductoare
- lateral – muschiul vast medial
- postero-medial – fata anterioara a muschiului adductor mare
Muschii compartimentului extensor
- muschiul iliac
- origine – fosa iliaca
- insertie – trohanterul mic al femurului
- muschiul psoas mare
- origine – T12, L1, L2, L3, L4
- insertie – trohanterul mic al femurului
- muschiul croitor
- origine – spina iliaca antero-superioara
- insertie – “laba de gasca” de pe fata medial a condilului medial al tibiei
- muschiul tensor al faciei lata
- origine – spina iliaca antero-superioara
- insertie – condilul lateral al tibiei (prin tractul iliotibial)
- muschiul cvadriceps femoral
- muschiul drept femoral - central
- origine – spina iliaca antero-inferioara
- muschiul vast lateral – lateral
- origine – jumatatea superioara a buzei laterale a liniei aspre
- muschiul vast medial – medial
- origine – jumatatea superioara a buzei medial a liniei aspre
- muschiul vast intermediar – central profund
- origine – fetele anterioare si laterale ale diafizei femurale
25.Vascularizatia si inervatia compartimentului extensor al coapsei

1)Artera femurala
- continua artera iliaca externa
- e singura artera axilara mare a copasei, ramurile sale irigand toate structurilee din
aceasta regiune
- ramurile colaterale ale arterei femurale
- artera epigastrica superficiala
- artera iliaca circumflexa superficiala iriga subcutisul peretelui
- arterele rusinoase externe abdominal ant si organele genitale
externe
- ramurile profunde ale arterei femurale
- artera femurala profunda – iriga muschiul adductor mare, adductor lung si
muschii compartimentului flexor
- are originea pe fata posterioara a arterei femurale,
din regiunea triunghiului femural
- arterele femurale circumflexe
- iau nastere din artera femurala profunde din triunghiul femural
- medial – iriga colul si capul femurului
- laterala – iriga articulatia soldului
- artera descendenta a genunchiului – paraseste artera femurala inainte ca aceasta
sa strabata hiatul adductorilor
Anastomoza ccuciforma = o cale alternative in cazul obstructiei arterei femurale.
In cadrul acesteia ramurile fesiere ale arterei iliace interne se anastomozeaza cu artrele femurale
circumflexe, care se anastomozeaza cu prima artera perforate, arterele perforate se
anastomozeaza intre ele si cu ramurile musculare ale arterei poplitee.
2)Nervul femural
- cel mai mare nerv al plexului lombar, e format din ramurile ventral ale nervilor L2, L3,
L4
- 2 tipuri de ramuri:
- ramuri de diviziune anterioara - nervii cutanati femurali intermediar si medial
- o ramura musuculara pentru muschiul coritor
- ramuri de diviziune posterioara – nervul safen
- nervul cutantat fenural lateral se formeaza din plexul lombar, din ramurile ventrale ale
nervilor lombari 2 si 3 (L2, L3)
26.Compartimentul adductor al coapsei / regiunea femurala posterioara

Compartimentul adductor al copsei , desi bine delimitat de compartimentul anterior (extensor),

nu este la fel de ferm separate de compartimentul posterior (flexor).
Muschii compartimentului adductor
- muschiul pectineu
- origine – creasta pectineala a pubelui
- insertie – linia pectineala a femurului
- muschiul adductor lung
- origine – ramura inferioara a pubelui
- inesrtie – linia aspra in treimea mijlocie
- muschiul adductor scurt
- origine – ramura inferioara a pubelui
- insertie – treimea superioara a linieai aspre
- muschiul adductor mare
- origine – ramura ischiopubiana
- inesrtie – pe toata linia aspra sip e tuberculul adductorului mare
- muschiul gracilis
- origine – ramura inferioara a pubelui si ramura ischiopubiana
- insertie – inapoia croitorului pe “laba de gasca”
- muschiul obturator extern
- origine – fata externa a membranei obturatoare si suprafata externa a gaurii
obturatoare
- insertie – fosa trohanterica
Vascularizatia compartimentului adductor
- artera obrutaroare – ramura a arterei iliace interne
- se divide in 2 ramuri care sunt destinate pentru m. adductori si ligamentul
capului femural
- artera femurala profunda - iriga muschiul adductor mare, adductor lung si muschii
compartimentului flexor
Inervatia compartimentului adductor
- nervul obturator – format din ramurile ventral ale nervilor L2, L3, L4 ale plexului
lombar
- prezinta 2 ramuri:
- anterioara – inerveaza muschii adductor lung, scurt, pectineu si gracilis si
tegumentul regiunii medial a coapsei
- posterioara – inerveaza muschii adductor scurt si mare (partial) si
articulatia genunchiului
***Vascularizatia si inervatia compartimentului adductor al coapsei

Muschii adductor sunt vascularizati de:

- ramurile perforate ale arterei femurale profunde
- ramurile musculare ale arterei femurale
- artera obturatoare (o mica parte)
Artera obturatoare
- e o ramura a arterei iliace interne cu originea in pelvis
- e insotita de nervul obturator; ajuge la nivelul coapsei prin canalul obturator
- se divide in 2 ramuri destinate muschilor adductori si ligamentului capului femural
Artera femurala profunda
- contribuie la vascularizatia regiunii imoreuna cu ramurile sale perforante
- ramurile profunde ale arterei femurale
- artera femurala profunda – iriga muschiul adductor mare, adductor lung si
muschii compartimentului flexor
- are originea pe fata posterioara a arterei femurale,
din regiunea triunghiului femural
- arterele femurale circumflexe
- iau nastere din artera femurala profunde din triunghiul femural
- medial – iriga colul si capul femurului
- laterala – iriga articulatia soldului
- artera descendenta a genunchiului – paraseste artera femurala inainte ca aceasta
sa strabata hiatul adductorilor
Nervul obturator
- cel mai important rol in inervatia muschilor adductori
- ia nastere din ramurile ventral ale nervilor L1, L2, L3 ale plexului lombar
- paraseste bazinul cu artera obturatoare prin canalul obturator unde se divide in 2 ramuri:
- anterioara – inerveaza muschii adductor scurt, lung si pectineu; muschiul gracilis
si tegumentul regiunii mediale a coapsei
- posterioara – inerveaaza muschii adductor scurt si adductor mare (partial) si
articulatia genunchiului
27.Regiunea fesiera (gluteala)

Regiunea fesiera (gluteala) e sutyata postero-superior si contribuie la formarea soldului. Limitele

regiunii sunt:
- superior – creasta iliaca
- inferior – plica fesiera
- lateral – vertical dintre spina iliaca antero-superioara si trohanterul mare
- medial – santul interfesier
Muschii regiunii fesiere:
- muschiul fesier mare
- origine – aripa iliaca, fata posterioara a sacrului si coccigelui, ligamentele
sacrotuberal si sacrospinal
- insertie – tractul iliotibial, tuberozitatea fesiera
- muschiul fesier mijlociu
- origine – aripa iliaca
- insertie – trohanterul mare
- muschiul fesier mic
- origine - aripa iliaca
- insertie - trohanterul mare
- muschiul piriform
- origine – fata anterioara a sacrului
- insertie – trohanterul mare
- muschiul obturator intern
- origine – suprafata innterna a mambranei obturatoare; marginea adiacenta a
ramurii ischiopubiene
- inesrtie – fosa trohanterica
- muschii gemeni
- origine – superiorul – spina ischiadica
- inferioarul – tuberozitatea ischiadica
- insertie – fosa trohanterica
- muschiul patrat femural
- origine – tuberozitatea ischiadica
- insertie – creasta intertrohanterica si tuberculul patrat al femurului
- muschiul obturator intern
- origine - fata externa a membranei obturatoare si suprafata externa a gaurii
obturatoare
- insertie – fosa trohanterica
Vascularizatia si inervatia regiunii fesiere
- hiatul suprapiriform:
- pediculul vasculonervos fesier superior
 - artera fesiera superioara
- iriga muschii fesier mare, mijlociu, mic
- se anastomozeaza cu artera fesiera inferioara si participa la formarea
anastomozei cruciform
- nervul fesier superior
- e ramura colaterala a plexului sacrat (L4, L5, S1)
- inerveaza muschii fesier mijlociu, fesier mic si muschiul tensor al fasciei lata
-hiatul infrapiriform
- pediculul vasculonervos fesier inferior
- artera fesiera inferioara
- iriga muschii fesieri si ai compartimentului flexor al coapsei
- participa la formarea anasomozei cruciforme
- nervul fesier inferior
- e ramura colaterala a plexului sacrat (L5, S1, S2)
- inerveaza muschiul fesier mare
- pediculul vasculonervos rusinos intern si nervul muschiului obturator
- nervul sciatic
- cel mai voluminous nerv al corpului
- format din nervii L4, L5, S1, S2, S3
- nervul cutanta femural posterior
- ia nastere din plexul sacrat (S1, S2, S3)
- inerveaza tegumenutul fesei si al perineului posterior
- nervul muschiului patrat femural
- ramura colaterala a plexului sacrat
- inerveaza muschiul omonim si articulatia soldului
28.Compartimentul flexor al coapsei/regiunea femurala posterioara

Compartimentul flexor al coapsei e situat posterior. Delimitari:

- superior – plica fesiera
- inferior – prelungirea transversalei catre posterior
- medial – sept intermuscular
- lateral – sept intermuscular
Muschii compartimentului flexor
- muschiul biceps femural
- origine – cap lung – tuberozitatea ischiadica
- cap scurt – buza laterala a liniei aspre
- insertie – capul fibulei
- muschiul semitendinos
- origine – tuberozitatea ischiadica
- insertie – “laba de gasca”
- muschiul semimembranos
- origine – tuberozitatea ischiadica
- insertie – pe condilul medial al tibiei si pe fata posterioara a condilului lateral
femural
Vascularizatia si inervatiea compartimentului flexor al coapsei
- vascularizatia arterial e realizata de:
- ramuri perforate ale arterei femurale profunde
- artera fesiera inferioara
- inervatia – nervul sciatic
29.Fosa poplitee

Fosa poplitee e delimitata astfel:

- superior – transversal ce trece deaspura bazei paletei
- inferior – orizontala dusa prin tuberozitatea tibiei
- lateral si medial – verticalele duse prin epicondilii femurali
Fosa poplitee are forma romboida si are 4 margini:
- supero-laterala – tendonul muschiului biceps femural
- supero-mediala – formata de tendoanele muschiului semitendinos si ale
semimembranosului
- infero-laterala – capul lateral al muschiului gastrocnemian si pantecele muschiului
plantar
- infero-mediala – capul medial al muschiului gastrocnemian
Peretii fosei:
- anterior –plan osteoarticular al genunchiului
- posterior – planurile de acoperire (se dubleaza fascia)
Continut:
- artera poplitee
- se divide in arterele tibiale anterioara si posterioara
- continua artera femurala
- vena polpitee
- primeste sangele de la vena safena mica si venele corepunzatoare ramurilor
arterei poplitee
- nervii fibular comun si tibial
- inerveaza muschii solaear, plantar, popliteu si gastrocnemian
- noduli limfatici
30.Compartimentul anterior al gambei

Delimitare:
- fata laterala a tibiei
- membrane interosoasa
- septul intermuscular anterior
- fata anterioara a fibulei
- fascia anterioara a gambei
Muschii compartimentului anterior (extensori)
- muschiul tibial anterior
- origine – condilul lateral si jumatatea superioara a fetei laterale a tibiei, pe
membrane interosoasa adiacenta si fascia gambei
- insertie – fata plantara a cuneiformului medial
- muschiul extensor lung al degetelor
- origine – condilul lateral al tibiei, cele 2 treimi superioare ale margini anterioare
a fibulei, membrane interoasoasa adiacenta si fascia gambei
- inesrtie – falanga medie si distala a degetelor 2-5
- muschiul extensor lung al halucelui
- origine – mijlocul fetei mediale a fibulei sip e membrane interosoasa adiacenta
- insertie – baza falangei distale a halucelui
- muschiul peronier al treilea
- se desprinde din muschiul extensor lung al degetelor
- inertie – baza metatarsianului 5
Vascularizatie si inervatie
- artera tibiala anterioara
- continua artera poplitee
- formeaza:
- arterele maleolare (mediala si laterala)
- artera dorsala a piciorului
- nervul fibular comun
- format din L4, L5, S1, S2
- nervul fibular profund
- inerveaza muschii extensori ai gambei si ai dosului piciorului
31.Compartimentul posterior al gambei

Compartimentul posterior al gambei e delimitat posterior de fascia posteioara a gambei.

Muschii compartimentului posterior:
1)Muschii superficiali:
- muschiul triceps sural – format din:
- muschiul gastrocnemian
- origine – fata posterioara a condilior femurali medial si lateral
- muschiul solear
- origine - linia musciului solear de pe fata posterioara a tibiei, pe arcada
soleara sip e extremitatea superioara a fibulei
- insertie – fata posterioara a calcaneului
- muschiul plantar
- origine – condilul lateral al femurului
- insertie – fata posterioara a calcaneului
- cei trei fuzioneaza si se continua cu tendonul lui Achile
2)Muschii profunzi
- muschiul tibial posterior
- origine – in cele 2 treimi superioare a fetei mediale a fibulei, in treimea mijlocie
a fetei posterioare a tibiei sip e membrane interosoasa
- insertie – tuberculul navicularului si pe fata plantara a cuneiformelor, cuboidului
sip e baza metatarsianului 2-4
- muschiul flexor lung al halucelui
- origine – pe cele 2 treimi inferioare ale fetei posterioare a fibulei, pe membrane
interosoasa adiacenta sip e septul intermuscular posterior al gambei
- insertie – falanga distala a halucelui
- muschiul flexor lung al degetelor
- origine – pe treimea mijlocie a fetei posterioare a tibiei, sub linia soleara
- insertie – baza falangei distale a ultimelor 4 degete
- muschiul popliteu
- origine – fata laterala a femurului (origine secundara pe meniscul lateral)
- insertie – fata posterioara a tibiei
Vascularizatie si inervatie
- artera tibiala posterioara
- e continuata de artera fibulara
- emite ramuri musculare, maleolare si calcanei
- artera fibulara
- porneste din artera tibiala posterioara
- vascularizeaza muschii peroneri din compartimentul lateral
- nervul tibial
- format din L4, L5, S1, S2, S3
- ramurile articulare inerveaza articulatia genunchiului si a gleznei
- ramurile musculare inerveaza toti muschii compartimentului posterior
32.Compartimentul lateral al gambei

Compartimentul lateral al gambei e situate intre septul intermuscular anterior si cel posterior
Muschii compartimentului lateral:
- muschiul peronier lung
- origine – pe capul si cele 2 treimi superioare ale fetei laterale a fibulei, pe
septurile intermusculare si pe fascia gambei
- insertie – pe baza primului metatarsian si pe fata plantara a cuneiformului
medial
- muschiul peronier scurt
- origine – fata laterala a jumatatii inferioare a fibulei si pe septurile
intermusculare ale gambei
- insertie – pe tuberiozitatea si baza celui de al 5-lea metatarsian
Inervatie:
- nervul fibular superficial
- inerveaza muschii peronier lung si scurt
***Toracele

Toracele reprezintă segmentul superior al trunchiului, situat între regiunea cervicală şi abdomen.
Limitele toracelui sunt reprezentate de:
- superior - planul ce trece prin incizura jugulară a sternului, marginea superioară a
claviculei, articulaţia acromioclaviculară şi apofiza spinoasă a vertebrei C7;
- inferior - linia trasată prin apendicele xifoidian, rebordurile costale (până la coasta X),
vârfurile coastelor XI şi XII şi apofiza spinoasă a vertebrei T12;
- lateral - marginea anterioară a muşchiului deltoid;
- inferior – diafragma toraco-abdominală.
În ansamblu, toracele are formă unui trunchi de con, cu baza mare orientată superior. Proiecţia
conţinutului toracelui, a diafragmei şi a etajului abdominal superior, în care se observă:
- conturul inimii şi al marilor vase (linia întreruptă) ajunge până în porţiunea antero-
medială a plămânilor;
- diafragma toraco-abdominală se întinde superior până la al patrulea spaţiu intercostal în
dreapta şi până la al cincilea spaţiu intercostal în stânga (linia groasă);
- ficatul ocupă cele două treimi drepte ale etajului abdominal superior, fiind situat
subdiafragmatic;
- vena cavă superioară şi aorta ascendentă sunt situate înapoia manubriului sternal, iar un
segment al cordului se găseşte înapoia corpului sternal;
- vârful plămânilor proemină deasupra claviculelor şi a extremităţii anterioare a primei
coaste.
33.Peretele toracelui

Peretele toracelui e impartit in:

- o regiune antero-laterala (unde se afla sanul)
- o regiune posterioara (corespunde spatelui)
Regiunea mamara e o regiune topografica specifica peretelui; care prezinta tegument modificat la
acest nivel , unde se formeaza papilele mamare/mamelon (situate la nivelul spatiului 4
intercostal), diecare papilla e inconjurata de o areola.La femeie sanii se dezvolta in fascia
superficiala a peretelui toracic; canalele galactofore se deschid la nivelul papilelor.
Muschii regiunii antero-laterale apartin membrului superior si sunt inervati de catre plexul
brachial (C5-C8, T1).
La extremitatea inferioara a toracelui se afla muschii peretelui abdominal anterior, inervat de
nervii spinali toracali.
Profund de muşchii superficiali se află osteotoracele şi muşchii intercostali, care ocupă spaţiul
dintre două coaste adiacente. Stratul profund al peretelui toracic este reprezentat printr-un strat
subţire şi incomplet de muşchi acoperiţi de fascia endotoracică şi apoi de pleura parietală.
Tegumentul toracelui e inervat de ramuri cuntantae anterioara si laterale ale nervilor intercostali,
in mod segmentar (exceptie: pielea ce acopera primul spatiu intercostal, inervata de nervii
supraclaviculari).
Drenajul limfatic
- al streturilor superficiale – nodulii axilari – grupul subscapular (cateva vase limfatice
ajung si la noduli pectorali)
- in apropierea liniei anterio-median – vasele limfatice ajung in nodulii parasternali(de-a
lungul arterei toracice interne)
34.Regiunea mamara / glandei mamare

Sanii sunt prezenti la ambele sexe. Atinge maximul de dezvoltare la femieie in timpul sarcinii si
alaptarii.
Mamelonul e plasat in centrul areolei mamare; pe suprafata areolei se gasesc orificile de
deschidere a ductelor galactofore, care dreneza produsul de secretie al glandei.
Pozitionare:
- vertical – intre coastele 3 si 6
- transversal – de la linia parasternala la cea axilara anterioara
- e situata pe platforma muschiolor pectoral mare si dintat anterior
Sub areola si mamaelon se afla muschiul areolomamar (muschi neted) prin contractie => erectia
mamaelonului.
Vascularizatia sanului:
- medial e realizata prin:
- ramuri ale arterei toracice
- arterele intercostale 2-6
- lateral prin:
- ramri ale arterelor intercostale posterioare
- artera toracica interna
- venele se varsa in venele maamre interne dupa care in vena axilara
Drenajul limfatic:
- foarte important in tratamentul tumorilor maligne
- limfaticele profunde se dreneaza in 3 retele (intralobulara, perilobulara, interlobulara) in
final ajunge in nodulii din varful axilei
- limfaticele mediale se dreneaza spre nodulii parasterneli
- din cei apicali axilari limfa ajunge in cei infra si supra claviculari, dupa in cei
subscapulari
35.Osteotoracele

Toracele osos e format din:

- anterior – manubriul si corpul sternal
- lateral – cele 12 perechi de coaste si cartilajele lor
- posterior – coloana vertebrala toracala
Osteotoracele are forma unui trunchi de con cu baza mare situata inferior:
- orificiul superior, mic, format din prima vertebră toracală, prima pereche de coaste împreună cu
cartilajele lor şi manubriul sternal
- orificiul inferior de dimensiuni mari, format din cea de a douăsprezecea vertebră toracală,
rebordul costal şi joncţiunea xifosternală
- axa mare a fiecărei coaste este orientată iniţial postero-anterior, medio-lateral, supero-inferior,
iar apoi latero-medial
- în timp ce prima coastă prezintă o faţă superioară şi una inferioară, o margine medială şi una
laterală, coastele următoare sunt înclinate astfel încât ele prezintă o margine inferioară şi una
superioară, o faţă medială şi una laterală
Roluri:
- protectia organelor
- realizarea ventilatiei pulmonare

***

Toracele osos e o cutie formata de catre coloana toracica, coaste cu cartilaje costale si stern.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza mare orientate in jos.
Alcatuire:
- anterior – corp si manubrium sternal
- lateral – cele 12 perechi de coaste si cartilajele lor
- posterior - coloana vertebrala toracala
Sternul e un os median si nepereche, situate in partea anterioara a toracelui. E un os lung si turtit
format din 6 sternebre:
- prima formeaza manubriul sternal
- urmatoarele 4 formeaza corpul sternal
- ultima formeaza procesul xifoid
Manubriul , corpul si procesul xifoid sunt unite pein doua sincondroze.
Coastele in numar de 12 perechi, in partea posterioara se articuleaza cu corpul vertebrelor
corespunzatoare. Se clsifica in:
- adevarate – primele 7 perechi; se articuleaza prin cartilaj propriu
- false – urmatoarele 3 perechi; se articuleaza indirect cu sternul prin intermediul cartilajelor
costale
- flotante – nu se articuleaza cu sternul; ultimele 2 perechi
Coastele sunt alcatuite din corp, extremitate anterioara si posterioara.
Spatiile intercostale sunt 11 perechi, sunt simetrice si sunt sonstituite din muschii intercostali si
tesut conjunctiv lax.
Osteotoracele prezinta 2 orificii:
- superior mic – format din prima vertebra toracala, prima pereche de coaste si manubriu
- inferior mare – format din vertebra T2, rebordul costal si jonctiunea xilosternala
36.Spatiile intercostale

Spatiile intercostale sunt in nmar de 11 perechi, situate intre 2 coaste adiacente

Muschii intercostali
- formati din muschii intercostali externi si interni si sunt supliniti de membrane
intercostare externe respeciv interne
- sunt muschi respiratori accesori
Nervii intercostali
- reprezinta ramurile ventral ale celor 12 nervi spinali toracali
- primul nerv intercostal contribuie la formarea plexului brahial
- ramura cuntanta a celui de al 2-lea nerv intercostal (nervul intercostobrahial) contribuie
la inervatia suprafetei mediale a bratului
- nervii intercostali 7-11inerveaza muschii peretelui abdominal
Arterele intercostale
- ramurile posteriorare si cele anterioare iriga muschii intercostali, muschii superficialiai
pertetelui toracal, sani si tegument
- ramurile spinale iriga corpurile vertebrale, meningele si maduva spinarii
Artera si vena toracica interna
- e ramura a arterei subcalviculare
- la nivelul spatiului intercostal 6 artera se divide in:
- artera epigastrica superioara
- artera musculofrenetica
- ramuri din spatiile intercostale 2, 4 si 4 dau ramuri pentru glanda mamara
- o ramura e artera pericardico-frenica care iriga plaura, pericardul si diafragma
Venele intercostale
- sunt situate deaspura arterelor intercostale
- venele intercostale anterioare -> venele toracale interne
- venele intercostale posterioare ale primului spatiu intercostal -> venele brahiocefalice
dreapta si stanga
- venele spatiului 2 si 3 intercostal -> vena intercostala superioara stanga-> vena
brahiocefalica stanga
- restul de vene intercostale posterioare -> sistemul venos azigos
Fascia endotoracica = tesut areolar lax care captuseste suprafata interna a peretelui toracelui
37.Muschiul diafragmatic

Muschiul diafragmatic = un muschi digastric care separa cavitatea toracala de cea abdominala
Doua fascicule musculare se desprind de pe fata posterioara a procesului xifoidian => portiunea
portiunea sternala
Portiunea costala are originea pe fetele interne ale ultimelor 6 coaste si cartilajele costale
Portiunea lombara porneste de pe ligamentele arcuate lateral, medial, si median si de pe cei doi
stalpi/pilieri cu origine pe primele 3 vertebre lombare