Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs AN I
1.Definitia anatomiei, Nomina anaromica, alcatuirea generala a corpului uman
Anatomia e stiinta care studiaza forma si structura organismului uman, organele, sistemele sale si
cerceteaza legile care regleaza dezvoltarea acestuia in stransa corelatie cu functiile sale si mediul
ambient.
Nomina anatomica:
- termenul de anatomie vine din grecescul anatemmein si inseamna a taia, a diseca
- totalitatea termenilor utilizati in anatomie
Ramuri ale anatomiei:
1) Anatomia descriptive => descriera organelor
2) Anatomia topografica => studiaza organelle in relatie cu alte organe
3) Anatomia comparative=> asemanarisi deosebiri pe scara filogenetica
4) Anatomia dezvoltarii (embriologica)=> studiul componentelor in dinamica
5) Anatomia de suprafata=> caracterele externe ale corpului
6) Anatomia artistca=> omul Vitruvian
7) Anatomia radiologica=> utilizeaza aparatuta si raze X pt studierea corpului
8) Anatomia microscopica (histologia, biologia celulara)
Caracteristicile omului:
- omul e vertebrat => poseda o coloana vertebrala
- e un mamfer => prezinta glande mamare
- are o pozitie vertical (ortostatica)
- e biped, are mers vertical, iar picioarele nu sunt prehensibile
- are vorbire articulate
Corpul uman e alcatuit din:
- extremitate cefalica (cap, gat)
- trunchi
- patru membre
Capul e cea mai distincta si omeneasca parte a corpului uman. E format din:
- Portiunea craniana/cefalica: - neurocraniul
- scalp (formatiuni moi pericraniene)
- Portiunea facial (visceracraniu, care determina totalitate trasaturilor fetei, fizionomia)
Gatul e partea de legatura dintre cap si trunchi si prezinta 2 regiuni:
- posterioara (nucala)
- anterioara
Trunchiul e cel mai voluminous fiind format din toarace, abdomen si bazin.
Membrele sunt formate din:
- radacina/centura: - pelvina (sold)
- scapulara (umar)
- ectremitate libera: - brat/coapsa
- antebrat/gamba
- mana/picior
2.Notiunile de normal, varianta, anaomalie, malformatie
Normal => se considera ca obiect al anatomiei normale prezentarea corpului omenesc sanatos.
Ca norma se considera conformatia tipica si structura tipica adica particularitatiile morfologice
intalnite mai frecvent – norma statistica in peste 50% din cazuri.
Varianta => abateri su indepartari de la normal care nu impiedica, nu deranjeaza activitatea,
functionalitatea organismului sau adaptarea lui la mediu.
Anomalia => e o abatere de la norma/normal manifestata in grade diferite. Este o abatere
evidenta permanenta de la forma si structura organelor ce afecteaza functionalitatea si activitatea
normal a organismului.
Malformatia => e o anomalie congenitala a unui organ, a unui aparat sau sistem sau a unei parti a
corpului unei finite.
3.Axe, planuri si pozitii anatomice
Corpul e format din 2 jumatati simetice unite pe planul medial. La corpul omenesc gasim 3 axe si
3 planuri. Cele 3 axe ideala se intretaie in unghi drept si corespund celor 3 dimensiuni ale
spatiului. Axele exprima directia spatiala.
Axa : - longitudinala
- sagitala
- transversal
Planurile sunt sectiuni conventionale sau reale ale corpului, cu rol de precizare a pozitiei spatiale
a partilor componente.
Planuri: - 2 planuri longitudinale: - vertical(frontal)
-sagital (plan antero-posterior)
- 1 plan orizontal – transversal
*Planul sagital imparte corpul in 2 jumatati (dreapta si stanga) si trece prin axa longitudinala si
cea sagitala.
*Planul frontal imparte corpul intr o sectiune anteriora(ventrala) si una posterioara (dorsala).
*Planul transversal sectioneaza corpul intr-o parte craniala si una caudala si este perpediculara pe
axa longitudinala.
Orientare: - proximal = structurile se gasesc mai aproape de extremitatea craniana.
- distal = structurile se gasesc mai departe de extremitatea craniana.
4.Osul: clasificare, configuratie externa
Oasele sunt organe dure, rezistente, de culoare alb-galbuie. Asigura forma structurii interne,
sprijin , adapost si rezerva calcica.
Clasificare:
1. Oase lungi - formate din 2 epifize si o diafiza
- gasite la nivelul membrelor
2. Oase plane - turtite, au 2 fete, numar variabil de margini si unghiuri
- rol de protective si formeaza cavitati
Ex: craniul, scalpul, omoplatul, parietale
3. Oase scurte - forma aproximativ cubica
Ex: coloana vertebrala, carpiene, tarsiene
4. Oase pneumatice - oase neregulate, contin cavitati (sinusuri) cu aer
Ex: maxila, etmoid, frontal
5. Oase sesamoide - mici, se dezvolta in vecinatatea articulatiilor sau in tendoanele unor muschi
Ex: rotula
6. Oase suturale - oase mici, plane, inconstante(legate prin suturi), oase care se dezvolta in
centrul oaselor boltii craniene
Ex: parietal, frontal
7. Oase neregulate – Ex: palatinul, sfenoidul
Osul sufera influnete organelor vecine:
- tractiunea muschilor
- presiunea unor organe
- pulsatile arterelor
- actiunea fortei gravitationale
Suprafata externa prezinta numeroase elemente morfologice (fete, unghiuri – cu numeroase
detalii):
- proeminente:
- articulare (modelate in raport cu suprafata articulara opusa acoperite cu un
cartilaj pentru alunecare)
- nearticulare (date tractiunea muschiilor):
- procese/apofize: detasate de pe suprafata osului
- tuberozitati: nedetasate
- spina: proeminenta ascutita
- creasta: proeminenta liniara, taioasa
- cavitati (date de forte de presiune)
- articulare (dormeaza articulatii) – raspund unor proeminente invers conformate
- nearticulare (pentru insertia tendoanelor sau ligamentelor) - adapostesc/protejaza
elemente anatomice; santuri pentru tendoane, nervi, vase
- canale/gauri
- de trecere - pentru elemente anatomice (vase, nervi)
- de nutritie - pentru trecerea vaselor sangvine
- de ordinul 1: pe diafiza oaselor lungi, pe fetele oaselor late pentru
arterele nutritive
- de ordinul 2: pe epifiza oaselor lungi, pe circumferintele oaselor
late, pe fetele nearticulare ale oaselor scurte pentru vene
- de ordinul 3: pe suprafata oaselor acoperite cu periost pentru
capilare sanguie
- de ordinal 4: deschiderea canalelor osteoplastelor
5.Osul: configuratie interna si arhitectura interna
ARTERELE
Oasele lungi primesc:
- artere nutritive (diafizare); care patrund prin gaurile de ordinul I si apoi prin canalele
nutritive si ajung in cavitatea medulara unde dau ramuri pentru:
- maduva
- canale Havers
- epifize
- artere periostale; provin din arterele care iriga organe vecine si patrund prin periost si
ajung in canalele Havers
-cele 2 artere se anastomozeaza
Oasele plane: - au 2 sisteme arteriale (nutritive si periostale)
Oasele scurte: - numai artere periostale
VENELE
La oasele lungi arterele nutritive sunt insotite de 2 venule
LIMFATICELE
Spatiile perivasculare cai limfatice
NERVII
Patrund in garuile nutritive (cu artere), ajung in cavitatea medulara unde formeaza un plex
nervos, de unde se desprind fibre pentru canalele Havers.
Sau provin din periost, care formeaza un plex cu proprioreceptori
6.Clasificare articulatiilor
Articulariile sunt toalitatea elementelor prin care oasele se unesc intre ele (formatiuni
conjunctive si muschi).
Clasificarea articulatiilor:
1)articulatii fibroase/sinartroze
- oasele sunt legate prin tesut fibros dens (membrane/ligamente)
- permit miscari foarte reduse sau nu permit miscari
- exista 3 tipuri de articulatii fibroase:
a) sindesmoze – suprafete osoase articulare unite prin tesut fibros dens; ex:
ligamentul stilohidian, coracoacromial
b) sutura – articulatii intalnite la oasele craniului
c) gomofoza – intre o extremitate osoasa conica si o cavitate alveolara; ex:
articulatia dento-alveolara (uneste radacina dintelui si alveola dentara)
2)articulatii cartilaginoase
- legatura se face prin cartilaj hialin (sau fibrocartilaj)
a) sincondroze – suprafete unite printr-un cartilaj hialin foarte adherent la
ele; ex: articulatia sfeno-occipitala, coxala
b) simfize – suprafete unite printr-un tesut fibrocartilaginos (disc); ex:
articulatia oaselor pubiene
3)articulatii sinoviale
- majoritatea articualtiilor omului
- articulatii complexe care permit misacari multiple
- compuse din: - suprafete articulare: - plane (misc de articulare)
- trohleare (rotatie)
- trohoide (rotatie)
- bicondiliere (la genunchi, meniscuri)
- in sa (police)
- elipsoidale (interflagiene)
-sfenoidale (umar, sold)
- cartilaj articular
- formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare
Clasificare dupa numarul de oase care le compun:
- simple (2 oase)
- compuse (ex: articulatie humero-radio-ulnara)
Lant articular = miscarea simultana a mai multor articulatii.
7.Componentele articulatiilor sinoviale
Cele mai multe articulatii intalnite in corpul uman se incadreaza in grupul synovial. Aceste
articulatii complexe care permit miscari multiple si variate sunt compuse din:
- suprafete articulare (nu sunt acoperite de periost) – sferice, eliptice, cilindrice, plane
- se pot reduce la 2 forme principale:
- plane – miscari rectilinii si reduse
- sferoidale – miscari ample (concavv-convexe)
- cartilajul articular – acopera suprafata articulara, e un cartilaj, nu prezinta nervi si vase
de sange; se continua cu periostul; are 2 fete: una libera si una aderenta la suprafata articulara
- formatiuni care asigura concordanta dintre suprafetele articulare:
- lobul/cadrul articular: fibrocartilaj de marire (umar, sold); creste cavitare
articulare pentru o suprafata articulara sferica
- fibrocartilaje intra-articulare (disc, menisc) adera la suprafata osoasa mai
mobile
- mijloace de unire:
- capsula articulara: - strat extern – fibros (manson, continua periostul)
- strat intern – membrane sinoviala
- ligamente articulare: - benzi fibrose prinse de oasele artic.; mentin contactul
suprafetei osoase
- sunt: - intracapsulare
- extracapsulare => majoritatea
- membrana sinoviala – stratul profund al corpului; secreta lichidul sinovial cu rol
in biomecanica; acopera partile osoase intracapsulare; se opreste la limita cartilajului cu osul
- cavitatea articulara – un spatiu virtual, dintre cartilajul articular si membrane sinoviala,
cu lichid sinovial
- interlinia articulara – linia de contact intre suprafetele articulare
***Biomecanica articulare
In articulatia sinoviala se pot efectua 3 feluri de miscari elementare:
- alunecarea = deplasarea suprafetelor osoase puse in contact cu frecare, fara indepartara
lor (articulatii plane)
- rostogolire/ invartire = deplasarea circulara (articulatia temporomandibulara,
genunchiului, cotului)
- rotatie = e o miscare circulara; rasucire, deplasarea in jurul axei longitudinale (pronatie,
supinatie)
Conducerea in articulatii
Sensul, directia si amplitudinea miscarii este imprimat de conforamtia suprafetelor articulare.
Determinata de mai mute tipuri de “conducere”:
- articulara
- osoasa
- ligamentara
- musculara
Clasificarea articulatiilor sinoviale
- dupa numarul oaselor
- simple (2)
- compuse ( >2)
- dupa forma suprafetelor articulare
- 1 ax:
- plane - miscari de alunecare
- ginglimul/ trohleana – formate la un os de un scripete/trohlee iar la cel
opus de o creasta cu 2 povarnisuri
- trohoide –formate dintr-un cilindru osos intr-un inel osteofibros (miscari
de rotatie)
- bicondiliene – prezinta 2 segmente de os plin si 2 depresiuni
corespunzatoare
- 2 axe:
- in sa – suprafete concav-convexe (miscari de felxie-extensie, abductie-
adductie, circumductie)
- elipsoidale – prezinta un segment in forma de elipsoid iar celalalt o
depresiune corspunzatoare (miscari de felxie-extensie, abductie-adductie, circumductie)
3 axe: - sferoidale- formate dintr-un cap ce patrunde intr-o cavitate in forma de
cupa (miscari de felxie-extensie, abductie-adductie, circumductie)
- dupa numarul axelor
- uniaxiale (ginglim, trohoide)
- biaxiale
- 3 axe
Miscarile corpului se executa prin participarea unui sir de articulatii; care formeaza un LANT
ARTICULAR
8.Muschiul: clasificare, configuratie externa
Muschii striati sunt componenta active a aparatului locomotor, sunt sursa principala de caldura si
favorizeaza indirect circulatia venoasa si linfatica, reprezinta 30-40% din greutatea corpului.
Sunt formati din:
- cap – se fixeaza pe oase
- corp – muschiul propriu-zis, portiune contractile
- tendon – transimte forta musculara oaselor
- anexe musculare – ajuta activitatea musculara
Clasificare:
- dupa forma:
- lungi – la member
- lati – trunchi, perteii marilor cavitati
- scurti – rasuciti profund in jurul articulatiilor
- circulari/orbiculari – inched orificii
- dilatatori – dispusi radial in jurul unui orificiu
- cruciformi – fibre incrucisate
- dupa numrul capetelor de origine:
- cu un singur capat – majoritatea
- cu 2 capete – biceps
- cu 3 capete – triceps
- cu 4 capete – cvadriceps
-dupa modul de grupare a fasciculelor musculare fata de tendoane:
- fibra musculara se continua direct cu faciculele tendonului (in aceeasi directie)
- fibre musculare inserate oblic pe tendon:
- unipenati
- bipenati
- cu penatie complexa ( multipenati)
- corpul musculare e interrupt printr-un tendon intermediar sau mau multi
- dupa pozitie:
- superficiali, cutanati, pieliosi (ai mimici) – sub tegument
- profunzi, subfaciali
- dupa numarul articulatiilor peste care trec:
- uniarticulari
- biarticulari
- poliarticulari
- dupa tipul miscarilor:
- flexori - adductori
- extensori - abductori
- pronatori - supinatori
9.Muschiul: structura interna, vascularizatie si inervatie
In timpul vietii intrauterine coloana vertebrala prezinta o singura curbura cu concavitatea inapoi.
La nou nascut coloana vertebrala prezinta un unghi lombosacrat care separa cifoza (cocoasa)
cervicotoracica de cea sacrococcigiana.
Lordoza cervicala apare la 3-5 luni; lordoza lombara apare la 2 ani, datorita locomotiei.
Rolurile coloanei vertebrale:
1)Protectia maduvei – in canalul vertebral maduva spinarii este invelita in meninge
2)Rol static – in pozitie vertebrala reprezinta un ax ce sustine capul, trunchiul si memebrele
superioare si inferioare
3)Rol biomecanic – coloana este antrenata in miscari ample si numeroase dand astfel corpului o
mare mobilitate
14.Osteotoracele
Toracele osos e o cutie formata de catre coloana toracica, coaste cu cartilaje costale si stern.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza mare orientate in jos.
Alcatuire:
- anterior – corp si manubrium sternal
- lateral – cele 12 perechi de coaste si cartilajele lor
- posterior - coloana vertebrala toracala
Sternul e un os median si nepereche, situate in partea anterioara a toracelui. E un os lung si turtit
format din 6 sternebre:
- prima formeaza manubriul sternal
- urmatoarele 4 formeaza corpul sternal
- ultima formeaza procesul xifoid
Manubriul , corpul si procesul xifoid sunt unite pein doua sincondroze.
Coastele in numar de 12 perechi, in partea posterioara se articuleaza cu corpul vertebrelor
corespunzatoare. Se clsifica in:
- adevarate – primele 7 perechi; se articuleaza prin cartilaj propriu
- false – urmatoarele 3 perechi; se articuleaza indirect cu sternul prin intermediul cartilajelor
costale
- flotante – nu se articuleaza cu sternul; ultimele 2 perechi
Coastele sunt alcatuite din corp, extremitate anterioara si posterioara.
Spatiile intercostale sunt 11 perechi, sunt simetrice si sunt sonstituite din muschii intercostali si
tesut conjunctiv lax.
Osteotoracele prezinta 2 orificii:
- superior mic – format din prima vertebra toracala, prima pereche de coaste si manubriu
- inferior mare – format din vertebra T2, rebordul costal si jonctiunea xilosternala
15.Ostopelvisul
Bazinul osos e format din cele 2 oase coxale, sacrul si coccige. Este situate cu aproximatie la
mijlocul corpului adultului. Cuprinde in interiorul sau cavitatea pelvina care contile numeroase
organe de mare importanta.
Pelvisul are forma de trunchi de con cu baza mare in sus si cea mica in jos, si cuprinde:
- circumferinta superioara formata din: creasta iliaca, baza sacrului, marginea anterioara a
coxalului si marginea superioara a simfizei pubiene
- suprafata exterioara (exopelvina) prezinta elemente anatomice de pe fetele laterale ale celor 2
coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui; Ex: fata ant a simfizei pubiene, unghiurile
pubisului, tuberozitatea ischiadica
- suprafata inferioara (endopelvina) e formata din:
- pelvisul mare – apartine topographic abdomenului si e format din cele 2 fose iliace si de
aripile sacrului (bazin mare fals); prezinta o scobitura dorsala in care patrunde coloana vertebrala
si alta naterioara inchisa de muschii pereteului abfominal anterior
- pelvisul mic – bzainul mic adevarat
Pelvisul mare sic el mic sunt delimitate de linia terminal.
- circumferinta inferioara e formata din mariginea inferioara a simfizei pubiene, varful cocoigelui
(posterior) si tuberozitatiile ischiatice ( lateral)
Cele 2 ramuri ischipubiele alcatuiesc inpreuna un arc osos al carui varf e situate la nivelul
marginii inferioare a simfizei pubiene si alcatuiesc arcada pubiana. Unghiul format intre ramurile
inferioare ale celor 2 vase pubiene se numeste unghiul pubian.
***Topografia generala a membrului superior
Membrul superior este format din centură sau rădăcină şi din extremitatea liberă.
Centura este segmentul de legătură cu trunchiul; membrul liber are trei segmente:
- proximal – braţul, care leagă centura cu membrul liber;
- intermediar – antebraţul;
- distal sau terminal – mâna cu cinci degete.
Părţile constitutive ale membrului superior sunt:
- regiunea umărului – centura scapulară; totalitatea formaţiunilor moi care unesc braţul de
torace;
- regiunea braţului;
- regiunea cotului sau cubitală – face legătura braţului cu antebraţul;
- regiunea antebraţului;
- regiunea carpului sau gâtul mâinii – leagă antebraţul de mână;
- mâna cu cinci degete, care dinspre medial spre lateral sunt: police sau degetul mare,
indexul sau arătătorul, medius sau degetul mijlociu, inelarul şi degetul mic.
Faţă de trunchi, membrul superior este delimitat astfel: verticala dintre mijlocul claviculei şi
marginea inferioară a plicii axilare anterioare (anterior), marginea internă a scapulei (posterior),
faţa superioară a claviculei şi articulaţiei acromio-claviculare, marginea superioară a scapulei
(superior) şi orizontala care uneşte extremitatea toracală a plicilor axilare anterioară şi
posterioară (inferior).
Scheletul membrului superior
Clavicula se articulează cu sternul prin articulaţia sternoclaviculară şi cu scapula prin articulaţia
acromioclaviculară (scapula nu se articulează cu scheletul axial).Osul braţului, humerusul, se
articulează cu centura scapulară la nivelul articulaţiei umărului şi cu radiusul şi ulna, oase ale
antebraţului, la nivelul articulaţiei cotului. Dintre aceste oase, contribuţia ulnei este mai mare în
articulaţia cotului, iar a radiusului în articularea cu oasele carpiene.
16.Structurile superficiale ale memburului superior
1)Inervatia tegumentara
- tegumentul membrului superior e inervat de ramuri cutanate ale nervilor C3-C8, T1, T2
- tegumentul regiunii umarului e inervat de nervii supraclaviculari (plex cervical)
- tegumentul bratului inervatie:
- inferior – nervul radial
- medial – nervul intercostobrahial
- lateral – nervul axillar lateral
- tebumentul antebratului e inervat de nervul musculocutanat
2) Sistemul venos superficial
- venele digitale palmare si venele palmare dreneaza reteaua venoasa formata din:
- vena basilica (medial de antebrat); care impreuna cu 2 vene brahiale (2/3 din antebrat)
perforeaza fascia profunda => vena axilara (singura vena profunda a memebrului superior)
- vena cefalica (situate anterolateral pe brat) => vena axilara (fosa infraclaviculara)
3) Drenajul limfatic superficial
Principalul drenaj limfatic e realizat de nodulii axilari profunzi
17.Axila
Spatiul triunghiular: anterior – clavicula; medial - prima coasta; posterior – omoplatul , formeaza
varful axilei.
Axila are forma de piramida cu 4 pereti:
- peretele anterior: muschiul pectoral mare, muschiul pectoral mic si dorlsalul mare
- peretele posterior: muschiul subscapular, rotund mare si dorsal mare
- peretele medial: digitatiunile muschiului dintat mare
- peretele lateral: tendonul muschiului coraco brachial si capul scurt al muschiului biceps
brachial
Artera axilara prezinta 3 segmente:
Primul segment:
- artera toracica superioara – iriga muschii pectoral si peretele toracic
- artera toracoacromiala – iriga regiunea pectorala, acromiala, claviculara,
deltoidiana
- artera toracica laterala – contribuie la vascularizatia sanului
Al doilea segment:
- artera subscapulara – cea mai mare ramura a arterei axilare
Al treilea segment:
- arterele circumflexe anterioara si posterioara formeaza un cerc anastomic in
jurul colului chirurgical humeral
Vena axilara incepe de la nivelul marginii inferioare a muschiului rotund mare, urca spre axila si
apoi la nivelul primei coaste devine vena subscapulara.
Plexul brahial
- e format din ramurile nervilor C5, C6, C7, C8, T1
- compus din:
- radacina
- trunchiuri: - primare
- secundare
- diviziuni
- fascicule
- ramuri cu originea la nivelul radacinilor plexului:
- nervul dorsal al scapului (C5)
- nervul toracal lung (C5, C6, C7)
- ramuri cu originea la nivelul trunchiului superior:
- fasciculul lateral: - nervul musculocutanta (C5, C6, C7)
- nervul median (radacina laterala) (C6, C7)
- nervul pectoral lateral (C5, C6, C7)
- fasciculul medial: - nervul ulnar (C8, T1)
- nervul median (radacina medial) (C8,T1)
- nervul pectoral medial
- nervul cutanat medial al:
- bratului
- antebratului
- fasciculul posterior: - nervul radial (C5, C6, C7, C8, T1)
- nervul axillar (C5, C6)
- nervul toracodorsal (C6, C7, C8)
- nervul suprascapular:
- inferior (C5, C6)
- superior (C5, C6)
Regiunea axilara contine 20-30 de nodului limfatici profunzi dispusi in 5 grupuri:
- lateral
- subscapular
- pectoral
- central
- apicala
18.Regiunea brahiala anterioara
Regiunea brahiala posterioara e cuprinsa intre regiunile umaruui si articulatia cotului. Scheletul
regiunii e reprezentat de humerus . muschii regiunii sunt extensori si sunt reprezentati de:
- muschiul triceps brahial
- origini: - cap lung – tuberculul infraglenoidal al scapului
- cap lateral – deasupra santului nevului radial
- cap medial – dedsuptul santului nervului radial
- insertie – tendon comun – oleocraniu
- inervatie – nervul radial
Regiunea brahiala posterioara are urmatoarele limite:
- superior – prelungirea posterioara a marginii de insertie a deltoidului
- inferior – prelungirea posterioara a plicii de flexie a antebratului pe brat
Vascularizatie:
- artera brahiala profunda si venele brahiale
- artera circumflexa humerala posterioara
Inervatie:
- nervul radial
- nervul ulnar (portiunea distala)
20.Fosa cubitala
Fosa cubitala e o regiune anatomica de forma triunghiulara situata anterior de articulatia cotului.
Baza e formata de orizontala trasata prin epicondilii medial si lateral ai humerusului. Laturile
sunt formate de marginea laterala a muschiului rotund pronator si marginea medial a muschiului
brahioradial. Peretele superficial e format din tegument si fascia superficiala si cea profunda a
antebratului.
Fosa cubitala contine :
- nervul cutanat lateral al antebratului
- muschiul brahioradial – formeaza marginea laterala a fosei, sub el se alfa nervul radial.
- marginea laterala a muschiului biceps brahial, aflata medial de muschiul brahioradial
- profund de aponevroza bicipitala se afla artera brahiala, deasupra tendonului bicepsului
Scheletul articulatiei cotului e reprezentat de:
- extremitatea distala a humerusului
- extremitatiile proximale ale radiusului si ulnei
Articulatia cotului e o articulatie sinoviala in blama (miscarile sunt limitate la flexie si extensie).
Articulatia e inervaata de ramuri ale nervilor radial, medial, ulnar, musculocutanta si e
vascularizat de reteaua vaselor din jur
21.Regiunea antebrahiala anterioara
Regiunea antebrahiala e cuprinsa intre fosa cubitala si regiunea anatomica triunhiulara, situate
anterior de articulatia cotului si regiunea palmara. Scheletul regiunii e dat de radius si ulna.
Antebratul e diviat in 2 compartimente: al flexorilor si al extensorilor; dispuse anterior si
posterior de scheletul regiunii. Muschii flexori, cu originea pe epicondilul humeral, formeaza
grupul superficial si grupul profund care se descend in forma de evantai.
1)Grupul superficial
- muschiul rotund pronator
- origine – cap humeral – creasta supracondiliana medial
- cap ulnar – procesul coronoid
- insertie – jumatatea marginii anterioare a radiusului
- muschiul flexor radial
- origine – pe epicondilul medial al humerusului
- insertie – suprafata palmara a bazei metacarpianului 2
- muschiul palmar lung
- origine – epicondilul medial al humerusului
- insertie – fascia palmara
- muschiul flexor superficial al degetelor
- origine – cap humeroulnar – confilul medial al humerusului si apofiza coronoida
a ulnei
- cap radial – marginea anterioara a radiusului
- insertie – capul falangei mijlocii a degetelor 2-4
- muschiu flexor ulnar al carpului
- origine – cap humeral –condilul medial al humerusului
- cap ulnar – marginea interna a oleocranului si treimea superioara a
marginii posterioare a ulnei
- insertie – osul pisiform
2)Grupul profund
- muschiul flexor profund al degetelor
- origine – suprafata medial si anterioara a treimii superioare a diafizei ulnare si
membrana interosoasa
- insertie – falangele distale ale ultimelor 4 degete
- muschiul flexor lung al policelui
- origine – suprafata anterioara a diafizei radial si membrana interosoasa adacenta
- insertie – falanga distala a policelui
- muschiul patrat pronator
- origine – partea medial a fetei anterioare a ulnei in patrimea inferioara
- insertie – suprafata anterioara a extremitatiilor distale ale diafizelor radiusului si
ulnei
- muschiu brahoradial
- origine – creasta supracondiliana laterala a humerusului
- insertie – baza apofizei stiloidiene a radiusului
Vascularizatie
- artera ulnara, cu ramurile ei:
- artera ulnara recurenta anterioara si posterioara
- artera interosoasa comuna anterioara si posterioara
- ramura palmara a carpului
- ramura dorsala a carpului
- ramuri musculare
-artera radiala, cu ramurile ei:
- artera radial recurenta
- ramura palmara a carpului
- ramura dorsala a carpului
- ramura superficiala palmara
- ramuri musculare
Inervatie
- nervul median – nervul interosos anterior; ramuri musculare; ramura palmara cutanta;
ramuri articulare
- nervul ulnar – ramuri musculare; ramura cutanta palmara; ramura dorsala
- nervul radial – ramura superficiala si ramura profunda
22.Regiunea antebrahiala posterioara
Regiunea antebrahiala posterioara e cuprinsa intre articulatia cotului, de tip sinovial in balama si
regiunea dorsala a mainii. Scheletul e reprezentat de catre radius si ulna. Contine muschii
extensori ai antebratului:
1)Grupul superficial
- muschiul brahioradial
- origine – creasta supracondiliana laterala a humerusului
- insertie – baza apofizei stiloidiene a radiusului
- muschiul lung extensor radial al carpului
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – suprafata dorsala a bazei metacarpianului 2
- muschiul scurt extensor radial al carpului
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – suprafata dorsala a bazei metacarpianului 3
- muschiul extensor al degetelor
- origine – creasta supracondiliana laterala
- inserie – suprafetele dorsale ale primelor 4 degete si ale falangelor mijlocii
- muschiu extensor al degetului mic
- origine – creasta supracondiliana laterala
- insertie – ultimele 2 falange ale degetului mic
- muschiul extensor ulnar al carpului
- origine – capul humeral – epicondilul lateral
- capul ulnar – treimea superioara a marginii posterioare a ulnei
- insertie – tuberculul de pe partea mediana a bazei metacarpianului 5
2)Grupul profund
- muschiul supinator
- origine – fibre superficiale –epicondilul lateral al humerusului, ligamentul
collateral radial al articulatiei cotului, ligamentul inelar al articulatiei radioulnare proximale
- fibre profunde – creasta supinatoare a ulnei
- insertie – diafiza radiusului deasupra linilor oblice anterioare si posterioare
- muschiul abductor lung al policelui
- origine – suprafetele posterioare ale ulnei si radiusului si membrana interososasa
adiacenta
- insertie – intre tendonele muschilor extensor al degetelor si extensori radial lung
sis curt ai carpului
- muschiul externsor lung al policelui
- origine – suprafata posterioara a ulnei si a membranei interosoase
- insertie – suprafata dorsala a bazei falangei distale
- muschiul extensor al indexului
- origine – suprafata posterioara a ulnei si a membrane interosoase
- insertie – fata dorsala a indexului
Vascularizatia
- artera ulnara emite un trunchi scurt (artera interosoasa comuna) care se divide in artera
interosoasa anterioara si posterioara
Inervatie
- nervul radial, inerveaza muschii extensor lung radial al carpului, extensorii
brahioradialului si 2 dintre extensorii antebratului, se divide in 2 ramuri:
- superficiala
- profunda (nervul interosos posterior)
***Topografia generala a membrului inferior
Membrul inferior este format din centură sau rădăcină şi din extremitatea liberă.
Centura este segmentul de legătură cu trunchiul; membrul liber are trei segmente:
- proximal – coapsa, care leagă centura cu membrul liber;
- intermediar – gamba;
- distal sau terminal – piciorul cu cinci degete.
Părţile constitutive ale membrului inferior sunt:
- regiunea şoldului – centura pelviană; totalitatea formaţiunilor moi care învelesc articulaţia
coxofemurală şi coxalul;
- regiunea femurală sau coapsa;
- genunchiul – face legătura coapsei cu gamba;
- gamba;
- glezna sau gâtul piciorului – leagă gamba de picior;
- piciorul cu cinci degete, degetul mare poartă numele de haluce.
Delimitarea membrului inferior faţă de trunchi este realizată de plica inghinală (anterior), creasta
iliacă şi şanţul interfesier (posterior) şi şanţul genitofemural (intern).
23.Structurile superficiale ale membrului inferior
1)Artera femurala
- continua artera iliaca externa
- e singura artera axilara mare a copasei, ramurile sale irigand toate structurilee din
aceasta regiune
- ramurile colaterale ale arterei femurale
- artera epigastrica superficiala
- artera iliaca circumflexa superficiala iriga subcutisul peretelui
- arterele rusinoase externe abdominal ant si organele genitale
externe
- ramurile profunde ale arterei femurale
- artera femurala profunda – iriga muschiul adductor mare, adductor lung si
muschii compartimentului flexor
- are originea pe fata posterioara a arterei femurale,
din regiunea triunghiului femural
- arterele femurale circumflexe
- iau nastere din artera femurala profunde din triunghiul femural
- medial – iriga colul si capul femurului
- laterala – iriga articulatia soldului
- artera descendenta a genunchiului – paraseste artera femurala inainte ca aceasta
sa strabata hiatul adductorilor
Anastomoza ccuciforma = o cale alternative in cazul obstructiei arterei femurale.
In cadrul acesteia ramurile fesiere ale arterei iliace interne se anastomozeaza cu artrele femurale
circumflexe, care se anastomozeaza cu prima artera perforate, arterele perforate se
anastomozeaza intre ele si cu ramurile musculare ale arterei poplitee.
2)Nervul femural
- cel mai mare nerv al plexului lombar, e format din ramurile ventral ale nervilor L2, L3,
L4
- 2 tipuri de ramuri:
- ramuri de diviziune anterioara - nervii cutanati femurali intermediar si medial
- o ramura musuculara pentru muschiul coritor
- ramuri de diviziune posterioara – nervul safen
- nervul cutantat fenural lateral se formeaza din plexul lombar, din ramurile ventrale ale
nervilor lombari 2 si 3 (L2, L3)
26.Compartimentul adductor al coapsei / regiunea femurala posterioara
Delimitare:
- fata laterala a tibiei
- membrane interosoasa
- septul intermuscular anterior
- fata anterioara a fibulei
- fascia anterioara a gambei
Muschii compartimentului anterior (extensori)
- muschiul tibial anterior
- origine – condilul lateral si jumatatea superioara a fetei laterale a tibiei, pe
membrane interosoasa adiacenta si fascia gambei
- insertie – fata plantara a cuneiformului medial
- muschiul extensor lung al degetelor
- origine – condilul lateral al tibiei, cele 2 treimi superioare ale margini anterioare
a fibulei, membrane interoasoasa adiacenta si fascia gambei
- inesrtie – falanga medie si distala a degetelor 2-5
- muschiul extensor lung al halucelui
- origine – mijlocul fetei mediale a fibulei sip e membrane interosoasa adiacenta
- insertie – baza falangei distale a halucelui
- muschiul peronier al treilea
- se desprinde din muschiul extensor lung al degetelor
- inertie – baza metatarsianului 5
Vascularizatie si inervatie
- artera tibiala anterioara
- continua artera poplitee
- formeaza:
- arterele maleolare (mediala si laterala)
- artera dorsala a piciorului
- nervul fibular comun
- format din L4, L5, S1, S2
- nervul fibular profund
- inerveaza muschii extensori ai gambei si ai dosului piciorului
31.Compartimentul posterior al gambei
Compartimentul lateral al gambei e situate intre septul intermuscular anterior si cel posterior
Muschii compartimentului lateral:
- muschiul peronier lung
- origine – pe capul si cele 2 treimi superioare ale fetei laterale a fibulei, pe
septurile intermusculare si pe fascia gambei
- insertie – pe baza primului metatarsian si pe fata plantara a cuneiformului
medial
- muschiul peronier scurt
- origine – fata laterala a jumatatii inferioare a fibulei si pe septurile
intermusculare ale gambei
- insertie – pe tuberiozitatea si baza celui de al 5-lea metatarsian
Inervatie:
- nervul fibular superficial
- inerveaza muschii peronier lung si scurt
***Toracele
Toracele reprezintă segmentul superior al trunchiului, situat între regiunea cervicală şi abdomen.
Limitele toracelui sunt reprezentate de:
- superior - planul ce trece prin incizura jugulară a sternului, marginea superioară a
claviculei, articulaţia acromioclaviculară şi apofiza spinoasă a vertebrei C7;
- inferior - linia trasată prin apendicele xifoidian, rebordurile costale (până la coasta X),
vârfurile coastelor XI şi XII şi apofiza spinoasă a vertebrei T12;
- lateral - marginea anterioară a muşchiului deltoid;
- inferior – diafragma toraco-abdominală.
În ansamblu, toracele are formă unui trunchi de con, cu baza mare orientată superior. Proiecţia
conţinutului toracelui, a diafragmei şi a etajului abdominal superior, în care se observă:
- conturul inimii şi al marilor vase (linia întreruptă) ajunge până în porţiunea antero-
medială a plămânilor;
- diafragma toraco-abdominală se întinde superior până la al patrulea spaţiu intercostal în
dreapta şi până la al cincilea spaţiu intercostal în stânga (linia groasă);
- ficatul ocupă cele două treimi drepte ale etajului abdominal superior, fiind situat
subdiafragmatic;
- vena cavă superioară şi aorta ascendentă sunt situate înapoia manubriului sternal, iar un
segment al cordului se găseşte înapoia corpului sternal;
- vârful plămânilor proemină deasupra claviculelor şi a extremităţii anterioare a primei
coaste.
33.Peretele toracelui
Sanii sunt prezenti la ambele sexe. Atinge maximul de dezvoltare la femieie in timpul sarcinii si
alaptarii.
Mamelonul e plasat in centrul areolei mamare; pe suprafata areolei se gasesc orificile de
deschidere a ductelor galactofore, care dreneza produsul de secretie al glandei.
Pozitionare:
- vertical – intre coastele 3 si 6
- transversal – de la linia parasternala la cea axilara anterioara
- e situata pe platforma muschiolor pectoral mare si dintat anterior
Sub areola si mamaelon se afla muschiul areolomamar (muschi neted) prin contractie => erectia
mamaelonului.
Vascularizatia sanului:
- medial e realizata prin:
- ramuri ale arterei toracice
- arterele intercostale 2-6
- lateral prin:
- ramri ale arterelor intercostale posterioare
- artera toracica interna
- venele se varsa in venele maamre interne dupa care in vena axilara
Drenajul limfatic:
- foarte important in tratamentul tumorilor maligne
- limfaticele profunde se dreneaza in 3 retele (intralobulara, perilobulara, interlobulara) in
final ajunge in nodulii din varful axilei
- limfaticele mediale se dreneaza spre nodulii parasterneli
- din cei apicali axilari limfa ajunge in cei infra si supra claviculari, dupa in cei
subscapulari
35.Osteotoracele
***
Toracele osos e o cutie formata de catre coloana toracica, coaste cu cartilaje costale si stern.
Toracele are forma unui trunchi de con cu baza mare orientate in jos.
Alcatuire:
- anterior – corp si manubrium sternal
- lateral – cele 12 perechi de coaste si cartilajele lor
- posterior - coloana vertebrala toracala
Sternul e un os median si nepereche, situate in partea anterioara a toracelui. E un os lung si turtit
format din 6 sternebre:
- prima formeaza manubriul sternal
- urmatoarele 4 formeaza corpul sternal
- ultima formeaza procesul xifoid
Manubriul , corpul si procesul xifoid sunt unite pein doua sincondroze.
Coastele in numar de 12 perechi, in partea posterioara se articuleaza cu corpul vertebrelor
corespunzatoare. Se clsifica in:
- adevarate – primele 7 perechi; se articuleaza prin cartilaj propriu
- false – urmatoarele 3 perechi; se articuleaza indirect cu sternul prin intermediul cartilajelor
costale
- flotante – nu se articuleaza cu sternul; ultimele 2 perechi
Coastele sunt alcatuite din corp, extremitate anterioara si posterioara.
Spatiile intercostale sunt 11 perechi, sunt simetrice si sunt sonstituite din muschii intercostali si
tesut conjunctiv lax.
Osteotoracele prezinta 2 orificii:
- superior mic – format din prima vertebra toracala, prima pereche de coaste si manubriu
- inferior mare – format din vertebra T2, rebordul costal si jonctiunea xilosternala
36.Spatiile intercostale
Muschiul diafragmatic = un muschi digastric care separa cavitatea toracala de cea abdominala
Doua fascicule musculare se desprind de pe fata posterioara a procesului xifoidian => portiunea
portiunea sternala
Portiunea costala are originea pe fetele interne ale ultimelor 6 coaste si cartilajele costale
Portiunea lombara porneste de pe ligamentele arcuate lateral, medial, si median si de pe cei doi
stalpi/pilieri cu origine pe primele 3 vertebre lombare