Sunteți pe pagina 1din 11

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor

Managementul Strategic al Organizațiilor. Dezvoltarea Spațiului de Afaceri

Disciplina: Managementul sistemelor logistice

Profesor: Conf. univ. dr. Gabriel Bîzoi

Student: Stancu Gabriela Cătălina


Cuprins

1. Ce este logistica? 3
2. Care au fost factorii care au determinat dezvoltarea logisticii? 3
3. Ce este un sistem logistic și cum funcționează el ? 4
3.1 ​Prelucrarea comenzilor. 5
3.2 ​Managementul stocurilor 5
3.3 ​Transportul mărfurilor 6

4. Studiu de caz- Sistemul logistic al companiei S.C. Kaufland S.A. România 8


5. Bibliografie 11
Cum ,,funcționează” sistemele logistice ?

Ce este logistica?

Conform ​Consiliul profesioniștilor managementului lanțului logistic​, ​logistica este


procesul de planificare, implementare și control al procedurilor pentru transportul și stocarea
eficientă a mărfurilor, inclusiv servicii și informații conexe de la punctul de origine până la
punctul de consum în scopul de a răspunde cerințelor clienților incluzând astfel mișcări de
intrare- ieșire și interne- externe ​(​Council of Supply Chain Management Professionals​).
European Logistics Association defineşte logistica, prin organizarea, planificarea,
controlul şi desfăşurarea fluxurilor de bunuri de la concepţie, aprovizionare până la producţia
şi distribuţia către clientul final cu satisfacerea exigenţelor pieţei cu un cost minim.
Chiar dacă în domeniul economic s-a discutat destul de târziu despre logistică și
anume începând cu secolul al XIX-lea putem să spunem că în Antichitate au apărut primele
abordări ale termenului. Se consideră că în domeniul militar s-a abordat pentru prima dată
termenul de logistică care presupunea la acea vreme aprovizionarea trupelor cu alimente,
armament, muniție și piese de schimb, precum și transportul trupelor.
Ulterior termenul a evoluat și-a lărgit sfera de acțiune în activitatea economică și în
alte domenii. În zilele noastre a devenit un proces indispensabil oricărei organizații indiferent
de domeniul de activitate. Datorită faptului că i-au înțeles utilitatea , organizațiile de afaceri
au recunoscut în ultimii ani că managementul logisticii poate avea un impact vital asupra
dobândirii avantajului competitiv de către o companie.

Care au fost factorii care au determinat dezvoltarea logisticii?

Unul dintre cei mai importanți factori îl reprezintă ​evoluția piețelor​, deoarece cererea
cumpărătorilor variază foarte rapid putem spune că s-a schimbat raportul dintre cerere și
ofertă piețele devenind astfel piețe ale cumpărătorilor. Datorită faptului că piețele s-au
internaționalizat furnizorii sunt obligați să fie promți în livrarea mărfurilor și să își asume tot
mai multe riscuri ​datorită numărului mare de frontiere, zone juridice, lingvistice, culturale, de
climă pe care trebuie să le parcurgă.
Perfecționarea metodelor de producție este un alt factor care a contribuit la
dezvoltarea logisticii prin creșterea cantității de producție din ce în ce mai tehnică și mai
automatizată.
Cercetările pe care organizațiile le-au susținut pentru îmbunătățirea produselor au
determinat cheltuieli ridicate. ​Perfecționarea produselor este factorul ce ​obligă producătorii
şi furnizorii să nu-şi permită nici un risc pe piaţă.
Noile tehnologii apărute, progrese tehnice, tehnologice, electronice şi metodice
deosebite și-au găsit aplicabilitatea perfectă în domeniul logisticii.
Factorii enumerați anterior au determinat ​îmbunătățirea managementului în
gestionarea întreprinderilor​. De aceea este imperios necesar ca managementul și
gestionarea întreprinderilor să fie eficient la toate nivelurile pentru a deservi perfect cererea
de pe piață ​( Council of Logistic Management )​.

Ce este un sistem logistic și cum funcționează el ?

Sistemul logistic al mărfurilor - este un sistem amplu care cuprinde fluxurile materiale
şi totalitatea elementelor implicate în proces. Sistemele logistice diferă între ele prin
structură, volumul de activitate al întreprinderii și strategia de dezvoltare.
(​https://conspecte.com/Logistica/sistemele-logistice.html​ accesat la 24.01.2020).
Distribuția fizică ocupă o pondere destul de mare în prețul cu amănuntul al mărfurilor
și din această cauză logistica nu mai poate fi privită doar ca un simplu ciclu de activităţi de
facilitare a circuitului mărfurilor de la producător la consumatorul final - utilizator, ci ca un
sistem complex, menit să eficientizeze politica de marketing a firmei moderne. De aceea
literatura de specialitate utilizează tot mai frecvent sintagma de sistem logistic, menită să -
descrie acea activitate care conduce la conectarea firmei cu clienţii şi furnizorii săi, prin
intermediul a două fluxuri intercorelate, respectiv fluxul mărfurilor şi cel al informaţiilor. ​(
Logistica și distribuția mărfurilor- note de curs, Mihai Felea, Cristinel Vasiliu, Irina
Mărunțelu, Gheorghe Caraiani)
​În prezent, companiile subliniază costul și calitatea produselor lor. Aceștia analizează
sistemele de logistică pentru a-și reduce costurile și pentru a-și îmbunătăți organizarea și
performanța afacerii lor. Cu toate acestea, clienții au nevoie de informații despre calitatea
produselor, disponibilitatea produselor ecologice și angajamentul față de responsabilitatea
socială și de mediu înainte de a decide să cumpere mărfuri. Prin urmare, companiile trebuie
să implementeze durabilitatea folosind un sistem logistic care ia în considerare îmbunătățirea
pe termen lung ​(Sustainable Logistics System: A Framework and Case Study- S. Wichaisri, A.
Sopadang-12 January 2016)​.
Fiecare companie trebuie să-și proiecteze un sistem care să reducă la minimum
costurile legate de atingerea obiectivelor activității sale logistice.
Orice sistem posibil de logistică va fi caracterizat de următorul cost:

D = T+FD+VD+V unde​;

D- costul total al distribuţiei în cazul sistemului propus;


T- costul total al transportului în cazul sistemului propus;
FD- costul fix total cu depozitarea în cazul sistemului propus;
VD- costurile totale variabile cu depozitare (inclusiv cele de stocare) în cazul
sistemului propus;
V- costul total aferent vânzărilor pierdute (neefectuate) datorită întârzierii medii a
livrărilor în cazul sistemului propus.
Un sistem logistic cuprinde următoarele etape:

1. Prelucrarea comenzilor.

Procesul logistic începe cu primirea unei comenzi de la un anumit client. Principalul


obiectiv al firmelor din ziua de astăzi este scurtarea ciclului de comandă-plată, adică a
perioadei de timp dintre momentul plasării unei comenzi şi momentul achitării acesteia.
Acest ciclu cuprinde mai mulți pași , printre care se enumeră: transmiterea comenzii de
agentul de vânzări, înregistrarea comenzii şi verificarea capacităţii de plată a clientului,
planificarea producţiei şi a stocurilor, expedierea către client a mărfurilor comandate şi a
facturii şi încasarea banilor de la client.
Cu cât această perioadă de timp este mai mare, cu atât clienţii sunt mai nemulțumiți și
profiturile firmei scad. Datorită avansului tehnologiei, firmele fac progrese uriaşe în mărirea
vitezei de prelucrare a comenzilor, astfel încât o comandă poate fi preluată în mai puţin de 15
secunde. Prelucrarea comenzilor aparţine categoriei elementelor de bază ale sistemului
logistic. Efectul său asupra performanţei logistice constă în mărimea intervalului de timp de
la transmiterea comenzii de către client până la primirea mărfii, precum şi în declanşarea
operaţiunilor de livrare a mărfurilor şi oferire a serviciilor.

2. Managementul stocurilor

O etapă importantă din cadrul unui sistem logistic este depozitarea mărfurilor.
Activitatea de depozitare este organizată ca un complex de acțiuni tehnico-economice
intermediare între producție și consum, care deservesc în momente și etape diferite atât
furnizorul cât și consumatorul.
Evoluţia funcţiilor îndeplinite în depozite este legată de mutaţiile logisticii. Considerat
cu câteva decenii în urmă ca un simplu loc de stocare, depozitul poate acoperi în zilele
noastre numeroase activităţi.
Principalele operaţiuni realizate într-un depozit sunt:
- Recepţie​: descărcare, controlul conformităţii, atribuirea locului adecvat lotului,
intrarea în inventar (gestiune);
- Manipulare:​ transportul mărfurilor în depozit, respectarea normelor de
siguranţă, intrarea produsului în stocul de disponibilitate, gestiunea eventuală
a condiţionărilor;
- Pregătirea comenzilor:​ pregătirea paletelor, acţiunea de picking (extragerea
unor produse dintr-un lot şi includerea lor în altul), alcătuirea loturilor
comandate, regrupări ale unor expedieri pe zone, ambalare, banderolare,
marcare pentru expediere;
- Expedierea:​ regruparea comenzilor în zona de expediere, alocarea cheltuielilor
de transport, completarea loturilor de livrare şi control, încărcare, înregistrare
informatică.
Se consideră ca obiectiv ideal în privința depozitării, reducerea neîncetată a stocurilor
de mărfuri care nu se afla în mișcare, pâna când se va realiza o mișcare cvasi-continuă.
Scopul final va fi înlăturarea necesității de a depozita, în orice punct al rețelei, inclusiv între
unitățile de producție, între acestea și clienți. Până la dispariția nevoii de depozitare,
managerii sistemelor logistice trebuie să urmărească reducerea permanentă a stocurilor,
comparativ cu nivelurile actuale.
Există mai multe metode de reducere a stocurilor precum: micșorarea intervalelor de
aprovizionare, scăderea stocului de siguranță sau creșterea numărului de transporturi în
cantități mai mici.
Apariția noilor tehnologii informaționale v-a determina multe schimbări în domeniul
depozitării. Transferul electronic de date între firme și companii vor permite acestora să
cunoască mult mai bine cererea, să își planifice și să își programeze activitățile mult mai
eficient ducând ulterior și la modificarea sistemului clasic de efectuare a unei comezi. Tot
datorită transferului rapid al informațiilor stocurile vor putea fi reduse, v-a fi modificat
necesarul de spații de depozitare și v-a crește și gradul de utilizarea a depozitelor.
O dată ajunse în cadrul depozitelor stocurile/produsele sunt organizate după mai
multe obiective care să ușureze munca angajaților și să contribuie la folosirea optimă a
întregului spațiu. Printre aceste obiective se numără: minimizarea costurilor de manipulare,
utilizarea la maximum a spațiului de depozitare, aspecte referitoare la compatibilitatea
produselor, manipularea mărfurilor pentru întregirea comenzilor, securitate etc.
Aranjarea mărfurilor în depozite se face și ea după mai multe criterii, menite și ele
pentru eficientizarea proceselor ulterioare depozitării. Astfel, criteriile sunt următoarele:
complementaritatea produselor, compatibilitatea, popularitatea și mărimea.
Controlul stocurilor poate fi realizat în mod continuu respectiv analiza zilnică a
stocului, pentru a determina necesităţile de reaprovizionare dar și periodic când stocurile sunt
analizate la anumite intervale de timp, săptămânal sau lunar.
Pe lângă sistemele de control continuu și periodic se mai pot utiliza și sisteme de
control modificate. Metoda JIT (just-in-time) reprezintă o modalitate de control al stocurilor
ce vizează menținerea cantității necesare de material în locul potrivit și la momentul potrivit
pentru a realiza cantitatea necesară de produse.
O altă metodă este MRP sau planificarea cerințelor de materiale. Această metodă are
implicații specifice în controlul fluxului de materiale pentru a satisface cerințele planificate.

3. Transportul mărfurilor

Transportul reprezintă o componentă majoră din cadrul sistemului logistic întrucât


putem spune că transporturile de mărfuri încheie misiunea logistică. Deciziile ce trebuiesc
luate în această privință se referă la evaluarea și selecția transporturilor, la programarea lor și
la stabilirea rutelor ce vor fi urmate.
Activitățile de transport au ca și prim obiectiv strategic oferirea serviciilor/comenzilor
către clienți în locul cei mai potrivit și într-o perioadă de timp cât mai scurtă dar care să aibă
și un preț avantajos pentru companie.
Calitatea serviciilor de transport pot să imprime companiei și alte obiective strategice
din sfera de acțiune a marketingului precum: loializarea tuturor clienților, obținerea unei
poziții favorabile pe o anumită piață sau pe un anumit segment, obținerea unui avantaj
competitiv etc.
În alegerea unei variante strategice de transport sunt implicați foarte mulți factori.
Varietatea acestor factori este mare și face referire la diferite aspecte: ce fel de produs trebuie
transportat, ce fel de așteptări au clienții de la firma de transport ce urmează să le livreze o
comandă, cât de răspândită este activitatea utilizatorilor de servicii de transport a surselor de
aprovizionare și a clienților săi din punct de vedere teritorial dar și cel fel de resurse deține
compania.
Există mai multe moduri de transport ale diferitelor mărfuri. În funcție de tipul de
marfă transportat companiile pot alege între transport feroviar, rutier, pe apa, aerian și prin
conducte. De asemenea în alegerea unui tip de transport se iau în considerare mai multe
criterii: timpul de tranzit, costul, variabilitatea, flexibilitatea, disponibilitatea, siguranța dar și
frecvența.
Coordonarea modurilor de transport este un alt aspect pe care orice utilizator de
servicii de transport trebuie să îl aibă în vedere. Astfel poate apela la moduri necorelate dar și
la varianta coordonării modurile. Actualmente în cadrul comerțului internațional se recurge la
opțiunea pentru transportul intermodal.
Fiecare organizație ce necesită servicii de transport trebuie să ia o hotărâre în ceea ce
privește implicarea directă a resurselor proprii în activitățile de transport. Acestea au mai
multe variante: fie apelează exclusiv la firme specializate de transport, fie desfășoară
activități proprii de transport. Există și varianta combinării celor două în proporții diferite.
Tot organizația este cea care decide și numărul transportatorilor. Atunci când numărul
de firme transportatoare este mai mic, organizația are anumite beneficii și anume: creșterea
puterii de negociere datorită volumului mare de mărfuri transportate printr-un singur
operator, monitorizarea activității transportatorilor și a performanțelor acestora dar și
reducerea aspectelor de natură administrativă.
Managerii responsabili pentru activitatea de transport sunt cei care iau majoritatea
deciziilor operaționale care susțin atingerea strategiei de transport. Aceștia iau decizii de tot
felul: alegerea transportatorilor, programarea transporturilor, stabilirea rutelor, efectuarea
comenzilor de servicii, urgentarea, redirecționarea și urmărirea transportului. Tot ei au
obligația de a desfășura activități ce vizează îndeplinirea obiectivelor stabilite, obiective
precum: negocierea tarifelor de transport, stabilirea bugetului de transport, solicitarea de
despăgubiri pentru incidentele neplăcute petrecute pe parcursul transportului, urmărirea
plăților către transportatori etc. (Oncioiu Ionica- ​Logistica distribuției mărfurilor, Institutul
pentru dezvoltarea resurselor umane)​
Studiu de caz- Sistemul logistic al companiei S.C. Kaufland S.A. România

S.C. Kaufland S.A. este o societate comercială ce are sediul în București pe Șoseaua
Colentina, nr. 6, sector 2. Aceasta se numără printre cele mai mari companii de retail din
Europa, în România deținând 120 de puncte de lucru. Pe piața din țara noastră compania a
intrat în anul 2005 având o strategie complet diferită de cea a competitorilor săi direcți și
anume Kaufland este primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România,
cu 25.000-40.000 de locuitori.
România s-a dovedit a fi o piață profitabilă pentru companie care a permis creșterea
continuă a punctelor de lucru și a personalului angajat. În anul 2014, compania se situa pe
locul al treilea în topul angajatorilor privații din România după Petrom și Dacia cu un nr de
13.500 de angajați.
Misiunea companiei este în continuarea aceea de a oferi produse de calitate la prețuri
cât mai mici față de concurenții săi.
Kaufland deține două mari centre de logistică în România în Ploiești și Turda în care
se depozitează peste 20.000 de produse și din care zilnic peste 6.500 de paleți sunt livrați
către magazinele din țară. Aceste două centre logistice asigură aprovizionarea cu o cantitatea
de marfă exactă și de calitate în timp util a tuturor magazinelor. În cadrul acestor două centre
de logistică se gestionează stocurile de marfă de la toți furnizorii depozitând atât fructe și
legume proaspete, produse uscate dar și congelate și se asigură centralizarea și coordonarea
întregii activități logistice. Suprafața celor două centre logistice măsoară aproximativ 200.000
de mp. Întrucât compania negociază pentru cantități foarte mari de marfă reușesc să obțină
discounturi semnificative iar prețul final de desfacere pe care compania îl aplică reprezintă
cel mai mare avantaj al acesteia. Sistemul logistic este considerat elementul cheie din cadrul
strategiei de dezvoltare a rețelei de puncte de lucru Kaufland.
Prelucrarea comenzilor. Mărfurile ajung de la producător la centrele logistice prin
intermediul firmelor de transport. Intrarea mărfurilor și depozitarea acestora se face prin
intermediul departamentului de intrare marfă în care angajații sunt responsabili de verificarea
atentă a cantității de marfă și a calității acesteia. Administrarea cantității de marfă se face
printr-un sistem informatic de prelucrare electronică a datelor. Depozitarea mărfurilor se face
întotdeauna în ordinea sosirii la depozit și produsele sunt introduse în sistemul de gestiune
după numărul de articol, cantitate, volum și termenul de valabilitate. După acest proces
mărfurile sunt aranjate în rafturi de către angajați.
Centralizarea articolelor depozitate pe baza comenzilor trimise din partea magazinelor
se face în cadrul departamentului de Comisionare unde angajații organizează comenzile în
spațiile special amenajate pentru ca ulterior să fie pregătite pentru livrare.
Ieșirea mărfurilor se face prin departamentul de ieșire marfă. În cadrul acestei etape
toți paleții de marfă destinați livrării către magazine sunt colectați iar conform
reglementărilor legale sunt întocmite și toate documentele aferente mărfurilor ce vor fi
predate camioanelor de transport.
Managementul stocurilor (procesele de depozitare și stocare). ​Încărcăturile cu
paleți ce pleacă din cele două centre logistice Turda și Ploiești ajung la magazinele Kaufland
din țară în funcție de comenzi. Recepția mărfurilor se face de către un angajat de recepție sau
de către un angajat școlarizat în acest departament împreună cu șeful de magazin. Marfa
recepționată este verificată atât electronic în sistem cât și fizic cu ajutorul actelor de însoțire
ale mărfurilor care însoțesc transportul. În acest caz recepția nu este făcută 100% adică nu se
verifică fizic fiecare cutie sau palet în parte ci se scanează doar eticheta de pe palet. Nu toate
mărfurile sunt aduse în magazine de la depozitul central. Există departamente precum brutăria
unde marfa este adusă de către diverși furnizori. În aceste cazuri marfa este însoțită
întotdeauna de aviz și este recepționată 100%, adică este verificată bucată cu bucată de către
angajații recepționeri. Centralizarea este făcută tot cu scanner-ul, comanda către furnizor fiind
deja implementată în sistem, astfel încât furnizorul nu ar putea modifica comanda livrată și
fiind posibilă verificarea cantității și calității mărfurilor aferent comenzii dată de către
magazin.
Marfa din categoria food este livrată în magazin de regulă de către depozitul central
pe baza unor comenzi date automat de către un algoritm care are în vedere stocul scriptic,
istoricul magazinului respectiv și un alt tip de stoc care reprezintă cantitatea suportată de raft.
Mărfurile care nu intră la raft ar trebuit să fie marfa de rulaj unde plasarea nu acoperă
vânzarea pe trei zile.
Marfa comercializată de raionul legume-fructe este întotdeauna proaspătă deoarece
este livrată în fiecare dimineață și este expusă la rapt până în orele de deschidere a
magazinelor. Aprovizionarea raionului se face din depozitul central Ploiești printr-un sistem
automat în funcție de promoțiile de a doua zi în care angajatul poate mări sau micșora
comanda în funcție de fluxul clienților per magazin.
Transportul mărfurilor. ​Considerată cea mai importantă componentă a lanțului
logistic al unei companii, transportul mărfurilor trebuie să fie condus de către o persoană
avizată și competentă. Responsabilul de transportul mărfurilor este cel care ia decizii
importante precum stabilirea prețurilor, performanțele în materie de livrarea în timp util și în
stare perfectă a mărfurilor, selecția tipurilor de transport folosite s.a. Toate aceste decizii
influențează satisfacția clienților și implicit performanța companiei respective.
Fiecare livrarea de marfă este însoțită de documente care certifică calitatea
produselor care sunt cărate în cutii de carton inscripționate cu sigla producătorului însoțite de
avize de expediție.
Majoritatea mărfurilor ce ajung în Kaufland România sunt aduse din China în
containere în portul din Constanța și ulterior depozitată în cele două centre logistice Ploiești
sau Turda. Tot din China se importă și o cantitate importantă de mase plastice , din lemn,
electronice și electrocasnice, jucării.
Kaufland România își transportă mărfurile atât prin mijloace proprii dar și prin
distribuitori și firme de curierat. Acest lucru prezintă atât avantaje cât și dezavantaje. Un
avantaj se referă la eficientizarea și micșorarea timpului de livrare dar toate acestea sunt
obținute cu un cost al transportului mult mai mare decât dacă transportul s-ar fi făcut prin
sursele proprii cu mașinile din dotare.
În concluzie compania Kaufland România a înregistrat o creștere continuă pe piața
românească, consumatorii s-au declarat mulțumiți de calitatea serviciilor și a produselor,
acest lucru fiind vizibil și în cifra de afaceri care a ajuns la 10,88 miliarde de lei în anul 2018
cu 7% mai mare decât în 2017.
Bibliografie

1. The Logistics Handbook A Practical Guide for the Supply Chain Management of
Health Commodities, U.S. Agency for International Development, 2011
2. Arvis, J.F., Mustra, M., Panzer, J., Ojala, L. and Naula, T. (2007) Connecting to
Compete: Trade logistics in the global economy World Bank: Washington.
3. Oncioiu Ionica- Logistica distribuției mărfurilor, Institutul pentru dezvoltarea
resurselor umane
4. Logistica și distribuția mărfurilor- note de curs, Mihai Felea, Cristinel Vasiliu, Irina
Mărunțelu, Gheorghe Caraiani
5. https://conspecte.com/Logistica/sistemele-logistice.html
6. Sustainable Logistics System: A Framework and Case Study- S. Wichaisri, A.
Sopadang-12 January 2016

Studiu de caz:
1. https://www.kaufland.ro/
2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Kaufland
3. https://www.wall-street.ro/tag/kaufland.html#gref

S-ar putea să vă placă și