20.

Interpretați și analizați capitolul I din Codul deontologic al

avocaților din Republica Moldova. Formulați 2-3 spețe la
subiectul dat și argumentați soluția.

Capitolul I include principii generale :

Independența
(1) Exercitând profesia de avocat, fiecare este obligat să întreprindă măsuri
corespunzătoare pentru a asigura independența și libertatea de exercitare a
profesiei. Multitudinea îndatoririlor care îi revine avocatului impune din partea
acestuia oindependență absolută, liberă de orice influență, chiar și de influența
derivată din propriile sale interese sau datorită influențelor din partea unor terțe
persoane.

In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, Statutului

profesiei de avocat si Codului Deontologic8.
Caracterul esențial al acestui principiu fundamental este prevă zut in mod expres în legislația
în vigoare, stipulîndu-se, că profesia de avocat este o profesie liberă si independentă .
O analiza a enunță rii acestui principiu reflectat in legea R.Moldova duce la concluzia, că el
are o dublă aplicabilitate: la nivelul profesiei de avocat si la nivelul individului care practica
aceasta profesie.
Independența in contextul barourilor înseamnă o autonomie completă la nivel național ,atît
din partea autorită ților, precum și din partea societă ții civile. Autorită țile nu ar trebui să
poată să intervină , fie în procesele de luare a deciziilor unei asociații de avocați, și niciîn
formarea organelor din cadrul Uniunii.

1. Același lucru este valabil și pentru societatea civilă : o asociație de avocați trebuie să fie
protejată de orice influență externă . Desigur, asociațiile de avocați au atâ t un drept ,cît și
o obligație de a coopera cu instituțiile de stat. Cu toate acestea, cooperarea nu ar trebui
niciodată să pretindă un amestec atît în luarea deciziilor, cît și în formarea organelor în
cadrul unei asociații de avocați.
2. Independenta absolută a avocatului ,presupune pe lingă îndatoririle sale profesionale și
o scutire necondiționată de vreo oarecare presiune rezultată din propriile sale
interesesau din influentele din afara.
3. Prin urmare, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independentei sale şi
să vegheze la a nu ignora etica sa profesionala pentru a-i mulțumi pe clienţii sai, pe
judecă torsau pe terti.
4. Independenta avocatului este necesara atît în activitatea juridica,cît si în cea judiciara.
5. Sfatul dat de avocat clientului sau nu are nici o valoare atunci daca acest lucru a fost
facut

6. din interes personal sau sub efectul unei presiuni din afara9.
7. Principiul independentei ține de esența acestei profesii liberale manifestîndu-se, atît
prin independenta profesiei de avocat, cît si , prin independenta avocatului, ca
reprezentant al acestei profesii independente.
8. Acest principiu este inseparabil de cel al libertă ții profesiei care se naște din natura
profesiei de avocat și este reflectat în textele actelor normative care reglementează
această profesie și se concretizează în libertatea de exprimare, libertatea de
conștiință 10posibilitatea orică rui cetă țean de a-și alege liber avocatul, libertatea deplină
în încheiera contractului de asistență juridică între avocat și client, libertatea de a da
consultațiijuridice pe întreg teritoriu a R. Moldova etc.
9. De aici reiese ,că acest principiul are o interpretare dublă : pe deoparte, este vorba
despreindependenta profesiei de avocat fata de Stat, si , pe de alta parte, este vorba de
organizarea interna a profesiei de principiul Autonomiei. Avocatii sunt deplin separati
din punct de vedere organizatoric, atit de stat si de organele acestuia ,cit si de alte
profesii judiciare(Magistratii, notari publici, jurisconsulti,etc.).
10. Avocatul trebuie să ră mâ nă independent chiar și față de sine, de convingerile sale, de
interesele sale. În unele situații independența avocaților poate fi pusă sub îndoială , chiar
și nefondat. Aceste situații sunt cauzate de faptul că cultura juridică a societă ții în
materie de deontologie a avocaților este slab dezvoltată .
11. Un aspect problematic ce vizează standardul nominalizat constituie reprezentarea
clienților în cauze ce au o rezonanță negativă în societate. Profesia de avocat a fost
instituită în scopul asigură rii eficiente a dreptului de acces la justiție. Totodată , în
conformitate cu principiul umanită ții fiecare persoană are dreptul la apă rare.
12. În comentariul la acest articol este prescris că, reprezentarea legală nu ar trebui să fie
refuzată persoanelor care sunt în imposibilitate de a obține servicii juridice, sau ale
că ror cauze sunt controversate sau constituie obiectul unei dezaprobă ri în masă.
13. Independența avocatului poate fi pusă la îndoială și din alt aspect. Atunci câ nd
avocatulîncurajează ca clientul să continue parcursul judiciar, chiar și în cazul cînd
conștientizează că clientul său nu va avea câ știg de cauză, dar numai cheltuieli inutile de
resurse financiare și de timp, el își urmă rește interesul personal de a obține un plus de
venit sauo experiență suplimentară . Un asemenea comportament al avocatului poate fi
calificat ca o conduită lipsită de onestitate.
14. O situație diametral opusa este, câ nd deși avocatul conștientizează , că clientul său nu va
avea câ știg de cauză, explicâ ndu-i acest fapt, iar clientul să u dorește să urmeze calea
judiciară , totodată efectul negativ pentru client va fi câ t de puțin minimalizat dacă va
urma calea judiciară . Astfel, urmă rind în mod primordial satisfacerea interesului
clientului,avocatul i-a adus la cunoștință despre consecințele negative în cazul în care
clientul va apela la calea judiciară , însă în pofida acestui fapt clientul a ales să urmeze
această cale.
15. În această situație, avocatul care îl reprezintă pe client nu dă dovadă de incompetență , ci
dimpotrivă , acesta își exercită activitatea într-un mod profesionist urmă rind
satisfacerea intereselor clientului să u, mai presus decâ t interesul personal.
16. Astfel, avocatul în exercitarea obligațiilor sale profesionale trebuie să evite
oricedepreciere a independenței sale și nu poate face pe plac clientului, judecă torul sau
terțelor pă rți în detrimentul eticii sale profesionale (Codul de etică flamand, Codul de
conduită pentru avocații danezi).

17.

18.
(2) Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenței sale și să
veghezepentru a nu-şi neglija etica profesională .
23

Avocatul nu trebuie să permită să fie intimidat de un client sau terț(martor...), în procesulde

luare a deciziilor sau influențat de a presta servicii juridice ilegale, care duc la încă lcarea
îndatoririlor profesionale ale avocatului sau nu se află în interesele proprii pentru avocat. nu
trebuie să permită ca independența să fie subminată de dorințele uneipă rți.

Avocatul este independent atit in cadrul profesiei, cit si in raportul cu clientul sau, in sensul ca
este liber sa preia sau nu o cauza, sa acorde sau nu asistenta juridica unuiclient.In principiu,
avocatul pastreaza o libertate absolută in exercitarea profesiei –intelegind prin aceasta alegerea
clientului, a cauzei si a modalitatilor specifice de prestare a serviciului avocatial .Dar xista si aici
limita care prevede obligatia avocatului de a acorda asistenta juridica in cauzele in care a fost
desemnat din oficiu14.
Cu toate acestea ,independența avocatului față de organele profesiei este relativă presupunînd
unele limită ri ,cum ar fi organizarea profesiei,unde avocatul este obligat să participe la ședințele
convocate de UA(Adunarea generală ,Congres),la activită țile

(2) Astfel, avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenței sale și să

veghezepentru a nu-şi neglija etica profesională .

Avocatul nu trebuie să permită să fie intimidat de un client sau terț(martor...), în procesulde

luare a deciziilor sau influențat de a presta servicii juridice ilegale, care duc la încă lcarea
îndatoririlor profesionale ale avocatului sau nu se află în interesele proprii pentru avocat. nu
trebuie să permită ca independența să fie subminată de dorințele uneipă rți.

Avocatul este independent atit in cadrul profesiei, cit si in raportul cu clientul sau, in sensul ca
este liber sa preia sau nu o cauza, sa acorde sau nu asistenta juridica unuiclient.In principiu,
avocatul pastreaza o libertate absolută in exercitarea profesiei –intelegind prin aceasta alegerea
clientului, a cauzei si a modalitatilor specifice de prestare a serviciului avocatial .Dar xista si aici
limita care prevede obligatia avocatului de a acorda asistenta juridica in cauzele in care a fost
desemnat din oficiu14.
Cu toate acestea ,independența avocatului față de organele profesiei este relativă presupunînd
unele limită ri ,cum ar fi organizarea profesiei,unde avocatul este obligat să participe la ședințele
convocate de UA(Adunarea generală ,Congres),la activită țile

2. Încrederea și integritatea morală

(1) Relațiile dintre avocat și client sunt bazate pe onestitate, probitate, echitate,
corectitudine, sinceritate și confidențialitate.-
(2) Responsabilitatea avocatului include în sine atâ t comportamentul acestuia
înexercitarea profesiei, câ t și în afara ei
Comportamentul avocatului în afara exercită rii profesiei poate duce la sancțiuni doar în cazuri
excepționale.
Comportamentul unui avocat în exercitarea asistenței juridice calificate este reglementată prin
acte normative: Legea cu privire la avocatură , Statutul Profesiei de avocat, Regulamentul Cu
privire la asistența juridică gratuită garantată de stat, Codul de procedură civilă și Codul de
procedură penală , etc.

Pentru a se bucura de încrederea clienţilor, a terţilor, a instanţelor de judecată şi a statului,

avocatul trebuie să dea dovadă ,că este demn de încredere, sincer, corect, incoruptibil și
nepă rtinitor, demonstrînd că este persoană că reia i se poate încredințaorice secret, orice
misiune. Să aibă o ținută și o purtare corectă lipsită de franchețe (prefă că torie sau de vicle
Exercită nd o profesie nobilă , avocatul trebuie să dea dovadă de un comportament pe
mă sura și să se abţină de la orice acţiune, care i-ar putea compromite reputaţia sa sau a
Uniunii Avocaților,cît și încrederea publică în profesia de avocat. Avocatul este dator să se
abţină de la conduita dezonorantă în activitatea sa profesională , în alte activită ţi , chiar și în
afara exercită rii prof
Conduita dezonorantă , cum ar fi, prezentarea cu bună ştiinţă a informaţiilor false, ori
inducerea în eroare ,etc. poate duce la aplicarea anumitor sancţiuni, inclusiv, în cazurilecele
mai grave, excluderea din profesie.

3. Confidențialitatea
(1)Natura misiunii avocatului este prezumată de a fi depozitarul secretelor clienților să i
și al comunică rilor confidențiale, fiind un drept și o datorie fundamentală aavocatului.
Obligația de a pă stra secretul profesional este absolută și nelimitată în timp.
19. Secretul profesional al avocatului nu are o natură juridică contractuală, ci una legală , el
izvoră ște din lege și face parte din statutul profesional al avocatului.
20.
21. Transparența incriminează secretul profesional drept dubios și necinstit, în care
evoluția tehnologiei permite supravegherea permanentă a moralei și conduitei, iar lupta
împotriva spă lă rii banilor și vâ nă toarea secretelor bancare se intensifică ,
secretulprofesional al avocatului este permanent și tot mai intens pus în discuție.
22. Esenţa profesiei de avocat presupune faptul că acestuia i se vor comunica lucruri pe
careclientul nu le-ar spune altei persoane şi că avocatul ar trebui să primească
informaţiile pebază de confidenţialitate. Respectarea confidenţialită ţii nu este doar
obligaţia avocatului, ci este un drept fundamental al clientului, care presupune
interdicţia de a folosi informaţiile comunicate avocatului împotriva clientului.,
23.
24.
25.
 26. Respectarea secretului profesional este în același timp un drept și o obligație. Obligația
se extinde și asupra comunică rilor și corespondenței profesionale.
27. În condițiile cînd legislația nu determină conținutul conceptului de informație
confidențială, doctrina stabilește că avocatul este obligat să nu divulge ”informația
privindcircumstanțele și faptele aflate de la client sau care au fost cunoscute în
rezultatul îndeplinirii obligațiilor profesionale..” Aceste informații privesc viața privată a
clientului, personală sau familială , chestiunile cu care o persoana s-a adresat după
asistența juridică, esența consultațiilor oferite de avocat, procedeele de strategie și
tactică a apă ră rii sau reprezentă rii, datele privind persoana care s-a adresat după
asistență și alte împrejură ri care rezulta din activitatea profesională a avocatului.
Caracterul imperativ al normeiderivă din obligația legală și morală pe care o are
avocatul în legă tură cu divulgarea informației.
28. Deoarece confidențialitatea informației este indiscutabil prioritatea de bază în
activitateaavocatului, fiind în același timp o problemă etică , este soluționată atît prin
intermediul legislației în vigoare - Legea Nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la
informaţie,28.07.2000 în Monitorul Oficial Nr. 88-90, LEGE Nr. 133 din 08.07.2011
privind protecţiadatelor cu caracter personal Publicat : 14.10.2011 în Monitorul Oficial
Nr. 170-175 artNr : 492 Data intrarii in vigoare : 14.04.2012 Legea cu privire ala
avocatură , Statutul profesiei de avocat.... cît și prin datoriile deontologice. Prin acest
imperativ etic seurmă rește crearea unui mediu de credibilitate dintre avocat și client.
Această relație se reflectă în activitatea de zi cu zi, cît și în afara activită ții, deoarece
obligația este ” absolută și nelimitată în timp.”

(2) Obiectul secretului profesional îl constituie chestiunile pentru care o persoană a

solicitat asistență juridică , esența consultațiilor oferite de avocat, procedeele de
strategie și tactică a apă ră rii sau reprezentă rii, datele privind persoana care a solicitat
asistență și alte împrejură ri care rezultă din activitatea profesională a avocatului.
29.
30. Menținerea secretului profesional are la la bază un interes social, un principiu de
ordinepublică, și anume acela de a garanta dreptul la apă rare. El se aplică în
exclusivitate asupra informațiilor și documentelor ce provin de la client și pe care
clientul le oferă avocatului în vederea acordă rii de că tre acesta a unei asistențe juridice
calificate.
31. Prin urmare corespondența dintre avocat și clientul să u este protejată în mă sura în care
este vorba de o corespondență trimisă cu privire la mandatul încredințat de client
avocatului său. În situația în care documentul este însă solicitat ca mijloc de probă ,
avocatul are obligația de a indica elementele necesare pentru a dovedi că este vorba de
un document care cade sub incidența pă stră rii secretului profesional și că este
protejatde un text de lege.

(3) Obiectul confidențialită ții se extinde atâ t asupra tuturor activită ților profesionale ale
avocatului, câ t și ale angajaților biroului asociat sau cabinetului, după caz.
32.
33.
34. Pă strarea secretului profesional în cazul profesiei de avocat se situiază între garantarea
demnită ții persoanei și a confidențialită ții informațiilor, pe de o parte, și garantarea de
manieră colectivistă a intereselor sociale, pe de ală parte.
35. Pă strarea secretului profesional implică , pe de o parte, obligația avocatului pă stră tor al
secretului de a nu divulga conținutul informațiilor primite de la clientul să u, iar, pe de
 altă parte, obligația celorlalți de a nu face nimic de natură să aducă atingere
secretuluiprofesional.

(4) Nici o presiune sau ingerință a unei autorită ți publice sau de altă natură nu-l
poateobliga pe avocat să divulge secretul profesional, cu excepția cazurilor expres
prevă zute de lege, sau pentru a intenta o acțiune ori pentru a asigura apă rarea în cadrul
unui litigiu dintre avocat și client.
36.
37. De aici rezultă ,că instituția secretului profesional comportă obligația de a nu vorbi și
dreptul de a nu ră spunde.
38. Dreptul la secretul profesional constă în dreptul de a nu ră spunde întrebă rilor
formulatede alte persoane, indiferent de calitatea și poziția din care formulează
întrebă rile, și acest drept persistă atît timp cît avocatul nu primește permisiunea de la
clientul să u de a divulga informațiile deținute în calitatea sa de avocat. Secretul
profesional este de ordine publică.
39. Potrivit prevederilor procedurii penale și a legii, persoana obligată a pă stra secretul
profesional nu poate fi ascultată ca martor cu privire la faptele și împrejură rile de care a
luat cunoștință în exercițiul profesiei, fă ră încuviințarea persoanei sau unită ții față de
careeste obligată a pă stra secretul.
40. Atît Codul de procedură penală 25 nu permit audierea avocatului în calitate de martor
înceea ce priveşte informaţiile obţinute datorită exercită rii profesiei.
41.
42. Divulgarea secretului profesional de că tre avocat sau avocatul stagiar constituie abatere
disciplinară gravă 27.

4. Competența - Avocatul realizează activitatea încredinţată bazâ ndu-se pecompetenţa sa

profesională . Avocatul are obligația să -și îmbună tă țească continuuformarea
profesională și să depună eforturi pentru a-şi menține un nivel înalt al califică rii
profesionale.
43.
44. Piatra de temelie în ceea ce privește calită țile pe care un avocat (și nu numai) trebuie să
le dețină este pregă tirea teoretică temeinică . Aceasta este premisa de la care plecă m
atunci ,câ nd dorim să analizăm ,care sunt cerințele pe care un avocat trebuie să le
întrunească pentru a putea fi numit un bun profesionist.
45. Competența expusă (demonstrată ) de că tre un avocat în exercitarea atribuțiilor sale
profesionale, este o componentă necesară ,care formează înalta calitate și
profesionalismul oferit de avocat în procesul acordă rii asistenței juridice calificate.
46. Ar trebui subliniat faptul că , prin termenul "competență " în contextul acestui capitol, se
subînțelege nu numai cunoașterea din partea avocatului a prevederilor legislației în
vigoare, dar, prezența la acest avocat a abilită ților necesare și suficiente pentru a aplica
aceste cunoștințe în practică, inclusiv, și în desfă șurarea activită ții profesionale, precum
și capacitatea de a le utiliza , cît mai eficient pentru client.
47. Pentru a face față acestor așteptă ri și pentru a atinge un nivel suficient de
profesionalism, fiecare avocat urmează să studieze cu atenție evoluția legislației din
toate domeniile de drept cu care se confruntă în activitatea sa avocațională.
48. Codul deontologic al avocaţilor europeni, elaborat de CCBE,cît și Comentariul asupra
Cartei principiilor fundamentale ale avocatului European explică conceptul
competenţeiprofesionale a avocatului.
 49. Este evident ,că avocatul nu poate consilia sau reprezenta în mod efectiv clientul dacă nu
are o pregă tire profesională corespunză toare. Recent, training-ul post
calificare(dezvoltare profesională continuă ) a câ ştigat o intensitate deosebită ca ră spuns
la rata de modificare rapidă a legislaţiei şi a practicii şi în mediul tehnologic şi economic.
Regulile profesionale subliniază des faptul că avocatul nu trebuie să preia un caz care nu
ţine de competenţa sa.
50.
51. Avocatul urmează să îşi consulte clientul în mod conştiincios şi cu diligenţă și nu
vaaccepta cauza dacă cunoaşte cu certitudine că nu are competenţa necesară sau nu
poate să se ocupe de ea cu promptitudinea necesară, sau cînd riscă să încalce secretul
profesional. Avocatul trebuie să evite prejudicierea clientului.
52.
53.

5. Incompatibilită ți - Profesia de avocat în Republica Moldova este incompatibilă cu: a)

oricare funcție retribuită , cu excepția funcțiilor legate de activitatea științifică și
didactică , precum și de activitatea în calitate de arbitru al judecă ții
arbitrale(arbitrajului), mediator;b) activitatea de întreprinză tor;c) activitatea de notar.
54. Pentru a-i permite avocatului sa-si desfasoare activitatea cu independenta ceruta şi de
omaniera corespunzatoare indatoririi sale de a participa la administrarea justitiei,
exercitarea anumitor profesii sau a anumitor functii ii este interzisa3 2.
55. Exisă diferenţe în ceea ce priveşte mă sura în care avocaţilor le este permis a se implica
în alte activită ţi, de exemplu în activită ţile comerciale.
56. Scopul general al prevederilor care exclud avocaţii de la exercitarea altor profesii rezidă
în protejarea acestora de diferite influenţe ce ar putea afecta independenţa avocatului
sau rolul să u în administrarea justiţiei. Varietatea acestor norme reflectă diferite situaţii
pe plan local, diferite viziuni despre funcţionarea corespunză toare a avocaturii şi
diferite modalită ţi de adoptare a normelor. De exemplu, în unele cazuri există interdicţia
absolută de angajare în activită ţi concrete, în timp ce în alte situaţii angajarea în atare
activită ţi este în general permisă, cu condiţia respectă rii anumitor garanţii ale
independenţei avocatului.
57. Fă ră anumite incompatibilită ţi nu poate fi asigurat prestigiul şi buna funcţionare a
profesiei de avocat. Aceste incompatibilită ţi pot viza atît admiterea în profesie cît
şiactivitatea propriu-zisă a avocaţilor. Legea enumă ră şase categorii de persoane care nu
pot fi admise în avocatură,stipulate în art.10 alin. (3), interdicţii introduse pentru a
asigura prestigiul şi bunul nume al profesiei.
58. Pe lâ ngă aceste incompatibilită ți Statutul profesiei de avocat al Republicii Moldova,
stabilește că profesia de avocat este incompatibilă cu activită ţi ce lezează demnitatea şi
independenţa profesiei de avocat sau bunele moravuri.
59. Aceste restricții sunt necesare pentru a nu supune riscului libertatea şi independenţa,
loialitatea față de client şi nici secretul profesional ale avocaților. În cazul apariției
uneiasemenea situații, avocații sunt obligați să anunțe organul de autoadministrare, iar
activitatea acestor avocați va fi suspendată pe parcursul existenței acesteia.
60.
61. Scopul acestor interdicţii este inesplicabil.. În multe ţă ri europene interdicţiile au un alt
character,dar cele stipulate in prevederile legii autohtone nu se regă sesc.
62. Situația este mai dificilă pentru cumulul de profesii care este permis, însă
condiționat.Drept exemplu poate servi compatibilitatea profesiei de avocat cu cele de
arbitru saumediator. Acestor tipuri de împrejură ri trebuie să le fie acordată o atenție
 sporită , deoarece delimitarea între compatibil și incompatibil este foarte fină , iar
normele etice trebuie să vină să stabilească câ t mai bine „hotarul” între acestea. Astfel,
avocatul trebuiesă ră mâ nă integru în activită țile desfă șurate de că tre acesta în profesiile
care sunt compatibile cu profesia de avocat, trebuie să fie prudent ca onorariile primite
pentruprestarea serviciilor în profesiile compatibile cu profesia de avocat să întrunească
cerințele standardului scrupulozită ții în materie de onorarii.

6. Publicitatea personală - (1) Publicitatea avocatului trebuie să fie exactă și veridică , ca

formă și ca conținut, respectâ ndu-se secretul profesional și alte principii esențiale ale
profesiei, nu trebuie să conțină informații înșelă toare sau care ar putea induce în eroare
și nu trebuie să afecteze imaginea profesiei sau reputația colegilor să i. (2) Reglementă ri
mai detaliate și restricții referitoare la publicitatea avocatului se conținîn Statutul
profesiei de avocat. (3) Oficiul avocatului nu poate fi amplasat în incintaclă dirilor în care
funcționează organele de urmă rire penală , procuratură , instanțele de judecată , precum
și la domiciliul acestuia. Amplasarea oficiului avocatului în incintapropriului domiciliu
este posibilă numai cu condiţia rezervă rii de că tre avocat a unei încă peri cu intrare
externă separată , dedicată activită ţilor profesionale.
Directiva Consiliului din 22 martie 1977 de facilitare a exercită rii efective a libertă ții de a
presta servicii de că tre avocați și Directiva 98/5 / EC din 16 Februarie 1998,conțin
reglementă ri referitoare la publicitatea personala a avocaților .
Conform acestor norme europene,avocatul este autorizat să informeze publicul asupra
serviciilor pe care le ofera, sub conditia ca informatia să fie fidela, veridica şi să respecte
secretul profesional şi alte principii esentiale ale profesiei.
Publicitatea personala a unui avocat, indiferent de media utilizata, dupa cum este cazul, în
presa, radio, televiziune, prin comunicare comerciala electronica ori prin alt mijloc, este
autorizata în masura în care este conforma cu prevederile din
Termenul „Publicitate personală ” se referă atâ t la publicitatea barourilor de avocaţi, câ t şi a
avocaţilor independenţi, diferită de publicitatea corporativă organizată de barourile şi
asociaţiile de avocaţi pentru membrii lor în totalitate. Normele ce reglementează
publicitatea personală a avocaţilor variază în mod considerabil în Statele-membre. Articolul
2.6 concretizează că nu sunt impuse restricţii la publicitatea privind practicarea avocaturii
dincolo de frontiere. Oricum, avocaţii sunt supuşi interdicţiilor sau restricţiilor impuse de
nomele naţionale ce reglementează profesia lor, şi un avocat va ră mâ ne subiect al
interdicţiilor sau restricţiilor impuse de că tre Statul-gazdă câ nd acestea îi incumbă
avocatului în temeiul Directivei privind Serviciul Avocaţilor şi
Direcţia privind Instituţia Avocaţilor34. În Republica Moldova avocatului îi este permis să
facă publicitate activită ţii sal

Nu constituie o formă de publicitate profesională permisă de lege editarea unor materiale, în

ediţii care nu au tangenţă cu specializarea avocatului şi care nu-şi îndeplinesc menirea de a
explica sau de a populariza anumite reglementă ri juridice, iarconţinutul lor face dovada
unui mesaj predominant laudativ sau comparativ;cît și participarea la organizarea de
evenimente, seminare, conferinţe, mese rotunde etc. în ţară şi peste hotare, în domenii care
au tangenţă cu specializarea avocatului.
Participarea la organizarea unor evenimente cu caracter preponderent publicitar,care nuau
tangenţă cu specializarea avocatului şi care, prin natura lor, în loc să comporte o menire
explicativă sau de popularizare a anumitor reglementă ri juridice, dau dovada unuiconţinut
predominant laudativ sau comparativ, nu constituie o formă de publicitate profesională
permisă de lege,pagină de Internet.
Toate menţiunile comparative sau laudative sau referinţe la identitatea clienţilor
suntinterzise.
Nerespectarea regulilor cu privire la publicitate constituie o abatere disciplinară gravă 36