FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

PROGRAM MASTER ORGANIZARE SI CONDUCERE IN SPORT ,ANUL 2

NUME SI PRENUME: Boeru George

EXAMEN LA METODOLOGIA CERCETARII EDUCATIONALE

SUBIECTE:
1. Observatia. Delimitari conceptuale
2. Aranjarea intrebarilor in chestionar

1.Observatia.

Este una dintre cele mai vechi metode de cercetare nu numai ale psihologiei, ci şi
ale altor ştiinţe. Numai că între observaţia dintre alte ştiinţe şi observaţia
psihologică există o mare diferenţă, aceasta provine din specificul „faptelor” şi
fenomenelor psihice. „Faptul” psihic studiat este global şi de cele mai multe ori,
imposibil de decupat în elemente sau „tranşee” distincte; el este analog faptelor
psihice ale celui care studiază, ceea ce nu va rămâne fără urmări asupra actului
observaţional; de asemenea el presupune un ansamblu de semnificaţii , uneori greu
sesizabile nu doar la prima vedere, ci şi la o analiză profundă. Specificul
observaţiei psihologiei provine şi din ipostazele pe care le are „subiectul” în
psihologie. Piaget (1970) făcea distincţia între subiectul epistemic (eul în calitatea
sa de agent al cunoaşterii, al cercetării şi observării ştiinţifice) şi subiectul
egocentric (eul în individualitatea sa, în calitatea sa de corp, istorie subiectivitate).

Unul dintre conţinuturile observaţiei îl constituie simptomatica stabilă, adică

trăsăturile bioconstituţionale ale individului (înălţimea, geutatea, lungimea şi
grosimea membrelor, circumferinţa craniană, toracică, abdominală) ca şi trăsăturile
fizionomice (aspectul capului, al feţei, relaţiile dintre diferitele detalii anatomice
ale feţei: fruntea, nasul, bărbia, pomeţii obrajilor, ochi etc.) Se porneşte de la
premisa că înfăţişarea omului nu este mută , dimpotrivă, ea poate furniza o serie de
informaţii. 

Delimitări conceptuale

În procesul de învăţământ, profesorul şi elevii acţionează prin intermediul unor

metode de predare şi respectiv de învăţare. Acestea constituie o variabilă (factor)
cauzală dintre cele mai importante care explică şi poartă răspunderea, într-o
măsură importantă, a rezultatelor obţinute.
Metodele constituie instrumente de prim rang în mâna profesorului. De
cunoaşterea şi utilizarea unor metode adecvate şi avansate depinde însăşi eficienţa
muncii sale. Fiind cel mai apropiat legată de activitatea sa, metodologia reprezintă
terenul pe care se poate afirma cel mai uşor creativitatea sa didactică.
 
În semnificaţie originară, cuvântul „metodă", derivat etimologic din grecescul
„methodos" (odos = „cale, drum" ; metha = „spre, către"), înseamnă „drum spre...",
„cale... de urmat" în vederea atingerii unui scop determinat sau mod de urmărire,
de căutare, de cercetare şi descoperire a adevărului; drum care conduce la
cunoaşterea realităţii şi la transformarea acesteia pe baza cunoaşterii.
 
Această accepţie ne atrage atenţia că metodele de instruire îşi au sorgintea în
metodele de cercetare ştiinţifică, că ele păstrează semnificaţia unor căi de aflare a
adevărului, lucru absolut firesc de vreme ce şi învăţarea este, în ultimă analiză, un
autentic act de cunoaştere.
 
Totuşi, între metodele de elaborare a ştiinţei şi cele de prezentare a ştiinţei există o
evidentă deosebire. Primele servesc la descoperirea propriu-zisă a adevărurilor, iar
ultimele la comunicarea adevărurilor deja elaborate ori la conducerea eforturilor
spre redescoperirea adevărurilor, noi pentru elevi, cunoscute pentru omenire.

2. Chestionarul este un instrument de cercetare constând dintr-o serie de întrebări și

a altor solicitări în scopul de a aduna informații de la persoane. Deși ele sunt
adesea concepute pentru analiza statistică a răspunsurilor, acest lucru nu este
întotdeauna valabil.

Avantaje:

Printre avantajele chestionarului fata de alte tipuri de studii enumeram: sunt

ieftine, nu au nevoie de la fel de mult efort din partea celui ce chestioneaza
(precum necesita ancheta verbala sau prin telefon) și au adesea raspunsuri
standardizate care il face simplu pentru a compila datele. Cu toate acestea, aceste
tipuri de răspunsuri standardizate pot zădărnici utilizatori. Chestionarele sunt, de
asemenea, drastic limitate de faptul că respondenții trebuie să fie capabili să
citească și să răspundă la întrebările lor. Astfel, pentru anumite grupuri
demografice, efectuarea unui studiu realizat printr-un chestionar nu poate fi
practica. Ca un tip de sondaj, chestionarele au, de asemenea, multe din aceleasi
probleme legate de construcția întrebarilor și formularelor care există în alte tipuri
de sondaje de opinie.

 Avantaj economic (incomparabil mai ieftine decat metodele de cercetare

calitativa)

 Se poate afla parerea unui numar mare de indivizi

 Chestionarele sunt usor de analizat

 cercetare bazata pe chestionar necesita mult mai putin pentru a fi

finalizata

 Chestionarele sunt familiar multor indivizi

 Chestionarele reduc bias-ul (inclinarea catre un raspuns ),in conditiile in

care intrebarile sunt uniformizate iar parerile operatorului de interviu/
opiniile cercetatorului nu se regasesc in intrebari