MODALITĂȚI DE TRANSMITERE A DATINILOR ȘI OBICEIURILOR

IARNĂ PRIN INTERMEDIUL ACTIVITĂȚILOR EXTRACURRICULARE

“Ca să poți povesti sau cânta copiilor trebuie să-i iubești, să cauți să pricepi firea și lumea
aparte în care trăiesc, să știi să cobori până la nivelul personalității lor. Trebuie să iei parte
împreună cu dânșii la toate manifestările sufletești; într-un cuvânt, rămânând om mare, să fii
cât se poate de copil! ”(George Coșbuc)
Vechile datini româneşti ne ajută în fiecare an să simţim şi să trăim atmosfera plină de
căldură şi veselie a Sărbătorilor de iarnă. Nu ştim întotdeauna cu exactitate care este semnificaţia
sau originea lor şi ne gândim că, în fond, nu este aşa de important.
Împrumutând şi asimilând formele altor neamuri la fondul popular românesc, românii au
ajuns să aibă o comoară spirituală destul de bogată, milenară.
La români, sărbătorile de iarnă, îndeosebi cele de Crăciun, sunt adevărate sărbători de
suflet. Amintirile copilăriei ce ne revin puternic în minte şi suflet, zăpezile bogate şi
prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad,
dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor, toate creează în sânul familiei o atmosfera de
basm, linişte sufletească şi iubire.
Perioada Sărbatorilor de iarna începe de la Sfântul Nicolae, sărbătorit de credincioşii
ortodocşi pe 6 decembrie şi se termină de Bobotează, pe 6 ianuarie. Aşadar, o lună plină, în care
tradiţia este la loc de cinste.
Obiceiurile, datinile şi tradiţiile populare au venit din veac, cele mai multe transmise prin
viu grai, din generaţie în generaţie. De aceea, frumuseţea lor trebuie cunoscută, simţită, preţuită
şi de generațiile noastre de elevi, iar această sarcină revine într-o mare măsură şcolii şi dascălilor.
Sufletul copilului aşteaptă să fie modelat, iar cei implicaţi în educaţie au obligaţia de a transmite
moştenirea pe care ne-au lăsat-o înaintaşii.
Din păcate, sunt puţini cei care le cunosc, români fiind ,chiar şi la şcoală sunt puţine ore şi
activităţi prin care elevii sunt familiarizați cu aceste datini şi obiceiuri româneşti.
Având în vedere particularităţile de vârstă ale elevilor, istoria educă şi formează
convingeri, trăsături de voinţă şi caracter, sentimente, deprinderi de muncă şi de conduită,
contribuie la cultivarea capacităţilor intelectuale ale elevilor, dezvoltarea conduitei etice şi la
construirea profilului moral al personalităţii. Ele configurează trăsăturile gândirii şi ale simţirii
poporului român de-a lungul timpului. Cultivarea acestor idealuri favorizează integrarea
conştientă în marea colectivitate a neamului românesc.
Copiii sunt cele mai sensibile fiinţe, dornice să înveţe, să înţeleagă, să simtă. Vârsta lor
fragedă nu constituie un impediment în abordarea acestei teme, ci, dimpotrivă, un avantaj, căci
vom lucra cu nişte minţi şi suflete „nepoluate” încă de alţi factori.
Cu multă pricepere, dar mai ales pasiune, putem inocula copiilor dragostea şi respectul
pentru tradiţiile, obiceiurile de iarnă.
Pornind de la faptul că jocul deține un rol important în formarea conceptului de învățare,
prin îmbinarea cântecului cu jocul în cadrul oricărui obiect de studiu, vom obține rezultate
deosebite.
 La vârsta școlară mică sunt greu de înțeles evenimentele petrecute de Crăciun și Anul Nou.
Este important să transmitem din generație în generație portul, graiul, obiceiurile și datinile, așa
cum le-am moștenit de la străbuni.
Când bat la porțile sufletului Sfintele Sarbători, ne bucurăm împreună cu copiii de
neasemuita frumusețe a datinilor strămoșești și scoatem din comoara inimii și din lada de zestre a
neamului tezaurul folcloric românesc: cântecul, jocul și costumul popular specific sărbătorilor.
Un prilej de valorificare a tradițiilor și obiceiurilor românesti îl constituie serbările. Ele sunt
un izvor de bucurii și satisfacții, care creează copiilor o stare de bună dispoziție ,favorabilă atât
dezvoltării psihice, fizice, cât și estetice.
Prin conținutul serbărilor, îi ajutăm pe copii să înțeleagă mesajul și conținutul acestor
obiceiuri populare, adaptându-le particularităților de vârstă și aptitudinilor artistice individuale.
Cu această ocazie, introducem copiii într-o lume frumoasă a cântecului, dansului, poeziei și
strigăturilor specifice unor evenimente tradiționale - Crăciunul, Anul Nou,etc - elevii având
posibilitatea să cunoască frumusețea și bogăția folclorului, diversitatea tradițiilor și obiceiurilor
românești, armonia limbii române.
Pentru a realiza o serbare reușită, care să respecte tradițiile și obiceiurile de Crăciun, este
necesară o adaptare și prelucrare a repertoriului specific vârstei școlare mici, ce cuprinde în
forme tradiționale poezii și cântece specifice Crăciunului .
Textele cântecelor și poeziilor, colindelor, Plugusorului, Sorcovii transmit urările de bine în
legatură cu unele îndeletniciri străvechi ale românilor: uratul, semănatul, păstoritul. Prin
intermediul acestora, copiii își îmbogățesc vocabularul cu expresii populare, proverbe, zicători,
strigături, pătrund în tainele limbii materne și în comorile înțelepciunii populare.
Elevii trebuie să interpreteze diferite roluri: cântăreț, dansator, povestitor, formându-și sau
perfecționându-și o serie de abilități artistice.
În atmosfera spirituală a Crăciunului, interpretarea unor dansuri populare oferă posibilitatea
de a cunoaște raritatea portului și cântecului popular.
Când privim o serbare cu obiceiuri străvechi ale românilor, cu cântece și dansuri populare,
privim tezaurul acestui popor care a considerat păstrarea tradiției o datorie și o onoare.
Dansurile populare, prin frumusețea costumelor și a melodiilor , sunt îndrăgite de copii și
interpretate cu multă pasiune aproape la toate serbările.
Cântecele populare întâlnite la toate serbările antrenează ,tonifică și energizează gândirea,
memoria, atenția, imaginația, creativitatea , spiritul de disciplină, prietenia. Dacă jocul și
cântecul nu este trăit, nu poate pune în rezonanță corzile sufletești ale ființei umane.
În clasele primare ,serbările școlare vin în sprijinul formării personalității elevului. Pe
parcursul programului artistic, elevul-artist îi va avea ca spectatori pe colegii de clasă, dar și pe
părinții și învățătorul, cărora va trebui să le recite sau să le cânte, exprimând în această manieră
emoțiile.
Serbările aduc lumina în sufletul copiilor, dau aripi imaginației, creează o atmosferă plină de
plăcere, bucurie.
Realizarea programului artistic presupune o muncă laborioasă, de căutări și de creație din
partea învățătorului. În cadrul serbării , învățătorul este regizor, coregraf, pasionat culegător de
folclor, poet și interpret pentru micii artiști.
Încordarea gradată din momentul pregătirii serbărilor culminează în ziua desfășurării ei,
când tensiunea afectivă ajunge la maxim. Pregătirea și participarea la serbări este acțiunea în
care copilul se obișnuiește să trăiască în colectiv, să se debaraseze de timiditate.
 Atmosfera realizată în timpul repetițiilor, caracterizată prin buna dispoziție si prin
seriozitate, îi motivează pe elevi să participe la astfel de activități. Șansa de reușită a serbărilor
este dată de varietatea programului artistic, prin intermediul căruia se valorifică talentul de
recitator, calitățile vocale, de ritm și de grație, dar și frumusețea portului popular și a decorurilor.
Îmbinarea versului cu muzica vocală asigură varietatea și dinamismul spectacolului. Micii artiști
trebuie încurajați pentru a realiza atmosfera plăcută și participarea cu interes de-a lungul
pregătirii și desfășurării spectacolului. Astfel, serbarea devine un moment de bucurie atât pentru
copii, cât și pentru părinții lor, trezind amintiri plăcute în viața fiecăruia.
În transmiterea obiceiurilor și tradițiilor populare , am pornit de la ideea că nu există un alt
element artistic care să poată fi aplicat multilateral în ansamblul procesului educațional ca
serbările școlare. Învățând elevii sa desfășoare "Serbarea pomului de iarnă" , i-am implicat
în interpretarea unor roluri pe care le-au jucat cu plăcere: sorcova, uratul, colindatul.
Prin interpretarea rolurilor și pregătirea decorurilor pentru serbare, am urmărit atât un efect
artistic, cât și pedagogic, căutând un imbold pentru a trezi la copii dorința de a cunoaște și păstra
tradițiile și obiceiurile strămoșești.
Costumele populare, ia și zuvelcile, cămașa și ițarii au fost primenite și pregătite pentru
spectacolul mult așteptat. Atmosfera de sărbătoare din sala de clasă, creată prin prin ornarea și
decorarea cu elemente specifice sărbătorilor, a constituit un alt prilej de bucurie pentru copii , ei
descoperind tradițiile și obiceiurile practicate în timpul sărbătorilor de iarnă din zona în care
suntem, simțind și prețuind astfel frumusețea acestora.
Elevii au fost informați în prealabil cu faptul că obiceiurile cuprind o mulțime de manifestări
care oglindesc raportul omului cu natura și cu lumea înconjurătoare, relațiile interumane și cele
dintre individ și comunitate, cunoscând o amplă desfășurare în viața satului și implicând
participarea întregii colectivități. Multe din aceste obiceiuri sunt însoțite de versuri, cântece
și jocuri, devenite cu timpul specifice, contribuind astfel la crearea unei atmosfere deosebite,
deseori plăcută și tonifiantă.
Au învățat că în Ajunul Crăciunului , pe la casele oamenilor vin colindătorii. Gazda împarte
la cei veniți covrigi (“bolindeții”). În seara zilei de 24 decembrie, în Ajunul Crăciunului, grupuri
mici de 2-4 copii vin cu “Steaua” și urează la geamul gazdei, după care primesc bani.
Trecerea de la anul vechi la anul nou este însoțită de mai multe obiceiuri tradiționale, strâns
legate de muncile agricole, de bunăstarea individului, a familiei și a colectivității. Anul Nou
trebuie să fie un an mai rodnic, mai îmbelșugat, să aducă spor în casă și spor la vite. În seara zilei
de 31 decembrie, în Ajunul Anului Nou, vin să ureze “Plugușorul” grupuri mici de câte 2-3 copii
, care au ca text urătura clasică a lui “Bădica Traian”. În prima zi a Anului Nou, copiii cei mici
vin cu “Sorcova” și urează membrilor familiei multă sănătate, roade bogate .
Totodată, copiii și părinții nu au putut rata prezența lui Moș Crăciun. Prin experiența lui
Moș Crăciun, copiii au aflat lucruri importante și extrem de utile pentru viața lor: există pe lume
bucurii, surprize, cadouri, prietenie. Prin așteptarea și sosirea Moșului, orizontul copilului se
lărgește. Majoritatea copiilor nu vor ca tocmai Moș Crăciun să fie nemulțumit de prestația lor sau
supărat pe ei. În consecință, sunt atenți să nu încalce sau să nu ignore sfaturile lui.
Este cunoscut faptul că la elevul de vârstă școlară mică învățarea are o mare încărcătură
afectivă. Mărirea potențialului afectiv și motivațional al acțiunii de învățare conduce la sporirea
gradului de implicare a elevului în desfășurarea ei și, implicit, la ridicarea nivelului
performanțelor sale. În această direcție, un rol important îl dețin activitățile transdisciplinare.
Activitățile transdisciplinare asigură o învățare activă, oferind libertatea de exprimare și de
acțiune elevilor și educatorilor. Prin intermediul acestora se valorizează experiența fiecărui elev,
care este considerată piatră de temelie pentru noile abilități și capacități pe care vrem să le
formăm.
Din perspectivă transdisciplinară trebuie privite și realizate diferitele activități didactice, în
rândul cărora un rol deosebit de important revine angrenării copiilor în pregătirea și desfășurarea
serbărilor școlare.
Prezint în cele ce urmează un exemplu de abordare transdisciplinară cu tema:”Datini și
obiceiuri de iarnă”.
Perioada pregătitoare:săptămâna 13-săptămâna 14 .
Scopuri:
 socializarea elevilor;
 cultivarea relațiilor de cooperare dintre elevi, elevi și adulți;
 conștientizarea unor valori-respect față de tradițiile populare;
 manifestarea inedită a valențelor native și a personalității elevilor;
 serbarea-moment de bucurie .
Obiective generale:
 dezvoltarea capacităţii de exprimare artistică prin interpretarea unor roluri sau prin
realizarea unor compoziții plastice;
 stimularea potenţialului artistic creativ al copiilor;
 dezvoltarea atitudinii de empatie culturală.
Obiective specifice:
 să recunoască specificul tradiţiilor şi obiceiurilor (din zona natală) pentru perioada
sărbătorilor de iarnă;
 să prezinte unele obiceiuri din zonă ;
 să identifice valorile culturale şi experienţele umane descoperite în creaţiile folclorice, în
viaţa comunităţii;
 să manifeste interes pentru datinile şi obiceiurile calendaristice creştine;
 să redea în manifestări artistice/creaţii plastice tradiţiile si obiceiurile populare de iarnă;
Repere tematice:
 succesiunea sărbătorilor din luna decembrie;
 semnificația sărbătorilor (ex.Crăciun-nașterea Domnului);
 pregătirea și petrecerea sărbătorilor de iarnă;
 obiceiuri de Crăciun;
 schimbări din natură în acest anotimp.
Tipuri de activități:
 povestiri despre Crăciun și semnificația lui;
 pregătirea serbării de Crăciun:memorizări de poezii;
 pregătirea unui repertoriu de colinde;
 joc de rol:Moș Crăciun la noi acasă (cum îl primesc,discuția despre comportarea copiilor
în anul care trece, ce daruri vor să primească,despărțirea de Moș Crăciun și promisiunile
pentru anul următor);
 scrisoare către Moș Crăciun (cu imagini reprezentative pentru darurile pe care vor să le
primească);
 calendarul naturii (pe bază de imagini):Cum este vremea? Ce s-a schimbat în natură?
 împodobirea clasei pentru serbare;
  confecționarea de ornamente pentru brad (fulgi de zăpadă,globuri de hârtie colorată, om
de zăpadă, stea din staniol);
 colinde pentru părinți;
 desene: iarna, ninsoare, Moș Crăciun în fața bradului sau în sanie, brad
împodobit,cadourile dorite;
 colaje: brad împodobit, fulgi de nea etc.;
 dramatizare,scenetă pentru serbare;
Proiect :
 Realizarea unui album cu fotografii de la serbarea de Crăciun.
 Prezentarea albumului și descrierea tradițiilor și obiceiurilor de iarnă.
Repere de evaluare:
 progresul comunicării;
 cunoașterea și descrierea sărbătorilor de iarnă;
 exemplificarea schimbărilor care au loc în natură iarna;
 relaționarea cu ceilalți colegi în cadrul activităților derulate;
 manifestarea creativității în confecționarea decorurilor specifice;
 adaptarea la diferite situații (competiție, colaborare).
Prin derularea unor astfel de activități, formăm şi dezvoltăm la elevi unele componente
educaţionale, morale şi de caracter ( dragostea faţă de patrie, dragostea faţă de valorile spirituale
ale neamului, dorinţa de a cunoaşte specificul nostru, fiinţa noastră naţională , prin înţelegerea
implicării elevilor în cunoaşterea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti, în vederea păstrării fiinţei
noastre naţionale şi dăinuirii ei peste veacuri).
Competiţia artistică este un prilej de afirmare a copiilor în condiţii recreative care nu
supraîncarcă, însă consumă timpul liber în forme atractive, mult îndrăgite şi care, bine
organizate, completează procesul educativ.
Bucuria evoluţiei pe scenă, satisfacţia succesului la serbări , atmosfera sărbătorească în care
copiii poartă costumele populare, sentimentul bucuriei de a fi admiraţi, sunt trăiri fără egal care
îmbogăţesc capacitatea afectivă a copiilor şi îi apropie de înţelesul rolului artei în societatea
noastră.

Bibliografie:Învățământul primar-nr.4/ 2004, pag.11- 12,80-Editura Miniped- București , 2004

.