Reumatismul articular acut la

copii

Elev:Agoston Andrasi Hoynal

AMG III
Scoala Post Liceala Auxila Medias
Profesor:Muth Valentina
Generalități
Reumatismul articular acut este o boală inflamatorie în cadrul căreia
apar manifestări la nivelul articulaţiilor, a inimii, a pielii, a ţesutului
subcutanat şi a sistemului nervos, ca rezultat a unei infecţii
streptococice faringiane, cu streptococ beta-hemolitic de grup A,
netratată corespunzător. Apare predominant la copii şi la adolescenţi.
Reumatismul articular acut nu se diagnostichează pe baza anumitor
semne sau teste, ci pe asocierea unor criterii majore şi minore
(criteriile Duckett Jones). Impactul major al reumatismului articular
acut îl reprezintă afectarea valvulară cardiacă, care poate apărea tardiv
şi poate să evolueze cronic, până la disfuncţie cardiacă, iar în final
exitus.

Cauze
Reumatismul articular acut apare în urma unei infecţii faringiene cu
streptococ β-hemolitic de grup A netratată corespunzător. Aceasta se
manifestă prin: durere apărută în gât în timpul înghiţitului, datorită
edemului local, precum şi inflamarea amigdalelor. Poate fi
acompaniată de febra, durere de cap şi mărirea ganglionilor limfatici
latero-cervicali.

Diagnosticul se pune pe baza anamnezei și a exudatului faringian, care

confirmă prezența streptococului în faringe. Tratamentul are ca scop
reducerea inflamației și a durerii prin administrarea de
antiinflamatoare și analgezice, precum și eliminarea bacteriei
cauzatoare prin administrarea de antibiotice. În anumite cazuri, se
poate recurge la îndepartarea chirurgicală a amigdalelor
(amigdalectomie).

Semne si simptome
    Sistem nervos central
Manifestările la nivel de sistem nervos sunt reprezentate de mișcări
ciudate și involuntare ale musculaturii și instabilitate emoțională. În
special sunt afectați muschii faciali și cei ai extremităților. Poate fi
afectată și vorbirea, care devine explozivă și scrisul care se
deteriorează.

Este una din manifestăriile tardive ale reumatismului articular acut,

putând apărea ca unic simptom. Mai este cunoscut sub denumirea de
coreea minora, dansul Sfântului Vitus sau coreea Sydenham.

PIELEA
La nivelu pielii, manifestările reumatismului articular acut se prezintă
sub forma unui eritem nepruriginos, vascular, care are centrul palid și
rotund sau uneori margini ondulate. Pot avea dimensiuni diferite,
apărând pe trunchi si extremități, respectând fața. Cunoscut și sub
denumirea de eritem Leiner.

     Tesutul subcutanat

În ceea ce privește țesutul subcutanat, caracteristici sunt nodulii
Meynet. Ei sunt fermi, nedureroși, de mici dimensiuni, mobili,
aparând în general la cei care suferă și de cardită (una din
manifestările cardiace ale reumatismului articular acut).
Nodulii pot apărea în apropierea articulațiilor afectate sau la nivelul
scalpului, regiunea occipitală sau la nivelul proceselor spinoase. Se
pot vindeca dupa 1-2 săptămâni, fără să lase semne și fără tratament.

     Articulații
Cel mai specific semn al reumatismului articular acut este reprezentat
de artrită. De asemenea este și primul semn care apare. Articulația
afectată este tumefiată, prezintă eritem, este caldă, funcționalitatea ei
este afectată și de asemenea este dureroasă. Afectează articulațiile
mari predominant (cot, umăr, genunchi, glezna)

Caracteristic afectării articulare în reumatismul articular acut este că o

dată ce durerea încetează la nivelul unei articulații, durerea poate să se
localizeze la nivelul altei articulații. Fenomen denumit durere
migratorie. Un alt element specific este acela că acet tip de artită este
benign. După vindecare aceasta nu provoacă deformări și nu afectează
în prealabil funcționalitatea articulației.Insa exista cazuri la care
răspunsul prompt să nu fie prezent, astfel evoluția trebuie monitorizată
cu atenție

     Inima
Reumatismul articular acut poate afecta toate straturile cordului
(endocard, miocard, pericard), afecțiune numită pancardită. Gravitatea
afectării poate varia, de la forme minore,prin afectare valvulară
reziduală, până la exitus prin insuficiență cardiacă. Alături de artrită,
este o manifestare specifică Dacă manifestăriile cardiace nu apar dupa
14-15 zile de la debutul, acestia trebuie sa fie monitorizati cu atentie.

La nivelul endocardului, leziunea valvulară este cea specifică.

Atingerea valvei mitrale și a cordajelor acesteia, precum și a valvei
aortice este cel mai des întâlnită. Afectarea valvei tricuspide și a
valvei pulmonare. Inițial regurgitarea mitrală este prezentă prin
distrugerea endocardului, regurgitarea aortica este mai rar întâlnită.

Afectarea valvulară se manifestă prin apariția suflurilor cardiace sau

modificarea celor existente. Acestea putând fi percepute de către
medicul curant. Afectarea reziduală valvulară este cea care își lasă
amprenta asupra sănătății paciențiilor, care poate duce la insuficiență
cardiacă netratabilă medical, necesitând tratament chirurgical.

Modificarea intensității sau/și a duratei suflurilor cardiace preexistene

sau apariția unora noi, sugerează recurența reumatismului articular
acut.

Afectarea miocardului, miocradita, este anunțată de apariția

modificăriilor de ritm cardiac. Tahicardia este modificarea care poate
apărea precoce, alături de febră sau insuficiența cardiacă. Diagnosticul
de afectare miocardică se pune prin apariția tahicardiei, a
cardiomegaliei sau a semnelor de insuficiență cardiacă acompaniată de
hepatomegalie și turgescența jugulalelor. Semnele EKG sunt
reprezentate de alungirea intervalului PR sau blocuri AV.

Prin afectarea pericardului (pericardita) pot apărea dureri precordiale

și apariția stetacustică a frecăturii pericardice. Ecografic se poate
evidenția o lama fină de lichid in sacul pericardic. Acest tip de
afectare nu lasă sechele.

Diagnosticul reumatismului articular acut

Așa cum am zis și la începutul articolului, diagnosticul de reumatism
articular caut se pune pe baza Criteriilor Duckett Jones, susținute de
dovada unei infecții cu Streptococ beta-hemolitic de grup A în
antecedente.. Acestea se împart în criterii majore si criterii minore.

Criteriile majore sunt reprezentate de:

      Cardită (afectarea cardiacă),

       Artrită (afactarea africulară ),

       Coree (afectarea sistemului nervos),

       Nodului subcutanați (afectarea țesutului subcutanat),

       Eritem marginat (afectarea pielii).

Toate acestea au fost detaliate la semne si simptome.

Criteriile minore sunt reprezentate de:

       Clinic: febră și dureri articulare

       Paraclinic: creșterea reactanțiilor de fază acută (VSH si proteina c

reactivă), leucocitoza, anemie

       Modificări EKG

       Modificări radiologice

       Modificări cardiace ecografice

Prezența la un pacient a unei infecții cu streptococ beta-hemolitic de

grup A în antecedente alături de 2 criterii majore sau un criteriu major
și a 2 criterii minore sugerează o mare probabilitate de reumatism
articular acut.

Tratamentul reumatismului articular acut

Tratamentul reumatismului articular acut are trei obiective principale:

     Eliminarea infecției streptococice

     Reducerea inflamației, în special la nivelul articulațiilor și a

inimii, astfel reducând simptomele

     Preventia unei reinfectari cu streptococ beta-hemolitic dar si a

recurentelor de cardita

Măsurile generale de tratament sunt reprezenate de încetarea activității

pentru diminuarea durerii articulare, urmărirea pacientului până la
diminuarea febrei și a reactanțiilor de fază acută și spitalizarea în cazul
puseului acut.

Terapia antiinfecțioasă este reprezentată de administrarea unui

antibioctic, Penicilină sau Eritromicină timp de 10 zile.

În ceea ce privește terapia antiinflamatorie, nu există o schemă

specifică reumatismului articular acut. Administrarea precoce de
antiinflamatoare poate duce la mascarea manisfestăriilor astfel ducând
la întârzierea diagnosticului. Ca agenți antiinfalamatori se pot folosi
salicilați (aspirina), iar la cei care prezintă și simptome de implicare
cardiacă, corticoizi.

În funcție de severitatea episodului inflator și de promptitudinea

răspunsului clinic se decide durata terapiei antiinflamatoare.

Profilaxia în reumatismul articular acut

Prevenția primară este reprezentată de identificarea și tratarea
faringoamigdalitei determinate de streptococul beta-hemolitic de grup
A. Scopul tratamentului este eradicarea acestuia prin antibioterapie
corespunzătoare. Inițierea precoce a tratamentului duce la o reducere
semnificativă a apariției reumatismului articular acut. De elecție este
Penicilina administrată intramuscular sau oral. Daca pacientul este
alergic la Penicilină, se poate apela la Eritromicina, Azitromicina sau
Cefalosporine.

Prevenția secundară are ca scop evitarea recurenței reumatismului

articular caut. Este recomandată pacienților care prezintă afectare
cardiacă reumatică și celor care au trecut penicilina V. Durata acesteia
depinde de: vârsta pacientului, prezența afectării reziduale cardiace,
numărul de episoade reumatice, statusul socio-economic, riscul de
reinfectare printr-un episod de reumatism articlular acut. Cea mai
bună protecție împotriva recurenței este reprezentată de profilaxia
antimicrobiană continuă. Aceasta se face cu benzatin penicilină sau
pelicilinaV.Durata acestuia depinde de varsta pacientului,prezenta
afectuari reziduale cardiace numarul de episoade reumatice,statusul
socio-economic,riscul de reinfectare streptococica.