Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
k
1 1 1 1
1
1
pi pi2
...
pin
...
n n n
n 1 n
,
i 1 n1 ,n2 ,..., nk p1 p 2 ... p k
1 2 k
2n
nk
f n k 2 2 2 1 2 2
2n
1
n
22
2k
k
n 2 1
22
k
n 2 2
... 1
fn 2 1 2 1
În consecință dacă p f n și p f n k rezultă p 2 . Aceasta nu se poate deoarece
numerele f n sunt impare. Pentru a încheia demonstrația este suficient să observăm că
mulțimea numerelor prime conține mulțimea divizorilor primi ai numerelor Fermat și că
aceasta este infinită ca o reuniune infinită de mulțimi (finite) disjuncte.
A șasea demonstrație (Marcel Țena):
Presupunem prin absurd că mulțimea numerelor prime este finită. Fie acestea
p1 , p 2 ,..., p k . Pentru orice n, n1 , considerăm mulțimile
An 1,2,3,...,2 n
Bn P1r1 p 2r2 ... p krk 0 ri n .
Conform Teoremei 1.3 are loc incluziunea de mulțimi An Bn , deoarece orice număr
întreg este un produs de numere prime și elementele lui An nu depășesc p1n p 2n ... p kn .
Trecând la cardinalele celor două mulțimi se obține egalitatea:
2 n n 1 .
k
Rezultă că
2n
1.
n 1 k
Trecând la limită pentru n se obține o contradicție.
Problema care se pune acum este cum putem obține numere prime?
Deoarece mulțimea P a numerelor naturale prime este infinită rezultă că ele formează
un șir infinit. Scriindu-le în ordine crescătoare obținem șirul
2,3,5,7,..., p n ,...
unde p n este al n-lea număr prim.
2
George Polya (n. 13 decembrie 1887 – 7 septembrie 1985) a fost un matematician, fizician și filozof maghiar
cu contribuții fundamentale în combinatorică (teoria grafurilor) și logică.
2
În legătură cu proprietățile acestui șir matematicienii au pus, de-a lungul timpului,
numeroase probleme extrem de interesante. o parte dintre acestea, neelementare, sunt încă
nerezolvate. În cele ce urmează voi face o trecere în revistă a câtorva probleme cu caracter
elementar privind șirul p n n 1 .
Dacă numărul natural n este destul de mare, este dificil să decidem dacă el este prim
sau nu. Matematicienii au încercat încă din cele mai vechi timpuri să construiască numere
prime mari. pentru aceasta s-a încercat să se găsească funcții numerice ale căror valori să fie
numere prime.
n
P. Fermat3 a presupus că pentru orice n 0 , numerele f n 2 2 1 sunt prime. Am
văzut deja (Teorema 1.4) că f 0 , f 1 , f 2 , f 3 , f 4 sunt numere prime. L. Euler a demonstrat că f 5
nu este prim și anume că f 5 este divizibil cu 641. O demonstrație simplă a acestei afirmații
este dată de G.T. Benneton. Scriem pe f 5 sub forma:
f 5 2 2 1 2 32 1 2 2 7 1 .
5 4
Să luăm a 2 7 și b 5 . Atunci f 5 2 4 a 4 1 .
Dar
2 4 3b 1 128 125 b 1 a b 3 b 1 .
Deci
f 5 ab b 4 1 a 4 1 1 ab a 4 1 a 4 b 4
1 ab a 4 1 ab 1 ab 1 a 2 b 2
1 ab a 1 ab 1 a b
4
2 2
.
Prin calcul: 1 ab 641 și deci . Putem adăuga că avem descompunerea:
641 f 5
f 5 641 6700417 .
Ipoteza lui Fermat a plecat de la următoarea observație: pentru ca numărul 2 n 1 să
fie prim este neecsar ca n să nu aibă factori primi impari, cu alte cuvinte n să fie de forma
n 2 k . Într-adevăr, dacă n pq cu p impar atunci:
2n 1 2q
p
1 2 q 1 2 q p 1 2 q p 2 ... 2 q 1 ,
ceea ce arată că 2 1 nu este prim.
n
Bibliografie
3
[4] I. Iοn, N. Radu: Αlgеbră, Еd. Didaсtiсă și Ρеdagοgiсă, București, 1991.
[5] I. D. Ion, C. Năstăsescu, C. Niță: Complemente de algebră, Ed. Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1984.
[6] Gr. Ϲ Mоiѕil: Εlеmеntе dе lоgiϲă matеmatiϲă și dе tеоria mulțimilоr, Εd. Științifiϲă,
Вuϲurеști, 1968
[7] C. Νăѕtăѕеѕсu: Introducere în teoria mulţimilor, Ed. Didactică şi pedagogică, Bucureşti,
1974
[8] C. Νăѕtăѕеѕсu, C. Νiță, C. Vraсiu: Βazеlе algеbrеi, Βuсurеști: Еd. Αсadеmiеi, 1986