Curs

Sisteme Informatice în Măsurătorile Terestre

Specializarea: MĂSURĂTORI TERESTRE

ȘI CADASTRU

Anul II

Conf.univ.dr.ing. Doru MIHAI

2020
 CUPRINS

1. Definiţii

2. Aplicaţii GIS

3. Harta

4. Modelul de date geo-relaţional

5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS

7. Open GIS – Definiţii, concepte, modele

8. Curs Arc GIS

9. Extensii ArcGIS

10. Noua arhitectură GIS a ESRI

11. Web GIS

12. Îndrumar lucrări practice

13. Prezentări power point

14. Bibliografie

2
 1. Definiţii
Sistemele informationale geografice (Geographical Information Systems - GIS) fac parte din clasa mai largă a
sistemelor informatice. Ele au ca principală caracteristică tratarea informaţiei ţinând cont de localizarea sau amplasarea ei
spaţială, geografică, în teritoriu, prin coordonate. Tehnologiile GIS au apărut în urmă cu trei decenii din necesitatea de a
facilita operaţii complexe de analiză geografică pentru care sistemele existente (CAD, DBMS) nu ofereau nici o posibilitate ori
necesitau un mare consum de timp sau proceduri foarte anevoioase.
Facilitând prelucrarea şi analiza datelor spaţiale, provenite atât din surse “clasice”, convenţionale (harti, planuri, etc),
cât şi din surse ce implica tehnologii avansate (imagini aeriene si satelitare, teledetectie, GPS), sistemele din categoria GIS
constituie unica soluţie prin care se pot rezolva raţional, inteligent şi eficient problemele tot mai dificile legate de utilizarea
resurselor terestre. Aplicabilitatea GIS este practic nelimitată căci marea majoritate a activităţilor umane are drept trăsătură
importantă localizarea în spaţiu. În mod natural, un astfel de sistem este utilizat pentru producerea de planuri şi hărţi,
gestionarea reţelelor de utilitate publică (apă şi canalizare, termoficare, electrice, telefonice, gaze, drumuri, căi ferate, linii de
transport urban, etc.), identificarea amplasamentului optim pentru o investiţie, studiul impactului unui obiectiv (centrală
nucleară, aeroport, rafinărie, ...) asupra mediului ambiant, etc.
Informaţii de calitate înseamnă decizii de calitate. Sistemele GIS, integrând baze de date ce contin si informatie de
localizare impreuna cu facilităţi de suport al deciziilor, pot fi un ajutor fundamental în managementul oricărei organizaţii
complexe, cu sarcini multiple, interdependente.
Definiţia 1: GIS este o colecţie de componente hardware, software, date geografice şi personal, destinată achiziţiei,
stocării, actualizării, prelucrării, analizei şi afişării informaţiilor geografice în conformitate cu cerintele unui domeniu aplicativ.
Pentru a înţelege această definiţie, trebuie să facem următoarele comentarii:
1. componenta hardware înseamnă atât platforma de calcul cât şi echipamente periferice pentru introducerea datelor şi pentru
comunicarea (afişarea) rezultatelor;
2. componenta software trebuie să ofere o serie de funcţii de bază, cu aplicabilitate generală, şi în acelaşi timp să permită
adaptarea/extinderea la specificul oricărei aplicaţii; funcţiile oferite trebuie să permită atât analiză vectorială şi cartografie
automată, cât şi prelucrarea imaginilor şi modelare spaţială (raster), laolaltă cu gestiune de baze de date şi acces multi-
media;
3. componenta date geografice este determinantă: cea mai costisitoare şi longevivă componentă a unui GIS este baza de date
geografice. Prin urmare, introducerea datelor este o operaţiune de o importanţă considerabilă. Introducerea datelor se poate
face prin: digitizare, scanare, din măsurători în teren (staţii totale), prelucrarea imaginilor de teledetecţie, fotogrametrie
digitală, conversie din alte formate. Intretinerea si actualizarea datelor geografice reprezinta o a doua etapa, practic cu
desfasurare continua in timp si care necesita adesea resurse speciale dedicate (hardware, software si personal);
4. componenta personal înseamnă o echipă formată din trei categorii de specialişti:
 cei care implementează software-ul de bază sunt implicaţi în activităţi de instruire a utilizatorilor, asistenţă tehnică şi
consultanţă;
 cei care creează şi întreţin baza de date digitale sunt responsabili pentru continutul, precizia si acurateţea datelor
oferite utilizatorilor;
 cei care utilizează software-ul şi baza de date geografice pentru a rezolva probleme concrete sunt implicaţi în
formularea specificaţiilor de definiţie a proiectelor (aplicaţiilor) GIS, dezvoltarea de tehnologii specifice, generarea
produselor GIS şi asistarea proceselor decizionale.
Din definiţie rezultă următoarele aspecte:
(i) O abordare GIS implică în mod necesar tratarea unitară într-o bază de date unică şi neredundantă a componentelor grafice,
cartografice, topologice şi tabelare. Deşi au un rol important în cadrul GIS, elementele de grafică pe calculator reprezintă
numai una dintre modalităţile de consultare sau raportare a conţinutului unei baze de date spaţiale. Baza de date permite o
gamă diversă de alte tipuri de explorare ce necesită în special capacitate de tratare şi de prelucrare pe criterii geografice şi
analitice.
(ii) Un GIS include o colecţie de operatori spaţiali care acţionează asupra unei baze de date spaţiale pentru a referi geografic o
mare varietate de informaţii reale. Un model de date GIS este complex pentru că trebuie să reprezinte şi să interconecteze
atât date grafice (hărţi) cât şi date tabelare (atribute). In plus, chiar prin natura sa, un GIS complex este utilizat pentru a
simula situaţii şi evenimente reale extrem de complicate. Acest fapt solicită şi mai mult capacitatea modelului GIS de a reda
perfect evenimentele şi fenomenele din realitate.
Intr-o altă variantă, Definiţia 1 poate fi formulată astfel: GIS este o tehnologie care utilizează baze de date localizate
spaţial (prin coordonate), un sistem de tratare adecvată a acestora, echipamente specifice pentru introducerea, stocarea,
actualizarea şi afişarea datelor spaţiale, precum şi un personal specializat.
Definiţia 2: Prin date geografice se înţelege ansamblul format din date spaţiale (localizate prin coordonate) şi date
descriptive (atribute) asociate obiectelor/fenomenelor geografice (străzi, parcele, accidente). O bază de date geografice este o
3
colecţie de date geografice organizate pentru a facilita stocarea, interogarea, actualizarea şi afişarea de către o mulţime de
utilizatori în mod eficient. Datele spaţiale utilizate în tehnologiile GIS se pot clasifica după: a) precizie, b) documentele
primare utilizate, c) ciclul de actualizare.
Definiţia 3: Prin referenţiere geografică (sau georeferentiere) se înţelege stabilirea relaţiei dintre coordonatele unui
punct pe o foaie plană (hartă - 2D) şi coordonatele geografice reale din teren (pe suprafaţa Pământului – 3D, aproximata printr-
un elipsoid de referinta).
Scurt istoric: Ca în orice domeniu tehnic, există diverse variante privind prioritatea în acest domeniu . Deşi există o
serie de preocupări şi chiar o definire a unui GIS încă de la începutul anilor '60, este în prezent evident faptul că dezvoltarea
unui sistem informatic geografic real este direct dependentă de resursele hardware şi software disponibile. În prezent, când
performanţele în domeniul procesoarelor, al sistemelor grafice, al dispozitivelor de memorare şi stocare sunt uimitoare chiar şi
pentru cei implicati direct in domeniul tehnologiilor informatice, este greu de acceptat faptul că un sistem cu funcţionalitate
reală în tehnologia GIS ar fi putut exista mai devreme de deceniul 8. Cert este faptul că piaţa de GIS are în ultimii 5-10 ani o
dinamică anuală constantă de cca 15%. Creşterea fără precedent a performanţelor sistemelor din clasa PC a asigurat accesul la
tehnologiile GIS al unor noi clase de utilizatori.
Clase de aplicaţii GIS: In funcţie de modul de obţinere a datelor cartografice digitale, putem defini două principale
clase de utilizatori ai tehnologiilor GIS: a) producătorii de baze de date cartografice digitale; b) utilizatorii de baze de date
cartografice digitale.

Achiziţia datelor GIS

Un GIS permite integrarea datelor achiziţionate
 la momente de timp diferite,
 la scări, cu rezoluţii si precizii diferite,
 prin diverse metode,
elementul de legătură fiind dat de localizarea geografică, în teritoriu.

Surse de date GIS:

 fişe şi carnete de teren
 digitizarea hărţilor tiparite
 scanarea harţilor tiparite si vectorizarea
 conversia datelor CAD
 fotogrametrie (fotograme aeriene)
 teledetecţie (imagini multispectrale aeriene sau satelitare)
 GPS

Reprezentarea datelor într-un GIS

Un GIS gestionează două categorii de date:
spaţiale (elemente grafice localizate prin coordonate specifice hartii ) şi descriptive (negrafice)

 datele spaţiale reprezintă poziţia şi forma obiectelor (fenomenelor) terestre utilizând trei
tipuri fundamentale de entităţi grafice :
 puncte,
 linii,
 poligoane,
la care se adauga elemente de tip text (etichete)
 datele descriptive reprezintă informaţii despre obiectele (fenomenele) terestre continute intr-o
hartă utilizând:
 atribute (întrebări)
 valori ale atributelor (răspunsuri)

4
 Structura datelor GIS

Entitate
(Punct, Linie, Poligon)

Date descriptive Date spaţiale

(Atribute) ID unic (Coordonate)

ID Folosinta Stare
ID X Y
11 industriala buna
12 agricola f.buna 11 …… ……
24 industriala medie 12 …… ……
24 …… ……

Comparaţii

GIS-SGBD (Sistem de Gestionare a Bazelor de Date – DBMS in engleza):

Un GIS conţine un SGBD special, capabil să gestioneze date spaţiale (coordonate), să insereze şi să regăsească
informaţii în funcţie de localizarea acestora în teritoriu si de elementele descriptive.

GIS-CAD:
Un GIS oferă facilităţi grafice de tip CAD şi în acelaşi timp este destinat să efectueze analize spaţiale complexe, să
genereze automat informaţii spatiale noi, să trateze coordonatele geografice (sferice sau carteziene) şi proiecţiile
cartografice. Harta este un produs metric, pe care se pot efectua măsurători precise. Sistemele de tip CAD nu gestioneaza
baze de date, fiind destinate strict reprezentarilor grafice. Sistemele de tip CAD nu efectueaza analize spatiale si nu gestioneaza
coordonatele generate prin diferite proiectii cartografice.

GIS-Cartografiere automată (automated mapping):

Un GIS conţine funcţiile necesare cartografierii automate dar nu este orientat către aceasta.

Metode pentru construirea bazelor de date GIS

Surse de date Metode utilizate

Hărţi şi planuri tiparite Digitizare / Scanare si vectorizare

Imagini satelitare, aeriene Clasificări de imagini

Date digitale produse de sisteme CAD sau de Import

cartografiere automată

Măsurători de teren:
 informaţii stocate ca fişiere ASCII Citire directă fişier text
 manuscrise Introducere de coordonate de la tastatură

5
GPS Import
Tabele, foi de calcul in diferite formate Citire directă fişiere dBASE, Access

Conversia hărţilor şi planurilor tiparite

Comparatie Digitizare / Scanare-vectorizare

Digitizare Scanare-vectorizare

procedeu uşor de învăţat procedeu mai complex

obositor pentru mână şi ochi obositor pentru ochi

nu este indicat pentru curbe de nivel indicat pentru curbe de nivel

indicat pentru manuscrise color indicat pentru originale de editare

posibilă pe un PC modest necesita configuratii robuste (procesor, RAM) ale

calculatoarelor utilizate

Baza de date GIS: exemplu

Vegetaţie

Straturi Drumuri
tematice
existente Hidrografie

Construcţii
Incendiu
Temă nouă
Straturi tematice Drumuri afectate
generate prin
analiză Culturi agricole distruse
spaţială
Depozite de cenuşă

6
2. Aplicaţii GIS
Tehnologia GIS îşi dovedeşte utilitatea în orice domeniu de activitate care se bazează pe tratarea informaţiilor spaţiale:

1. URBANISM, SISTEMATIZARE ŞI ADMINISTRAŢIE LOCALĂ

 cadastru urban
 optimizări transport urban
 stabilirea amplasării optime a noilor obiective (înzestrări edilitare, cartiere de locuinţe, obiective industriale
obiective social-culturale, etc.)
 spaţiu locativ
 arondări pe diverse criterii
 studii de urbanism
 acordarea permiselor de construcţie/demolare
 inventarierea folosinţei terenurilor
 organizarea colectării şi depozitării deşeurilor menajere
 organizarea intervenţiilor de urgenţă (salvare, poliţie, pompieri, depanare)
 evidenţe necesare poliţiei, pompierilor, circumscripţiilor financiare

2. CADASTRU
 integrarea completă a procesului cadastral, pornind de la măsurătorile de teren şi încheind cu editarea planurilor şi
registrelor de evidenţă cadastrală
 facilităţi de comunicaţie cu sistemul de taxare al Ministerului Finanţelor, cu alte organisme publice sau persoane
fizice care solicita date cadastrale

3. PROTECŢIA MEDIULUI
 supravegherea rezervaţiilor naturale
 analiza poluării solului, apei, aerului
 urmărirea efectelor produse de diverşi agenţi poluanţi
 analiza zonelor afectate de diferiţi poluanţi (chimici, sonori, fizici, etc.)
 analiza zonelor afectate de dezastre naturale

4. AGRICULTURĂ, PEDOLOGIE, SILVICULTURĂ ŞI ÎMBUNĂTĂŢIRI FUNCIARE

 cartare pedologică
 cartare silvică
 cadastru silvic
 supravegherea stării de sănătate a pădurilor
 supravegherea culturilor
 proiectarea şi supravegherea sistemelor de irigaţie
 urmărirea eroziunii solului
 analiza transportului agricol
 analiza stressului vegetal

5. PETROL ŞI GAZE
 inventarierea, cartarea şi supravegherea zăcămintelor
 proiectare, întreţinere şi optimizare conducte

6. CARTOGRAFIE
 realizarea şi actualizarea de hărţi şi planuri topografice
 realizarea şi actualizarea de hărţi tematice
 integrarea în conţinutul hărţilor a datelor de teren, fotogrametrice şi satelitare

7. DOTĂRI EDILITARE: aplicaţii AM/FM (Automated Mapping/Facilities Management) pentru companii de

distribuţie de energie electrică, gaze, apă, etc.

(7.a) aplicaţii în domeniul distribuţiei apei şi canalizării:

 planificarea lucrărilor de întreţinere a reţelei şi echipamentelor din sistemul de distribuţie a apei şi de canalizare
7
  inventarierea cerinţelor consumatorilor
 cartarea şi supravegherea reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare
 înregistrarea defecţiunilor, planificarea lucrărilor de intervenţie şi identificarea consumatorilor afectaţi în caz de
avarie
 identificarea traseelor afectate de infiltrarea unor substanţe poluante, localizarea surselor de poluare şi avertizarea
consumatorilor
 planificarea lucrărilor de extindere a reţelei de distribuţie a apei şi de canalizare

(7.b) aplicaţii în domeniul producerii şi distribuţiei de energie electrică:

 cartarea dotărilor electrice
 inventarierea, analiza şi supravegherea dotărilor electrice
 identificarea amplasamentului optim pentru un nou obiectiv
 planificarea operaţiilor de întreţinere, reparaţii
 proiectarea, întreţinerea şi optimizarea reţelelor electrice
 analize demografice pentru planificarea distribuţiei şi anticiparea vârfurilor de sarcină
 planificarea operaţiilor de rezolvare a reclamaţiilor şi sesizărilor consumatorilor
 optimizarea activităţii de citire a contoarelor şi încasare a facturilor prin arondarea consumatorilor
 analiza zonelor unde apar frecvente disfuncţionalităţi
 identificarea şi înştiinţarea promptă a tuturor consumatorilor afectaţi de întreruperea temporară a furnizării de energie
electrică din diverse motive (avarie, lucrări)
 analiza încărcării reţelelor electrice

8. TRANSPORTURI ŞI TELECOMUNICAŢII
 proiectare, întreţinere şi optimizare reţele transport (drumuri, căi ferate, cabluri, etc.)
 optimizări trasee transport (aprovizionare, transport mărfuri, transport călători, transport public)
 cadastru special (căi ferate, drumuri, telecomunicaţii)
 supravegherea traficului (rutier, feroviar, etc.)

9. COMERŢ
 amplasarea magazinelor en-gros în funcţie de acces auto, concurenţă, consumatori
 organizarea distribuţiei mărfii către clienţi de la cel mai apropiat depozit
 gestionarea stocurilor

10. APLICAŢII SPECIALE

 cartare topografică, hidrografică, aeronautică
 cadastru militar
 strategie / tactica militară
 navigaţie
 control de frontieră
 analiza terenului (vizibilităţi, accesibilităţi, coridoare de trecere, pante, etc.)
 informaţii, contra-informaţii

11. GEOLOGIE
 cartarea formaţiunilor geologice
 studii tectonice
 cartarea, inventarierea şi supravegherea zăcămintelor

12. HIDROLOGIE, OCEANOGRAFIE

 cartarea cursurilor de apă si a suprafetelor acvatice
 studiul zonelor litorale
 urmărirea poluării apelor de suprafaţă şi de adâncime
 analiza transporturilor fluviale
 supravegherea bazinelor hidrografice
 prevenirea avalanşelor/inundaţiilor
 batimetrie

8
 13. STATISTICĂ, EVIDENŢA POPULAŢIEI, RECENSĂMINTE, DEMOGRAFIE
 registrul populaţiei
 analiza în teritoriu a datelor recensămintelor
 analiza mişcărilor demografice
 realizarea şi diseminarea anuarelor statistice

14. FINANŢE-BĂNCI
 zonarea pe circumscripţii financiare
 colectarea taxelor şi a impozitelor
 gestionarea împrumuturilor
 inventarierea clienţilor

15. POLITICĂ
 studii diverse (interacţiuni, zone de influenţă, etc.)

Un GIS trebuie să includă facilităţi pentru a răspunde următoarelor 5 întrebări generice:

a. LOCALIZARE: "Ce se află la ... ?"

Această întrebare urmăreşte identificarea obiectelor/fenomenelor amplasate la o anumită poziţie geografică specificată prin
denumire, adresă poştală, sau coordonate geografice.
b. CONDIŢIE: "Unde se află ... ?"
Această întrebare urmăreşte aflarea poziţiei exacte a unui obiect/fenomen sau a unui ansamblu de cerinţe specificate (de
exemplu: zonă despădurită de minimum 2000 m.p. cu sol propice construcţiei de clădiri, situată la cel mult 100 m de o
şosea).
c. TENDINŢE: "Ce s-a modificat de când ... ?"
Această întrebare urmăreşte evidenţierea modificărilor survenite într-o zonă geografică de-a lungul unei perioade de timp.
d. PARTICULARITĂŢI: "Ce particularităţi se manifestă în zona ... ?"
Această întrebare presupune o analiză complexă căutând corelaţii de tipul cauză-efect (de exemplu: este cancerul cauza
majoră a morţii pentru rezidenţii din preajma unei centrale nucleare?) sau anomalii apărute la un moment dat într-o zonă cu
caracteristici cunoscute.
e. MODELARE: "Ce s-ar întâmpla dacă ... ?"
Această întrebare presupune o analiză complexă urmărind anticiparea impactului unui eveniment
(adăugarea/eliminarea/transformarea unui obiect/fenomen) asupra mediului înconjurător (de exemplu: ce se poate
întâmpla dacă se construieşte un nou drum, depozit de deşeuri, ş.a.? sau dacă o substanţă toxică pătrunde accidental în
staţia de pompare a apei potabile?)

3. Harta
Pentru a modela lumea înconjurătoare, sistemele GIS utilizează obiecte şi relaţii spaţiale. Obiectele GIS sunt entitati
localizate pe/sau în apropierea suprafeţei Pământului. Acestea pot fi naturale (râuri, vegetaţie), construite (drumuri, conducte,
clădiri) sau convenţionale (frontiere, limite de parcele, unităţi administrative). Un obiect GIS se caracterizează printr-o poziţie
şi o formă în spaţiul geografic şi printr-o serie de atribute (elemente descriptive). Relaţiile spaţiale dintre obiecte (vecinătate,
interconexiune, continuitate, incidenţă, etc.) ajută la înţelegerea situaţiilor şi luarea deciziilor.
Harta este o reprezentare grafică la scara a unei porţiuni din suprafaţa Pământului în care punctele, liniile şi
poligoanele indică poziţia şi forma spaţială a obiectelor geografice iar simbolurile grafice şi textele descriu aceste obiecte.
Relaţiile spaţiale dintre obiectele geografice sunt implicit continute şi trebuiesc interpretate de către cel căruia i se adresează
harta.
 Punctele reprezintă obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi stâlpi de înaltă
tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere, infracţiuni) precum şi obiecte care nu
au suprafaţă, cum sunt vârfurile munţilor. Punctele se reprezintă utilizând diverse simboluri punctuale grafice şi pot fi
însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct de vedere geometric punctele sunt
caracterizate prin coordonate x, y (si eventual z).
 Liniile reprezintă obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri, cursuri de apă,
precum şi obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafaţă cum sunt curbele de nivel. Liniile se reprezintă utilizând

9
 diverse simboluri liniare grafice şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor aferente. Din punct
de vedere geometric, liniile se caracterizează prin lungime.
 Poligoanele sunt suprafeţe închise reprezentând forma şi poziţia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri, unităţi
administrative, parcele, tipuri de vegetaţie. Poligoanele se reprezintă utilizând diverse simboluri liniare grafice pentru
contururi, simboluri grafice de haşuri pentru interior şi pot fi însoţite de texte explicative corespunzând valorilor atributelor
aferente. Din punct de vedere geometric, poligoanele se caracterizează prin arie şi perimetru.
Harta digitală (expresia vizuala a unei baze de date GIS) este o reprezentare la scara a unui teritoriu geografic
bine delimitat, toate informaţiile continute (punctele, liniile si poligoanele) fiind localizate prin coordonate (toate elementele
continute pot fi practic reduse la perechi de coordonate x, y specifice unei proiectii cartografice). Spre deosebire de hartile
traditionale, analogice (pe hartie), harta digitala poate fi vizualizata in mediul GIS chiar si la scara 1:1, scara de referinta a
acestui tip de harta ramanand cea a sursei (adesea analogice) din care a fost generata harta digitala.

10
4. Modelul de date geo-relaţional
Un GIS utilizează unul sau mai multe modele de date spaţiale pentru a reprezenta obiectele geografice. Există trei
tipuri de astfel de modele: modelul vectorial, care este foarte apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hărţii; modelul raster,
care descrie suprafaţa Pământului ca o matrice formată din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea
imaginilor; şi modelul TIN (Triangular Irregular Network) care reprezintă forma suprafeţelor in spatiu tridimensional.

In modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definită în spaţiu. Poziţia şi
forma obiectelor este reprezentată utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat printr-o singură
pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentată printr-un şir ordonat de perechi de coordonate x, y. Un poligon este
reprezentat printr-un şir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce delimitează poligonul. Modelul
vectorial reprezintă suprafeţele apeland la izolinii; de exemplu, altimetria se reprezintă prin curbe de nivel. Modelul vectorial
este foarte eficient pentru desenarea hărţilor dar este mai puţin eficient pentru analiza suprafeţelor care necesită calcule
complexe pentru determinarea unor caracteristici cum ar fi panta suprafeţei în orice punct sau direcţia pantei.
Modelul de date raster reprezintă o zonă de teren ca o matrice (grilă) formată din celule rectangulare uniforme, fiecare
celulă având o valoare. Grila este reprezentată într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele x, y ale unei celule
se calculează pe baza coordonatelor unui punct de referinţă, de obicei unul din colţurile grilei, ţinând cont de poziţia celulei în
grilă (numărul liniei/coloanei) şi de dimensiunile celulei pe x şi pe y. Valoarea unei celule indică obiectul situat în acea poziţie.
Există trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule: clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indică un anumit tip de
obiecte cum ar fi drum, zonă urbană, tip de sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine
(fotografie); indicarea unei măsurători relative cum ar fi altitudinea faţă de nivelul mării, înălţimea unei clădiri faţă de nivelul
solului, etc. In modelul raster, obiectele nu au o delimitare bine-definită iar relaţiile spaţiale dintre obiecte sunt continute
implicit. Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exactă şi depinde de rezoluţia celulei. Prin rezoluţia
celulei se înţelege dimensiunea suprafeţei de teren reprezentate de o celulă; cu cât suprafaţa reprezentată este mai mică, cu atât
rezoluţia este mai bună şi deci datele mai precise, în schimb este nevoie de volume mari pentru stocarea datelor şi de un timp
de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial, modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare
sau poligonale. Un obiect punctual este reprezentat printr-o valoare într-o singură celulă a grilei. Un obiect liniar apare ca o
serie de celule adiacente care redau lungimea şi forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule
adiacente care redau aria şi forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor şi pentru
implementarea funcţiilor analitice spaţiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operaţii pe
vecinătăţi). In modelul raster suprafeţele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celulă a valorii cotei corespunzătoare
punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu uşurinţă a operaţiilor asupra
suprafeţelor (calculul pantei, direcţiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).

Un model de date GIS îşi propune să reprezinte Pământul într-un format digital structurat care să permită utilizatorilor
crearea, editarea, actualizarea, vizualizarea, analiza şi reprezentarea grafică a datelor geografice. Un model de date trebuie să
fie simplu, uşor de înţeles, suficient de flexibil pentru a putea reprezenta date provenind de la o mare varietate de surse, şi în
acelaşi timp robust, capabil să modeleze procese geografice complexe şi să se adapteze la specificul fiecărei aplicaţii.

Formatul de stocare a datelor spatiale ARC/INFO coverage utilizează un model de date geo-relaţional bazat pe
modelul vectorial pentru reprezentarea informaţiilor spaţiale (poziţie şi formă) şi pe modelul relaţional al bazelor de date pentru
reprezentarea informaţiilor aspaţiale (atribute descriptive). In modelul de date ARC/INFO coverage, informaţiile geografice
sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii, poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în
corespondenţă cu una sau mai multe tabele de atribute.

Modelul de date ARC/INFO coverage stă la baza reprezentării de:

 obiecte geografice simple (punctuale, liniare, poligonale)
 obiecte geografice complexe (regiuni, trasee şi secţiuni)
 obiecte auxiliare (adnotări, puncte de control)
 obiecte conceptuale (teme, vederi)

Formatul ARC/INFO coverage memorează coordonate numai pentru puncte, arce şi noduri şi utilizează relaţiile
topologice pentru a defini poligoane şi reţele. Poligoanele şi reţelele stau la baza definirii de regiuni şi rute.

Formatul ARC/INFO coverage permite integrarea unei mari varietăţi de date geografice: imagini video, înregistrări de
teledetecţie, desene CAD, documente scanate, fişiere text, fişiere RDBMS comerciale.

11
 Modelul de date ARC/INFO coverage utilizează următoarele două concepte de bază:

a) Structura Aceasta este cea mai eficientă structură pentru a reprezenta date de tip vectorial. In această
de date structură, arcele sunt determinate prin noduri iar poligoanele sunt construite prin arce. Nodurile
ARC-NOD: definesc cele două capete ale unui arc; două sau mai multe arce se pot inter-conecta printr-un nod
comun. Un arc este format din cele două noduri extreme şi de o serie de puncte intermediare (de
inflexiune) care dau forma arcului. Nodurile şi punctele intermediare sunt reprezentate ca perechi
de coordonate x, y. Un poligon este format dintr-o serie de arce ce definesc conturul acestuia.
In acest mod este eliminată duplicarea datelor: frontiera comună a două poligoane adiacente
este memorată o singură dată; un punct comun mai multor arce este reprezentat o singură dată.
Această structură asigură nu numai stocarea eficientă a datelor şi implicit prelucrarea mai rapidă a
unui mare volum de date, ci este şi un suport foarte eficace pentru definirea relaţiilor spaţiale dintre
obiecte: poligoanele care utilizeaza cel puţin un arc comun sunt vecine, o serie de arce inter-
conectate prin noduri comune formează un traseu ce poate fi străbătut, etc.

b) Topologia: Acesta este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relaţiile spaţiale dintre
obiecte (vecinătate, continuitate, interconexiune). Cele trei concepte topologice specifice
formatului de date ARC/INFO coverage sunt:
 conectivitate (relaţia ARC-NOD) - arcele se inter-conectează prin noduri (în structura
coverage, informaţiile spaţiale asociate arcelor se memorează ca liste de perechi de
coordonate X, Y corelate cu liste de triplete ARC, FROM-NODE, TO-NODE); toate
arcele care au un nod comun se conectează între ele.
 definirea ariei (relaţia POLIGON-ARC) - arcele care se inter-conectează pentru a delimita
o suprafaţă închisă definesc un poligon (în structura coverage, informaţiile spaţiale
asociate poligoanelor se memorează ca liste de arce alcătuind frontiere)
 sens (relaţia STÂNGA- DREAPTA) - fiecare arc are o direcţie şi câte un poligon de
fiecare parte (în structura coverage, se memorează şi liste de triplete ARC, LEFT-POLY,
RIGHT-POLY); poligoanele care au un arc comun sunt adiacente, un poligon special
fiind 'poligonul univers' ('poligonul extern') reprezentând exteriorul zonei de interes.
Crearea şi memorarea topologiei în structura coverage aduce o serie de avantaje: datele sunt
reprezentate eficient, evitându-se duplicarea datelor, la economia de memorie adăugându-se viteza
crescută de prelucrare pentru volume mari de date. In plus, topologia stă la baza implementării
funcţiilor analitice spaţiale care sunt cheia oricărui GIS: modelarea curgerii unui fluid printr-o
reţea, combinarea poligoanelor adiacente având caracteristici similare, identificarea obiectelor
adiacente, suprapunerea mai multor obiecte geografice, etc. Definirea ariei are ca rezultat stocarea
eficientă a datelor: deşi un arc poate aparea în lista de arce pentru mai multe poligoane, de fapt el
este stocat o singură dată. Definirea ariei asigură ca frontierele poligoanelor adiacente să nu se
suprapună. Relaţiile topologice sunt utilizate pentru a efectua funcţii analitice fără a fi necesar
accesul la poziţiile absolute stocate în fişierele de coordonate. În acest fel prelucrarea datelor este
mai rapidă şi pot fi prelucrate volume mai mari de date.

5. Evaluarea economică a implementării unui GIS

Prin implementarea unui GIS se înţelege utilizarea unei dotări materiale (echipamente de calcul şi periferice şi
software GIS) şi a unor diverse surse de date (hărţi şi planuri existente, recensăminte, statistici, date de teren, aerofotograme,
imagini satelitare, etc.) de către o organizaţie în vederea dezvoltării unei aplicaţii bine definite. Implementarea se concretizează
într-o bază de date spaţiale aferentă unei zone geografice bine delimitate şi un set de proceduri GIS apelabile de la nivelul unei
interfeţe utilizator în vederea efectuării de interogări şi analize spaţiale (geografice) complexe ale căror rezultate să fie sugestiv
reprezentate sub formă de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte.
Evaluarea eficienţei implementării GIS porneşte, cum este şi firesc, de la estimarea costurilor şi beneficiilor legate de
această activitate.
O evaluare generala si aproximativa a structurii costurilor implementării unui GIS, care se poate apropia si de
condiţiile actuale din România, este următoarea:
1. Echipamente 15%
2. Programe 20%

12
 3. Pregătire personal 20%
4. Întreţinere echipamente 5%
5. Intreţinere programe 5%
6. Introducere date 20%
7. Intreţinere date 5%
8. Alte cheltuieli (studii teren, infrastructură, consumabile) 10%
Este de remarcat că doar 35% din costul implementării este reprezentat de investiţia în echipamente şi programe. De
aceea, trebuie acordată o atenţie deosebită evaluării şi planificării tuturor activităţilor ce concură la implementarea GIS.
Principalele costuri avute în vedere la implementarea unui GIS sunt următoarele: costul dotării şi cel al introducerii
datelor. Pe plan mondial, se estimează că 70 - 80% din costul total al implementării îl reprezintă introducerea şi întreţinerea
datelor.

a) Cazul I
Pentru evaluarea beneficiilor, trebuie îndeplinite, în cazul cel mai favorabil, următoarele trei condiţii:
(i) Produsele finale GIS să poată fi definite
(ii) Produsele finale să aibă valoare economică
(iii) Valoarea economică a produselor finale să poată fi măsurată.
În acest caz, se poate face calculul raportului B/C (beneficii/costuri):
B (cantitate-produse-finale) x (valoare-produs)
----- = -------------------------------------------------------------
C costuri-implementare-GIS
Dacă valoarea lui B/C este mai mare sau egală cu 1, atunci implementarea GIS este justificată economic.
În general, se estimează că investiţia se amortizează în decurs de 3-5 ani.

b) Cazul II
Nu există însă o abordare metodologică universal valabilă pentru estimarea beneficiilor GIS. Această situaţie se
datorează în principal următoarelor trei cauze:
(i) Obiectivele implementării GIS nu pot fi exprimate ca produse finale.
Astfel de cazuri se întâlnesc atunci când tehnologia GIS este utilizată pentru a îmbunătăţi procesul de decizie
din cadrul unităţii economice, reducându-se gradul de incertitudine şi riscurile asupra deciziilor.
(ii) Valoarea economică a produselor finale nu poate fi măsurată ci doar estimată ca beneficiu indirect.
În cazurile în care produsele finale GIS sunt plasate într-un lanţ tehnologic sau decizional mai amplu, fără ca ele
să constituie rezultate finale cuantificabile.
(iii) Introducerea tehnologiei GIS afectează costul produselor existente.
În cazurile în care se obţin, prin utilizarea GIS, reduceri ale costurilor de producţie.
De aceea, prezentăm în continuare o serie de beneficii tipice ce pot ajuta în evaluarea implementării GIS:
a) Beneficii cuantificabile:
 reducerea timpului de producere şi actualizare a hărţilor;
 reducerea timpului necesar întreţinerii bazei de date, a echipamentelor, etc.
 reducerea costurilor de întreţinere;
 reducerea costurilor de planificare şi proiectare;
 reducerea timpului necesar activităţii administrative;
 reducerea costurilor activităţilor administrative;
 informaţii precise şi standardizate;
 informaţii actuale;
 acces rapid la informaţie.
b) Beneficii necuantificabile:
 mai multă informaţie;
 creşterea calităţii analizelor în paralel cu reducerea timpului necesar analizei;
 capacitatea de a face analize imposibil de realizat fără tehnologia GIS;
 decizii mai bune;
 planificare mai bună;
 o mai bună înţelegere şi analiză a situaţiilor şi sistemelor de complexitate ridicată;
 prezentări de bună calitate la nivel decizional.

13
 O altă clasificare a beneficiilor obţinute prin implementarea GIS este următoarea:
a) Beneficii de eficienţă:
 cost redus, obţinându-se aceleaşi rezultate ca şi înainte de implementarea GIS.
b) Beneficii de eficacitate (productivitate):
 rezultate (produse) noi sau îmbogăţite;
 valoare crescută a activităţii.
Produsele GIS se caracterizează prin:
 prezentarea grafică (cea mai sugestivă) a informaţiilor prezentate în mod tradiţional ca tabele;
 cost redus (în general, se constată realizarea de economii în valoare de 80% din costul execuţiei prin
mijloacele tradiţionale);
 precizie îmbunătăţită;
 noutate (se generează cu uşurinţă hărţi şi planuri noi, mai precise, mai frumoase, mai diverse);
 favorizarea îmbunătăţirii calităţii şi promptitudinii deciziilor.
Incheiem acest capitol citându-l pe Stephen Gillespie, cel care a condus în 1995 din partea U.S. Geological Survey un
studiu amănunţit privind eficienţa utilizării GIS în aplicaţii guvernamentale. "Datele spaţiale digitale nu au nici o valoare ele
însele. Nu pot fi consumate la masa de prânz, nici nu pot fi îmbrăcate într-o zi geroasă de iarnă. Nu pot fi atârnate pe perete
pentru a fi admirate, nici nu-ţi produc o plăcere strecurându-le printre degete. Sunt valoroase numai pentru că oamenii le pot
introduce în calculator pentru a realiza ceva cu ele. Valoarea datelor este funcţie de beneficiile obţinute în urma utilizării lor în
GIS".

6. Schema de organizare şi strategii pentru implementarea unui GIS

Indiferent de mărimea şi repartiţia costurilor de implementare (dotare hardware şi software, culegere date, introducere
date, pregătire personal, materiale consumabile, întreţinere, etc.), factorul hotărâtor în obţinerea unei aplicaţii GIS operaţionale
nu poate fi cuantificat în bani: succesul implementării şi funcţionării unui GIS depinde în primul rând de modul de organizare a
activităţii.

6.1 Schema de organizare

Pentru a avea succes în implementarea unui GIS complet, schema de organizare a personalului trebuie să prevadă
îndeplinirea operativă a 11 activităţi generale. Fiecare dintre acestea necesită anumite cunoştinţe, aptitudini, personalităţi.
Desigur, nu este exclus ca o singură persoană să execute mai multe dintre aceste activităţi sau ca un colectiv de persoane să se
ocupe exclusiv doar de una dintre activităţile prevăzute. În acelaşi timp, în funcţie de aplicaţie, este posibil ca unele dintre
aceste activităţi să nu apară în schema de organizare.

6.1.1. Conducătorul de proiect

Acesta trebuie să înţeleagă cum se pot aplica tehnologiile GIS pentru rezolvarea problemelor proprii organizaţiei
pentru care lucrează. El trebuie să cunoască cerinţele celor care vor fi utilizatorii GIS-ului implementat, atât în cadrul
organizaţiei cât şi în afara acesteia, astfel încât să urmărească satisfacerea tuturora. Printre aptitudinile conducătorului de
proiect este de preferat să se numere şi cele de bun comerciant pentru a reuşi să valorifice GIS-ul în momentul definitivării
acestuia. Intrucât implementarea unui GIS este costisitoare şi de durată, el trebuie să fie capabil să menţină încrederea
factorilor de decizie ai organizaţiei sale pentru a susţine şi finanţa implementarea.
Conducătorul de proiect trebuie să înţeleagă performanţele şi limitările unui GIS. El trebuie să poată evalua corect
resursele necesare implementării unor aplicaţii tipice GIS. În acest sens, în principal, el trebuie să înţeleagă cerinţele
implementării bazei de date, costurile automatizării acesteia şi strategiile de urmat în vederea realizării optime a analizelor
asupra datelor spaţiale.
Conducătorul de proiect este cel care trebuie să selecţioneze şi apoi să conducă personalul calificat implicat în
executarea celorlalte 10 activităţi. Tot el are răspunderea pentru menţinerea productivităţii echipei alese precum şi a
răsplătirii corecte a membrilor acesteia pentru eforturile depuse de fiecare.

6.1.2. Analistul GIS

Acesta posedă cunoştinţe tehnice şi experienţă în aplicarea unui GIS pentru a rezolva cerinţele utilizatorilor vizaţi. El
trebuie să fie capabil să proiecteze şi să automatizeze baza de date GIS. De asemenea, el trebuie să ştie cum să proiecteze
şi să execute analize spaţiale complexe. Evident, analistul GIS trebuie să fie capabil să poarte un dialog cu toţi utilizatorii
potenţiali ai GIS-ului aflat în curs de implementare şi să traducă apoi cerinţele acestora în termenii unei specificaţii tehnice

14
care să asigure realizarea procedurilor GIS care să răspundă tuturor aşteptărilor utilizatorilor. Acest proces se desfăşoară
iterativ. Analistul GIS implementează sistemul conform cerinţelor exprimate de utilizatori, apoi solicită observaţiile
acestora pentru a aduce corecţii şi îmbunătăţiri sistemului. El este răspunzător pentru câştigarea şi păstrarea încrederii
utilizatorilor prin satisfacerea deplină a cerinţelor acestora şi prin aceasta, este răspunzător de succesul implementării.

6.1.3 Administratorul bazei de date

Acesta are experienţă în proiectarea bazei de date spaţiale, în organizarea logică a obiectelor geografice pe straturi
tematice, alegerea surselor de date adecvate fiecărui strat tematic, definirea şi codificarea informaţiilor descriptive.
Administratorul bazei de date trebuie să asigure automatizarea bazei de date prin alegerea procedurilor celor mai eficiente.
El are răspunderea pentru gestionarea şi actualizarea datelor cu asigurarea calităţii, integrităţii şi confidenţialităţii datelor
după caz. Administratorul bazei de date cooperează permanent cu administratorul GIS şi furnizează comenzile de lucru
pentru personalul implicat în activităţile 5,6 şi 7.

6.1.4. Administratorul GIS

Acesta posedă cunoştinţele necesare exploatării hardware-ului, software-ului şi bazei de date spaţiale pentru a
implementa într-o manieră productivă toate funcţiile specificate de analistul GIS. El este responsabil cu activitatea
productivă curentă începând cu operaţiile de introducere a datelor şi terminând cu generarea de grafice, schiţe, scheme,
planuri, hărţi şi rapoarte reprezentând rezultatele unei analize spaţiale. În acest sens, el cooperează cu administratorul bazei
de date şi se ocupă cu organizarea şi supravegherea operaţiilor curente efectuate de personalul implicat în activităţile 5,6
şi 7.

6.1.5. Specialistul în interpretare fotogrametrică/desenatorul tehnic

Acesta se ocupă cu realizarea de manuscrise de hărţi prin compilarea şi integrarea informaţiilor cartografice provenite
de la diferite surse. Manuscrisele de hărţi realizate de el constituie sursa de date pentru digitizare/scanare şi introducerea
informaţiilor descriptive. El trebuie să utilizeze surse de date cum ar fi: planuri şi hărţi existente, fotograme aeriene,
imagini satelitare, studii de teren, şi să posede cunoştinţele necesare interpretării tematice a datelor utilizate. De asemenea,
el trebuie să stăpânească principiile de bază ale cartografiei pentru a poziţiona şi delimita cu precizie obiectele geografice
pe manuscrisele realizate. Evident, îi sunt absolut necesare aptitudini de desenator tehnic pentru ca manuscrisele realizate
să aibă acurateţea cerută de aplicaţia GIS care le va folosi drept suport.

6.1.6. Operatorul de digitizare/scanare/introducere de date de la tastatură

Acesta efectuează automatizarea şi întreţinerea bazei de date GIS. El digitizează sau scanează hărţi, introduce datele
tabelare reprezentând atributele obiectelor geografice din baza de date, editează hărţile digitale pentru corectarea erorilor şi
efectuează actualizarea datelor. Pentru aceasta, el execută toate operaţiile specificate de administratorul bazei de date
şi/sau de administratorul GIS.

6.1.7. Specialistul în redactarea rezultatelor finale

Acesta se ocupă cu producerea de grafice, schiţe, scheme, planuri, hărţi şi rapoarte. În plus, el trebuie să stabilească
procesul de redactare a rezultatelor finale pe care să-l apeleze utilizatorul căruia îi este destinat GIS-ul implementat. În
acest scop, este de preferat ca el să posede cunoştinţele cartografice necesare realizării de hărţi de bună calitate, cu un
mesaj clar, uşor de înţeles, respectând regulile de reprezentare grafică specificate de utilizator. În acest sens, el trebuie să
creeze biblioteci de simboluri cartografice specifice aplicaţiilor GIS vizate. El trebuie să implementeze o serie de procedee
simple, rapide, pentru afişarea unor rezultate standard descriind conţinutul bazei de date GIS la un moment dat. Evident,
specialistul în redactarea rezultatelor finale trebuie să cunoască regulile de realizare a hărţilor în funcţie de scara şi tema
reprezentată, modul de amplasare a adnotărilor, crearea de legende şi texte explicative, etc.

6.1.8. Administratorul de sistem

Acesta este responsabil cu întreţinerea configuraţiei de calcul (hardware şi software) utilizate pentru implementarea
GIS-ului. El trebuie să asigure funcţionarea tuturor componentelor necesare implementării. El răspunde de piesele de
schimb şi de materialele consumabile, efectuând atât operaţiile de instalare şi întreţinere a echipamentelor şi software-ului,
cât şi de arhivare pe suport extern a informaţiilor (date şi programe) conform unui program bine stabilit. Administratorul
de sistem trebuie să posede cunoştinţele şi experienţa necesare întreţinerii diverselor tipuri de echipamente precum şi
interconectării acestora în reţele, atunci când este cazul.

6.1.9. Programatorul de aplicaţii

15
 Acesta se ocupă cu dezvoltarea de interfeţe utilizator orientate către aplicaţie. Utilizând secvenţe complexe de operaţii
GIS, acesta construieşte macro-comenzi apelabile printr-o simplă selectare a unei opţiuni dintr-un meniu proiectat astfel
încât utilizarea GIS-ului implementat să fie cât mai naturală pentru utilizator. În acest sens, vor fi implementate macro-
comenzi pentru toate tipurile de prelucrări cerute de utilizator (introducerea şi editarea datelor, efectuarea analizelor
spaţiale, redactarea rezultatelor finale). El trebuie să cunoască în profunzime funcţiile GIS, structura şi conţinutul bazei de
date, cerinţele aplicaţiilor de interes pentru utilizator, modul de lucru tradiţional cu care este obişnuit utilizatorul. În plus,
el trebuie să posede cunoştinţe de programare.

6.1.10. Instructorul de GIS

Utilizatorul este cel deservit de GIS-ul implementat. Pentru ca implementarea GIS să aibă succes, aceasta trebuie să
vizeze un utilizator real. Evident, sarcina implementării GIS este cu atât mai uşoară cu cât utilizatorul, pe lângă
cunoştinţele şi experienţa specifice domeniului său de activitate, posedă şi cunoştinţe despre funcţiile unui GIS. În acest
mod, utilizatorul ar fi în măsură să înţeleagă în ce mod tehnologiile GIS l-ar putea ajuta în muncă. Nu se poate obţine o
implementare GIS adecvată decât dacă se porneşte de la un proiect cu specificaţii de definiţie corect şi complet formulate.
Pentru aceasta, organizaţia care se ocupă cu implementarea GIS trebuie să desfăşoare şi o activitate de instruire a
utilizatorilor vizaţi. Activitatea de instruire cuprinde două etape. Prima este premergătoare implementării GIS şi are drept
scop informarea potenţialilor utilizatori despre posibilităţile oferite de GIS în general, şi în special despre modalităţile
concrete în care aplicaţiile specifice acestora pot beneficia de utilizarea unui GIS. Cea de-a doua etapă se desfăşoară la
finalizarea implementării GIS având drept scop instruirea utilizatorilor în exploatarea facilităţilor implementate.

6.1.11. Utilizatorul
Legat de cele prezentate anterior, la implementarea cu succes a unui GIS trebuie să participe şi utilizatorul,
beneficiarul noului sistem. Acesta trebuie să furnizeze informaţiile de specialitate necesare proiectării şi implementării
bazei de date şi a funcţiilor GIS. Utilizatorul, specializat în geodezie, pedologie, cadastru, telecomunicaţii, etc., după caz,
poartă dialoguri cu personalul implicat în activităţile 1, 2, 3, 4, 7 şi 9.

6.2 Strategii de implementare

Indiferent care ar fi structura organizaţiei care se ocupă cu implementarea GIS, în timp, pe parcursul implementării,
trebuie asigurată executarea activităţilor prezentate anterior. O strategie frecvent utilizată pentru a îndeplini cerinţele celor mai
importante activităţi la începutul unei implementări GIS, de obicei de amploare redusă - aşa-numitul proiect pilot - o constituie
echipa în doi. Aceasta efectuează majoritatea funcţiilor tehnice de conducere precum şi operaţii de rutină. Un membru al
echipei execută proiectarea bazei de date, introducerea datelor prin metodele alese, prelucrările de bază şi analizele geografice
prevăzute de implementarea GIS. Al doilea membru îndeplineşte funcţia de administrator de sistem, programează interfeţe şi
macro-comenzi speciale, dezvoltă proceduri GIS pentru redactarea rezultatelor finale.
Analizând realizările din ultimii ani în domeniul implementărilor GIS în lume, se pot evidenţia 5 strategii de succes
utilizate frecvent.

6.2.1. Strategia "echipei în doi"

Aşa cum s-a prezentat mai înainte, multe organizaţii au început prin a constitui o echipă formată din doi membri
calificaţi să efectueze toate activităţile necesare implementării GIS pentru o aplicaţie bine definită, de amploare redusă. În
timp, cei doi responsabili ai implementării GIS identifică printre personalul organizaţiei lor alte persoane pe care le iniţiază
în GIS şi cărora le încredinţează realizarea unora din activităţile de implementare. În acest mod, pe măsura acumulării
experienţei, organizaţia ajunge să dispună de personal calificat pentru toate activităţile prevăzute de schema generală de
organizare şi poate aborda proiecte GIS oricât de complexe.

6.2.2. Strategia "pe furiş"

Din păcate, nu toţi factorii decizionali ai organizaţiilor care ar putea beneficia de implementări GIS înţeleg şi aprobă o
astfel de acţiune. În astfel de cazuri, se poate începe prin a se achiziţiona software GIS pentru o configuraţie hardware
existentă deja, cum ar fi un PC legat la un digitizor şi un plotter sau imprimantă grafică. Cu această dotare minimă, o
persoană având cunoştinţele necesare îşi poate propune să dezvolte o aplicaţie completă demonstrativă.
Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie existenţa prealabilă a unor date geografice care să permită
implementarea imediată a unei aplicaţii. Dacă procesul de automatizare a bazei de date GIS este prea anevoios, iniţiatorul
acţiunii este în pericol de a eşua prin consumarea resurselor financiare înainte de a reuşi să demonstreze avantajele oferite
de un GIS. Dar, dacă reuşeşte să definească o aplicaţie de mare interes şi ajunge în stadiul în care GIS-ul implementat îi

16
permite obţinerea unor rezultate concrete, atunci cu siguranţă pentru viitoarele propuneri de implementări GIS se va putea
obţine suportul factorilor de decizie, inclusiv pentru extinderea dotării hardware şi software.

6.2.3. Strategia "serviciilor contra cost"

Această strategie constă în dezvoltarea de aplicaţii GIS pe bază de contract cu alte organizaţii care comandă şi plătesc
serviciile aferente unei implementări GIS. Cele mai frecvente servicii solicitate vizează generarea de baze de date GIS prin
digitizarea/scanarea hărţilor şi introducerea datelor descriptive, dezvoltarea de interfeţe utilizator orientate către aplicaţie
(analize de reţele, studii de amplasament, evaluări de patrimoniu, studii de sistematizare, etc.) sau producţia de hărţi pe
diverse suporturi.
O cerinţă majoră a acestei abordări o reprezintă dotarea organizaţiei cu echipamente performante şi în pas cu
dezvoltarea tehnologică pentru a putea dezvolta continuu gama şi calitatea serviciilor oferite.

6.2.4. Strategia "raportului cost-performanţă"

În această abordare, se începe printr-un studiu de fezabilitate, prezentându-se un raport bine documentat în care să se
demonstreze în ce mod utilizarea unui GIS va duce la creşterea eficienţei activităţii organizaţiei implicate. Adeseori, în
astfel de cazuri se elaborează un plan concret de implementare pe baza rezultatelor obţinute prin efectuarea unui studiu al
cerinţelor aplicaţiilor GIS vizate şi a unui proiect pilot. Acest plan este însoţit de o analiză cost-performanţă care trebuie să
evidenţieze beneficiul net adus de implementarea GIS.
Din păcate, oricât de surprinzător ar părea după creşterea spectaculoasă a vânzărilor de GIS din ultimii ani, există
foarte puţine studii care să demonstreze limpede beneficiul economic adus de GIS unei organizaţii. Nu este simplu să
evaluezi cantitativ efectele utilizării tehnologiilor GIS reflectate în special asupra calităţii unor activităţi, fie că este vorba
de înlesniri aduse unor procese anevoioase, de obţinerea unor rezultate concrete într-un timp semnificativ redus, sau de
asigurarea integrităţii şi consistenţei datelor prin impunerea unei discipline stricte în automatizarea bazei de date.
Această strategie este indicată în special în domeniul protecţiei mediului înconjurător. În astfel de cazuri, utilizarea
unui GIS se poate concretiza în semnalarea, şi prin aceasta, în prevenirea unor efecte negative asupra mediului ca urmare a
unor proiecte de investiţii înainte ca acestea să se realizeze practic. De asemenea, se poate aplica cu succes această
strategie pentru aplicaţii vizând supravegherea dotărilor edilitare şi a altor elemente de infrastructură ale unei localităţi.

6.2.5. Strategia "partajării resurselor"

În această strategie, mai multe organizaţii cooperează la implementarea unui singur GIS dar care să integreze
facilităţile cerute de fiecare în parte. Astfel se pot achiziţiona încă din start echipamentele şi software-ul GIS necesare
implementării, efortul financiar, deşi considerabil, fiind suportat în comun de părţile interesate.
Ideea de bază a acestei abordări este următoarea: fiecare organizaţie răspunde de automatizarea şi întreţinerea
informaţiilor geografice aferente temelor proprii, dar, în acelaşi timp, toate organizaţiile au acces la întreaga baza de date
GIS după necesităţi. Pentru asigurarea integrităţii şi confidenţialităţii datelor la nivel global, se implementează proceduri
de acces pe diverse nivele (numai citire, scriere/citire, scriere/citire/ştergere, sau deloc).
Cheia succesului unei astfel de abordări o constituie asigurarea flexibilităţii modelului şi structurii de date pe care se
bazează implementarea GIS astfel încât să se poată satisface cerinţele diverselor aplicaţii de interes pentru organizaţiile
participante. Ceea ce se urmăreşte în acest caz, este dezvoltarea unui GIS multi-disciplinar, care să permită pe de o parte,
accesul fiecărui utilizator la segmentul său de date din baza de date comună în vederea actualizării şi efectuării unor
prelucrări de bază specifice activităţii sale, şi, pe de altă parte, integrarea tuturor datelor astfel încât oricare dintre
utilizatori să poată efectua interogările şi analizele complexe autorizate asupra întregii baze de date GIS.
În afară de cele 5 strategii prezentate anterior, larg utilizate în lume în prezent, se pot imagina numeroase alte variante
posibile de urmat. Dar, indiferent de strategia aplicată, implementările GIS care au avut succes prezintă următoarele
similitudini:
 când s-a dorit o implementare de mare complexitate, implementarea propriu-zisă s-a efectuat numai în urma analizei
rezultatelor obţinute prin realizarea în prealabil a unui proiect pilot
 implementarea a vizat utilizatori reali, ale căror cerinţe le-a satisfăcut pe deplin
 implementarea a beneficiat încă de la început de participarea a cel puţin doi specialişti cu o solidă pregătire tehnică
 implementarea a beneficiat de participarea utilizatorilor, care au preluat sistemul implementat sub controlul lor.
Utilizatorii s-au angajat activ în dezvoltarea de proceduri GIS care să vină în sprijinul propriilor lor activităţi curente
 o dată constituită echipa GIS a organizaţiei, aceasta a fost susţinută moral şi material pentru ca personalul calificat ale
cărui cunoştinţe şi aptitudini s-au îmbogăţit pe măsura experienţei câştigate în timpul implementării să nu migreze
către alte locuri de muncă.

6.3 Programe GIS folosite in lume

17
6.3.1 Clasificarea produselor GIS
Sistemele Informatice Geografice au fost, pâna nu demult, aplicatii de lux. Astazi, versiuni puternice pentru calculatoarele
personale au facut aceste aplicatii posibile de abordat de un numar mare de utilizatori.

Exista urmatoarele clase consacrate de produse GIS:

 produse Expert GIS;
 produse Desktop GIS;
 produse GeoEngineering;
 produse Web GIS;
 produse AM/FM;
 produse DBMSs

Deoarece o bază de date spaţiale reprezintă, în acelaşi timp, o bază de date grafice şi o bază de date atribut, care se
integrează şi formează o singură entitate, pentru realizarea unui GIS un singur program de calculator nu este suficient. În general,
elementul fundamental al unui GIS este harta digitală (o colecţie de simboluri grafice), căreia îi corespunde o colecţie de simboluri
atribut. Toate acestea sunt organizate într-o formă numerică, pentru a fi compatibile cu arhitectura şi modul de funcţionare ale
calculatoarelor. De exemplu: pentru o localitate, străzile sunt reprezentate prin linii iar cvartalele de locuinţe prin poligoane (elemente
ale bazei dedategrafice), iar tipurile de acoperământ al străzilor şi caracteristicile constructive ale clădirilor sunt stocate în baza de date
atribut. Ca urmare, chiar companiile producătoare de softuri au fost nevoite să conceapă pachetele de programe ca sumă a unor module
sau subsisteme care sunt activate şi folosite pe măsură ce se realizează baza de date şi apare necesitatea realizării analizei spaţiale. În
plus, cum posibilităţile acestor pachete de programe sunt încă limitate de posibilităţile reale de concepere şi scriere, un singur pachet de
programe nu este suficient, utilizatorii fiind nevoiţi să facă o analiză atentă a acestora şi să recurgă la cel puţin două, trei astfel de
pachete pentru a-şi realiza toate obiectivele propuse.
Indiferent de modul intern de organizare a acestor programe, un GIS trebuie să cuprindă următoarele componente soft,
adaptate datelor georefenţiate:
 sistem de achiziţionare, editare, transformare, verificare şi validare a datelor;
 sistem de gestiune a bazelor de date;
 sistem de procesare şi analiză a imaginilor;
 sistem de cartografiere computerizată;
 sistem de analiză statistică şi spaţială;
 sistem de afişare şi redare grafică.
Deoarece sunt create pentru a fi rulate pe platforme diferite, prezentăm în tabelul cu cele mai utilizate pachete de
programe SIG:
ARC/VIEW este un pachet de programe creat de ESRI (Environmental Systems Research Institute, Inc., 380, New York
Street, Redlands, California, USA), conceput iniţial ca mijloc de vizualizare a datelor din Arc/Info. Cu timpul, a devenit unul
dintre cele mai răspândite programe de GIS din lume ca urmare a uşurinţei în exploatare şi a structurii modulate care acceptă
practic un număr nelimitat de extensii create de utilizatori conform propriilor necesităţi. Mai mult decât atât, ESRI a creat un
adevărat forum pentru dezvoltatorii de aplicaţii GIS pentru ArcView, punând la dispoziţie o parte a codului sursă.

Denumire program Platforma de rulare Denumire program Plaforma de rulare

ALLIANCE PC IDRISI PC
APIC St INTERGRAPH PC
ARCAD PC INFOCAD St
ARC/INFO St/PC MAPBOX PC
ARCVIEW St/PC MAPII Ap
ARCGIS PC MACMAP Ap
ATLAS PC MAPGRAFIX Ap
AUTOCAD St/PC/Ap MAPINFO PC
AUTOROUTE PC MGE St/PC
CARTES & BASES PC MICROCARINE Pc
ARTHAGO PC MOSS St
CARTO-PC PC MULTISCOPE PC
CHOROSCOPE PC PEC GIS St
CITIX St/PC PREFIX St
18
 DATA PK PC RESOCAD PC
EDICART PC SICAD St
ENVI PC SAMLLWORLD St
ERDAS St/PC SPANS St/PC
GDS St STAR St
GENASYS St SYNERGIS St
GEOCITY St SYSTEME 9 St
GEOCOMM PC TOPOLISP PC
GEOCONCEPT PC/Ap URBACAD PC
GeoCube PC URIAH St
GEOIMAGE St VIACAD PC
Geo/SQL St/PC VUE3D St
GEOVISION St St = Staţie grafică
GLOBAL MAPPER PC PC = PC compatibil IBM
GRASS St Ap = MacIntosh
Structura modulată, capacitatea de operare cu fişiere vector şi raster şi, nu în ultimul rând, posibilităţile de a crea şi
adăuga extensii special concepute pentru anumite scopuri specifice ne-au făcut să alegem ArcView ca pachet de programe
pentru laboratoarele Facultăţii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului

7. Open GIS
De ce OpenGIS?

• Extinde beneficiile OpenGIS la GIS-ul traditional

• Aduce “inter-operabilitate” intre sisteme, date, functionabilitate.
• Stabileste un “limbaj comun” si un “sistem unificat” pentru informatiile geografice
• Creaza sisteme din cele mai bune componente.

Beneficiile OpenGIS
• Integrare cu standardele de software bazat pe componente
• Cicluri de dezvoltare rapide si eficiente
• Evita transferurile de date si redundanta
• Protejeaza investitia - acesta se va vedea in viitor(profituri viitoare)

Ce este Consortiul Open GIS (OGC)?

• O asociatie bazata pe consens si formata din organizatii publice si private.
• Creator si manager al unei largi arhitecturii industriale pentru geoprocese interoperabile.
• Furnizor al modelelor bazate pe procese interoperabile cu geodate pentru factori de decizie in dezvoltarea afacerilor
centrate pe utilizator.
• Organizatorul forumului deschis pentru conducerea si planificări raţionale a proceselor industriale.

Viziunea OGC - OGC aspira la integrarea totala a datelor geospatiale si resurselor de geoprocesare in curentul mare al
informaticii si folosirea intensiva a software-rului pentru geoprocesare interoperabila, comerciala, pretutindeni in structura
informationala.

Misiunea OGC
• Implica dezvoltatorii si utilizatorii ai resurselor de informatii geografice -- incluzand vendori,
integratori,academii,agentii guvernamentale si organizatii obisnuite -- in dezvoltarea comuna a specificaţiilor
tehnologiei interoperabile si lucreaza la promovarea produselor interoperabile certificate.
• Sincronizeaza tehnologia de geoprocesare cu standardele tehnologice informationale curente si in dezvoltare bazate pe
sistemele deschise, cu procesarea distribuita si schemele de procesare bazate pe componenete.
• Organizator al forumului industrial care promoveaza initiativele de dezvoltare si colaborare pentru geopreocesare
distribuita.

19
Definiţia OpenGIS®
• OpenGIS constituie – geoprocesare deschisa si interoperabila, sau abilitatea de a împarti geodate eterogene si de a
geoprocesa resurse in mod transparent in retele. “Cel mai inalt nivel al specificatiilor interoperabilitatii.”
• Specificatiile OpenGIS (“OGIS”). Specificatii despre software care permite impartirea geodatelor si
interoperabilitatea geoprocesarii. O interfata standard pentru geoprocesare interoperabila.
• Consortiul Open GIS , Inc. O asociatie bazata pe consens formata din organizatii publice si private dedicata
dezvoltarii tehnologiilor OpenGIS si integrarea lor in procesarea industriala.

Specificatiile OpenGIS
• Versiunea curenta are 14 capitole si un sumar
• Noi capitole sunt in lucru...
• Capitolele:
1. Geometria Structurilor
2. Sistemele de referinta spatiale
3. Geometria localizarilor
4. Functii si interpolari
5. Trasaturile OpenGIS si Colectii de caracteristici
6. Acoperirea
7. Imaginea Pamantului
8. Relatiile caracteristicilor
9. Calitate
10. Tehnologie de transfer
11. Metadata
12. Arhitectura serviciilor
13. Catalogul serviciilor
14. Comunitatea semanticii si comunicatiilor

ISO TC 211 “Informatii geografice”

ISO (International Standards Organisation) lucreaza la standardizarea Informatiilor geografice de cativa ani cu comitetul sau
211.
• Ca o asociatie din industrie , OGC evident ca a fost capabil sa antreneze mai multe resurse si sa fie mai rapid decat
ISO TC 211
• Ambitiile lui ISO TC 211 au fost sa stabileasca o baza solida pentru transferul de date - OGC a supralicitat cerintele,
aducand obiective clare si interoperabilitate puternica.
• Cooperarea dintre OGC si ISO a fost stabilita si este o alianta de clasă A.

Modelele OpenGIS
• Ce cuprinde Modelul deschis de geodate OpenGIS:
– caracteristicii si acoperirea
– geometrie si sisteme de referinta
– scheme de caracteristici
– colectii de caracteristici si schema de proiect

• Ce cuprinde Modelul de servicii OpenGIS :

– cataloage, metadate
– operatii geospatiale si imagini

8. ArcGIS 9.3

În cadrul noii arhitecturi ArcGIS, anumite tipuri de date geografice sunt caracterizate nu doar prin atribute si
geometrie, ci si prin comportament. ArcGIS introduce un nou model al datelor care se numeste Geo Data Object
model. Scopul sau este de a permite utilizatorilor sa înzestreze elementele geografice cu un comportament natural.
20
De multi ani, ArcInfo a suportat definirea unor atribute specifice anumitor elemente prin adaugarea unei coloane
într-un tabel al unei baze de date relationale. Noutatea consta in asocierea unui comportament acestor elemente.
Între datele geogafie se stabilesc diverse relatii spatiale. Pentru pune in evidenta aceste relatii a fost introdus
conceptul de topologie.

Definitia 4: Topologia este un concept matematic utilizat pentru a reprezenta explicit relatiile spatiale dintre
obiecte (vecinatate, continuitate, interconexiune).
Cu ajutorul topologiei se poate determina care sunt obiectele adiacente unui obiect, ce elemente se
intersecteaza, cât de mare este un obiect, care este drumul cel mai scurt de la un obiect la altul.

8.1 Functiile sistemului ArcGIS

Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu, a sistemului de coordonate utilizat, a
straturilor necesare studiului, a elementelor (obiectelor geografice) incluse în fiecare strat, a atributelor necesare
descrierii fiecarui tip de element, a modului de codificare si organizare a atributelor.
Proiectarea bazei de date se realizeaza în trei pasi:
Pasul 1. Identificarea obiectelor geografice si a atributelor lor si organizarea lor pe straturi
In general, organizarea datelor pe straturi se face tinând cont de doua criterii:
- tipul datelor: punct, linie sau poligon;
- tema reprezentata (soluri, drumuri, etc.).
Pasul 2. Definirea atributelor
Pentru fiecare atribut se specifica modul de codificare si spatiul necesar memorarii valorilor admise. In plus,

pentru întreaga baza de date se construieste un dictionar în care, pentru fiecare strat se precizeaza numele

atributelor asociate si pentru fiecare atribut se indica valorile si semnificatia valorilor posibile.

Pasul 3. Asigurarea registratiei coordonatelor între straturi

Pentru o corecta registratie, acele elemente care apar în mai multe straturi (de exemplu conturul zonei de
studiu, linia de coasta litorala) se vor digitiza o singura data într-un strat aparte - un sablon. În continuare, toate
celelalte straturi se vor construi pornind de la acest strat sablon si adaugând elementele specifice.

8.1.1 Introducerea datelor

Un strat al bazei de date se poate introduce prin digitizare, scanare sau prin conversia unor date digitale
existente din alt fomat în formatul dorit. Datele pot fi introduse automat si în urma unor masuratori efectuate cu
GPS-uri.
Exista mai multe moduri în care pot fi stocate datele geogafice, si anume: formatul vectorial, care este foarte
apropiat de cel utilizat pentru reprezentarea hartii; modelul raster, care descrie suprafata Pamântului ca o matrice
formata din elemente omogene, similar modelului utilizat pentru reprezentarea imaginilor; si modelul TIN
(Triangular Irregular Network) care reprezinta forma suprafetelor.

8.1.2 Interogarea datelor

Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea
tuturor elementelor care satisfac o anumita conditie. Se pot realiza interogari spatiale, de genul sa se afle toate
elementele care se gasesc în interiorul unui dreptunghi sau selectii ale elementelor unei teme îin functie de
pozitiile lor relative fata de elementele altei teme. În acest ultim caz, putem determina, de exemplu, toate orasele
care se gasesc în interiorul unui judet, toate localitatile prin care trece un drum, toate orasele care se gasesc la o
distanta mai mica de x km de un drum, etc.

8.1.3 Analiza
Analiza geografica se efectueaza pentru a raspunde obiectivelor si criteriilor stabilite initial pentru proiectul de

21
GIS. Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul hartilor, rapoartelor si graficelor.
Hartile tematice, tabelele sinoptice si reprezentarile grafice complexe generate în urma analizei geografice
dovedesc capacitatea definitorie a unui GIS de a crea noi informatii si nu doar de a gestiona si/sau extrage în
diverse maniere date anterior achizitionate, ceea ce deosebeste fundamental un GIS de un sistem de gestiune a
bazelor de date si de un sistem de cartografiere automata.
Operatia de suprapunere a straturilor realizeaza combinatii între doua straturi reprezentând aceeasi zona de
teren, obiectele din primul strat (de tip punct, linie sau poligon) asumându-si atributele corespunzatoare obiectelor
peste care se suprapun în cel de-al doilea strat, obligatoriu de tip poligon. Ca rezultat se obtine un nou strat. Prin
combinarea datelor spatiale si a atributelor asociate fiecarui strat se genereaza noi relatii spatiale între date. De
exemplu, prin suprapunerea unui strat cuprinzând parcele de teren cu un alt strat continând tipuri de sol într-o zona
data sunt determinate relatiile spatiale dintre parcele si tipurile de sol astfel încât se pot identifica acele parcele
situate pe sol degradat.

8.1.4 Afisarea rezultatelor

Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta însotite de o descriere sub forma unui raport
cuprinzând datele tabelare, inclusiv valorile calculate în cadrul analizei. Pentru realizarea hartii finale, în general,
sunt combinate mai multe straturi ale bazei de date cuprinzând obiectele geografice urmarite în proiect, sunt
adaugate o serie de elemente cartografice si sunt elaborate rapoartele descriptive.
In afara unor harti, pot fi puse la dispozitia utilizatorului rapoarte sau grafice care sa puna în evidenta diverse
caracteristici ale temelor.
Harta conceputa este apoi tiparita sub forma unei harti pe hârtie sau este stocata sub forma unei imagini. De
asemenea, harta poate fi pusa la dipozitia publicului pe Internet, pentru a fi consultata de persoanele interesate.

8.2 Georeferentierea datelor

Un sistem geografic de coordonate utilizeaza o suprafata sferica tri-dimensionala pentru a defini pozitii de pe
suprafata pamântului. Un sistem geografic de coordonate include o unitate unghiulara de masura, un prim meridian
si un datum. Un punct este referit prin valorile longitudine si latitudine. Longitudinea si latitudinea sunt unghiuri
masurate din centrul pamântului la un punct de pe suprafata pamântului. Unghiurile sunt adesea masurate în grade.
În sistemul sferic, "liniile orizontale" sau liniile est-vest sunt linii care au aceeasi latitudine. Acestea poarta
numele de paralele. "Liniile verticale" sau linii nord-sud sunt linii care au aceeasi longitudine si ele se numesc
meridiane. Linia de latitudine care se afla la egala distanta de poli se numeste ecuator. Linia care are longitudinea
0 se numeste primul meridian. Latitudinea si longitudinea se masoara în mod obisnuit în grade zecimale sau în
grade, minute, secunde.
Desi latitudinea si longitudinea pot localiza exact pozitii de pe suprafata pamântului, ele nu sunt unitati
uniforme de masurare. Deasupra si sub ecuator, cercurile care definesc paralele de latitudine devin din ce în ce mai
mici pâna când se transforma într-un sigur punct la poli.
Forma si dimensiunea unei suprafete într-un sistem sferic de coordonate sunt definite de o sfera sau un
sferoid. O sfera se bazeaza pe un cerc, in timp ce un sferoid se bazeaza pe o elipsa. În timp ce sferoidul
aproximeaza forma pamântului, datum-ul defineste pozitia sferoidului relativ la centrul pamântului. Un datum
furnizeaza un cadru de referinta pentru masurarea pozitiilor de pe suprafata pamântului. El defineste originea si
orientarea liniilor de latitudine si longitudine. Un datum local aliniaza un sferoid astfel încât acesta sa se
potriveasca cât mai bine cu suprafata pamântului într-o anumita zona. Un punct de pe suprafata sferoidului este
potrivit cu o anumita pozitie de pe suprafata pamântului, punctul respectiv se numeste punct de origine al
datumului si este diferit de centrul pamântului.
Un sistem proiectat de coordonate este definit pe o suprafata plana, doi-dimensionala. Spre deosebire de
sistemul sferic de coordonate, un sistem proiectat de coordonate are lungimi, unghiuri si arii constante de-a lungul
celor doua dimensiuni. Un sistem proiectat de coordonate se bazeaza intotdeauna pe un sistem geografic de
coordonate care la rândul lui se bazeaza pe o sfera sau un sferoid.
Într-un sistem proiectat de coordonate, pozitiile sunt identificate prin coordonatele x, y ale unui grid cu
originea în centrul gridului. Fiecare pozitie are doua valori care o referentiaza în raport cu pozitia centrala. Una
specifica pozitia sa orizontala, iar cealalta pozitia sa verticala. Cele doua valori poarta numele de coordonata x si
22
coordonata y. În acest caz unitatile sunt consistente si sunt spatiate egal de-a lungul întregului domeniu x, y.
Indiferent daca se lucreaza cu sfera sau cu sferoid, suprafata tri-dimensionala trebuie transformata într-o foaie
plana de harta. Aceasta transformare matematica se numeste proiectie a hartii. Reprezentarea suprafetei
pamântului în doua dimensiuni conduce la distorsiuni în forma, arie, distanta sau directie a datelor. O proiectie a
hartii utilizeaza formule matematice pentru a lega coodonatele sferice ale globului de coordonatele plane. Proiectii
diferite determina tipuri diferite de distorsiuni. Unele proiectii sunt concepute astfel încât sa minimizeze una sau
doua din caracteristicile datelor.
Cele mai importante tipuri de proiectii sunt:
 conice
 cilindrice
 plane
Datele stocate într-un GIS ar trebui sa referentieze pozitia corecta de pe suprafata Pamântului. În acest scop
pot fi realizate urmatoarele operatii:
 Proiectarea datelor
 Transformarea coordonatelor
 Ajustarea datelor (rubersheeting)
Scara hartii manuscris care este folosita pentru a introduce datele determina tipul elementului hartii. Hartile la
scara mare descriu zone mici de teren, cu rezolutie spatiala înalta si astfel ele arata numeroase detalii. În schimb,
hartile la scara mica descriu zone mari de teren, au rezolutie spatiala scazuta si de aceea arata putine detalii. În
functie de cât de multe detalii doriti sa contina datele pe care le veti stoca se alege scara hartii.
Multe formate de date stocheaza impreuna cu datele detalii legate de proiectia hartii. Datele shapefile si
coverage stocheaza informatia legata de proiectie în fisiere care au extensia prj. Imaginile si datele CAD tin minte
aceste infomatii în fisiere World, iar în cazul unei Geodatabase informatia este retinuta în tabele.

8.3 Generalitati

Într-un GIS, informatiile geografice sunt abstractizate prin utilizarea unor concepte simple - puncte, linii,
poligoane, fiecare obiect geografic fiind pus în corespondenta cu una sau mai multe îinregistari din diverse tabele
de atribute.
 Punctele reprezinta obiecte GIS prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum ar fi
stâlpi de înalta tensiune, copaci, fântâni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente rutiere,
infractiuni) precum si obiecte care nu au suprafata, cum sunt vârfurile muntilor. Punctele se reprezinta
utilizând diverse simboluri punctuale grafice si pot fi însotite de texte explicative corespunzând valorilor
atributelor aferente.
 Liniile reprezinta obiecte GIS prea înguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi drumuri,
cursuri de apa, precum si obiecte liniare care au lungime dar nu au suprafata, cum sunt curbele de nivel.
Liniile se reprezinta utilizând diverse simboluri liniare grafice si pot fi însotite de texte explicative
corespunzând valorilor atributelor aferente.
 Poligoanele sunt suprafete închise reprezentând forma si pozitia obiectelor GIS omogene cum ar fi lacuri,
unitati administrative, parcele, tipuri de vegetatie. Poligoanele se reprezinta utilizând diverse simboluri
liniare grafice pentru contururi, simboluri grafice de hasuri pentru interior si pot fi însotite de texte
explicative corespunzând valorilor atributelor aferente.
Un strat grupeaza obiecte abstracte în unitati omogene. Se pot crea straturi de tip punct, linie sau poligon.
Stocarea datelor într-un strat este determinata în primul rând de tipul elementelor (daca sunt elemente de tip punct,
linie sau poligon) si în al doile rând de asemanarile si deosebirile dintre diversele elemente. Este de preferat ca
într-un strat sa fie stocate doar acele elemente care au aceleasi caracteristici, adica elemente care au aceleasi
atribute.
Straturile pot fi organizate in colectii. Colectiile de staturi se caracterizeaza prin faptul ca au acelasi sistem de
coordonate, aceeasi întindere geografica. Gruparea straturilor într-o colectie se face pe baza topologiei sau pe baza
geometriei coincidente.
Fiecare strat are asociat un tabel de atribute. Pentru fiecare element spatial, în tabel exista o înregistrare care

23
stocheaza atributele corespunzatoare elementului. Legatura dintre obiectele spatiale si atribute este realizata prin
intermediul unor identificatori (în general, un câmp al tabelului) care sunt unici.
Stocarea obiectelor abstracte se face în doua moduri:
 format vector
 format raster
În modelul de date vectorial, obiectele GIS sunt reprezentate având o delimitare bine definita în spatiu. Pozitia
si forma obiectelor este reprezentata utilizând un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Un punct este reprezentat
printr-o singura pereche de coordonate x, y. O linie este reprezentata printr-un sir ordonat de perechi de coordonate
x, y. Un poligon este reprezentat printr-un sir de perechi de coordonate x, y care definesc segmentele liniare ce
delimiteaza poligonul. Modelul vectorial reprezinta fiecare suprafata ca o serie de izolinii; de exemplu, altimetria
se reprezinta ca o serie de curbe de nivel. Modelul vectorial este foarte eficient pentru desenarea hartilor, dar este
mai putin eficient pentru analiza suprafetelor care necesita calcule complexe pentru determinarea unor
caracteristici cum ar fi panta suprafetei în orice punct sau directia pantei.
Datele vector pot fi de doua tipuri: topologice si netopologie. În cazul unui model topologic al datelor, se
utilizeaza relatii spatiale pentru a defini proprietati spatiale. Acest model se caracterizeaza prin:
 toate liniile au un punct de început si un punct de sfârsit (nod sau jonctiune).
 liniile care au în comun un nod sau jonctiune se conecteaza (intersecteaza)
 liniile se pot conecta pentru a forma poligoane
 liniile pot avea poligoane în stânga sau în dreapta lor

8.3.1. Formate de date vector

Exista mai multe formate de date vector care pot fi utilizate pentru a stoca informatiile spatiale:
 shapefile
 coverage
 geodatabase
 fisiere CAD
 tabele de evenimente
8.3.1.1.Formatul de date shapefile
Prin acest format se poate reprezenta un singur strat. Acest format nu are un mecanism de colectie a straturilor.
Atributele sunt stocate în fisiere dBASE. Tabelul asociat contine un câmp numit "Shape" în care sunt stocati
identificatorii prin intermediul carora se face legatura cu datele spatiale.
Formatul de date shapefile contine cel putin trei fisiere:
 shapefile.shp
 shapefile.shx
 shapefile.dbf
În fisierul shapefile.shp este stocata informatia spatiala: coordonatele punctelor sau ale vertexurilor care
formeaza liniile sau poligoanele. Fisierul shapfile.shx reprezinta un indice al fisierului shapefile.shp, iar în fisierul
shapefile.dbf sunt stocate atributele. Optional, poate exista un fisier shapefil.prj care contine informatii referitoare
la proiectia datelor.
Formatul datelor shapefile nu este un format topologic, dar sunt stocate în mod implicit informatii topologice.

8.3.1.2. Formatul de date coverage

Un coverage este o colectie de straturi. În acest caz, datele sunt stocate sub forma unui director. Acest format
de date este un format topologic, în sensul ca relatiile spatiale dintre elemente sunt tinute minte în fisiere separate.
De aceea, pentru acest tip de date trebuie construita topologia, care poate fi de tip punct, linie sau poligon. Un
coverage poate avea topologie compusa de linie si punct sau de linie si poligon, dar nu poate avea în acelasi timp
topologie de punct si poligon.
Atributele elementelor sunt stocate în tabele INFO care au un câmp "Cover-ID" care face legatura între tabele
si informatia spatiala.
Coverage-urile sunt stocate în workspace-uri ArcInfo. Acestea sunt directoare care contin un subdirector
24
special numit INFO. În acest subdirector sunt stocate tabele INFO. Administrarea coverage-urilor si a workspace-
urilor se face doar cu instrumente ArcInfo. Nu trebuie folosite comenzi al sistemului de operare pentru ca acestea
nu respecta legatura dintre coverage si tabelul de atribute din INFO.

8.3.1.3. Fomatul de date Geodatabase

În formatul de date Geodatabase se pot stoca straturi sau colectii de straturi (feature datasets). Atât clasele de

elemente, cât si atributele sunt stocate în tabele ale RDBMS-ului. Spre deosebie de toate celelalte tipuri de

date, în geodatabase este stocat si comportamentul datelor. Tabelul RDBMS contine un câmp "Shape" care

stocheaza informatia spatiala.

8.3.1.4. Formatul de date CAD

Datele geografice pot fi stocate si în fisiere Computed Aided Design (CAD), cum ar fi fisiere DXF, DWG sau
DGN. Fisierele CAD reprezinta o colectie logica care permite accesarea unui strat sau a tuturor stratuilor, la un
moment dat. Aceste tipuri de date pot fi editate în ArcGIS doar dupa ce au fost convertite in clase de elemente din
geodatabase sau în coverage-uri.

Dintre toate formatele de date vector, doar formatul shapefile contine un singur strat, celelalte având
posibilitatea de a stoca si colectii de straturi. Doar datele coverage si geodatabase au topologie. Singurul model de
date care permite personalizarea elementelor este modelul geodatabase.

8.3.2 Date raster

Modelul de date raster reprezinta o zona de teren ca o matrice (grila) formata din celule rectangulare uniforme,
fiecare celula având o valoare. Grila este reprezentata într-un sistem de coordonate x, y (Cartezian). Coordonatele
x, y ale unei celule se calculeaza pe baza coordonatelor unui punct de referinta, de obicei unul din colturile grilei,
tinând cont de pozitia celulei în grila (numarul liniei/coloanei) si de dimensiunile celulei pe x si pe y. Valoarea
unei celule indica obiectul situat în acea pozitie. Exista trei metode pentru stabilirea valorilor unei celule:
clasificarea obiectelor, în care fiecare valoare indica un anumit tip de obiecte cum ar fi drum, zona urbana, tip de
sol; indicarea valorii culorii (nivelului de gri) înregistrate într-o imagine (fotografie); indicarea unei masuratori
relative cum ar fi altitudinea fata de nivelul marii, înaltimea unei cladiri fata de nivelul solului, etc. În modelul
raster, obiectele nu au o delimitare bine-definita iar relatiile spatiale dintre obiecte sunt reprezentate implicit.
Reprezentând celule rectangulare, forma obiectelor nu este foarte exacta si depinde de rezolutia celulei. Prin
rezolutia celulei se întelege dimensiunea suprafetei de teren reprezentate de o celula; cu cât suprafata reprezentata
este mai mica, cu atât rezolutia este mai buna si deci datele mai precise, în schimb este nevoie de mai multa
memorie pentru stocarea datelor si deci de un timp de prelucrare mai îndelungat. Precum modelul vectorial,
modelul raster permite reprezentarea obiectelor GIS punctuale, liniare sau poligonale. Un obiect punctual este
reprezentat printr-o valoare într-o singura celula a grilei. Un obiect liniar apare ca o serie de celule adiacente care
redau lungimea si forma obiectului. Un obiect poligonal este reprezentat ca un grup de celule adiacente care redau
aria si forma obiectului. Modelul raster este foarte eficient pentru reprezentarea imaginilor si pentru
implementarea functiilor analitice spatiale (suprapunerea obiectelor, identificarea întinderii unui fenomen, operatii
pe vecinatati). În modelul raster suprafetele sunt reprezentate prin indicarea în fiecare celula a valorii cotei
corespunzatoare punctului din centrul celulei (o latice). Prin urmare, acest model permite implementarea cu
usurinta a operatiilor asupra suprafetelor (calculul pantei, directiei pantei, interpolarea curbelor de nivel).
Exista doua moduri în care pot fi stocate datele raster: ca imagini sau ca grid-uri. În ambele cazuri, datele sunt
stocate sub forma unor rânduri si coloane de celule de dimensiune egala. Fiecare celula stocheaza o valoare.
Detaliile depind de dimensiunea celulei. Cu cât dimensiunea celulei este mai mica, cu atât datele sunt stocate mai
precis. Unele formate pot avea mecanisme de colectie.

25
 Exista numeroase tipuri de imagini: tiff, bmp, sid, jpg, ERDAS. Formatul nativ al lui ArcInfo pentru stocarea
datelor raster este gridul. Gridurile pot fi de doua tipuri: discrete si continue. Gridurile discrete au doar valori
intregi, pe când gridurile continue pot stoca si valori zecimale. Doar gridurile discrete pot avea asociate tabele de
atribute.

8.3.4 Tabele

Un tabel este o colectie de înregistrai (rândurile tabelului) si coloane (câmpuri). Datele care pot fi stocate într-
o coloana trebuie sa fie de acelasi tip si aceste date pot fi numere, texte, date. În cadrul aceluiasi tabel coloanele
trebuie sa aiba nume unice. Tipurile diferite de câmpuri stocheaza tipuri diferite de valori.
Fiecare tip de date spatiale are asociat un format tabelar nativ. Astfel, pentru datele de tip coverage, tabelele
sunt de tip INFO, pentru date spatiale de tip shapefile, tabelele sunt de dBASE, iar pentru date spatiale de tip
geodatabase, tabelele sunt stocate în RDBMS-ul corespunzator.
Atributele datelor spatiale pot fi stocate în tabelele elementelor sau în tabele separate. În acest ultim caz,
putem asocia tabele care pentru o coloana au valori cheie comune. O cheie primara reprezinta o coloana a unui
tabel în care sunt stocate valori unice prin care se identifica în mod unic înregistarile. Un tabel nu poate avea decât
o cheie primara. O cheie straina realizeaza o conectare la o cheie primara a unui alt tabel. Datele unei chei straine
pot fi duplicate.
Relatia dintre doua tabele este caracterizata prin cardinalitate. Aceasta reprezinta câte obiecte "A" sunt legate
de obiectul "B". Exista trei tipuri de cardinalitate:
 one-to-one
 one-to-many sau many-to-one
 many-to-many
Înainte de a conecta doua tabele trebuie cunoscuta cardinalitatea relatiei care se stabileste între ele.
Tabelele pot fi conectate prin operatia numita "join". În acest caz conectarea este logica si se presupune ca
relatia este one-to-many; se poate realiza si daca relatia este many-to-one. În general, numele câmpurilor de
legatura nu trebuie sa fie identice, dar tipul câmpurilor trebuie sa fie acelasi.
Asocierea a doua tabele se poate realiza si prin intermediul unor clase de relatii. În acest caz, tabelele sunt
legate virtual, nu fizic. Caracteristici importante ale claselor de relatii sunt:
 Nu se creeaza noi straturi
 O conectare este persitenta pâna când se îndeparteaza
 Asocierea dinte tabele este dinamica
 Se pot edita, interoga sau simboliza date in oricare dintre tabele
Clasele de relatii reprezinta asocieri mai flexibile ale tabelelor.
Clasele de relatii pot fi definite între coveage-uri sau între clasele de elemente ale unei geodatabase. Relatia se
defineste în ArcCatalog si se utilizeaza în ArcMap.
Pentru stocarea atributelor se pot folosi tabelele implicite ale claselor de elemente sau tabele separate.
Fomatele de fisiere în care pot fi stocate atributele sunt: dBASE, INFO, RDBMS. Conectarea dintre doua tabele se
poate realiza prin intermediul operatiei de join sau cu ajutorul claselor de relatii. Alte aspecte importante sunt
cardinalitatea relatiei dintre doua tabele si mentinerea integritatii bazei de date.

8.4 Platforma ArcGIS

ArcGIS este o familie de produse software care formeaza un GIS complet. El este construit pe standarde ale

industriei, furnizeaza posibilitati exceptionale si în plus este usor de utilizat. Aceasta vesiune se caracterizeaza

printr-o arhitectura comuna, cod comun, model comun al extensiilor si un singur mediu de dezvoltare pentru

ArcView si ArcInfo.

26
 Platforma ArcGIS este constituita din produse Desktop si servicii de aplicatii. Produsele Desktop sunt
ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Serviciile de aplicatii sunt reprezentate de ArSDE si ArcIMS. Produsele
Desktop au toate aceleasi extensii: Spatial Analyst, 3D Analyst, Geostatistical Analyst, MrSID Encoder,
ArcPress si StreetMap. De asemenea, produsele Desktop sunt toate alcatuite din aceleasi aplicatii: ArcCatalog,
ArcMap si ArcToolbox.
ArcMap este aplicatia centrala a Desktopului ArcGIS. Ea poate fi utilizata pentru integrarea si vizualizarea
datelor, crearea sau actualizarea atât a datelor spatiale cât si a atributelor, construirea de harti, realizarea de
analize.
ArcCatalog va ajuta sa organizati si sa administrati toate datele GIS. ArcCatalog contine instrumente pentru
explorarea si gasirea informatiilor geografice, pentru înregistrarea si vizualizarea metadatelor, pentru vizualizarea
rapida a datelor spatiale si pentru definirea schemei straturilor geografice.
Scopul aplicatiei ArcToolbox este acela de a simplifica sarcinile GIS prin intermediul unor instrumente sau
wizard-uri. ArcToolbox este o aplicatie simpla ce contine numeroase instrumente pentru geoprelucrare. Exista
doua versiuni de ArcToolbox: versiunea completa care este livrata cu ArcInfo si o versiune simplificata pentru
ArcEditor si ArcView. Cu ajutorul instrumentelor din ArcToolbox se pot realiza analize si conversii ale datelor,
precum si administrarea lor.
ArcView 9.3, ArcInfo 9.3 si ArcEditor 9.3 au o interfata comuna. Aceasta interfata comuna împreuna cu
arhitectura comuna determina ca ArcGIS si informatia geografica sa fie accesibile unei varietati de utilizatori cu
necesitati GIS diverse. Arhitectura comuna permite, de asemenea, utilizatorilor sa aiba în comun aceleasi scripturi,
instrumente personalizate, aplicatii sau extensii.

8.4.1 ArcView 9.3

ArcView 9.3 este cea mai semnificativa versiune din istoria acestui produs. ESRI a construit ArcView pe o
arhitectura si un mediu utilizator complet noi, pe baza standardelor curente din aria tehologiei informatiilor.
ArcView 9.3 se caracterizeaza printr-o interfata utilizator de tip Windows, intuitiva. El include Visual Basic for
Applications pentru crearea de programe.
ArcView 9.3 mentine functionalitatea de baza a lui ArcView 3.2 si a adaugat o multime de îmbunatatiri ca
urmare a cererilor utilizatorilor.
ArcView 9.3 este un produs de sine statator, exceptional si el reprezinta punctul de intrare in ArcGIS.
ArcView 9.3 este format din aceleasi produse Desktop: ArcCatalog, ArcMap si ArcToolbox.
Caracteristici noi, importante ale lui ArcView 9.3 sunt:
 o noua ahitectura care poate fi extinsa. Noua arhitectura este conceputa special pentru Windows.
 cartografiere îmbunatatita
 proiectii instantanee (projection-on-the-fly)
 editare sporita
 administrare mai buna a etichetelor; posibilitatea de a crea adnotari.
 acces la Internet.
ArcView citeste toate tipurile de date (shapefile, coverage, geodatabase), dar nu poate edita decât modelele
simple de date: shapefile si personal geodatabase simple.
Exista modalitati de a importa proiectele din ArcView 3.x in ArcView 9.3 sau versiuni anterioare.
ArcView 9.3 poate fi instalat pe sisteme Windows NT, Windows 2000, Windows XP, Windows VISTA si
Windows 7

8.4.2 ArcEditor

ArcEditor extinde functionalitatea lui ArcView. Acest produs asigura suport complet pentru modelul datelor,
atât pentru editarea lor, cât si pentru proiectarea unei geodatabase.
ArcEditor este un produs cheie nou, care extinde posibilitatile lui ArcView la editari de date complexe. Mai
multi utilizatori pot edita in acelasi timp, aceeasi baza de date, daca se foloseste extensia ArcSDE.

27
 In ArcCatalog, ArcEditor permite administrarea tuturor tipurilor de date de la shapefile, coverage pâna la SDE
Geodatabase, acestea din urma, doar daca exista si extensia ArcSDE. De asemenea, in ArcCatalog este
posibila crearea sau modificarea schemei diverselor tipuri de date. În ArcMap, ArcEditor afiseaza si editeaza
toate tipurile de date.

8.4.3 ArcInfo

ArcInfo extinde ArcView si ArcEditor. Ceea ce aduce nou ArcInfo fata de ArcEditor este versiunea completa
a aplicatiei ArcToolbox. Astfel, în ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucrari, exista instrumente GIS
specializate si se asigura suport pentru sistemul de operare UNIX.
ArcInfo contine doua module: ArcInfo Desktop si ArcInfo Workstation.
Noile caracteristici ale lui ArcInfo 8.1 sunt:
 posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase
 suporta coordonate 3D si masuri liniare
 permite realizarea de geocodari
 permite acces la Internet
 administrare îmbunatatita a datelor tabelare
Cu ArcInfo pot fi afisate si editate toate tipurile de date, inclusiv SDE Geodatabase (daca exista extensia
ArcSDE).

8.5 Utilizare ArcGIS 9.3

1. ArcCatalog
1.1 Elemente de baza
1.2 Administrarea datelor
1.3 Vizualizarea datelor
1.4 Lucrul cu coverage
1.5 Mentinerea atributelor
1.6 Documentarea datelor

2. ArcMap
2.1 Elemente de baza
2.2 Crearea hartilor
2.3 Administrarea straturilor
2.4 Simbolizarea datelor
2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice
2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

3. Interogarea datelor
3.1 Lucrul cu tabele
3.2 Rapoarte si grafice
3.3 Interogarea hartilor

4. Editarea datelor
28
4.1 Elemente de baza
4.2 Crearea de noi elemente
4.3 Utilizarea mediului de snapping
4.4 Crearea de elemente din alte elemente
4.5 Modificarea elementelor existente
4.6 Modicarea elementelor topologice
4.7 Modificarea atributelor

29
 Capitolul 1. ArcCatalog

Arc Catalog este o aplicatie asemanatoare cu Windows NT Explorer. Ea poate fi folosita pentru a

explora directoare in cautarea datelor spatiale, pentru administrarea acestora. Spre deosebire de

Windows NT Explorer, in ArcCatalog nu se afiseaza toate fisierele existente intr-un director, ci doar

datele spatiale sau tabelare. In plus, pentru ca utilizatorul sa recunoaasca usor datele pe care le are la

dispozitie el le poate vizualiza atat grafic, cat si atributele care au fost introduse pentru ele.

1.1 Elemente de baza

1.1.1 Ce se poate face cu Arc Catalog?

Dupa ce ne conectam la un director sau la o baza de date, putem explora continutul sau cu Catalog
pentru a gasi harta pe care dorim sa o utilizam sau pentru a vizualiza anumite date.
In plus fata de surse de date ca shapefiles sau coverages, Catalog ne lasa sa lucram cu harti (maps) si
layers.
Pentru Arc Catalog, un layer este un mod simplificat de stocare a datelor impreuna cu modul de
simbolizare. Cand un director contine harti si layers putem afisa thumbnails pentru a ilustra continutul lor.

1.1.2 Cum se lanseaza Arc Catalog

1. Executati clic pe butonul Start din bara cu instrumente a lui Windows.
2. Alegeti Programs.
3. Alegeti ArcInfo.
4. Alegeti Arc Catalog.

1.1.3 Fereastra Arc Catalog

Bara de titlu afiseaza Executati clic pe butoanele din barele active cu instrumente
amplasarea elementului selectat pentru a explora view-ul curent.
Se muta aceasta bara pentru a redimensiona arborele

Fiecare eticheta afiseaza

continutul elementului
selectat intr-un mod diferit.

Arborele Catalog
ne permite sa
accesam intregul
continut al
Catalogului.

30
 1.1.4 Ce se gaseste in ArcCatalog
Catalog este locul in care putem asambla conectari la toate datele pe care este necesar sa le utilizam.

Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata, fie ca aceasta

reprezinta un director de pe discul local sau o baza de date din retea.

Impreuna conectarile creeaza un catalog de surse de date geografice. Directoarele individuale si

Bara de stare descrie
coverages ce face(items)
sunt articole o in catalog. Un articol reprezinta un element al arborelui Catalog.
comanda din meniu sau un
buton a) Directoare
Cand lansam prima data Catalog acesta contine conectari la directoare care ne permit sa avem acces

la hard-discurile calculatorului si la alte directoare numite Database Connections si Coordinate

Systems.

In directorul Database Connections putem crea si stoca conectari la baze de date. Directorul

Coordinate Systems furnizeaza un loc unde se stocheaza si se administreaza sistemele de coordonate.

Putem adauga conectari la directoare pentru a avea acces la anumite directoare de pe un disc local, la

directoare shared din retea sau la continutul unei unitati de CD-Rom sau de discheta. Putem indeparta

conectarile la directoare.

b) Harti si layers
Din Catalog putem accesa harti si layers. Hartile sunt documente sau sabloane create de ArcMap. Un
document harta este in esenta o harta tiparita care se stocheaza pe disc. Poate contine date geografice,
sageti nord si titluri.
Layers sunt shortcuts pentru datele geografice. Ele pot fi stocate fie in documente harta sau in fisiere
layer individuale. Putem crea layers direct din surse de date geografice sau din expresii SQL prin care se
selecteaza elemente ale unei surse de date. Un layer stocheaza, de asemenea, simbologia pentru a afisa
elementele sale.

c) Shapefile, fisiere dBase si alte tipuri de fisiere

Un director poate contine shapefiles care stocheaza elemente geografice si atributele lor. Elementele
geografice dintr-un shapefile pot fi reprezentate prin puncte, linii sau poligoane. Directorul poate contine,
de asemenea, si tabele dBASE care pot stoca atribute suplimentare.
31
 d) Coverages si tabele INFO
Coverages utilizeaza o multime de clase de elemente pentru a reprezenta elemente geografice. Fiecare

clasa de elemente stocheaza o multime de puncte, linii (arce), poligoane sau adnotari (texte). Clasele

de elemente pot avea topologie care determina relatiile dintre elemente. Pentru a defini elemente,

adesea este nevoie de mai multe clase de elemente.

Atributele elementelor sunt stocate intr-un tabel INFO separat pentru fiecare clase de elemente din
coverage. Alte atribute pot fi stocate in tabele INFO sau in tabele dintr-un sistem de administrare a
bazelor de date relationale (RDBMS) si apoi acestea pot fi unite cu elementele prin intermediul unei clase
de relatii.

e) Geodatabase
Geodatabases sunt baze de date relationale care contin informatii geografice. Geodatabases contin
clase de elemente si tabele care descriu aceeasi tema sau subiect. Acestea pot fi organizate in feature
datasets; ele pot exista, de asemenea, independent in geodatabase.
Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte, linii sau poligoane si atributele lor; ele
pot stoca si adnotari. Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acelasi sistem
de coordonate. Tabelele pot contine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informatii
geografice cum ar fi adrese sau coordonatele x, y, z.
O geodatabase poate contine clase de relatii prin intermediul carora se stabilesc relatii intre doua
clase de elemente sau intre o clasa de elemente si un tabel.
Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in retele geometrice. Reteaua combina
elemente liniare si puncte pentru a model retele liniare si mentine relatiile topologice dintre clasele sale de
elemente.

f) Multimi de date raster si TIN

ArcCatalog permite accesarea directa a datelor raster intr-o varietate de formate. Putem lucra cu
numeroase tipuri de imagine si cu griduri ArcInfo. Multimile de date raster sunt compuse dintr-una sau
mai multe benzi raster. O banda raster este o matrice dreptunghiulara de celule.

g) Desene CAD
Un director poate contine desene CAD. Desenele CAD, in mod tipic, au multe straturi fiecare din ele
reprezentand un tip diferit de element geografic. Fiecare desen CAD are doua intrari in arborele Catalog.
O intrare reprezinta toate straturile din desen. Cealalta intrare reprezinta desenul ca o multime de date
CAD care contine clasele de puncte, linii poligon si adnotari.

h) Sisteme de coordonate
Exista doua tipuri de sisteme de coordonate: geografice si proiectate. Sistemele de coordonate
geografice utilizeaza coordonatele latitudine si longitudine de pe un model sferic al suprafetei pamantului.
Sistemele de coordonate proiectate utilizeaza o conversie matematica pentru a transforma coordonatele
latitudine si longitudine care cad pe suprafata tri-dimensionala a pamantului intr-o suprafata doi-
dimensionala.

32
 i) Fisiere XML
Extensible markup language este un limbaj de marcare asemanator cu limbajul de marcare ar
hipertextului. HTML defineste atat datele, cat si modul in care ele sunt prezentate. XML, pe de alta parte,
ne lasa sa definim datele utilizand etichete care adauga un inteles.
Stylesheets sunt utilizate pentru a defini modul in care datele XML sunt prezentate. Ele sunt create
utilizand limbajul stylesheet extins. XSL este o multime definita de etichete XML care pot fi utilizate
pentru a interoga si a evalua datele XML.

33
1.2 Administrarea datelor
1.2.1 Selectarea unor elemente din arborele catalog si din lista Contents
1. Alegeti eticheta Contents.
2. In arborele Arc Catalog executati clic pe directorul D:\student.
3. In lista Contents executati dublu-clic pe coverage Rom. In eticheta Contents vor fi afisate datele
din acest coverage: arc, polygon, label.
4. In arborele Catalog executati dublu-clic pe coverage-ul Ape. Datele pe care le contine vor fi
afisate in arborele Catalog.
5. Executati dublu-clic pe date de tip shapefile.
6. Executati dublu-clic pe harti sau pe fisiere de tip XML.
1.2.2 Stergerea datelor
1. In arborele Catalog selectati un coverage sau un shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Delete.
1.2.3 Redenumirea datelor
1. In arborele Catalog, executati clic pe un nume de coverage, shapefile etc.
2. Executati clic-dreapta pe articolul selectat.
3. Alegeti Rename.

1.3 Vizualizarea datelor

Catalogul are trei etichete, fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza continutul articolului

selectat in arborele Catalog.

Cand selectam articole cum ar fi directoare, baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog,
eticheta Contents listeaza articolele pe care acestea le contin. Eticheta Preview ne permite sa exploram
datele articolului selectat fie in modul Geography, fie in modul Table. In modul Geography se
deseneaza fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector, fiecare celula dintr-o tema raster sau fiecare
triunghi dintr-o tema TIN. In modul Table se afiseaza toate coloanele si randurile si valoarea pentru
fiecare celula din tabelul articolului selectat.
Eticheta Metadata ne ajuta sa decidem daca o anumita sursa de date este potrivita pentru a fi utilizata
in harta noastra. Metadatele pentru un articol includ informatii referitoare la precizia datelor sau modul in
care masuratorile au fost realizate ca si multe alte proprietati care deriva automat din date.

1.3.1 Vizualizarea datelor geografice

1. Selectati o sursa de date geografice in arborele Catalog (un fisier shapefile, un coverage sau o clasa
de elemente dintr-o Geodatabase).
2. In fereastra din dreapta executati clic pe eticheta Preview.
3. Din lista Preview se selecteza Geography.
In momentul in care se vizualizeaza un articol in modul geography, butoanele de pe bara Geography

vor putea fi accesate. Utilizam butoanele Zoom In, Zoom Out sau Pan pentru a vedea diferite zone ale

temei. De asemenea, putem afla informatii referitoare la un element cu ajutorul butonului Identify.
34
1.3.2 Vizualizarea valorilor dintr-un tabel.
Pentru a vizualiza datele tabelare continute in articolul selectat in arborele Catalog, alegeti Table din

lista derulanta din eticheta Preview. Se afiseaza coloanele si randurile tabelului si valoarea pentru

fiecare celula. Explorati continutul tabelului utilizand bara de derulare orizontala sau butoanele aflate

in partea de jos a tabelului.

Pentru a face mai usoara vizualizarea datelor dintr-un tabel puteti redimensiona, rearanja sau ingheta

coloanele unui tabel. Inghetarea unei coloane este utila atunci cand un tabel contine multe coloane. O

coloana inghetata este blocata in pozitia din stanga tabelului. Atunci cand derulati orizontal, toate

celelalte coloane se muta normal. Putem ingheta mai multe coloane.

Butonul inregistrarea curenta

Butonul prima inregistrare Butonul Refresh reciteste valorile

tabelului
Butonul inregistrarea anterioara
Numarul total al inregistrarilor din tabel.
Butonul ultima inregistrare
Butonul inregistrarea urmatoare

a) Schimbarea dimensiunii unei coloane

1. Pozitionati mouse-ul in dreptul marginii coloanei pe care vreti sa o redimensionati. Forma
indicatorului se va schimba.

35
 2. Trageti marginea coloanei pana la dimensiunea dorita. O linie neagra indica unde va fi localizata
marginea coloanei.
3. Plasati marginea coloanei. Coloana este redimensionata.

b) Repozitionarea coloanelor unui tabel.

1. Executati clic pe capul coloanei pe care vreti sa o repozitionati.
2. Executati din nou clic pe capul coloanei, dar de data aceasta tineti apasat butonul mouse-ului.
Forma indicatorului se va schimba.
3. Trageti capul coloanei in dreapta locului unde doriti ca ea sa apara. O linie rosie va indica unde se
va gasi coloana.
4. Plasati coloana. Aceasta va apare in noua pozitie.

c) Inghetarea unei coloane

1. Executati clic pe capul unei coloane pe care vreti sa o inghetati.
2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Freeze/Unfreeze Column pentru a
ingheta coloana. Executati clic-dreapta pe capul coloanei si apoi alegeti din nou Freeze/Unfreeze
Column pentru a dezgheta coloana.

d) Sortarea inregistrarilor dupa o coloana

1. Executati clic-dreapta pe capul unei coloane ale carei valori vreti sa le utilizati pentru a sorta
inregistrarile.
2. Executati clic-dreapta pe capul coloanei selectate si alegeti Sort Ascending sau Sort
Descending. Inregistrarile tabelului vor fi sortate.

e) Gasirea unui text intr-o coloana.

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul dupa care vreti sa realizati cautarea.
2. Alegeti Options Find.
3. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.
4. Selectati Find Next. Prima inregistrare gasita care contine textul va fi selectata.
5. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text, alegeti din nou Find Next.
6. Selectati Cancel.

1.3.3 Explorarea proprietatilor unui articol.

1. Executati clic pe articolul caruia doriti sa-i examinati proprietatile.
2. Alegeti Properties.
3. Examinati proprietatile utilizand etichetele din caseta de dialog Properties.
4. Alegeti OK.

1.4 Lucrul cu coverage

1.4.1 Crearea unor date noi de tip coverage

1. In arborele Catalog, selectati directorul in care doriti sa creati noul coverage.
2. Alegeti meniul File New  Coverage.
3. Se va deschide o fereastra in care scrieti numele noului coverage.
4. Activati caseta de validare pentru a utiliza un alt coverage ca baza de pornire.
5. Executati clic pe butonul Browse pentru a cauta tema care va fi utilizata ca model. Selectati
coverage-ul si alegeti Open.
36
 6. Alegeti Next.
7. Daca doriti sa definiti sau sa modificati informatii referitoare la sistemul de coordonate alegeti
Define. Apoi parcurgeti pasii de la 5 la 12 descrisi la “Definirea interactiva a unui sistem de
coordonate”.
8. Alegeti Next.
9. Executati clic pe sageata derulanta si apoi selectati tipul de elemente care vor fi continute in acest
coverage.
10. Alegeti Single daca doriti sa creati un coverage in simpla precizie. Double precision este
optiunea implicita.
11. Selectati Finish. Noul coverage va apare in arborele Catalog.

1.4.2 Crearea topologiei pentru un coverage

Exista doua moduri prin care se poate crea topologia pentru un coverage: fie utilizand comanda Build,
fie Clean.
Comanda Build:
1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa construiti topologia, iar apoi alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Topology.
3. Selectati clasa de elemente pentru care vreti sa construiti topologia.
4. Alegeti Build.
5. Daca este necesar, puteti schimba clasa de elemente pentru care se aplica comanda Build.
6. Alegeti OK in caseta de dialog Build.
7. Executati clic pe butonul OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului respectiv.

Comanda Clean:

Se repeta pasii de la 1 pana la 4 de mai sus.

5. Alegeti Clean.
6. Introduceti o toleranta fuzzy sau dangle, daca este cazul.
8. Daca este necesar, selectati clasa de elemente pentru care se creeaza topologia (Poly sau Line).
9. Alegeti OK in caseta de dialog Clean.
10. Selectati OK in caseta de dialog Properties a coverage-ului.

1.4.3 Definirea unui sistem de coordonate pentru un coverage.

Eticheta Projection din caseta de dailog Properties a unui coverage arata sistemul de coordonate al acestuia si listeaza

parametrii sai. Daca elementele coverage-ului au fost proiectate, dar nu a fost definit un sistem de coordonate pentru coverage

putem defini proiectia din caseta de dialog Properties. Putem realiza acest lucru fie pornind de la un alt coverage pentru care a

fost deja definita proiectia, fie putem defini in mod interactiv parametrii proiectiei.

Daca copiati parametrii proiectiei de la alta tema procedati astfel:

1. Selectati coverage-ul pentru care doriti sa definiti sistemul de coordonate.

2. Alegeti meniul File  Properties.
3. Selectati eticheta Projection.
4. Alegeti Define.
37
 5. Selectati optiunea Define a coordinate system for my data to match existing data.
6. Alegeti Next.
7. Executati clic pe butonul Browse.
8. Selectati coverage-ul, gridul sau tin-ul al carui sistem de coordonate doriti sa-l utilizati. Alegeti Open.
9. Revedeti parametrii sistemului de coordonate care vor apare in wizard. Daca doriti sa utilizati acest sistem de
coordonate, selectati Next. In caz contrar, alegeti un alt coverage.
10. Alegeti Finish. Sistemul de coordonate si parametrii sai vor apare in caseta de dialog Coverage Properties.
11. Selectati OK.

Daca definiti in mod interactiv sistemul de coordonate procedati astfel:

1. Se repeta pasii de la 1 la 4 de mai sus.

2. Alegeti Next.
3. Va apare o fereastra care contine in stanga o lista (Projections) de sisteme de coordonate. In dreapta apare o descriere
a sistemului de coordonate selectat. Selectati sistemul de coordonate potrivit.
4. Alegeti Next.
5. Introduceti valorile corespunzatoare pentru parametrii proiectiei. Fiecare proiectie are o multime diferita de
parametri.
6. Alegeti Next.
7. Revedeti un rezumat al sistemului de coordonate care va fi atribuit coverage-ului. Daca doriti sa schimbati, ceva
puteti merge inapoi apasand butonul Back. Alegeti Finish daca doriti sa utilizati acest sistem de coordonate. Sistemul
de coordonate si parametrii sai vor apare acum in caseta de dialog Coverage Properties.
8. Alegeti OK in caseta de dialog Coverage Properties.

1.4.4 Modificare tic-urilor pentru un coverage.

a) Adaugarea de ticuri:
1. Executati clic-dreapta pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Tics and Extent.
3. Alegeti Add.
4. Executati clic in coloana X si apoi scrieti valoarea coordonatei X a ticului.
5. Executati clic in coloana Y si apoi scrieti valoarea coordonatei Y a ticului. Alegeti OK.

b) Actualizarea coordonatelor ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa adaugati ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Executati clic pe ID-ul ticului pentru care doriti sa faceti modificarea.
4. Alegeti Update.
5. In coloana X scrieti noua valoare a coordonatei X.
6. In coloana Y scrieti noua valoare a coordonatei Y.
7. Alegeti OK.

c) Stergera ticurilor:

1. Executati clic pe coverage-ul pentru care doriti sa stergeti ticuri si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Tics and Extent.
3. Selectati ID-ul ticului pe care vreti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete.
38
5. Selectati OK.

1.5 Mentinerea atributelor

In mod obisnuit, elementele au informatii descriptive stocate ca atribute. Atributele se pot afla fie in

tabelele de atribute ale elementelor, fie in tabele INFO separate. Caseta de dialog Properties a unei

clasa de elemente sau a unui tabel este aceeasi.

Cand se deschide caseta de dialog Properties a oricarei clase de elemente vor fi afisate coloanele FID

si Shape in care se stocheaza identificatorul unic si geometria fiecarui element. Daca acea clasa de

elemente are si o tabela de atribute atunci vor fi fi afisate si celelalte atribute.

Puteti utiliza caseta de dailog Properties pentru a adauga, actualiza sau a sterge atribute si pentru a

crea indici pe valorile pe care acestea le contin.

1.5.1 Adaugarea unui nou atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul dupa care vor fi adaugate noile atribute. In caz contrar, atributul va fi adaugat la
sfarsitul tabelului.
4. Alegeti Add.
5. Scrieti numele noului atribut.
6. In dreptul casutei Type executati clic pe sageata derulanta si alegeti tipul de date corespunzator
valorilor pe care le contine atributul.
7. Scrieti cate un numar pentru dimensiunea de intrare si pentru dimensiunea de afisare a valorilor
atributului. In unele cazuri poate apare o lista derulanta care reprezinta dimensiunile de intrare
valabile.
8. Scrieti numarul maxim de zecimale pe care le pot avea datele, daca este cazul.
9. Scrieti un nume mai sugestiv pentru atribut, daca este cazul.
10. Alegeti OK. Noul atribut apare in caseta de dialog Properties.
11. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
12. Alegeti OK.

1.5.2 Modificarea unui atribut:

39
 1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l modificati.
4. Alegeti Edit.
5. In coloana Value, in dreptul proprietatii pe care doriti sa o schimbati fie scrieti noua valoare, fie
selectati o valoare noua din lista derulanta, dupa cum este cazul.
6. Repetati pasul 5 pana cand toate proprietatile atributelor au valori corecte.
7. Alegeti OK. Proprietatile atributelor sunt actualizate in caseta de dialog Properties.
8. Selectati Apply pentru a salva schimbarile.
9. Alegeti OK.

1.5.3 Stergerea unui atribut:

1. Executati clic-dreapta pe clasa de elemente a coverage-ului sau pe tabelul INFO pentru care vreti
sa adaugati un atribut si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Items.
3. Selectati atributul pe care doriti sa-l stergeti.
4. Alegeti Delete. Atributul nu va amai apare in caseta de dialog Properties.
5. Selectati Apply pentru a salva schimbarile. Alegeti OK

1.6 Documentarea datelor

Metadate inseamna date despre date. Aceste informatii despre date pot raspunde intrebarilor

utilizatorilor si ii pot ajuta sa ia decizii.

Metadate in ArcInfo consta din documentatie si proprietati. Documentatia este informatia furnizata de
catre cineva, asa cum cuvintele cheie descriu subiectul datelor. Proprietatile sunt intrinseci datelor si sunt
derivate chiar din datele insasi. Ambele sunt stocate in fisiere asociate sau in geodatabase. Dupa ce
metadatele sunt create pentru o sursa de date, ele sunt automat copiate, mutate sau sterse impreuna cu
datele.
Procesul de actualizare a metadatelor cu proprietatile curente ale surselor de date poarta numele de
sincronizare. Puteti alege cu ce editor sa creati documentatia si cand urmeaza ca proprietatile sa fie
sincronizate. Puteti, de asemenea, sa alegeti sa nu sincronizati proprietatile pentru anumite surse de date.

1.6.1 Ce sunt metadate

Metadatele documenteaza, in mod esential, un produs al datelor geografice prin identificarea

subiectului datelor, de unde au venit ele initial, si cum, cand, si de catre cine au fost prelucrate datele.

Acest tip de documentare poate ajuta organizatiile sa mentina un inventar precis al proprietatii datelor

40
 si protejeaza investitiile companiei in acele date. Poate ajuta persoanele din organizatie sa utilizeze

datele corespunzator si eficient.

1.6.2 Standarde metadate

In forma cea mai simpla, metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fisier text. Deoarece erorile de

omisiune pot fi costisitoare, au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea

datelor spatiale. Standardele variaza de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for

Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee. Acest FGDC defineste

elementele optionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date, de la imagini satelitare pana la atlase.

1.6.3 Metadatele in ArcInfo

In ArcInfo, nu este necesar ca metadatele sa indeplineasaca un anumit standard. Doua editoare sunt

furnizate in mod implicit cu Arc Catalog. Unul ne lasa sa atasam fisiere care cuprind orice continut.

Celalalt ne lasa sa construim metadate compatibile FGDC.

Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adauga la Catalog. Ei pot genera metadate in acord
cu diferitele standarde sau pot defini un continut specific pentru o organizatie.
Standardul FGDC contine mai multe elemente care sunt de fapt proprietati ale surselor de date. Unde
este posibil, valorile lor vor fi sincronizate automat. Daca am importat metadate existente si nu dorim sa
suprascriem valorile pe care le-am definit deja, putem alege sa nu sincronizam metadatele pentru acea
sursa de date.

1.6.4 Vizualizarea metadatelor

Continutul metadatelor este stocat ca date XML, unde etichete identifica ce reprezinta fiecare parte de

informatie. Informatia de prezentare este stocata intr-un fisier separat, un XSL stylesheet. Un

stylesheet selecteaza elementele XML si apoi defineste modul in care ele ar trebui sa fie prezentate.

Eticheta metadata contine un control browser al Internet Explorer in interior. Pentru a afisa continutul
XML in eticheta, stylesheet are nevoie sa creeze o pagina HTML. Fie ca articolul selectat din Catalog este
o sursa de date geografice cu metadate sau fie ca este un fisier XML, putem explora informatia prin
interactionarea cu pagina HTML exact cum am face cu orice pagina dintr-un browser.

41
1.6.5 Alegerea unui stylesheet implicit
1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti un stylesheet din lista Stylesheetes.
4. Selectati OK.

1.6.6 Alegerea unui editor de metadate

1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti e un editor din lista Editors.
4. Selectati OK.

1.6.7 Atasarea unor fisiere documentatie

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si
activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.
2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.
3. Alegeti eticheta Metadata.
4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.
5. Alegeti eticheta Enclosures.
6. Executati click pe butonul Add File.
7. Alegeti butonul Browse.
8. Navigati pana la fisierul pe care vreti sa-l atasati sursei de date si apoi alegeti OK.
9. Alegeti OK in caseta de dialog Add New Enclosure.
10. Selectati OK in caseta de dialog Metadata Properties.

1.6.8 Stabilirea valorilor implicite pentru sincronizare

1. Alegeti meniul ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Metadata.
3. Alegeti una din optiunile din cadrul intitulat “Synchronize metadat when”
4. Daca alegeti o optiune care presupune sincronizarea automata a datelor, scrieti si un timp in
caseta de text Update Properties.
5. Selectati OK.

1.6.9 Stabilirea sincronizarii pentru o anumita sursa de date

1. Daca bara cu instrumente Metadata nu este vizibila, alegeti meniul View Toolbars si
activati Metadata. Va apare bara cu instrumente Metadata.
2. In arborele Catalog, selectati obiectul caruia vreti sa-i atasati un fisier.
3. Alegeti eticheta Metadata.
4. Selectati butonul Edit Metadata din bara cu instrumente Metadata.
5. Alegeti eticheta Options.
6. Activati Do not synchronize.
7. Alegeti OK in caseta de dialog Metadata Properties.

42
 Capitolul 2. ArcMap

Componenta fundamentala cu care se lucreaza in ArcMap este harta (map). Hartile sunt documente
stocate pe disc, si anume sunt fisiere cu extensia mxd. Putem administra hartile cu ajutorul lui
ArcCatalog.
Pe o harta afisam informatia geografica ca straturi (layers), unde fiecare strat reprezinta un tip
particular de element. Un strat nu stocheaza datele geografice existente, ci el face referire la datele
continute in coverages, shapefiles, geodatabases, imagini, griduri etc. In acest fel, straturile unei harti vor
reflecta informatia la zi din baza de date.
Cuprinsul (table of contents) listeaza toate straturile hartii si arata ce reprezinta elementele fiecarui
strat. Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt
desenate peste cele care se gasesc mai jos.
Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames). Straturile pe care
dorim sa le afisam impreuna pot fi grupate intr-un cadru pentru date. Cand o harta are mai multe cadre
pentru date unul dintre ele este cadrul activ. Cadrul activ este acela in care se lucreaza in mod curent. El
poate fi deosebit de celelate cadre prin faptul ca in tabla de materii este evidentiat, iar numele sau este
afisat cu litere bold in cuprins.

2.1 Elemente de baza

2.1.1 Cum se lanseaza Arc Map.

1. Executati clic pe butonul Start din bara de programe a sistemului Windows.
2. Alegeti Programs.
3. Alegeti ArcInfo.
4. Alegeti Arc Map.

2.1.2 Fereastra Arc Map. Comenzile utilizate frecvent se gasesc pe bara

cu intrumente Standard.

Tabla de materii listeaza

straturile unei harti.

Adaugam elemente grafice pe

harta folosind bara cu
instrumente Draw.
Exploram o harta utilizand bara cu instrumente Tools. 43
 Utilizam aceste butoane pentru a schimba rapid
intre modul date si modul layout.

2.1.3 Deschiderea unei harti

1. Executati clic pe butonul Open din bara cu instrumente Standard.
2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati catre directorul care contine harta.
3. Alegeti harta pe care doriti sa o deschideti.
4. Alegeti Open.

2.1.4 Modul date si modul layout de afisare a datelor

Arc Map furnizeaza doua moduri diferite de vizualizare a unei harti: vizualizarea datelor (data view) si vizualizarea layout
(layout view). Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora, afisa sau interogara
date. In acest mod de a privi sunt ascunse toate elementele hartii din layout – cum ar fi titluri, sageti nord,
scari -. Vizualizarea layout este destinata amplasarii hartii. In vizualizarea layout utilizatorul vede o pagina
virtuala in care isi poate plasa si aranja elementele hartii.
a) Schimbarea pe modul de vizualizare date
1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.
2. Alegeti Data View. Fereastra ArcMap afiseaza cadrul activ pentru date.

b) Schimbarea pe modul de vizualizare layout

1. Alegeti meniul View din bara cu instrumente Standard.
2. Alegeti Layout view. Fereastra Arc Map afiseaza intreaga harta.

2.1.5 Mutarea pe alte zone ale hartii

Pentru a vizualiza diverse zone ale hartii se utilizeaza butoanele Zoom In, Zoom Out, Pan sau Full Extent de pe bara de
instrumente Tools. De asemenea se pot utiliza butoanele Back Extent sau Forward Extent de pe aceeasi
bara pentru a reveni la o zona care a fost deja afisata.

2.1.6 Stabilirea de referinte spatiale

O referinta spatiala (spatial bookmark) identifica o anumita amplasare a unei zone geografice pe care
vrem sa o salvam si apoi sa o referim mai tarziu. De exemplu, ar putea fi util sa cream o referinta spatiala
pentru o zona de studiu. In acest fel, in timp ce exploram diverse zone ale hartii, putem usor sa ne
intoarcem la zona de studiu prin accesarea referintei spatiale.

a) Crearea unei referinte spatiale

1. Stabiliti acea zona din harta pentru care doriti sa creati referinta spatiala.
2. Alegeti View Bookmarks Create.
3. Scrieti un nume pentru referinta spatiala.
4. Alegeti OK.

b) Utilizarea unei referinte spatiale.

1. Alegeti View si apoi selectati numele referintei spatiale pe care doriti sa o utilizati. Va fi afisata zona care a fost
salvata sub numele ales.

c) Indepartarea unei referinte spatiale.

1. Alegeti View Bookmarks Manage.
2. Alegeti o referinta spatiala.
3. Alegeti Remove.

2.1.7 Deschiderea ferestrelor Privire generala si a celei care mareste.

44
 Fereastra care exagereaza lucreaza ca o lupa: pe masura ce trecem fereastra de-a lungul datelor, ea afiseaza o vedere
marita a zonei care se afla sub fereastra.
Fereastra Privire Generala arata o intindere completa a datelor. Un dreptunghi mic in fereastra Privire Generala reprezinta
zona selectata in mod curent pe harta.

a) Deschiderea ferestrei care exagereaza

1. Alegeti WindowMagnifier. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a se afisa
fereastra care exagereaza.
2. Cand fereastra care exagereaza apare, trageti-o peste date pentru a vedea o zona marita.
3. Executati click-dreapta pe bara de titlu si apoi alegeti Snapshot pentru a bloca vederea.

b) Deschiderea unei ferestre Privire Generala

1. Alegeti Window Overview. Harta trebuie sa fie in modul date de vizualizare pentru a afisa fereastra Privire
Generala.
2. Trageti de dreptunghi, mariti-l sau micsorati-l in fereastra Privire Generala pentru a schimba
afisarea hartii in cadrul activ pentru date.

2.1.8 Explorarea datelor de pe o harta

a) Identificarea elementelor
1. Alegeti butonul Identify din bara cu instrumente Tools.
2. Apasati indicatorul mouseului peste elementul din harta pe care doriti sa-l identificati.
Elementele din toate straturile vizibile de sub indicator vor fi identificate.

b) Afisarea de informatii secrete ale hartii

1. In tabla de materii, executati click-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatiile secrete si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Display si activati Show Map Tips.
3. Selectati eticheta Fields.
4. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care vreti
sa-l afisati ca informatie secreta.
5. Alegeti OK.
6. Mutati indicatorul mouseului de-a lungul unui element pentru a vedea informatiile secrete.

2.2 Crearea hartilor

2.2.1 Adaugarea unor straturi, coverage sau shapefiles.

1. Alegeti butonul Add data din bara cu instrumente Standard.
2. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati spre directorul care contine stratul dorit.
3. Selectati stratul, shapefile, clasa de elemente a unui coverage.
4. Alegeti Add. Noul strat va apare pe harta.

2.2.2 Specificarea unui sistem de coordonate

a) Afisarea datelor folosind un sistem predefinit de coordonate

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si
apoi alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Coordinate System.
3. Executati dublu-clic pe Predefined.
45
 4. Navigati de-a lungul directoarelor pana gasiti sistemul de coordonate pe care il doriti si apoi
selectati-l.
5. Alegeti OK. Toate straturile din cadrul pentru date vor fi acum afisate in acest sistem de
coordonate.

b) Modificare parametrilor sistemului de coordonate.

1. Executati clic-dreapta pe cadrul pentru date pentru care doriti sa stabiliti sistemul de coordonate si apoi alegeti
Properties.
2. Selectati eticheta Coordinate System.
3. Alegeti Modify.
4. Ajustati proprietatile sistemului de coordonate dupa cum este cazul.
5. Alegeti OK.
6. Selectati OK in caseta de dialog Properties a cadrului pentru date.

2.3 Administrara straturilor

2.3.1 Schimbarea descrierii text pentru un strat

a) Schimbarea numelui unui strat.
1. In tabla de materii, executati clic pe un strat pentru a-l selecta.
2. Apasati din nou pe nume. In acest fel numele sau va fi evidentiat si il puteti modifica.
3. Scrieti noul nume.

b) Schimbarea descrierilor pentru elementele unei harti

1. In tabla de materii, executati clic pe numele pe care doriti sa-l modificati.
2. Apasati din nou pe sirul text. Textul va fi evidentiat si il puteti schimba.
3. Scrieti noua descriere.

2.3.2 Indepartarea straturilor de pe o harta

1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul pe care vreti sa-l stergeti din harta.
2. Alegeti Remove.

2.3.3 Accesarea proprietatilor unui strat

1. In tabla de materii, executati clic-drepta pe stratul dorit si apoi alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta care contine proprietatile pe care doriti sa le ajustati.
3. Cand ati terminat alegeti OK.

2.3.4 Utilizarea cadrelor pentru date pentru a organiza straturi

a) Adaugarea unui cadru pentru date

1. Schimbati pe modul Layout de vizualizare a datelor.
2. Alegeti meniul Insert.
3. Selectati Data Frame. Noul cadru pentru date va apare in centrul layout-ului.

b) Activarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Alegeti Activate. Cadrul pentru date poate fi selectat si din modul Layout de vizualizare executand clic pe el.

c) Indepartarea unui cadru pentru date

1. Executati clic-drepta pe cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Alegeti Remove. In modul Layout de vizualizare putem selecta cadrul pentru date si apoi apasati cheia DELETE de
pe tastatura.

46
 2.3.5 Repararea legaturilor stricate ale datelor
1. In tabla de materii, localizati stratul care are o legatura stricata. Acesta va avea un semn rosu de exclamare in dreptul
lui.
2. Executati clic-dreapta pe stratData Set Data Source.
3. Executati clic pe sageata derulanta Look in si navigati pana la locul unde se gaseste sursa datelor.
4. Selectati sursa datelor.
5. Alegeti butonul Add. Legatura catre sursa de date este acum reactualizata.

2.4 Simbolizarea datelor

2.4.1 Desenarea unui strat utilizand un singur simbol

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand un singur simbol si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Features. Deoarece Single symbol este singura optiune, Arc Map o selecteaza automat.
4. Alegeti butonul Symbol pentru a schimba simbolul.
5. In caseta de dialog Symbol Selector, selectati un nou simbol sau schimbati anumite proprietati ale
simbolului.
6. Alegeti OK in caseta de dialog Selector Symbol.
7. Scrieti o descriere pentru element. Descrierea va apare in dreptul simbolului in tabla de materii.
8. Alegeti OK.

2.4.2 Desenarea unui strat folosind valori unice

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati utilizand valori
unice si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Categories. Arc Map selecteaza in mod automat optiunea Unique values.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Field si apoi alegeti campul in functie de valorile caruia
se realizeaza colorarea.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Scheme si alegeti o schema de colorare.
6. Alegeti Add All Values. In acest fel se adauga toate valorile unice la lista. Alternativ, executati
clic pe butonul Add Values pentru a alege ce valori unice vor fi afisate.
7. Daca doriti sa aveti o descriere mai explicita pentru fiecare simbol, alegeti o eticheta in coloana
Label si scrieti textul care doriti sa fie afisat in dreptul acelui simbol.
8. Alegeti OK.

2.4.3 Combinarea a doua sau mai multor categorii intr-una singura.

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa combinati
diferite categorii si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
3. Selectati prima valoare pe care doriti sa o combinati. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati valorile
suplimentare pe care doriti sa le combinati.
4. Executati clic-drepta peste valori si alegeti Group Values. Valorile selectate vor fi acum combinate intr-o singura
categorie.
5. Alegeti OK.

2.4.4 Scindarea categoriilor combinate

47
 1. In caseta de dialog Layer Properties, executati clic-drepta deasupra categoriilor combinate.
2. Alegeti Ungroup Values.

2.4.5 Organizarea categoriilor in grupuri

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul desenat utilizand valori unice, pentru care doriti sa organizati
categoriile si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology. Categoriile ar trebui sa apara deja in lista derulanta.
3. Selectati prima valoare incepand de la care doriti sa realizati gruparea. Tineti apasata tasta Shift sau Ctrl si apasati
valorile suplimentare pe care doriti sa le grupati.
4. Executati clic-dreapta pe o valoare selectataMove to HeadingNew Heading.
5. Scrieti un nume pentru noua grupa de categorii.
6. Alegeti OK.
7. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.6 Reprezentarea cantitatilor prin culori

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l desenati aratand valori cantitative si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Alegeti Quantities. ArcMap selecteaza automat Graduated colors.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value si selectati campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata
pe harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Executati clic pe sageata derulanta Color ramp si selectati o rampa de culori pentru a afisa datele cu ea.
7. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
8. Alegeti Classify.
9. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
11. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.7 Crearea propriei rampe de culori pentru un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities.
4. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de sus din lista si stabiliti culoarea de inceput pentru rampa de culori.
5. Executati dublu-clic pe simbolul cel mai de jos din lista si stabiliti culoarea de sfarsit.
6. Optional, executati dublu-clic pe orice simbol din mijloc pentru a stabili culoarea sa. Aceasta va permite sa creati o
rampa multicolora.
7. Alegeti si alte simboluri din mijloc. Prin selectarea unuia sau mai multor simboluri din mijloc, culoarea acestor noi
simboluri este inclusa in noua rampa de culori. Altfel, ArcMap utilizeaza doar simbolurile cel mai de sus si cel mai
de jos din lista.
8. Executati clic-drepta pe un simbol si alegeti Ramp Colors.
9. Optional, executati clic-drepta pe sageata derulanta Color ramp si selectati Save pentru a salva noua rampa in stilul
implicit. Nu este necesar sa salvati decat acele rampe pe care doriti sa-le folositi ulterior in alt strat.
10. Alegeti OK.

2.4.8 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri progresive

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities Graduated Symbols.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata
pe harta.

48
 5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Scrieti dimensiunea minima si maxima a simbolurilor.
7. Executtai clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
8. Alegeti Classify.
9. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
10. Optional, selectati Exclusion pentru a indeparta valori nedorite din clasificare.
11. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
12. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.9 Reprezentarea cantitatilor cu simboluri proportionale

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities Proportional symbols.
4. Excutati clic pe sageata derulanta Value si alegeti campul care contine valoarea cantitativa care doriti sa fie afisata pe
harta.
5. Pentru a normaliza datele, executati clic pe sageata derulanta Normalization si alegeti un camp. ArcMap imparte
campul Value la acest camp pentru a crea o fractie.
6. Daca Value reprezinta o masuratoare de pe harta – o arie sau o distanta – executati clic pe sageata derulanta Unit si
alegeti o unitate. Altfel, sariti la pasul 9.
7. Alegeti Square sau Circles ca simbol.
8. Selectati Radius sau Area. (de exemplu, alegeti Radius daca datele voastre reprezinta distanta unui cutremur fata de
epicentru. Selectati Area daca valoarea reprezinta aria).
9. Alegeti OK.

2.4.10 Stabilirea unei metode standard de clasificare

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care arata valori cantitative pentru care doriti sa schimbati
clasificarea si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Quantities. Ar trebui sa vedeti clasificarea curenta.
4. Alegeti Classify.
5. Executati clic pe sageta derulanta Method si alegeti metoda de clasificare dorita.
6. Executati clic pe sageata derulanta Classes si alegeti in cate clase doriti sa se imparta valorile campului (fractiei).
7. Alegeti OK in caseta de dialog Classification.
8. Selectati OK in caseta de dialog Layer Properties.

2.4.11 Inserarea propriei clase de intrerupere si stabilirea unui domeniu

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Executati clic-drepta peste histograma si selectati Insert Break. Clasa de intrerupere va fi
inserata in dreptul pozitiei curente a mouse-ului.
3. Apasati si trageti de clasa de intrerupere sau scrieti o anumita valoare pentru intrerupere pentru a
stabili domeniul clasei.

2.4.12 Stergerea unei clase de intrerupere

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Selectati clasa de intrerupere pe care doriti sa o stergeti. Intreruperea selectata este evidentiata.
3. Executati clic-drepta peste histograma si alegeti Delete Break.

2.4.13 Excluderea elementelor dintr-o clasificare

1. Alegeti Classify din eticheta Symbology a casetei de dialog Layer properties.
2. Selectati Exclusion.

49
 3. Executati dublu-clic pe campul pe care il utilizati pentru a desena stratul.
4. Executati dublu-clic pe un operator.
5. Executati dublu-clic pe o valoare pe care doriti sa o excludeti. Daca nu vedeti valoarea in lista, apasati butonul
Complete List.
6. Alegeti OK pentru a executa expresia si a exclude valorile.

2.4.14 Desenarea unei harti pentru a arata atat categorii, cat si cantitati
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa aratati atribute multiple si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Symbology.
3. Selectati Multiple Attributes. ArcMap selecteaza in mod automat optiunea Quantity by category.
4. Executati clic pe sageata derulanta Value Fields si alegeti campul care contine valorile pe care doriti sa le afiseze
harta.
5. Executati clic pe sageata derulanta Color Schema si selectati o schema de colorare.
6. Alegeti Add all values.
7. Selectati Symbol Size sau Color ramp in functie de modul in care doriti sa simbolizati valorile cantitative.
8. Executati clic pe sageata derulanta Value si alegeti valoarea cantitativa pe care doriti sa o afisati pe harta. Stabiliti
alte proprietati, asa cum este descris mai sus la desenarea elementelor utilizand categorii.
9. Alegeti OK.
10. Selectati OK.

2.5 Adaugarea de texte si elemente grafice

2.5.1 Desenarea punctelor, liniilor si cercurilor

a) Adaugarea unui element grafic

1. Din bara cu instrumente Draw alegeti tipul de element pe care doriti sa-l adaugati.

Circle Freehand Line Polygon

Curve Line Rectangle

Ellipse Point

2. Mutati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare si apasati pentru a adauga un element
grafic.

b) Stergerea unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l
stergeti.
2. Apasati cheia Delete de pe tastatura.

c) Schimbarea culorii sau simbolului unui element grafic

1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pentru a
afisa proprietatile acestuia. Proprietatile difera in functie de elementul grafic selectat.
2. Pentru a schimba culoarea executati clic pe sageata derulanta Fill Color si alegeti o noua culoare.
3. Alegeti OK.

50
d) Modificarea vertexurilor unui element grafic
1. Alegeti butonul Select Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic caruia doriti sa-I
modificati vertex-urile.
2. Selectati butonul Edit Vertices de pe bara cu instrumente Draw. Daca acest buton este estompat nu puteti sa
modificati vertex-urile elementului grafic selectat.
3. Executati clic-dreapta peste linie si alegeti Add Vertex pentru a adauga un vertex sau executati clic-drepta peste un
vertex si alegeti Delete Vertex pentru a-l sterge. Apasati si trageti de vertex pentru a-l muta.

2.5.2 Adaugarea unui text

a) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii orizontale
1. Alegeti butonul Text din bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului in fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.

b) Adaugarea unui text de-a lungul unei linii curbe

1. Alegeti butonul Splined text din bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste harta pentru a adauga vertexuri de-a lungul carora va fi
modelat textul.
3. Executati dublu-clic pentru a termina linia.
4. Scrieti sirul text.

c) Adaugarea unui text cu o mentiune

1. Alegeti butonul Callout text de pe bara cu instrumente Draw.
2. Apasati indicatorul mouse-ului peste fereastra de afisare a hartii si scrieti sirul text.
3. Alegeti Callout text din nou si trageti vertexul care defineste linia conducatoare a mentiunii.

d) Schimbarea fontului, culorii sau a dimensiunii unui text

1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementele text pe care doriti sa le
modificati.
2. Selectati butonul corespunzator din bara cu instrumente Draw pentru a modifica o anumita
caracteristica a textului.

e) Modificarea textului
1. Alegeti butonul Selected Graphics de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul text pe care
doriti sa-l modificati.
2. Scrieti un nou sir text.
3. Alegeti OK.

2.5.3 Mutarea, rotirea si ordonarea elementelor grafice

a) Mutarea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe
care doriti sa-l mutati.
2. Apasati si trageti elementul grafic selectat intr-o pozitie noua.

b) Amplasarea unui element grafic intr-o anumita pozitie

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si executati dublu-clic pe elementul grafic pe care
doriti sa-l pozitionati.
2. Selectati eticheta Size and Position.
3. Scrieti o pozitie x si y.
51
 4. Alegeti OK.

c) Rotirea unui element grafic

1. Alegeti butonul Selected Graphic de pe bara cu instrumente Draw si selectati elementul grafic pe care doriti sa-l
rotiti.
2. Selectati butonul Rotate de pe bara cu instrumente Draw.
3. Pozitionati indicatorul mouse-ului peste “x”, care indica punctul de rotire si mutati-l dupa cum este necesar.
4. Apasati si trageti mouse-ul pentru a roti elementul grafic.

2.5.4 Afisarea etichetelor

Etichetarea este procesul prin care se plaseaza un sir text descriptiv in dreptul uneia sau mai multor elemente ale hartii. Daca
doriti sa etichetati doar cateva elemente puteti, pur si simplu, sa scrieti o eticheta de tip text si sa o plasati in
dreptul elementului pe care il identifica. Daca nu cunoasteti exact ce reprezinta elementul pe care doriti sa-l
etichetati, puteti sa derivati eticheta unui element dintr-un atribut al sau.
Daca doriti sa etichetati toate elementele unui strat sau din mai multe straturi, nu veti dori sa plasati manual o eticheta pentru
fiecare element. In schimb, ArcMap genereaza dinamic si plaseza etichetele pentru dumneavoastra.
Pentru a afisa etichete pentru un strat specificati atributul elementelor, atribut care va apare pe harta, si apoi activati
etichetarea.
Atunci cand doriti un control mai precis asupra plasarii etichetelor puteti converti dinamic etichetele in adnotari. Convertirea
etichetelor in adnotari va permite controlul manual al etichetarii elementelor.

a) Etichetarea unui element prin selectarea lui

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca
eticheta.
4. Alegeti OK.
5. Din bara de unelte Draw selectati butonul Label. S-ar putea sa fie nevoie sa executati clic pe
sageata derulanta pentru a alege butonul Label.
6. Selectati Place label at position clicked. Daca alegeti Automatically find best placement,
ArcMap gaseste cea mai buna amplasare pentru eticheta.
7. Alegeti Choose a style.

b) Etichetarea dinamica a tuturor elementelor dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Selectati eticheta Labels.
3. Activati Label Features.
4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati ca eticheta.
5. Alegeti OK.

c) Activarea sau dezactivarea etichetarii dinamice

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe strat si activati Label Features pentru ca etichetarea dinamica sa aiba
loc. Dezactivati Label Features pentru ca etichetarea sa nu aiba loc.

d) Etichetarea unei submultimi de elemente dintr-un strat

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa puneti etichete si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Method si alegeti Label utilizand optiunile avansate.
4. Executati clic pe sageata derulanta Label Field si selectati campul pe care doriti sa-l utilizati pentru etichetare.
5. Alegeti SQL Query.

52
 6. Selectati diversi operatori pentru a construi o expresie care identifica multimea de elemente pe care doriti sa le
etichetati.
7. Alegeti OK.
8. Selectati Label Styles si alegeti un stil pentru etichete.
9. Daca doriti sa creati submultimi suplimentare ale elementelor alegeti Add si scrieti un nou nume de clasa.
10. Repetati pasii de la 5 pana la 8 pentru a identifica submultimea elementelor suplimentare pe care doriti sa le
etichetati.
11. Alegeti OK.

2.5.5 Specificarea textului pentru etichete

a) Stabilirea unui camp atribut pentru textul eticheta
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Executati clic pe sageata derulanta Label field si alegeti campul pe care doriti sa-l utilizati ca
eticheta.
4. Alegeti OK.

b) Utilizarea mai multor campuri atribute pentru textul eticheta

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Expression.
4. Executati dublu-clic pe acele Label Fields pe care doriti sa le utilizati ca text pentru eticheta. Puteti include alte
comenzi VBScript sau Java pentru a modifica sirul text.
5. Alegeti OK.

c) Generarea textului eticheta cu un script

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Expression.
4. Activati Advanced.
5. Scrieti o expresie script VBScript sau Java.
6. Alegeti Verify pentru a fi siguri ca nu exista erori de sintaxa.
7. Selectati OK.

2.5.6 Pozitionarea si ordinea afisarii etichetelor

a) Stabilirea prioritatii de etichetare pentru un strat
1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati stratul pentru care doriti sa schimbati prioritatea de etichetare.
4. Apasati butoanele Arrows pentru a muta stratul mai sus pentru a-i acorda o prioritate mai inalta
sau in jos pentru o prioritate mai mica. Stratul aflat in partea cea mai de sus a listei va fi etichetat
primul, urmat de celalalt strat din lista, etc.
5. Alegeti OK.

b) Pozitionarea etichetelor
1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pe caare doriti sa-l etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati optiunea Label Placement.
4. Alegeti optiunea de plasare pe care o doriti. Optiunile prezentate vor diferi in functie de tipul de
elemente pe care le etichetati.
53
 5. Selectati OK.

c) Permiterea acoperirii etichetelor

1. Executati clic-dreapta pe acel cadru pentru date care contine straturile pe care le etichetati si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Labels.
3. Selectati Conflict Detection rules.
4. Stabiliti ponderea pentru etichete si pentru elemente. Un element sau o eticheta cu o pondere mai mica poate fi
acoperit de un element sau o eticheta cu pondere mai mare. Alegeti OK.

2.5.7 Adnotari legate de elemente

O adnotare legata de un element descrie un tip special de etichete ce sunt legate direct de elementul pe care il adnoteaza. De
exemplu, daca elementul este mutat, adnotarea este si ea mutata; daac elementul este sters, adnotarea este si
ea stearsa; daca se actualizeaza atributul pe care se bazeaza eticheta, textul etichetei se schimba.
Adnotarea legata de element este stocata ca o clasa de elemente adnotare intr-o geodatabase,
impreuna cu datele geografice carora le sunt asociate. Se poate crea o clasa de elemente adnotare in
ArcCatalog si se poate stabili legatura cu o clasa de elemente din geodatabase. Pe masura ce se editeaza
elemente in geodatabase, cu Editor, ele se pot adnota in acelasi timp. Alternativ, se pot crea rapid
adnotari pentru toate elementele prin convertirea etichetelor dinamice in adnotari legate de elemente.
a) Adnotarea elementelor selectate
1. Selectati elementele din stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate de elemente.
2. Executati clic-dreapta pe strat, alegeti SelectionAnnotate selected features. Trebuie sa aveti deja adnotari legate
de elemente pentru strat, altfel optiunea nu va fi disponibila.
3. Daca aveti mai mult de o clasa de elemente de adnotari afisate pentru strat, activati pe acelea carora doriti sa le
adaugati adnotarile.
4. Alegeti OK.
b) Adnotarea unui element individual
1. Adaugati la harta o clasa de elemente de adnotari care este legata de stratul pentru care doriti sa creati adnotari legate
de elemente.
2. Din bara cu instrumente Draw, alegeti DrawingActive Annotation Target si selectati numele
clasei de elemente de adnotari.
3. Alegeti butonul Label.
4. Indicati elementul pe care doriti sa-l adnotati.

2.5.8 Informatii secrete si hyperlinks

a) Afisarea de informatii secrete

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati informatii secrete si alegeti
Properties.
2. Alegeti eticheta Display.
3. Activati Show map tips.
4. Alegeti eticheta Fields.
5. Executati clic pe sageata derulanta Primary display field si selectati campul atribut pe care doriti
sa-l afisati ca informatie secreta.
6. Alegeti OK.
7. Mutati indicatorul mouseului peste un element al stratului si faceti o pauza pentru a vedea
informatia secreta.

b) Crearea unui hyperlink

54
 1. Dinn bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Identify si selectati un element.
2. In dialogul Identify results, executati clic-dreapta pe elementul pentru care doriti sa stabiliti un
hyperlink si alegeti Add Hyperlink.
3. Pentru a adauga un hyperlink la o pagina web, selectati Link to document si scrieti calea catre
documentul din sistem.

c) Utilizarea unui atribut ca hyperlink

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine un camp cu hyperlinks si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Display.
3. Activati Support hyperlinks using field. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti un camp.
4. Selectati Document sau URL.
5. Alegeti OK.
6. Din bara cu instrumente Tools, alegeti butonul Hyperlink.
7. Mutati indicatorul mouseului peste un element si selectati un element pentru a afisa hyperlink.

2.6 Asezarea in pagina si tiparirea hartilor

2.6.1 Setarea paginii in layout si a proprietatilor imprimantei

1. Executati clic-dreapta pe pagina virtuala si alegeti Page Setup. Puteti, de asemenea, sa deschideti caseta de dialog
Page Setup din meniul File sau din caseta de dialog Print.
2. Excutati clic pe sageata derulanta Name si selectati imprimanta pe care doriti sa o utilizati.
3. Executati clic pe sageata derulanta Printer Page Size si selectati dimensiunea paginii care se potriveste hartii
voastre.
4. Alegeti OK. Deoarece caseta de validare Same as printer este activata, casetele de text Width si Height ale hartii
sunt actualizate cu noua dimensiune a paginii, iar Page Orientation este stabilita corespunzator.

2.6.2 Adaptarea cadrelor pentru date

a) Redenumirea unui cadru pentru date

1. Selectati cadrul pentru date in tabla de materii.
2. Asteptati un moment si apoi executati clic din nou pe cadrul pentru date.
3. Scrieti un nume nou pentru acesta.

b) Adaugarea unei margini unui cadru pentru date

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Frame.
3. Selectati un simbol pentru margine.
4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul marginii. Puteti alege unul din simbolurile pentru margini si
selectati OK sau puteti sa va concepeti propriul simbol de linie.

c) Adaugarea unui fundal

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe cadrul pentru date si alegeti Properties.
2. Alegeti eticheta Frame.
3. Selectati un simbol pentru fundal.
4. Optional, alegeti Style pentru a modifica simbolul pentru fundal.
5. Optional, daca doriti sa va concepeti propriul fundal, selectati Properties.
6. Optional, alegeti o culoare de umplere.
7. Selectati OK.

2.6.3 Utilizarea riglei, a elementelor de ghidare si a gridurilor

a) Activarea sau dezactivarea riglei
55
 1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti RulersRulers. Rigla este in mod implicit activa.

b) Stabilirea unitatilor si diviziunilor pentru rigla

1. Executati clic-dreapta pe rigla.
2. Alegeti Options.
3. Excutati clic pe sageata derulanta Units si alegeti o unitate de masura.
4. Executati clic pe sageata derulanta Smallest Division si alegeti dimensiunea celei mai mici diviziuni.
5. Selectati OK.

c) Activarea sau dezactivarea elementelor de ghidare

1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GuidesGuides.

d) Adaugarea unui element de ghidare

1. Excutati clic pe rigla in locul unde doriti sa fie un element de ghidare.

e) Mutarea unui element de ghidare

1. Selectati un element de ghidare aflat pe rigla.
2. Trageti de elementul de ghidare pana la o noua pozitie de pe rigla. Ghidul apare cu o linie punctata pana cand
eliberati butonul mouse-ului.

f) Activarea sau dezactivarea gridului

1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GridGrid.
g) Activarea saltului la retea
1. Executati clic-dreapta pe pagina.
2. Alegeti GridSnap to Grid.

h) Schimbarea dimensiunii gridului

1. Alegeti ToolsOptions.
2. Selectati eticheta Layout View din caseta de dialog Options. Caseta de dialog Options va apare.
3. Excuttai clic pe sageata derulanta Horizontal Spacing si selectati numarul de unitati pentru a specifica spatierea
orizontala a gridului.
4. Executati clic pe sageata derulanta Vertical Spacing si alegeti un numar de unitati pentru a specifica spatierea
verticala a gridului.
5. Alegeti OK.

2.6.4 Adaugarea cadrelor pentru date

a) Adaugarea unui nou cadru pentru date la o harta
1. Alegeti Insert Data Frame. Puteti adauga orice date la noul cadru pentru date.

b) Duplicarea unui cadru pentru date

1. Selectati cadrul pentru date.
2. Alegeti Edit Copy.
3. Selectati Edit Paste.
4. Executati clic pe copie, care se afla peste cadrul initial, si mutati-l intr-un alt loc pe pagina.

c) Utilizarea unui cadru pentru date pentru a arata amplasarea altuia

1. Executati clic pe cadrul Privire generala pentru a-l selecta.
2. Executati clic-dreapta pe cadrul Privire generala pentru date si alegeti Properties.
3. Alegeti eticheta Extent Rectangles.
56
 4. In lista ‘Other data frames’, selectati cadrul detaliu pentru date si alegeti butonul sageata Spre dreapta pentru a-l
trimite in dreptungiul ‘Show extent rectangle for these data frames.’
5. Selectati Border pentru a alege o margine pentru dreptunghiul intindere.
6. Alegeti o margine.
7. Selectati OK in caseta de dialog Border Selector.
8. Alegeti OK in caseta de dialog Data Frame Properties.

2.6.5 Adaugarea elementelor unei harti

a) Adaugarea unei sageti nord

1. Alegeti InsertNorth arrow.
2. Selectati o sageata nord.
3. Alegeti OK.
4. Apasati si mutati sageata nord in locul dorit pe harta.
5. Optional, redimensionati sageata nord apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie.

b) Adaugarea unei scari a hartii.

1. Alegeti InsertScale bar.
2. Selectati o scara grafica.
3. Optional, alegeti Properties pentru a modifica proprietatile scarii grafice.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti scara grafica in locul dorit pe harta.
6. Optional, redimensionati textul de pe scara grafica apasand pe ea si tragand de un marcaj de selectie. Scara grafica va
ramane cu aceeasi lungime.

c) Adaugarea unei scari de tip text.

1. Alegeti InsertScale text.
2. Selectati o mostra care reprezinta un stil de scara de tip text pentru a o adauga la harta.
3. Optional, alegeti Properties pentru a adapta scara de tip text.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti scara de tip text pentru a o pozitiona pe harta.
6. Optional, redimensionati scara de tip text apasand si tragand de un marcaj de selectie.

d) Adaugarea unei legende.

1. Alegeti Insert Legend.
2. Apasati si trageti legenda intr-un loc pe harta.
3. Optional, redimensionati legenda apasand si tragand de un marcaj de selectie.

e) Adaugarea unui titlu.

1. Alegeti InsertTitle.
2. Scrieti un titlu pentru harta.
3. Apasati si trageti titlul intr-un loc pe harta.
4. Optional, modificati modul in care se afiseaza titlul.

f) Adaugarea unui element grafic.

1. Executati clic pe sageata derulanta Graphics din bara cu instrumente Draw.
2. Alegeti butonul New rectangle.
3. Apasati pe harta si delimitati un dreptunghi unde doriti sa fie amplasat elementul grafic. Dreptunghiul va apare pe
harta.

g) Adaugarea unei imagini

1. Alegeti InsertPicture.
2. Navigati spre directorul care contine imaginea.
3. Optional, selectati tipul de imagine pe care doriti sa o adaugati.
57
 4. Selectati imaginea pe care doriti sa o adaugati.
5. Alegeti Open.
6. Apasati si trageti imaginea in pozitia dorita pe harta.
7. Optional, redimensionati imaginea apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

h) Adaugarea unui raport

1. Creati un raport si vizualizati-l in Report Viewer.
2. Alegeti Add.
3. Selectati All pentru a adauga toate paginile la raport. Fiecare pagina a raportului va fi adaugata la harta ca un element
grafic separat.
4. Alegeti OK.
5. Apasati si trageti paginile raportului in pozitia dorita pe harta.
6. Optional, redimensionati paginile apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

i) Adaugarea unui grafic

1. Creati un grafic si vizualizati-l in Graph Viewer.
2. Alegeti Close in caseta de dialog Graph Properties.
3. Executati clic-dreapta in Graph Viewer si alegeti Add to Map. Graficul este adaugat la harta ca un element grafic.
4. Apasati si trageti graficul in pozitia dorita pe harta.
5. Optional, redimensionati graficul apasand pe un marcaj de selectie si tragand de el.

2.6.6 Tiparirea unei harti

1. Alegeti FilePrint Preview.
2. Examinati harta in modul de previzualizare. Daca arata bine alegeti Print.
3. Verificati ca tipariti catre imprimanta corecta si cu motorul de tiparire corect.
4. Optional, selectati butonul Setup pentru a afisa caseta de dialog Page setup si alegeti alt motor
de tiparire. Alegeti OK.
5. Selectati OK.

58
Capitolul 3. Interogarea datelor
Coloane sau campuri
3.1 Lucrul cu tabele
3.1.1 Fereastra tabel

Randuri

sau

inregistrari

Apasati pentru a gasi si inlocui

Muta pe prima
inregistrari, selectati inregistrari dupa
inregistrare
Inregistrarea anterioara Muta pe ultima inregistrare valorile atributelor, schimbati
Inregistrarea curenta Urmatoarea inregistrare
culoarea de selectie si deschideti
Nr de inregistrari * indica faptul ca numarul total
tabele relationate.
de inregistrari nu a fost determinat inca.

3.1.2 Deschiderea si inchiderea tabelelor

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul pentru care doriti sa afisati tabelul.
2. Alegeti Open attribute table. Se deschide tabela de atribute a stratului. Pentru a inchide tabelul
executati clic pe butonul Close (x) din coltul din dreapta sus al ferestrei tabelului.

3.1.3 Adaugarea unui tabel la o harta.

1. Alegeti eticheta Source din tabla de materii
2. Alegeti butonul Add data, navigati pana la tabelul pe care doriti sa-l adaugati si selectati-l.
3. Selectati Add.
4. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe tabel si alegeti Open pentru a-l afisa.

3.1.4 Cautarea valorilor in tabel

1. Executati clic pe capul coloanei care contine textul pe care doriti sa-l cautati.
2. Alegeti Options.
3. Selectati Find & Replace.
4. Scrieti textul pe care doriti sa-l gasiti in caseta de text Find.
5. Executati clic pe sageata derulanta Text mach si selectati tipul de cautare pe care il doriti.
6. Alegeti Find next. Prima inregistrare gasita si care contine textul este selectata.
7. Daca doriti sa gasiti alta inregistrare care contine acelasi text alegeti din nou Find next.

3.1.5 Selectarea inregistrarilor

a) Realizarea de selectii dupa atribute
1. Alegeti Options in tabelul pe care doriti sa-l interogati si selectati Select by attribute.
2. Executati dublu-clic pe campul din care doriti sa realizati selectia.
59
 3. Executati clic pe operatorul logic pe care doriti sa-l utilizati.
4. Alegeti din lista de valori Unique values o valoare.
5. Selectati Verify pentru a verifica expresia.
6. Alegeti OK. Selectia va fi evidentiata in tabel.

b) Selectarea interactiva a inregistrarilor

1. Deschideti tabelul de atibute pentru un strat de pe harta.
2. Excutati clic pe prima inregistrare pe care doriti sa o selectati.
3. Tineti apasat pe cheia CTRL in timp ce executati clic si pe alte inregistrari.

3.1.6 Unirea datelor pe baza pozitiei

a) Unirea datelor din multimit diferite de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul pe care doriti sa-l uniti si alegeti Join.
2. Alegeti Location.
3. Executati clic pe sageata derulanta si selectati multimea de date cu care doriti sa uniti datele selectate.
4. Alegeti optiunea Join data only from nearest point only.
5. Scrieti sau navigati catre numele multimii de date care se creeaza ca rezultat al unirii.
6. Selectati OK.

b) Unirea unor date tabelare agregate la alta multime de date

1. Executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.
2. Selectati stratul ale carui valori doriti sa le agregati si sa le uniti la multimea de date sursa.
3. Alegeti Aggregate data from closest points.
4. Activati Sums.
5. Scrieti un nume pentru multimea de iesire.
6. Alegeti OK.

3.1.7 Unirea datelor pe baza unui atribut sau nume

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care doriti sa fie multimea sursa de date si alegeti Join.
2. Excutati clic pe sageata derulanta si selectati stratul pe care doriti sa-l uniti cu multimea sursa de
date.
3. Alegeti Name or attribute.
4. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti numele campurilor comune ambelor surse si
multimii tinta de date.
5. Scrieti numele multimii de date pe care o veti crea ca rezultat al acestei uniri.
6. Alegeti OK.

3.1.8 Editarea tabelelor

a) Adaugarea inregistrarilor
1. Alegeti meniul EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
3. Alegeti butonul Move to the end al tabelului.

b) Stergerea inregistrarilor
1. Se deschide tabelul pe care doriti sa-l editati.
2. Executati clic-dreapta peste inregistrarea pe care doriti sa o stergeti.
3. Executati clic pe cheia Delete.

c) Adaugarea de valori
1. Alegeti EditorStart Editing.
2. Deschideti tabelul pe care doriti sa-l editati.
60
 3. Executati pe celula in care doriti sa adaugati o valoare.
4. Scrieti nou valoare si apasati Enter. Tabelul este actualizat.

d) Copierea inregistrarilor
1. Executati clic pe celula care contine valoarea pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe celula si selectati Copy.
3. Executati clic pe celula in care doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea va fi introdusa in celula respectiva.

e) Realizarea de calcule simple

1. Navigati catre inregistrarea pe care doriti sa o actualizati.
2. Executati clic pe capul campului pentru care doriti sa realizati calculul.
3. Executati clic pe bara de selectie din dreptul inregistrarii in care doriti sa realizati calculul.
4. Executati clic-dreapta pe numele campului si alegeti Calculate Values.
5. Alegeti un alt camp din tabel daca vreti sa calculati inregistrarea ca fiind egala cu valoarea dintr-un alt camp.
6. Selectati tipul de calcul pe care doriti sa-l realizati.
7. Alegeti o functie predefinita.
8. Scrieti o valoare pentru a completa expresia.
9. Alegeti OK.

3.2 Rapoarte si grafice

3.2.1 Crearea unui grafic

1. Alegeti meniul ToolsMake Graph.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul pentru care doriti sa
realizati un grafic.
3. Activati Use Selected Set daca doriti graficul doar pentru elementele selectate ale stratului.
4. Alegeti Change Type.
5. Selectati un tip de grafic.
6. Alegeti OK.
7. Activati campurile atribute care doriti sa apara in grafic de-a lungul axelor x, y sau z.
8. Activati Label x axis with. Executati clic pe sageata derulanta si alegeti valoarea campului pe
care o utilizati pentru etichetare.
9. Selectati Create.
10. Executati clic-dreapta peste fereastra Graph Viewer si alegeti Add to Map.

3.2.2 Crearea unui raport

1. Alegeti ToolsMake Report.
2. In eticheta Fields, executati clic pe sageata derulanta Layer/Table si alegeti stratul sau tabelul
care doriti sa reprezinte baza raportului.
3. In lista Available Fields executati dublu-clic pe campurile care doriti sa fie incluse in raport.
4. Activati Use selectde set daca doriti sa creati raportul doar pe baza elementelor selectate.
5. Executati clic pe butoanele sageata pentru a ordona campurile raportului.
6. Alegeti eticheta Sorting.
7. Selectatati un camp pentru a sorta dupa acea coloana.
8. Alegeti eticheta Display.
9. Sub Settings, selectati Elements.
10. Activati Title pentru a adauga un titlu la raport.
61
 11. Localizati proprietatea Text si scrieti un titlu pentru raport.
12. Alegti proprietatea Font si stabiliti fontul si dimensiunea titlului.
13. Selectati Show settings pentru a previzualiza raportul.
14. Alegeti Generate Report.
15. In partea superioara a Report viewer selectati Add pentru a adauga raportul la layout-ul hartii.
16. Alegeti OK. Raportul este adaugat la layout ca un element grafic. Fiecare pagina a raportului este
adaugata ca un element grafic separat in layout.

3.3 Interogarea hartilor

3.3.1 Selectarea elementelor

a) Selectarea individuala a elementelor
1. In meniul Selection, alegeti Set selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente.
2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.
3. Selectati instrumentul Select features.
4. Excutati clic pe elementul pe care doriti sa-l selectati.
5. Pentru a selecta si alte elemente, tineti apasata cheia Shift in timp ce excutati clic pe alte elemente. Pentru a indeparta
un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current selection.
Executati clic pe un element selectat si el va fi deselectat.

b) Selectarea elementelor cuprinse intr-un dreptunghi

1. In meniul SelectionSet selectable layers si apoi indicati acele straturi din care doriti sa selectati elemente.
2. Alegeti SelectionInteractive selection methodCreate new selection.
3. Selectati SelectionOptions.
4. Specificati modul in care doriti sa fie selectate elementele in raport cu dreptunghiul pe care il desenati.
5. Alegeti butonul Select features.
6. Apasati si desenati un dreptunghi in jurul elementelor dorite.
7. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia SHIFT in timp ce desenati un alt dreptunghi. Pentru a
indeparta un element din selectie, alegeti meniul SelectionInteractive selection methodRemove from current
selection. Desenati un dreptunghi in jurul elementelor pe care dorit sa le deselectati.

c) Selectarea individuala a unui element in tabel

1. Executati clic-dreapta pe un strat din tabla de materii si apoi alegeti Open attribute table.
2. Selectati un element din tabel apasand in stanga inregistrarii.
3. Pentru a selecta elemente suplimentare, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe elementele respective. Pentru a
deselecta un element, tineti apasata cheia CTRL si executati clic pe acel element.

d) Afisarea inregistrarilor atribute

1. In tabla de materii, executati clic-dreapta pe stratul care contine elementele selectate.
2. Alegeti SelectionOpen table for selected features. Inregistrarile elementelor selectate vor fi afisate.

3.3.2 Gasirea unui element prin cautarea unui atribut

1. Alegeti instrumentul Find.
2. Scrieti un atribut sau o parte a sa in raport cu care doriti sa realizati cautarea. Nu il scrieti intre apostrof si nu
includeti caractere de inlocuire.
3. Specificati straturile in ale caror tabele doriti sa cautati.
4. Activati caseta de text pentru a gasi elemente care contin sirul pe care il cautati sau pentru a realiza o cautare
indiferent daca textul este scris cu majuscule sau nu. Lasati dezactivata pentru a gasi acele elemente care au exact
sirul cautat.
5. Specificati campurile in care doriti sa realizati cautarea.
6. Alegeti Find.

62
 7. Daca ArcMap gaseste unul sau mai multe elemente, selectati unul din lista. Executati clic-dreapta pentru a pune in
evidenta elementul, zoom, stabili o referinta spatiala sau pentru a selecta sau deselecta elementul. Puteti selecta mai
mult de un element din lista, zoom sau sa afisati atributele lor.

3.3.3 Gasirea elementelor prin cautarea unei expresii SQL

1. Alegeti SelectionSelect by attribute.
2. Executati clic pe sageata derulanta Layer si alegeti stratul care contine elementele pe care doriti
sa le selectati.
3. Executati dublu-clic pe un camp pentru a adauga numele sau in caseta de text a expresiei.
4. Executati clic pe un operator pentru a-l adauga in caseta de text a expresiei.
5. Daca aveti un numar mare de valori, alegeti butonul Complete list pentru a obtine o lista cu toate
valorile campului respectiv.
6. Pentru a vedea daca sintaxa este corecta sau daca criteriul pe care l-ati introdus va selecta vreun
element, selectati butonul Verify.
7. Executati clic pe sageata derulanta Select procedure si alegeti o precedura de selectie.
8. Alegeti OK. Bara de stare din partea de jos a ferestrei lui ArcMap arata cate elemente sunt
selectate.

Capitolul 4. Editarea datelor

4.1 Elemente de baza

4.1.1 Prezentare generala a procesului de editare

1. Se lanseaza ArcMap.
2. Se creeaza o harta noua sau se deschide una existenta.
3. Se adauga datele pe care doriti sa le editati la harta.
4. Se adauga bara cu instrumente Editor la ArcMap.
5. Se alege Start Editing din meniul Editor.
6. Se creeaza sau se modifica elemente si/sau atribute.
7. Se alege Stop Editing din meniul Editor si alegeti Yes atunci cand sunteti intrebati daca doriti sa salvati modificarile.

4.1.2 Bara de unelte Editor

Instrumentul Edit: permite Lista derulanta Target Layer:
utilizatorului sa selecteze Paleta cu instrumente: utilizati aceste stabileste stratul caruia ii apartin
elemente si sa le modifice instrumente pentru a crea o schita noile elemente

Butonul Attributes: deschide caseta

de dialog pentru atribute. Sunt
afisate atributele elementelor
selectate

Comenzile Lista derulanta Current Task:

sesiunii de Sarcinile din aceasta lista lucreaza
editare cu o schita

63
4.1.3 Ce este o schita
O schita (sketch) este un shape pe care il desenati si care realizeaza diverse sarcini in Editor, cum ar fi adaugarea de noi
elemente, modificarea elementelor si refacerea formei elementului.
Sarcinile sunt listate in lista derulanta Current task. Trebuie creata o schita pentru a indeplini o
sarcina.

4.1.4 Cum se creeaza noi elemente

Se pot crea trei tipuri principale de elemente cu bara de instrumente Editor: puncte, linii si poligoane.
Pentru a crea o linie sau un poligon se creeaza intai o schita. Forma unei schite este compusa din toate
vertex-urile si segmentele elementului. Vertex-urile sunt punctele in care schita isi schimba directia, cum
ar fi colturi, iar segmentele sunt liniile care unesc vertex-urile.
Stratul tinta determina carui strat ii va apartine noul element care se creeaza. Lista derulanta Target
Layer contine numele tuturor straturilor din multimea de date cu care lucrati. De asemenea, daca un strat
are subtipuri acestea apar si ele in aceasta lista. Intotdeaunaa cand creati un element nou trebuie stabilit
stratul tinta.

4.1.5 Modificarea unui element

Pentru fiecare element de pe harta exista o forma alternativa, o schita. In acelasi fel in care trebuie sa creati o schita pentru a
crea un element, pentru a modifica un element trebuie modificata schita sa.
Pentru un element de tip linie sau poligon putem adauga noi vertexuri, putem sterge sau muta unul
sau mai multe vertexuri.

4.1.6 Editarea atributelor

Atributele pot fi create sau modificate in caseta de dialog Attributes. Dupa ce ati selectat elementele ale caror atribute doriti sa
le editati, alegeti butonul Attributes pentru a vedea aceasta caseta de dialog.

4.1.7 Adaugarea barei cu instrumente Editor

1. Lansati ArcMap.
2. Alegeti butonul Editor Toolbar de pe bara cu instrumente Standard a lui ArcMap.
3. Executati clic pe bara titlu a barei cu instrumente si trageti-o in partea superioara a ferestrei
aplicatiei ArcMap.

4.1.8 Lansarea si oprirea sesiunii de editare

1. Lansati ArcMap si apoi adaugati bara cu instrumente Editor.
2. Alegeti EditorStart Editing. Bara cu instrumente Editor va fi acum activa.
3. Pentru a incheia o sesiune de editare, alegeti EditorStop editing.

4.1.9 Selectarea elementelor

a) Selectarea unui element utilizand instrumentul Edit
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Mutati indicatorul peste un element si executati clic pe el. Elementul selectat va fi evidentiat.

b) Selectarea elementelor utilizand o linie

64
 1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using a line.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si selectati instrumentul Sketch sau oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti o linie care sa intersecteze elementele pe care doriti sa le selectati. Elementele pe care linia le intersecteaza
sunt acum selectate.

c) Selectarea elementelor utilizand un poligon

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskSelect features using an area.
2. Executati clic pe sageata paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch sau pe oricare din celelalte unelte de
constructie din paleta cu instrumente.
3. Construiti un poligon care sa intersecteze elementele pe care dorit sa le selectati. Elementele care se intersecteaza cu
poligonul vor fi acum selectate.

4.1.10 Mutarea elementelor

a) Mutarea unui element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.
3. Apasati si trageti elementul sau elementele in pozitia dorita.

b) Mutarea unui element relativ la amplasarea sa curenta.

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le mutati.
3. Alegeti EditorMove.
4. Scrieti coordonatele dorite si apasati ENTER. Elementul este mutat corespunzator coordonatelor specificate.

c) Rotirea unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le rotiti.
3. Alegeti instrumentul Rotate.
4. Apasati oriunde pe harta si trageti indicatorul pentru a roti elementul in pozitia dorita.

4.1.11 Stergerea elementelor

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le stergeti.
3. Alegeti butonul Delete care se afla pe bara Standard a lui ArcMap. Elementele selectate vor fi sterse.

4.1.12 Copierea elementelor

1. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa realizati copierea.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le copiati.
4. Alegeti butonul Copy care se afla pe bara Standard a lui ArcMap.
5. Selectati butonul Paste de pe bara Standard a lui ArcMap. Elementul este copiat deasupra
elementului initial.

4.2 Crearea de noi elemente

4.2.1 Crearea unui punct sau vertex prin digitizare

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCreate new feature.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si alegeti un strat de puncte.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch.
4. Apasati pe harta pentru a crea un punct. Punctul sau vertexul este creat pe harta si evidentiat ca fiind selectat.

65
 4.2.2 Crearea unui punct sau vertex utilizand sistemul de coordonate al hartii (Absolute X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
2. Executtai clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Absolute X,Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex sau un punct este creat la coordonatele specificate.

4.2.3 Crearea unui vertex relativ la ultima amplasare a unui vertex (Delta X, Y)
1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si alegeti Sketch dupa ce ati creat cel putin un vertex.
2. Executati clic-dreapta in afara vertexului sau schitei si alegeti Delta X, Y.
3. Scrieti coordonatele si apasati ENTER. Un vertex este creat la coordonaatele specificate.

4.2.4 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Distance-Distance

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Distance-Distance.
2. Apasati prima data pentru a stabili centrul primului cerc si apasati litera D de pe tastatura.
3. Scrieti lungimea razei primului cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza
specificata.
4. Apasati prima data pentru a stabili centrul celui de al doilea cerc si apasati litera D de pe tastatura.
5. Scrieti lungimea razei celui de al doilea cerc si apasati ENTER. Este creat un cerc care are raza
specificata. Cele doua pozitii unde se intersecteaza cele doua cercuri sunt evidentiate atunci cand
mutati cursorul peste ele.
6. Pozitionati indicatorul peste una din pozitii si apasati. Un vertex sau un punct este adaugat la
harta.

4.2.5 Crearea unui punct sau vertex utilizand instrumentul Intersection

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Intersection. Indicatorul isi
va modifica forma.
2. Pozitionati indicatorul peste primul segment si executati clic.
3. Pozitionati indicatorul peste al doilea segment si executati clic. Un vertex sau punct este adaugat
la intersectia celor doua segmente.

4.2.6 Crearea unui element multipunct

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat multipunct.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Apasati pe harta pentru a crea parti ale elementului multipunct.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului multipunct, executati clic-dreapta oriunde
pe harta si aelegeti Finish Sketch. Daca veti apasa pe o parte a elementului multipunct pentru a-l
selecta, toate punctele vor fi selectate pentru ca ele apartin aceluiasi element multipunct.

4.2.7 Crearea unei linii sau poligon prin digitizare

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip linie sau poligon.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Executati clic pe harta pentru a digitiza vertexurile elementului.
5. Cand ati terminat de creat ultimul punct al elementului, executati clic-dreapta oriunde pe harta si
alegeti Finish Sketch. Linia sau poligonul va fi creat pe harta.

66
4.2.8 Crearea unei linii sau poligon format din mai multe parti
1. Creati un element linie sau poligon.
2. Atunci cand ati terminat de creat prima parte a elementului, executati clic-dreapta oriunde pe
harta si alegeti Finish Part.
3. Cand ati terminat ultima parte a elementului, executati clic-drepta oriunde pe harta si alegeti
Finish Sketch. Daca veti selecta o parte a elementului, toate partile sunt selectate automat pentru
ca ele toate apartin aceluiasi element cu mai multe parti.

4.2.9 Crearea unui segment utilizand un unghi si o lungime

1. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti instrumentul Sketch dupa ce ati creat cel putin
un vertex.
2. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Angle.
3. Scrieti unghiul si apasati ENTER. Segmentul va fi constrans la unghiul specificat.
4. Executati clic oriunde pe harta si alegeti Length.
5. Scrieti lungimea si apasati ENTER. Se creeaza un vertex astfel incat segmentul sa aiba un unghi si o lungime dorita.

4.2.10 Construirea unui poligon cu unghiuri drepte

1. Executati clic pe lista derulanta Current TaskCreate New Feature.
2. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si alegeti un strat de tip poligon.
3. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si alegeti Sketch.
4. Digitizati cel putin doua segmente.
5. Executati clic-dreapta undeva in afara schitei si alegeti Square and Finish. Unghiurile de la primul vertex si de la
ultimul vertex sunt de 90o. Un nou vertex este adaugat si poligonul este terminat acolo unde segmentele rezultante se
intersecteaza.

4.3 Utilizarea mediului de snapping

4.3.1 Stabilirea tolerantei de captare

1. Alegeti Editor Options.
2. Alegeti eticheta General.
3. Executati clic pe sageata derulanta Snapping tolerance si selectatai tipul unitatii de masurare pe care doriti sa-l
alegeti pentru toleranta de captare – pixeli sau unitatile hartii.
4. Scrieti numarul dorit de unitati de masurare in caseta de text Snapping tolerance.
5. Alegeti OK.

4.3.2 Stabilirea proprietatilor de captare

1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.
2. Activati acele proprietati de captare pe care le doriti. Proprietatile de captare devin efective de indata ce ele sunt
activate sau nu.

4.3.3 Stabilirea prioritatii de scaptare

1. Alegeti Editor Snapping. Va apare fereastra Snapping Environment.
2. Apasati si trageti de numele straturilor pentru a le aranja in ordinea in care doriti sa aiba loc captarea (Captarea va
avea loc in primul strat din lista si apoi in fiecare strat consecutiv din josul listei). Prioritatile de captare pe care le
stabiliti vor deveni efective imediat.

4.4 Crearea de elemente din alte elemente

4.4.1 Copierea unei linii la un anumit interval

67
 1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o copiati.
3. Executati clic pe sageata derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti ca linia sa se gaseasca.
4. Alegeti EditorCopy Parallel.
5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) fata de elementul original unde doriti sa copiati linia si apasati ENTER. O copie
paralela a liniei este creata la distanta specificata.

4.4.2 Crearea unui buffer in jurul unui element

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementul sau elementele in jurul carora doriti sa creati buffer-ul.
3. Executtai clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul cu acel tip de elemente pe care doriti sa le aiba
bufferul.
4. Alegeti EditorBuffer.
5. Scrieti distanta (in unitatile hartii) de la element in jurul caruia doriti sa creati bufferul si apasati ENTER. Va fi creat
un buffer la distanta specificata.

4.4.3 Unirea mai multor elemente din acelasi strat intr-un singur element
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le uniti. (Elementele trebuie sa fie din acelasi strat, fie strat de tip linie, fie de tip
poligon.)
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorMerge. Elementele selectate sunt unite intr-unul singur.

4.4.4 Combinarea elementelor din straturi diferite intr-un singur element

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele pe care doriti sa le combinati intr-unul singur. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi ele
trebuie sa fie din straturi de acelasi tip – linie sau poligon).
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element.
4. Alegeti EditorUnion. Elementele selectate sunt combinate intr-unul singur.

4.4.5 Crearea unui element din elemente care au zone comune

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele din a caror intersectie doriti sa creati noul element. (Elementele pot fi din straturi diferite, desi
straturile trebuie sa fie de acelasi tip – linie sau poligon).
3. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati stratul in care doriti sa puneti noul element. (Stratul trebuie
sa fie de acelasi tip ca si elementele selectate – linie sau poligon).
4. Alegeti EditorIntersect. Este creat un nou element care rezulta din zona comuna tuturor elementelor selectate.

4.5 Modificarea elementelor existente

4.5.1 Scindarea unei linii in doua parti la o distanta data sau pe baza unui procent
1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati linia pe care doriti sa o scindati.
3. Alegeti EditorSplit.
4. Selectati prima optiune Split pentru a imparti elementul la o anumita distanta. Selectati a doua optiune pentru a
imparti elementul la un anumit procent din intreg.
5. Scrieti o distanta sau un procent, dupa cum doriti.
6. Selectati Forward daca doriti ca impartirea elementului sa inceapa de la primul vertex. Selectati Reverse daca doriti
sa impartitit elementul incepand de la ultimul vertex..
7. Alegeti OK. Linia este impartita in doua elemente in functie de parametrii pe care i-ati specificat.

4.5.2 Scindarea in doua a unui poligon

68
 1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati poligonul pe care doriti sa il impartiti in doua.
3. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskCut Polygon Features.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Construiti o schita de tip linie sau poligon care taie poligonul initial.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Poligonul este impartit in doua elemente.

4.5.3 Extinderea unei linii

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskExtend/Trim Features.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul sau elementele pe care doriti sa le extindeti.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Construiti o linie pana la care sa extindeti linia sau liniile selectate.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch.

4.5.4 Refacerea unei linii sau a unui poligon

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit.
3. Selectati elementul pe care doriti sa-l modificati.
4. Executtai clic pe sageata derulanta a paletei de instrumente si selectati Sketch.
5. Creati o linie care sa corespunda cu modul in care doriti sa arate elementul dupa modificare.
6. Executati clic-dreapta oriunde pe harta si alegeti Finish Sketch. Forma elementului va fi modificata.

4.5.5 Adaugarea unui vertex la o schita

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i adaugati un vertex.
3. Mutati indicatorul in locul in care doriti sa adaugati vertexul si executati clic-dreapta.
4. Alegeti Insert Vertex. Un vertex este adaugat schitei.
5. Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch.

4.5.6 Stergerea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit.
Selectati linia sau poligonul din care doriti sa stergeti un vertex.
Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l stergeti pana cand indicatorul se schimba.
Executati clic-dreapta si alegeti Delete Vertex. Vertexul este sters din schita.
Cand ati terminat de modificat linia, executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat.

4.5.7 Mutarea unui vertex al unei schite

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati linia sau poligonul caruia doriti sa-i mutati un vertex.
3. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.
4. Apasati si trageti de vertex in noua pozitie.
5. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este modificat

4.5.8 Deformarea proportionala a geometriei unui element

1. Executati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Edit si selectati elementul pe care dorit sa-l deformati.
3. Selectati EditorOptions.
4. Alegeti eticheta General.
5. Activati caseta de validare pentru a deforma elementul proprtional. Dezactivati caseta de validare daca doriti sa
modificati elementul fara a mentine o geometrie proportionala.
6. Alegeti OK.
7. Pozitionati indicatorul peste vertexul pe care doriti sa-l mutati pana cand indicatorul se schimba.
8. Trageti de vertex in noua pozitie dorita.
9. Executati clic-dreapta pe orice parte a schitei si alegeti Finish Sketch. Elementul este deformat proportional.

69
4.6 Modificarea elementelor topologice

Inainte de a edita date care au asocieri topologice, acestea trebuie sa fie integrate topologic astfel incat toate elementele care
au parti care ar trebui sa fie comune sa fie intr-adevar comune.
Cand incepeti sa editati datele topologice cu instrumentele topologice din Editor, Editorul integreaza automat datele, daca
ele nu sunt deja integrate. Aceasta presupune verificarea tuturor claselor de elemente din multimea de date si el face ca orice
frontiere si vertexuri care se afla la o distanta mai mica decat un domeniu al distantei sa coincida. Acest domeniu al distantei se
numeste toleranta cluster. Toleranta cluster determina domeniul in cadrul caruia elementele devin identice. Cand editati date cu
instrumentele topologice ale Editor, acesta intotdeauna integreaza datele folosind cea mai mica valoare posibila pentru
toleranta cluster.
Puteti, de asemenea, sa integrati manual shapefiles si multimile de elemente ale unei geodatabase utilizand comanda
Integrate. Puteti sa integrati datele in acest fel daca doriti sa specificati o toleranta cluster care este diferita de cea pe care
Editorul o utilizeaza atunci cand integreaza automat datele.

4.6.1 Integrarea datelor

1. Adaugati acel shapefile sau acea multime de date pe care doriti sa o integrati in harta.
2. Alegeti meniul EditorStart Editing.
3. Selectati EditorOptions.
4. Alegeti eticheta Topology.
5. Dezactivati caseta de validare doar daca doriti sa integrati intreaga multime de date. Lasati-o activata daca doriti sa
integrati elementele din intinderea curenta a hartii.
6. Scrieti domeniul distantei (in unitati ale hartii) in cadrul cruia doriti ca elementele sa coincida.
7. Alegeti OK.
8. Selectati EditorIntegrate. Datele sunt integrate.

4.6.2 Mutarea unui vertex comun

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.
2. Selectati vertexul comun pe care doriti sa-l mutati. Vertexul selectat este evidentiat.
3. Trageti de vertex in noua pozitie dorita. Amplasarea vertexului este actualizata impreuna cu toate vertexurile care
coincid cu el sau cu toate frontierele din multimea de date ca si toate vertexurile sau frontierele conectate.

4.6.3 Mutarea unei frontiere comune

1. Alegeti instrumentul Shared Edit.
2. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o mutati. Frontiera selectata este evidentiata.
3. Trageti de frontiera pe o noua pozitie. Amplasarea frontierei este actualizata impreuna cu toate vertexurile identice
sau frontierele din multimea de date ca si impreuna cu orice vertexuri sau frontiere conectate.

4.6.4 Refacerea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskReshape Feature.
2. Alegeti instrumentul Shared Edit.
3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o refaceti.
4. Executati clic pe sageata derulanta a paletei cu instrumente si selectati Sketch.
5. Creati o linie corespunzator modului in care doriti sa fie elementul refacut.
6. Executati dublu-clic pe ultimul vertex pentru a termina schita. Frontiera si toate vertexurile identice ca si vertexurile
sau frontierele care se conecteaza sunt refacute.

4.6.5 Modificarea unei frontiere comune

1. Excutati clic pe sageata derulanta Current TaskModify Feature.
2. Alegeti instrumentul Shared Edit.
3. Selectati frontiera comuna pe care doriti sa o modificati. Schita frontierei va apare.
4. Modificati schita dupa cum doriti.
5. Executati clic-dreapta oriunde pe frontiera si alegeti Finish Sketch.

70
 4.6.6 Crearea unui poligon nou care are parti comune cu alte poligoane
1. Executati clic pe sageata derulanta Current Task Auto Complete Polygon.
2. Executati clic pe lista derulanta Target Layer si selectati un strat de tip poligon.
3. Alegeti instrumentul Sketch.
4. Creati o schita care incepe si se opreste pe oricare din frontierele unui poligon existent pentru a inchide noul poligon
pe care il creati. Puteti sa treceti peste frontierele existente atunci cand creati linia; capetele vor fi taiate automat.
5. Executati dublu-clic pentru a termina schita.

4.7 Modificarea atributelor

4.7.1 Vizualizarea atributelor

1. Alegeti instrumentul Edit.
2. Selectati elementele ale caror atribute doriti sale vedeti.
3. Alegeti butonul Attributes.
4. Selectati numele stratului care contine elementele ale caror atribute doriti sa le vedeti. Proprietatile atribute ale
stratului apar in partea dreapta a casetei de dialog.
5. Executati dublu-clic pe numele unui strat pentru a vedea campurile principale de afisare, care reprezinta elementele
selectate din strat. Executati din nou dublu-clic pentru a ascunde campurile principale de afisare.
6. Selectati un camp principal de afisare pentru a vedea valorile atribute corespunzatoare ale elementului. Elementul
corespunzator va straluci pe harta.
7. Alegeti butonul Close pentru a inchide caseta de dialog.

4.7.2 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru un singur element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului caruia doriti sa-i adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic pe coloana Value unde doriti sa adaugati valoarea atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata acelui element.

4.7.3 Adaugarea unei valori a unui atribut pentru toate elementele selectate
1. Selectati stratul in care doriti sa adaugati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value acolo unde doriti sa adaugati o valoare atribut.
3. Scrieti valoarea atribut si apasati ENTER. Valoarea atribut este adaugata tuturor elementelor selectate din acel strat.

4.7.4 Modificarea valorii unui atribut pentru un element

1. Selectati campul principal de afisare al elementului pentru care doriti sa modificati o valoare atribut.
2. Excutati clic pe valoarea pe care doriti sa o modificati.
3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru acel element.

4.7.5 Modificarea valorii unui atribut pentru toate elementele selectate

1. Selectati stratul in care doriti sa modificati o valoare atribut.
2. Executati clic in coloana Value in dreptul proprietatii atribut pe care doriti sa o modificati.
3. Scrieti o noua valoare atribut si apasati ENTER. Atributul este modificat pentru toate elementele selectate din strat.

4.7.6 Copierea valorilor individuale ale unor atribute de la un element la altul

1. Selectati valoarea atribut pe care doriti sa o copiati.
2. Executati clic-dreapta pe valoarea pe care doriti sa o copiati si alegeti Copy.
3. Executati clic pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valoarea.
4. Executati clic in dreptul campului in care doriti sa introduceti valoarea.
5. Executati clic-dreapta unde doriti sa copiati valoarea si alegeti Paste. Valoarea atribut este copiata pentru element.

4.7.7 Copierea tuturor valorilor atributelor de la un element la altul

1. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului ale carui valori atribut doriti sa le copiati si
alegeti Copy.
2. Executati clic-dreapta pe campul principal de afisare al elementului in care doriti sa introduceti valorile atribut si
alegeti Paste. Valorile atribut sunt copiate pentru acel element.
71
9. Extensii ArcGIS 9.3

Extensiile sunt de doua feluri:

9.1 Extensii de ANALIZA
9.2 Extensii pentru PRODUCTIVITATE

9.1.1 ArcGIS 3D Analyst – Vizualizare si analiza tridimensionala

ArcGIS 3D Analyst permite vizualizarea si analiza suprafetelor 3D. Utilizand extensia 3D Analyst puteti:
vizualiza o suprafata din mai multe puncte de observatie; interoga o suprafata 3D; determina informatia vizibila
dintr-o anumita locatie; crea o imagine reala prin suprapunerea datelor raster si vector pe o suprafata 3D si puteti
inregistra sau realiza un zbor 3D.

Aplicatia ArcGlobe din 3D Analyst va permite administrarea si vizualizarea, din punct de vedere local sau global,
a seturilor de date geografice tridimensionale extrem de mari. ArcGlobe va ofera posibilitatea de a interactiona cu
informatiile geografice de pe globul terestru.

ArcGIS 3D Analyst va permite:

Crearea directa de harti de tip glob tridimensionale folosind datele GIS.
Analiza datelor tridimensionle folosind functiile cut/fill, LOC (line-of-sight) si de modelare a terenului.
Vizualizarea datelor din persectiva globala sau locala
Navigarea prin datele de teren continue multirezolutie (cu rezolutii multiple).
Analiza spatiala bi- sau tridimensionala
Vizualizarea tridimensionala a rezultatelor modelarilor sau analizelor.
Utilizarea modelelor si a simbolurilor 3D pentru realizarea imaginilor apropiate de realitate
Exportul vizualizarilor in format video.

9.1.2 ArcGIS Geostatistical Analyst – Instrumente si modele Statistice pentru explorarea,

Modelarea si Cartografierea Probabilistica a Datelor GIS

72
ArcGIS Geostatistical Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop (ArcInfo, ArcEditor si
ArcView) care ofera o gama larga de instrumente destinate explorarii datelor spatiale, identificarii abaterilor,
predictiei, evaluarii incertitudinii predictiilor si crearii suprafetelor.

ArcGIS Geostatistical Analyst va permite:

o Sa analizati domeniile de variatie ale datelor, sa identificati exceptiile, sa examinati tendintele de

ansamblu, sa determinati autocorelatia spatiala si corelatia dintre diferite seturi de date.

o Sa realizati predictii, determinarea erorilor standard ale predictiei, analize ale limitelor de prag si ofera o
varietate de modele si instrumente pentru crearea hartilor de localizare cantitative.

ArcGIS Geostatistical Analyst este un pachet complet destinat prelucrarii datelor spatiale, analizelor geostatistice
si postprelucrarii datelor. De asemenea, aceasta extensie inglobeaza instrumente grafice interactive cu parametrii
definiti implicit, care pot asista utilizatorii incepatori la realizarea analizei datelor.

Geostatistical Analyst este o unealta de gestionare a a datelor in ArcGIS care ofera utilizatorilor de ArcGIS
instrumente puternice destinate analizelor geostatistice.

9.1.3 ArcGIS Network Analyst

ArcGIS Network Analyst va permite crearea si administrarea seturilor de retele complexe si generarea de solutii
privind alegera rutelor.

ArcGIS Network Analyst este o extensie puternica destinata alegerii rutelor si care ofera un spatiu de lucru
complet nou pentru analiza spatiala bazata pe retea (analize privind locatiile, analize privind timpul de parcurs si
modelarea interactiunii spatiale). Aceasta extensie permite utilizatorilor ArcGIS Desktop sa modeleze scenariile si
conditiile reale specifice unei retele.

ArcGIS Network Analyst va permite:

o Analiza timpului de parcurs
o Determinarea traseelor intre puncte
o Directii de deplasare
o Definirea zonei de deservire
o Ruta optima
o Facilitati apropiate
o Origine ? Destinatie

73
ArcGIS Network Analyst permite utilizatorilor ArcGIS sa rezolve o varietate de probleme utilizand retelele
geografice. Cautarea celor mai eficiente trasee pentru o calatorie, generarea directiilor de deplasare, gasirea
punctelor de interes si definirea zonelor de deservire pe baza timpului de calatorie, pot deveni mult mai simple
utilizand extensia ArcGIS Network Analyst.

9.1.4 ArcGIS Schematics – Generarea Schematica , Automata pentru ArcGIS

ArcGIS Schematics este o solutie inovatoare destinata automatizarii reprezentarilor schematice a bazelor de date
geospatiale ArcGIS. ArcGIS Schematics va permite o administrare si vizualizare mai buna a oricarui tip retea
liniara, cum ar fi: electricitate, gaze, apa/canal sau telecomunicatii.

ArcGIS Schematics va permite:

o Eliminarea diferentelor de abordare dintre scheme si bazele de date geospatiale.
o Actualizarea rapida a diagramelor.
o Administrarea elementelor retelei utilizand o solutie integrata.
o Administrarea atat a informatiilor de detaliu, cat si a celor de ansamblu.
o Administrarea reprezentarilor fizice si logice ale retelei.
o Generarea unei diversitati de reprezentari one-line si in ArcGIS.
ArcGIS Schematics este compatibil cu standardele organizatiei dumneavoastra si va ofera posibilitatea de a genera
diagrame (generare automata vs. CAD) sugestive. ArcGIS Schematics va permite administrarea rapida a legaturilor
din retea, intelegerea arhitecturii retelei si reducerea ciclului necesar deciziilor prin utilizarea reprezentarilor
sintetice si de detaliu pe retea.

9.1.5 ArcGIS Spatial Analyst – Analiza Spatiala GIS Avansata a Rasterelor

ArcGIS Spatial Analyst ofera un set de instrumente destinate modelarii spatiale si analizei avansate. Utilizand
extensia ArcGIS Spatial Analyst, puteti obtine informatii noi privind datele dumneavoastra existente, puteti analiza
relatiile spatiale si puteti dezvolta modele spatiale ce integreaza functionalitatile ArcGIS Desktop si ArcGIS
Spatial Analyst.

74
ArcGIS Spatial Analyst va permite:

o Determinarea unei locatii potrivite.

o Gasirea unui traseu (a unei rute) intre doua locatii precizate.

o Realizarea de analize raster/vector integrate.

o Realizarea de analize statistice pe baza unei regiuni, vecinatati mici sau zone predeterminate.

o Generarea de date noi utilizand instrumente simple de prelucrare a imaginilor.

o Interpolarea, bazata pe exemple, a valorilor pentru o zona de studiu.

o Pregatirea datelor pentru vizualizare sau analiza.

Crearea modelelor destinate analizei este simpla, iar aceste modele dispun de propriile documentatii - astfel incat
oricine poate sa inteleaga prelucrarile dumneavoastra privind analiza spatiala.

9.1.6 ArcGIS Survey Analyst – Management Integrat a Masuratorilor Topografice in ArcGIS

ArcGIS Survey Analyst este o extensie a familiei de produse ArcGIS Desktop ce va permite administrarea datelor
topografice intr-un geodatabase si vizulizarea acestora in harta.

Datorita faptului ca masuratorile sunt stocate intr-o baza de date GIS, prelucrarile si compensarile topografice, in
scopul determinarii coordonatelor GIS (ale punctelor topografice), pot fi efectuate direct pe aceste masuratori, iar
obiectele spatiale GIS pot fi legate la punctele topografice. In plus, noile obiecte spatiale GIS pot fi adaugate la
straturile existente utilizand punctele topografice calculate.

9.1.7. ArcGIS Tracking Analyst – Vizualizare si Analiza a Datelor Temporale

75
ArcGIS Tracking Analyst ofera instrumente pentru redarea si analiza seriilor de timp. Extensia Tracking Analyst
va permite vizualizarea seriilor de timp si a structurilor spatiale si interactionarea cu alte tipuri de date GIS
disponibile pentru ArcGIS.

ArcGIS Tracking Analyst va permite :

o Redarea seturile de date diacronice.

o Trasare bazata pe reguli.

o Determinarea tiparelor in date.

o Integrarea date temporale in sistemul dumneavoastra GIS.

o Vizualizarea seriilor de timp pentru datele GIS existente.

o Construirea de grafice cu scopul analizei datelor diacronice sau cele in timp real.

ArcGIS Tracking Analyst extinde familia de produse ArcGIS Desktop cu posibilitatea vizualizarii modificarilor cu
serii de timp si a celor in timp real.

9.2 EXTENSII DE PRODUCTIVITATE

9.2.1. ArcGIS Data Interoperability – citire directa, Interpretarea Semantica si Transformarea Datelor

ArcGIS Data Interoperability elimina barierele privind utilizarea in comun a datelor, oferind accesul direct
si facilitati de transformare si export a datelor. Aceasta extensie ofera utilzatorilor familiei ArcGIS Desktop
posibilitatea de a utiliza si distribui usor datele in diverse formate.

ArcGIS Data Interoperability va permite:

o Citirea directa a peste 70 de formate de date, dintre care aminitim GML, XML, Autodesk DWG/DXF,
MicroStation, MapInfo MID/MIF si TAB, Oracle si Oracle Spatial si Intergraph GeoMedia Warehouse.
o Exportul in peste 50 de formate de date spatiale.
o Utilizarea unui motor de interpretare semantica a formatelor de date spatiale cu 150 de transformatori
specializati.
o Integrarea cu cadrul de lucru a proceselor de geoprocesare, inclusiv ModelBuilder, cu scopul de a adauga
?manipulatori? de formate de date in cadrul proceselor GIS.

76
9.2.2 ArcGIS Publisher – Publicare date si harti cu ArcGIS

ArcGIS Publisher va ofera functionalitatile necesare utilizarii in comun/distribuiri usoara a hartilor si datelor
GIS.

ArcGIS Publisher asigura pe langa costuri reduse, functionalitati simple destinate publicarii hartilor. Puteti
utiliza ArcGIS Publisher pentru a crea fisiere de harti publicate (.pmf) pe baza documentelor de harta
ArcMap (.mxd). Hartile publicate pot fi vizualizate utilizand orice produs din familia ArcGIS Desktop,
inclusiv aplicatia ArcReader care este distribuita in mod gratuit. Hartile publicate pot fi utilizate in comun
de un domeniu larg de utilizatori.

Utilizarea extensiei ArcGIS Publisher impreuna cu ArcView, ArcEditor si ArcInfo ofera profesionisitilor GIS
posibilitatea de a-si imparti operatiile specifice GIS. Aceasta extensie permite profesionistilor GIS sa publice sau
sa utilizeze in comun datele si hartile, fie local, fie in retea, fie prin Internet, permitand astfel realizarea de
vizualizari si interactiuni simultane. Fisierele de harti publicate ofera un mediu desavarsit pentru utilizarea in
comun a hartilor interactive si asigura functionalitati complexe privind cartografierea (disponibile si in aplicatiile
ArcGIS Desktop).

Folosind ArcGIS Publisher puteti:

o Ofera, intr-un mod simplu, harti interactive utilizatorilor dumneavoastra.
o Proteja hartile dumneavoastra la utilizarea neautorizata.
o Crea harti interactive complexe pentru a veni in intampinarea nevoilor utilizatorilor dumneavoastra.
o Oferi acces eficient si controlat la datele dumneavoastra GIS.
o Incapsularea usoara a datelor si hartilor necesare in scopul distribuirii acestora.
o Dezvoltarea unor versiuni particularizate de ArcReader destinate vizualizarii.

9.2.3 ArcPress for ArcGIS – Tiparire Performanta-Ridicata a Hartilor

77
ArcPress for ArcGIS este un produs destinat rasterizarii hartilor, cu scopul de a obtine o calitate ridicata la
tiparire sau pentru exportul hartilor. ArcPress pentru ArcGIS transforma hartile intr-un limbaj nativ, specific
imprimantei dumneavoastra.

Deoarece nu veti avea nevoie de imprimante cu memorii extinse, hard disk-uri sau procesor PostScript, ArcPresss
pentru ArcGIS va permite economisirea banilor destinati echipamentelor hardware. De asemenea, aceasta extensie
permite obtinerea unor rezultate de inalta calitate pentru hartile tiparite, indiferent de imprimanta utilizata.

De retinut: Incepand cu versiunea ArcGIS 9.1, functionalitatea extensiei ArcPress este inglobata in produsele din
familia ArcGIS Desktop: ArcView, ArcEditor si ArcInfo. Nu mai aveti nevoie de achizitionarea separata a licentei.

9.2.4 ArcSCAN for ArcGIS – Conversie Raster-Vector

ArcScan for ArcGIS, pentru ArcGIS este o extensie dezvoltata pentru produsele ArcInfo, ArcEdit si
ArcView si ofera un set cuprinzator, eficient si usor de utilizat de instrumente destinate conversiei de la
raster la vector.
Prin utilizarea functionalitatilor privind vectorizarea automata ale ArcScan-ului, utilizatorii pot minimiza
in mod simtitor munca de post-prelucrare. Functionalitatile de vectorizare automata constau in crearea
obiectelor spatiale vector pentru o anumita zona selectata interactiv sau pentru o imagine intreaga.
ArcScan pentru ArcGIS va permite:
o Sa efectuati conversii de date de inalta calitate, automate si interactive, de la formatul raster le cel
vector.
o Sa creati obiecte spatiale, linii sau poligoane, in format shapefile sau geodatabase direct din
imaginile raster.
o Sa utilizati facilitati de snapping pentru a face ca vectorizarea interactiva sa fie mult mai precisa si
eficienta.
o Sa pregatiti imaginile pentru vectorizarea prin editari raster simple.
Retineti: Incepand cu versiunea 9.1 a produsului ArcGIS, functionalitatea ArcScan este inclusa in
ArcEditor si ArcInfo.

9.2.5. Maplex for ArcGIS – Etichetare si Amplasare Automata a Textelor Cartografice

78
Maplex for ArcGIS este o extensie a familiei ArcGIS Desktop destinata amplasarii textului cartografic si
etichetarii de inalta calitate. Maplex pentru ArcGIS utilizeaza motorul consacrat Maplex destinat amplasarii
textului in harta, in scopul etichetarii automate de calitate profesionala a hartilor realizate cu ArcGIS. Maplex
pentru ArcGIS asigura reducerea timpul necesar producerii hartilor si sporeste calitatea acestora.

Maplex pentru ArcGIS va permite:

o Pozitionarea profesionala a etichetelor in harta.
o Reducerea timpului necesar editarii manuale, utilizand o localizare inteligenta a adnotarilor.
o Producerea hartilor intuitive

Interfata grafica intuitiva si regulile de baza ale motorului Maplex pentru ArcGIS, va ofera un mijloc rapid de
creare a etichetelor si simbolurilor obiectelor spatiale ale hartii dumneavoastra.

De retinut: Incepand cu versiunea 9.1. a produsului ArcGIS, functonalitatea extensiei Maplex a fost inclusa in
ArcInfo Desktop.

10. Noua arhitectură GIS a ESRI

ArcSDE este o aplicatia software dedicata serverelor pentru a accesa unu numar foarte mare de baze de
date geografice multiutilizator ce sunt stocate in diferite sisteme de gestionare a bazelor de date
relationale (RDBMS). Reprezinta parte integranta a arhitecturii ArcGIS si un element de baza in
implementarea oricarei solutii GIS enterprise. Rolul sau principal este de a actiona ca un gateway GIS
catre datele spatiale stocate intr-un RDBMS.

ArcSDE ofera o suita de servicii ce imbunatatesc performanta gestionarii datelor, ofera posibilitatea
portabilitatii schemelor intre diferite RDBMS-uri, si nu in ultimul rand asigura flexibilitate configuratiei
dumneavoastra.

Utilizand ArcSDE puteti

79
 o Oferi date spatiale utilizatorilor de aplicatii ArcGIS Desktop (ArcReader, ArcView, ArcEditor si
ArcInfo), clientilor Internet prin intermediul ArcIMS, si tuturor aplicatiilor dezvoltate cu ArcGIS
Engine si ArcGIS Server.

o Oferi date-tip fisier folosind ArcSDE pentru Coverages.

o Gestiona informatia geografica stocate intr-unul dintre cele patru sisteme comerciale de baze de
date IBM's DB2 Universal Database si Informix Dynamic Server, Oracle, si Microsoft SQL
Server.

ArcIMS este solutia pentru servirea hartilor dinamice, a datelor GIS si de servicii pentru reteaua Internet.
Aceasta aplicatie ofera un cadru scalabil publicarii functionalitatilor GIS pe Web ce raspunde cerintelor
oricarei organizatii, atat pentru retelele Intranet cat si cererilor adresate de pe reteaua Internet. Sreviciile
ArcIMS pot fi folosite de o gama variata de clienti incluzand aplicatii Web proprii, aplicatii ArcGIS
Desktop, si echipamente mobile si wireless. Utilizand ArcIMS, toate organizatiile indiferent de domeniul
de activitate isi pot publica, descoperi si distribui informatia geospatiala si celorlalti utilizatori.

Folosind ArcIMS puteti:

o Distribui harti dinamice si date pe Web.

o Crea foarte usor aplicatii specifice anumitor procese de lucru ce folosesc informatia cu continut
geografic.

o Dezvolta aplicatii particularizate utilizand mediile standard de dezvoltare pe Web.

o Disemina date si cu alti utilizatori ce indeplinesc aceleasi operatii.

o Implementa portale GIS.

ESRI Image Server schimba modalitatea de gestionare, prelucrare si distribuire a imaginilor satelitare.

80
Image Server va permite

o Accesul rapid si vizualizarea unei cantitati foarte mari de imagini sateliare, prelucrate �on-the-
fly� si la cerere

o Afisarea aproape instantanee a rezultatelor unui numar de utilizatori ce lucreaza simultan, fara a fi
nevoie de preprelucrarea datelor si incarcarea acestora intr-un DBMS

Acest produs nou este suportat de diferiti clienti GIS, incluzand

o ArcGIS

o ERDAS Imagine

o Intergraph GeoMedia

o MapInfo Pro

o Clienti CAD cum ar fi AutoCAD si Microstation

o Standardele deschise cum ar fi viewer-e WMS si HTML

Image Server permite de asemenea si prelucrarea �on-the-fly� avansata a imaginilor, cum ar fi

ortorectificare, imbunatatiri ale imaginilor, mozaicarea complexa a imaginilor, etc. Imaginile generate de
catre server pot fi utilizate in pagini Web sau aplicatii client cum ar fi ArcGIS, alte produse comerciale de
cartografiere si CAD.

11. Web GIS

Concept
De-a lungul timpului, profesioniştii au utilizat tehnologii Gis pentru a integra, analiza şi vizualiza
informaţii geografice, pentru a oferi soluţii rapide la probleme din diverse domenii dintre care amintim
planificări urbane, managementul utilităţilor, analize şi strategii de marketing, făcând din conceptul de
Sistem Informaţional Geografic un instrument indispensabil. Capabilităţile GIS merg dincolo de
vizualizarea datelor, oferind un set de analize funcţionale care descoperă relaţiile dintre obiectele spaţiale,
anumite tendinţe care nu sunt imediat evidente şi răspunde la întrebări, conducând la decizii intelingente.
Web Gis a apărut în 1993. Îl utilizăm zilnic, unii dintre noi fără a fi conştienţi de acest lucru. Acest
concept a schimbat considerabil modul în care informaţia geospaţială este achiziţionată, transmisă,
publicată şi vizualizată. Cele mai bune exemple în acest sens sunt Google Maps, Google Earth, Microsoft
Bing Maps, Yahoo Maps şi MapQuest, care oferă imagini la sol cu rezoluţie ridicată a întregului glob. De
regulă integrate în aceste aplicaţii, Street View by Google şi Street Side by Microsoft înfăţişează imagini
panoramice orizontale la 360 şi verticale la 290 pe străzile din mai multe oraşe. Deasemenea, Bird s Eye
Photos by Microsoft şi imaginile aeriene oblice de la Google oferă un grad mare de detaliu. Semne de
circulaţie, panouri publicitare, precum şi alte obiecte sunt vizibile. Acest tip de detaliu a născut un interes
crescut asupra lumii în care trăim, permiţându-ne să vizităm locuri de importanţă turistică, să avem
privirea de ansamblu asupra unui oraş de la nivelul unui zgârie-nori, să facem un traseu virtual într-o ţară
nouă pe care vrem să o vizităm, să căutăm cea mai scurtă rută pentru o călătorie, etc. Interfeţele acestor

81
aplicaţii sunt intuitive, dinamice, asigură vizualizarea hărţilor pe dispozitivele mobile şi servicii de
localizare. Companiile profesionale au adoptat această componentă şi au creat o linie de produse care
facilitează interoperabilitatea, integrarea şi partajarea datelor geospaţiale pe Web. Dintre aceste companii
amintim Esri, IBM, Google, SpatialKey, OpenGeo, GeoCommos, GisCloud. Serviciile Web geospaţiale,
cum ar fi serviciul de editare al ArcGIS Server permie organizaţiilor să colecteze şi să publice informaţii
geografice şi promovează colaborarea la nivelul comunităţii geospaţiale. Platforma ArcGIS Online
permite utilizatorilor să facă cunoscute datele, hărţile şi aplicaţiile create. Datele se publică că şi serviciu
şi sunt găzduite de Esri pe Web, conţinutul putând fi accesat de organizaţiile contributoare, anumite
grupuri desemnate şi bineînţeles de publicul larg. O variantă gratuită a acestei aplicaţii o constituie
GisCloud care asemeni ArcGISOnline asigură capacităţi de stocare, acces la instrumente GIS precum şi
imagini satelitare găzduite în cloud.
Linia de produse a companiilor conţine şi componenta mobilă, dedicată platformelor disponibile Apple
iPhone, Google Android şi Research în Motion By BlackBerry. Astfel, utilizatorii au posibilitatea de a
vizualiza hărţi şi vizualiza modele analitice direct de pe server. Există deasemenea posibilitatea de
colectare a datelor şi verificarea lor în teren, ataşarea de poze şi videoclipuri în timp real pentru a oferi
suport în luarea deciziilor.
Cu ajutorul ArcGIS APIs for JavaScript, Flex şi Silverlight, dezvoltătorii pot crea propriile aplicaţii care
să integreze efecte multimedia şi animaţii.
O altă funcţionalitate o constituie globul virtual 3D care oferă posibilitatea de explorare a terenului şi
oferă detalii care nu sunt accesibile în formatul 2D.

Caracteristici
Internetul şi Web-ul, aşa cum le cunoaştem astăzi, au înlăturat constrângerile legate de distanţă, permiţând
accesul instant la informaţie, făcând abstracţie de cât de departe s-ar afla utilizatorul de server. Aceasta
aduce Web Gis-ului avantaje în comparaţie cu varianta clasică de desktop GIS între care menţionăm:
 Abordarea globală: un dezvoltator poate realiza aplicaţii pe care le pot vedea oameni din toată
lumea. Un utilizator poate accesa aplicaţii de pe calculatorul personal, tabletă sau dispozitiv
mobil.

 Număr mare de utilizatori: de regulă un software GIS desktop poate fi folosit de un singur
utilizator la un moment dat, în timp ce platforma Web GIS permite utilizarea simultană de către
milioane de oameni.

 Costuri reduse: pentru o companie care se foloseşte de instrumente GIS este mai avantajos să
achiziţioneze un abonament în WebGIS decât să instaleze variante desktop pentru fiecare
utilizator. În acest caz, costurile sunt scăzute la achiziţie şi mentenanţă, oferind posibilitatea de
reinvestirea a banilor.

 Uşor de folosit: Web GIS este dedicat tuturor, inclusiv celor care nu lucrează cu instrumente GIS.
Cu un design simplu, este intutitiv şi este conceput să fie folosit ca orice altă pagină Web.

82
  Update: variantele desktop necesită instalarea update-urilor pe fiecare computer. În Web GIS,
update-urile se fac pentru toţi clienţii simultan.

 Aplicaţii diverse: poate fi folosit de către toată lumea, fie că vorbim de angajaţii dintr-o companie
de profil sau publicul larg, ceea ce face ca aplicaţiile să fie din cele mai diverse.

Funcţionalităţi
Platforma Web Gis cuprinde toate funcţionalităţile GIS privind informaţia spaţială, incluzând crearea,
stocarea, editarea, manipularea, managementul, analiza, partajarea şi vizualizarea datelor. Câteva dintre
punctele forte includ:
 Vizualizarea şi interogarea: vizualizarea sub formă de hărţi este cea mai comună funcţionalitate
folosită de către utilizatori. Datele şi rezultatele care urmează analizei sunt conţinute de hărţi, iar
fiecare locaţie de pe hartă susţinută de atribute care permit interogarea.

 Colecţia de informaţii geospaţiale: care permite şi susţine interoperabilitatea la nivelul

comunităţii GIS.

 Diseminarea informaţiei: portaluri precum U.S. Geospatial One-Stop (GOS), European Union
Infrastructure for Spaţial Information în Europe (INSPIRE) şi ArcGIS.com încurajează
colaborarea între organizaţii şi oferă un suport pentru accesarea resurselor, pentru creşterea
eficienţei şi reducerea costurilor pe care le implică efortul de recrearea a datelor.

 Analize geospaţiale: dincolo de vizualizarea informaţiei, Web GIS asigură funcţii analitice legate
de viaţa de zi cu zi cum ar fi determinarea unui traseu optim între două locaţii, măsurarea
distanţelor, localizarea unei adrese sau identificarea amplasamentului unui nou business.

Soluţii şi aplicaţii cloud

Funcţionalităţile Web Gis pot fi folosite în toate industriile precum şi în viaţa de zi cu zi. Această
platformă reduce costurile, aducând în acelaşi timp beneficii considerabile pentru eficientizarea fluxului
de lucru. Având aceste motivaţii în vedere, ideea de partajare a datelor şi a aplicaţiilor GIS este fără
îndoială atractivă. Două din cele mai populare opţiuni sunt ArcGIS Online a celor de la Esri şi GisCloud.

83
84
Figura 32 Platforma ArcGIS Online

85
www.arcgis.com

86
 Figura 33 Platforma GisCloud
www.giscloud.com
ArcGIS Online
ArcGIS Online este soluţia dezvoltată de Esri pentru a crea hărţi şi aplicaţii online, de a le publica şi
partaja cu alţi utilizatori. Esri oferă posibilitatea creării unui cont trial valabil 60 de zile cu toate
funcţionalităţile disponibile utilizatorului înainte de achiziţionare. Deasemenea, în secţiunea de training
(www.training.esri.com) sunt disponibile o serie de cursuri pentru familiarizarea cu produsele companiei.

87
 Figura 34 Crearea unui cont nou in ArcGIS Online

Interfaţa aplicaţiei este una dinamică, intuitivă, cu instrumente de editare, adăugare a layerele din aplicaţii
desktop sau din cadrul Web, instrumente de analiză avansată a datelor şi o galerii de imagini de fundal.

88
Figura 35 Instrumente ArcGis Online

89
 Figura 36 Galeria de imagini ArcGIS Online

Gis Cloud
Gis Cloud este o platformă online destinată creării de proiecte şi analize GIS, o soluţie de tip all-in-one cu
instrumente de creare, editare, analiză, publicare şi partajare a datelor. Dispune ca şi ArcGIS Online de o
galerie de imagini şi de o interfaţă uşor de folosit. Suportă multiple extensii de vectori şi formate raster (.
Shp, kml,. Gpx,. Tiff,. Sid, etc), fişiere de tip Excel, CSV, interoperabilitatea cu dispozitive mobile şi
conţine o bibliotecă de simboluri.

Aplicaţie practică
Crearea unui cont nou

Primul pas este crearea unui cont la adresa www.giscloud.com completând datele în formularul de
înscriere sau accesând opţiunea de logare cu contul reţelei sociale folosite.

90
 Figura 37 Crearea unui cont nou GisCloud
Crearea unei hărţi noi

Crearea unei hărţi noi se face prin selectarea opţiunii Create New Map din tab-ul Map sau tabul Home.

91
 Figura 38 Crearea unei hart noi in GisCloud
Accesarea acesteia vă deschide o fereastră conţinând variantele de basemap disponibile.

92
 Figura 38 Galeria de imagini din GisCloud
Mai multe setări pentru hartă sunt disponibile în tabul Map, Map Properties unde există posibilitatea de a
da un nume hărţii, de a adăuga o descriere şi a pune o marcă copyright care va apărea în colţul din dreapta
jos. Alte opţiuni sunt alegerea unui sistem de proiecţie pentru hartă, stabilirea unei unităţi de măsură, o
limită de zoom şi o culoare de background.

93
 Figura 40 Editarea unei harti in GisCloud
Date

Datele pot să fie importate, accesând butonul Add Layer din tabul Map sau tabul Layer. Gis Cloud suportă
majoritatea extensiilor, ceea ce face ca datele să poată fi corelate chiar dacă provin din diverse surse.
Date vector:. Shp,. Mif,. Mid,. Tab,. Kml,. Gpx.
Date raster:.tif,. Tiff,.jpg,.gâf,.png,.swf.
Date tabelare:.csv,.xls.

În cadrul opţiunii de Add Layer, pe lângă posibilităţile de importare a layerelor de pe dispozitive desktop,
mobile sau de pe web, există varianta de creare a layerului în 5 variante de geometrie disponibile,
adăugarea unui sistem de proiecţie precum şi o tabelă de atribute.

94
Figura 41 Importul datelor in GisCloud

95
 Figura 42 Crearea unui nou layer in GisCloud
După creare, un layer poate fi editat din tab-ul Feature –Add Feature, amplasarea punctului în zona dorită,
completarea tabelului de atribute şi salvare.

96
 Figura 43 Editarea unui layer in GisCloud
Mai departe având datele amplasate pe hartă, se pot realiza analize de tip Area, Buffer, Heat map sau
Near.

După editare, harta poate fi exportată la scara dorită sau publicată şi partajată cu utilizatori din
organizaţie, factori de decizie sau alţi utilizatori ai platformei GisCloud şi poate deasemenea să fie
încapsulată în cadrul unui site.

12. ÎNDRUMAR LUCRĂRI PRACTICE

1. GEOREFERENȚIERE TRAPEZE CU ArcGIS 10.3

Pentru georeferenţiere am ales un trapez în opt culori, scara 1:25.000. Softul cu care lucrăm este
ArcGis 10.3 varianta Desktop.

Pentru început trebuie să transformăm colţurile trapezului din coordonate geografice în coordonate
Stereo 1970. Putem folosi mai multe softuri de transformare: TransDatRo, TopoSys, Geotools,
PlanServMDI, Total Transform. Aceste softuri pot transforma fie colţurile trapezului din coordonate
geografice în coordonate stereo, fie puncte sau fişiere de puncte. Spre exemplu cu ajutorul softului
PlanServMDI se poate introduce nomenclatura trapezului respectiv şi se pot obţine direct colţurile
trapezului în coordonate stereo 1970.
Paşii prin care transformăm colţurile trapezului din coordonate geografice în coordonate Stereo
1970 sunt următorii:

Pasul 1: Considerăm trapezul L-34-131-C-b la Sc. 1:25.000 care în sistemul STEREO 70 are
coordonatele:

Xgeodezic Ygeodezic
1. 350898,21 335057,25
2. 360837,51 334833,89
3. 360636,70 325575,38
4. 350683,05 325798,90

Aceste coordonate sunt livrate de softul de transformare sub forma:

Xmat Ymat
1. 335057,25 350898,21
2. 334833,89 360837,51
3. 325575,38 360636,70
4. 325798,90 350683,05

În directorul nostru găsim un fișier de tip .txt cu toate colțurile trapezelor din pachetul care a fost

97
scanat. Folosind cursorul din lista derulantă ne căutăm trapezul cu nomenclatura noastră și copiem cele
patru colțuri ale trapezului respectiv cu coordonatele x și y corespunzătoare, bineînțeles în sistemul de
proiecție STEREO 1970. Ne alcătuim astfel un fișier cu colțurile nostre pe care îl salvăm cu numele
NUMELE PRENUMELE.txt, ca în imaginea din figura 1.1.

98
 Fig. 1.1

Pasul 2: Lansăm produsul software ArcMap 10.3 folosind shortcut-ul de pe desktop

Ca urmare, pe ecran apare imaginea din figura 1.2 urmată de imaginea din figura 1.3

Fig. 1.2

Pasul 3: Din figura 1.3 selectăm ,,Blank Map”, delimitat de elipsa trasată cu roşu și apăsăm butonul
OK, delimitat, de asemenea, d e eli psa tr asat ă cu roşu. Dacă avem deja salvat proiectul,
99
atunci deschidem proiectul respectiv care are denumirea ”Nume Prenume.mxd“

100
 Fig. 1.3

Pasul 4: Realizăm conexiunea la folderul în care dorim să lucrăm, sau din care vrem să ne aducem date
setând ,,Folder Conections” și apoi ,,Conect To Foder”, apoi apăsăm pe butonul ,,OK” pe ecran
apărând succesiv imaginile din figura 1.4 și figura 1.5.

Fig. 1.4
101
 Fig. 1.5
Pasul 5: După aceea facem click cu mousul selectând calea din care dorim să ne aducem datele cu care
dorim să lucrăm sau pe care dorim să le folosim, ca în imaginea din figura 1.6.

Fig. 1.6

Pasul 6: Procedăm acum la aducera trapezului pe care dorim să-l georeferențiem în ArcMap, folosind
102
butonul Add Data din bara de meniu, mergând în directorul în care avem trapezul – ATE
NŢIE

103
MARE DE TOT SELECTAŢ I CORECT DIRE CTO RUL DE UNDE ADUCE Ţ I T E ME
L E – pe
care dorim să îl aducem pentru georeferențiere, facem click o sin gu ră d at ă pe trapezul care vrem
să-l aducem și apoi click pe Add., ca în imaginile prezentate în figura 1.7 și figura 1.8.

Fig. 1.7

104
Fig. 1.8

105
Pasul 7: Continuâm urmărind cu atenţie ecranele care ne apar succesiv ca în imaginile din figurile 1.9
și 1.10 Create pyramids şi referinţa spaţială.

Fig. 1.9

Fig. 1.10

106
Pasul 8: Dacă am adus greşit trapezul facem click dreapta cu mousul pe L-34-131-C-b şi selectăm
Remove ca în imaginea din figura 1.11 de mai jos.

107
 Fig. 1.11

Pasul 9: Salvăm acum proiectul mergând în File din bara de meniu selectând Save As şi apoi în
directorul nostru respectiv D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301, completăm la File name:Numele
Prenumele şi apoi click pe butonul Save, ca în imaginile prezentate în figurile 1.12, 1.13 și 1.14.

108
Fig. 1.12

109
 Fig. 1.13

Fig. 1.14

Pasul 10: Acum mergem în View din bara de meniu și apoi selectăm Data Frame
Properties/General/ la Units unde la Map selectăm din lista derulantă Meters și mergem la Display
punând din lista derulantă tot Meters. Facem apoi click cu mousul pe Apply ș i OK . Pentru control
110
vizualizăm colțul din dreapta jos al ferestrei ArcMap de pe display unde trebuie să apară langă

111
coordonatele X și Y scris Meters în loc de Unknown. Urmăriți pentru exemplificare imaginile din
figurile 1.15 și 1.16.

Fig. 1.15

112
 Fig. 1.16

Pasul 11: Verificăm dacă ne apare în bara principală de meniu, bara de georeferențiere numită
Georeferencing. Dacă nu ne apare în bara principală de meniu, mergem în Customize/Toolbars și
selectăm Georeferencing, apoi tragem bara de Georeferencing în bara de meniu în zona în care dorim,
procedând ca în imaginile prezentate în figurile 1.17.

113
 Fig. 1.17

Pasul 12: Facem zoom pe colțul trapezului la care dorim să introducem coordonatele folosind butonul
din bara principală de meniu ca in imaginea din figura 1.18.

Fig. 1.18

114
Pasul 13: Acum mergem în bara de Georeferencing și cu butonul Add Control Points mergem pe
punctul 1 al colțului trapezului de georeferențiat, după ce în prealabil am făcut cu butonul + din bara de
meniu un zoom convenabil ca în imaginile din figurile 1.19 și 1.20

Fig. 1.19

Fig. 1.20
115
Pasul 14: Acum introducem pe rând coordonatele X și Y ale colțurilor trapezului, începând din colțul
de sus stânga și continuând în ordinea acelor ceasornicului 1, 2, 3, 4. La introducerea coordonatelor X
și Y ținem cont că ele, din softul de transformare sunt INVERS, adică prima coloană este Y și a doua
coloană este X (vezi pct.1). Facem zoom cu butonul + din bara de meniu pe colțul nr.1 al trepezului, iar
apoi facem click cu butonul dreapta al mousului când suntem poziționați la intersecția colțului
trapezului(colţul trapezului este dat de intersecţia coordonatelor geografice) și imediat fără să mișcăm
mousul facem click cu butonul stânga și imediat click cu butonul dreapta pe Input X, Y, trecând la
introducerea coordonatelor respectiv (a nu se uita că sunt invers).

Fig. 1.21

Pasul 15: După introducerea coordonatelor fiecărui colț de trapez apăsăm butonul Full extend din bara
de meniu sau click dreapta cu mousul pe în Table Of Contents/Layers/L-34-131-C-b(nomenclatura
trapezului), ca să vizualizăm în totalitate trapezul respectiv. Se repetă operațiunile de mai sus până la
introducerea coordonatelor X și Y pentru cele 4 colțuri ale trapezului pe care dorim să-l
georeferențiem. Acest lucru este prezentat in figura 1.22 și 1.23.

116
Fig. 1.22

Fig. 1.23

117
Pasul 16: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.2 urmând ecranele din imaginile prezentate în
figurile 1.24 și 1.25.

Fig. 1.24

Fig. 1.25
118
Pasul 17: Punctele nr.1 și 2 au deja coordonatele X și Y introduse și apar colorate și cu cifra respective
alaturi în roșu, ca în imaginea din figura 1.26.

Fig. 1.26

Pasul 18: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.3 ca în imaginile din figura 1.27, 1.28 și 1.29.

119
Fig. 1.27

120
 Fig. 1.28

Fig. 1.29

Pasul 19: Introducerea coordonatelor X și Y la colțul nr.4 este reprezentată în imaginile din figurile

121
1.30 și 1.31.

122
 Fig. 1.30

Fig. 1.31

Pasul 20: Vizualizăm acum întreg trapezul cu coordonatele introduse pentru corespunzător celor 4
colțuri ale trapezului pe care vrem să-l georeferențiem reprezentat în imaginea din figura 1.32.
123
 Fig. 1.32

Pasul 21: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe View Link Table pentru a
examina perechile de coordonate X și Y a celor patru colțuri ale trapezului, ca în imaginile din figurile
1.33 și 1.34

124
 Fig. 1.33

Pasul 22: Verificăm dacă am introdus corect cele 4 colţuri ale trapezului pe care dorim să-l
referenţiem. Dacă vrem să ștergem o înregistrare o marcăm și apoi apăsăm pe butonul Delete

125
 Fig. 1.34

Pasul 23: Mergem în bara de Georeferencing, facem click cu mousul pe Rectify ca în figura 1.35.

Fig. 1.35
Pasul 24: Alegem la Name numele trapezului georeferenţiat – ca sugestie ştergem cifra 1 care apare
implicit după numele trapezului şi îi punem _ST, iar la Output Location : alegem calea unde vrem să
salvăm trapezul georeferenţiat, facem apoi click pe Save, urmărind ecranele din figurile 1.36 și 1.37.

Fig. 1.36

Fig. 1.37
Pasul 25: Acum mergem în directorul nostru în care am salvat trapezul georeferențiat şi aducem cu
butonul Add Data aducem trapezul pe care l-am georeferenţiat cu numele L-34-131-C-b_ST.tif ca în
imaginea din figura 1.38 și figura 1.39.

Fig. 1.38

Fig. 1.39
Pasul 26: Acum nu mai avem nevoie de trapezul inițial cu numele L-34-131-C-b.JPG, ne poziţionăm
cu mousul pe denumirea lui în Layers şi facem apoi click dreapta şi selectăm Remove. Urmărind
ecranul din figura 1.40.

Fig. 1.40
Pasul 27: Trapezul georeferenţiat este un pic rotit şi este un fişier cu extensia .tif, îl mai putem
recunoaşte că este georeferenţiat corect citind fiecare colţ de trapez şi confruntând coordonatele celor
patru colţuri de trapez în Stereo 1970. Mergem în bara de meniu şi salvăm proiectul terminând astfel
georeferenţierea.
 Fig. 1.41

2. CREAREA UNEI TEME ÎN ArcGIS 10.1

Pasul 1: Softul cu care lucrăm este ArcGIS 10.1 varianta Desktop. Pentru crearea unei teme
trebuie să lansăm proiectul nostru în ArcGIS care este denumit Numele Prenumele.mxd și apoi
facem click cu mousul pe Catalog, urmărind imaginea din figura 2.1.

Fig. 2.1
 Pasul 2: Mergem în directorul cu numele nostru și facem click dreapta cu mousul pentru a
crea tema nouă Home – 7301\New\Shapefile, urmărind succesiunea ecranelor ca în
imaginile din figurile 2.2 și 2.3

Fig. 2.2
 o Fig. 2.3
Stabilim numele temei pe care dorim să o creem (shapefile). În cazul nostru la Name în loc de
New Shapfile punem DRUMURI, la Feature Type alegem tipul de entitate corespunzător temei pe
care dorim să o reprezentăm în format vectorial. Pentru DRUMURI vom alege Polyline în loc de
Point. ATENȚIE NU SE apasă ACUM butonul OK APĂSĂM butonul Edit ca în imaginea
din figura
2.4. Mergem acum la imaginea din
figura 2.5.

Fig. 2.4

Pasul 3: Trebuie să setăm acum sistemul de proiecție pentru tema nou creată, alegem
Projected Coordinate Systems/National Grids/Europe/Stereo 1970 urmărind
succesiunea imaginilor din figurile 2.5, 2.6 și 2.7 și apoi apăsăm pe butonul OK.
APASĂ +

Fig. 2.5

Fig. 2.6
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.7
o
o
o
o Pasul 4: Procedăm acum la o verificare foarte atentă a parametrilor ce trebuiesc selectați
pentru crearea temei dorite. Respectiv, numele, tipul entității, referința spațială și apoi apăsăm
pe OK ca în imaginea din figura 2.8.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.8
o
o Pasul 5: Observăm că după ce am dat OK tema nou creată ne apare în Table Of
Contents/Layers ca în imaginea din figura 2.9. De menționat faptul că la versiunile

anterioare după creearea unei teme eram nevoiți să folosim butonul Add Data pentru a
aduce tema nou creată.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.9
o
Abia acum am terminat toți pașii pentru crearea unei teme noi respectiv denumită DRUMURI.
Pentru verificare mergem în directorul nostru de lucru în care am dorit crearea acestei teme,
D:/STUDENT/2012-2013/IM/7301/NUMELE Prenumele și trebuie să ne apară mai multe fișiere
cu denumirea DRUMURI.* (DRUMURI.dbf, DRUMURI.prj, DRUMURI.shp,
DRUMURI.shx). De reținut că dacă dorim să ștergem o temă sau să o copiem în alt director
trebuie să luăm toate fișierele cu acea denumire.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 2.10
3. EDITAREA UNEI TEME ÎN ArcGIS 10.3
Pasul 1: Pentru editarea unei teme trebuie să verificăm existența în bara de meniu a bării
Editor, dacă nu apare mergem în Customize/Toolbars și bifăm bara Editor ca în imaginea
prezentată în figura 3.1.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.1
o
o Pasul 2: Înainte de începerea editării efective trebuie să ne completăm coloanele dorite din
tabela de atribute care stă în spatele fiecărei teme. Astfel mergem Table Of
Contents/Layers pe shp-ul sau tema de editat, în cazul nostru DRUMURI și facem click
dreapta cu butonul de la mouse alegând Open Attribute Table și astfel deschidem tabela de
atribute. Se va deschide un submeniu specific tabelei de atribute, în care există deja trei
câmpuri implicite: FID, SHAPE, ID (ÎN
o ACE S T E CÂMPU RI NU AVE M VOIE S Ă S CRIE M S AU S Ă Ș
TERGEM – ORICE
o INTE RVE NȚIE POAT E DET E RIORA T ABEL A DE ATRIB UTE Ș I PUTE
M PIE RDE T OT
o CE AM L UCRAT PE T E MA RES PE CTIVĂ ) pe care le formează softul ArcGIS
ca în imaginea
o din
figura
3.2.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.2
o
o
o

o
o
o Fig. 3.3
o
o Pasul 3: pentru a adăuga coloanele în tabela de atribute, se deschide un alt submeniu și
utilizăm tabelul existent pe care îl găsim în fișierul cu numele Tabel.doc care se află în
D:STUDENT/SEMINARII/Tabel.doc
o
Polyline
DRUMURI
Name Type Field Properties
Denumire text 10
Tip text 10
Lungime (în km) float 10/2
o Aceste câmpuri speciale pe care le vom denumi ,,Denumire” (pentru specificarea categoriei
de drum: DE, DN, DC, DJ, sau A), “TIP” (pentru specificarea materialului din care este
format: asfalt, pietriș, beton, pământ, etc.) și ,,Lungime” (pentru calculul semiautomat al
lungimii drumului vectorizat).
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.4
o
o Mergem pe shp-ul, stratul (tema) DRUMURI din Table Of Contents/Layers, apoi în
Table/Table Option/Add Field ca în imaginea din figura 3.5. De remarcat faptul că
dacă suntem în Start Editing (adică în Editare) butonul Add Field este inactiv. Ca urmare a
acestui aspect trebuie să oprim editarea și apoi ne este activ butonul Add Field și putem
adăuga coloane noi în tabela de atribute a shp-ului(stratului) respectiv.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.5
o
o În tabela de atribute completată vor aparea cele două caâmpuri noi formate este
prezentată în
o imaginea din
figura 3.6.
o

o
o
o Fig. 3.6
o
o
o
o Pasul 4: Începem acum editarea propriuzi-să, ne poziționăm cu mousul pe tema, layerul sau
shp-ul pe care dorim să-l edităm și facem click cu mousul pe Start Editing, procedând
ca în imaginea prezentată în figura 3.7
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.7
o
o Ne poziționăm cu mousul pe tema pe care dorim să o edităm, în cazul nostru DRUMURI
și apoi apăsăm butonul Continue obținând ecranele prezentate în figurile 3.8 și 3.9.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.8
o
o
o Fig. 3.9
o
o După ce facem clik cu mousul în fereastra Create Features pe tema DRUMURI se activează
butonul cu care începem vectorizarea (în variantele anterioare acest lucru se facea cu
butonul ). Mai trebuie să ținem cont de specificația referitoare la scara pentru
display (afișarea pe monitor în timpul vectorizării să fie la scara 1:2500), ca în imaginea
prezentată în figura 3.10.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.10
o
o Pasul 5: Această operație, ne permite din acest moment să edităm elementele grafice, care în
cazul nostru sunt linii. Dacă stratul pe care vom vectoriza nu este corect selectat, elementele
grafice (liniile) pe care le vom vectoriza se vor salva în alt strat sau se vor pierde.
o Facem pe ecran un Zoom cu butonul Zoom In conform specificațiilor scara afișată să fie
1:2.500 și trecem la vectorizare. Înainte de începerea vectorizării trebuie să activăm
Snapping-ul. Aceasta înseamnă posibilitatea închiderii sau intersectării liniilor respectiv
poligoanelor cu o tolereanță prestabilită.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.11
o
o
o
o
o
o Pasul 6: Vectorizarea se face prin apăsarea butonului stânga al mousului urmărind drumul
din fereastra selectată (practic nu este altceva decât partea de hartă afișată pe monitor), iar
arcul (linia) se închide făcând la sfârșit dublu click. La terminarea unui arc complet
deschidem Tabela de atribute a stratului vectorizat astfel: facem click dreapta cu mousul,
deschidem Open Attribute Tables și completăm câmpurile (după caz) Denumire și Tip.
După ce am terminat de vectorizat închidem sesiunea de editare: Stop Editing și Save
Edits.
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.12
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o Fig. 3.13
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

Fig. 3.14
 4. ArcGis Online ( http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/reference/what-is-agol.htm )
ArcGIS Online este o platformă de colaborare în cloud, care le permite membrilor unei
organizaţii să utilizeze, creeze şi partajeze hărţi, aplicaţii şi date şi să acceseze hărţi fundal de
autor şi aplicaţii ArcGIS. Prin ArcGIS Online, puteţi obţine acces la sistemul cloud securizat al Esri, în
care puteţi administra, crea şi stoca date sub formă de straturi tematice web publicate. Deoarece
ArcGIS Online face parte integrantă din sistemul ArcGIS, îl puteţi utiliza pentru a extinde capabilităţile
ArcGIS for Desktop, ArcGIS for Server, ArcGIS Web APIs şi ArcGIS Runtime SDKs. Cu ArcGIS
Online, puteţi utiliza şi crea hărţi, accesa straturi tematice şi instrumente gata de utilizat, publica
servicii găzduite, colabora şi partaja, accesa hărţi de pe orice dispozitiv, genera hărţi cu date din
Microsoft Excel, personaliza site-ul Web ArcGIS Online şi vizualiza rapoarte de stare.
De asemenea, putem utiliza ArcGIS Online drept platformă pentru construirea de aplicaţii
bazate pe locaţie, personalizate. ArcGIS Online include hărţi interactive care permit întregii organizaţii
să exploreze, să înţeleagă şi să cuantifice datele geografice. Accesaţi hărţi gata de utilizat şi îmbogăţiţi-
le cu propriile dvs. date pentru a descoperi modele, răspunsuri şi relaţii despre comunitatea dvs. şi
lume. Utilizaţi instrumentele de analiză incluse în aplicaţia de vizualizare a hărţilor pentru a descoperi
noi modele, pentru a găsi locaţii adecvate, pentru a vă geo-îmbogăţi datele, pentru a afla ce se găseşte
în apropiere şi pentru a rezuma datele. ArcGIS Online include tot ceea ce aveţi nevoie pentru a crea
hărţi şi crea aplicaţii.
Prin aplicaţia de vizualizare a hărţilor, puteţi accesa o galerie de hărţi fundal de la care să
porniţi şi instrumente pentru adăugarea propriilor dvs. date sau straturi tematice. Puteţi adăuga fişiere
shapefile, date din foi de calcul tabelar, fişiere KML, servicii WMS şi WMTS OGC, straturi tematice
de tile, fişiere geoRSS şi fişiere GPS şi crea combinaţii formate din date şi hărţi partajate de alţii. De
asemenea, aveţi acces la instrumente uşor de utilizat pentru a crea aplicaţii pe care să le puteţi publica
în ArcGIS Online.
Permite interacţiunea cu datele organizaţiei, partajând conţinut legat de o activitate comună.
Puteţi configura grupuri exclusiv private sau pe bază de invitaţie sau grupuri publice, deschise pentru
toată lumea. De asemenea, puteţi partaja hărţi, încorporându-le în pagini Web, pe bloguri, în aplicaţii
Web şi prin medii de socializare. ArcGIS Online include o serie de şabloane de aplicaţii Web
configurabile şi gata de utilizat, cu diferite structuri din care puteţi alege. Din numai câţiva paşi şi fără
nicio programare, puteţi publica o aplicaţie Web care să includă o hartă dinamică pe care oricine să o
poată accesa printr-un browser.
Se pot publica obiecte spaţiale şi segmente tile de hartă sub formă de straturi tematice web în
ArcGIS Online. Acest lucru vă eliberează resursele interne, având în vedere că aceste straturi tematice
web sunt găzduite în sistemul cloud al Esri şi sunt scalate dinamic în funcţie de creşterea sau scăderea
cererii. Puteţi adăuga straturile dvs. tematice în aplicaţii Web, desktop şi mobile şi le puteţi permite şi
altora să le utilizeze. Putem publica datele noastre direct din ArcGIS for Desktop şi de pe site-ul Web
ArcGIS Online fără a avea nevoie să instalăm propriul nostru server şi putem partaja cu ceilalţi
membrii ai organizaţiei noastre, care pot adăuga straturi tematice de hărţi sau instrumente de
geoprocesare în propriile lor hărţi şi aplicaţii. ArcGIS Online include instrumente şi setări care permit
administratorului unei organizaţii nu doar să particularizeze pagina principală, ci şi să administreze
organizaţia în ansamblu. Acest lucru include configurarea site-ului web, invitarea membrilor şi
determinarea rolului lor de acces, gestionarea conţinutului şi grupurilor şi setarea politicii de
securitate.
ArcGIS Online ne furnizează resursele de care aveţi nevoie pentru a partaja în mod eficient
informaţii cu lumea prin hărţi interactive online. Partajarea datelor printr-un strat tematic constituie o
opţiune puternică, deoarece oricine dispune de un browser web, un dispozitiv mobil sau o aplicaţie de
vizualizare desktop îl poate accesa. Deşi partajarea datelor este un lucru important, modul în care o
facem este şi mai important.
 ArcGIS Online include o gamă largă de aplicaţii desktop, gata de utilizat şi configurabile, care
neajută să interacţionam cu hărţi şi date din cadrul organizaţiei.
 ArcGIS Pro, o nouă aplicaţie oferită împreună cu ArcGIS 10.3 for Desktop, pentru a crea şi
lucra cu date spaţiale pe sistemul dvs. desktop. ArcGIS Pro este o aplicaţie nouă, care va fi
lansată în cadrul versiunii ArcGIS for Desktop 10.3. Pentru a accesa acum ArcGIS Pro, trebuie
să fiţi membru al unei organizaţii care deţine un abonament curent de întreţinere pentruArcGIS
for Desktop.
 Descoperim şi utilizăm aplicații ArcGIS pentru Android, iOS şi Windows Phone pentru
dispozitive smartphone și tablete. Atingeţi harta pentru a utiliza locaţia curentă şi putem obţine
informaţii relevante.
 Colectăm şi actualizăm date pe teren cu Collector for ArcGIS. Collector for ArcGIS este o
aplicaţie de colectare şi editare a datelor din teren, destinată telefoanelor smartphone iPhone şi
Android. Utilizăm Collector pentru a captura, actualiza şi raporta informaţii spaţiale şi tabelare
de la dispozitivul nostru, planifică rute şi obţine indicaţii, integrează informaţii în sistemul GIS
al organizaţiei şi afişază date în Operations Dashboard.
 Creăm hărţi interactive din date, din foi de calcul tabelar cu Esri Maps for Office. Esri Maps for
Office oferă capacităţi de cartografiere în Microsoft Office printr-o componentă add-in
Microsoft. Creaţi hărţi interactive direct în Excel, care să afişeze date din foile dvs. de calcul
tabelar şi adăugaţi date suplimentare pentru a obţine context cu privire la o anumită locaţie sau
suprafaţă. Încorporaţi-vă hărţile în prezentări PowerPoint.
 Creăm hărţi din datele organizaţiei cu Esri Maps for Sharepoint. Esri Maps for
SharePoint exploatează cadrul Microsoft SharePoint 2010 şi 2013 pentru a oferi componente de
cartografiere interactive şi configurabile, care vă oferă o vedere geospaţială asupra datelor
organizaţiei.
 Descoperim, analizăm şi partajăm hărţi pe orice dispozitiv cu Explorer for ArcGIS. Explorer
for ArcGIS permite oricui din organizaţie să descopere, să analizeze şi să partajeze hărţi pe
dispozitivele lor. Vizualizaţi date, căutaţi locuri sau obiecte spaţiale în hărţi, desenaţi harta
pentru a evidenţia obiecte spaţiale importante, partajaţi hărţi cu alţi utilizatori Explorer şi
relataţi inofrmaţii prin prezentări de hărţi interactive.
 Monitorizăm activităţi şi evenimente cu Operations Dashboard for ArcGIS.
 Creăm propriile noastre aplicaţii web cu Esri Configurable Apps.
 Cu ajutorul Web AppBuilder for ArcGIS (Beta), putem crea aplicaţii bazate pe hărţi din
widgeturi gata de utilizat şi putem particulariza aspectul şi funcţionarea folosind teme
configurabile.
 Utilizăm Hărţi informative pentru a ne informa şi inspira audienţa.
 Obţinem aplicaţii specifice domeniului nostru de activitate de la ArcGIS Solutions.
 Configurăm un site Open Data propriu cu ArcGIS Open Data.

ArcGIS Online se poate accesa prin browsere Web, dispozitive mobile şi aplicaţii desktop de
vizualizare a hărţilor, ca şi direct prin alte componente ale sistemului ArcGIS, de exemplu, aplicaţii
ArcGIS şi ArcGIS for Desktop. Pentru performanţe optime cu site-ul web ArcGIS Online, este bine să
utilizăm una din combinaţiile de browser şi sistem de operare enumerate în tabelul de mai jos.
iO
Browser web Windows Mac Android 3.0 şi versiuni superioare
S

Ultima versiune Firefox

Ultima versiune Google
Chrome
Ultima versiune Safari
Internet Explorer 9, 10, 11
 iO
Browser web Windows Mac Android 3.0 şi versiuni superioare
S

Internet Explorer 7 şi 8 Suport limitat

Browserul Android implicit

Prin înscrierea într-o organizaţie şi autentificarea folosind contul nostru de organizaţie, vedem
imaginea personalizată pentru organizaţie a site-ului Web şi aveţi acces la datele aflate în proprietatea
organizaţiei şi la alt conţinut geospaţial pe care le puteţi utiliza pentru a crea hărţi şi aplicaţii. De
asemenea, folosind contul nostru de organizaţie, ne putem partaja lucrul cu alţi membri ai organizaţiei
din care facem parte, putem participa în grupuri şi ne putem salva munca.
Dacă o organizaţie a activat accesul anonim la site-ul său, putem accesa orice resurse partajate de
aceasta cu publicul general fără a ne autentifica. De exemplu, am încorporat un grup de hărţi şi aplicaţii
create de noi în ArcGIS Online şi în site-ul lor Web şi am partajat resursele respective cu publicul
general.
Un cont public constituie o altă cale de a accesa ArcGIS Online. Aceste conturi nu sunt asociate cu
o organizaţie şi oferă un set limitat de funcţionalităţi. Un cont public ne permite să utilizăm şi să creăm
hărţi şi să ne partajăm hărţile şi aplicaţiile cu alţi utilizatori. Conturile publice sunt destinate exclusiv
utilizării în scopuri necomerciale.
Pentru a accesa toate capacităţile ArcGIS Online, organizaţia noastră trebuie să încheie un
abonament anual. Sunt disponibile şi versiuni de încercare gratuită timp de 30 de zile.

4.1 Story Map cu ArcGIS Online

http://edu.esriro.ro/edu/eduportal/Resources/LectiaGIS.html
http://fifim.maps.arcgis.com/home/webmap/viewer.html?useExisting=1

ArcGIS Online este acum parte din ArcGIS for Desktop. Pentru fiecare licenta software ArcGIS
for Desktop aflata in mentenanta, se va elibera un cont de utilizator ArcGIS Online cu 100 de credite
pentru servicii. Profitati acum din plin de ArcGIS Online, fara a parasi mediul desktop. Importati harti
de fundal, cautati date sau caracteristici, partajati informatii cu persoane sau cu grupuri intr-un mediu
centralizat si convenabil.

Aflati mai multe informatii despre drepturile din ArcGIS Online.

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/reference/what-is-agol.htm

CREAREA PRIMEI HĂRȚI

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/make-your-first-map.htm

ALEGEREA HĂRȚII DE FUNDAL

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/choose-basemap.htm
ADĂUGAREA DE STRATURI TEMATICE

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/add-layers.htm

MODIFICAREA SIMBOLURILOR

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/change-symbols.htm
CONFIGURAREA FERESTRELOR POP-UP

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/configure-pop-ups.htm

SALVAREA HĂRȚILOR

http://doc.arcgis.com/ro/arcgis-online/create-maps/save-maps.htm
 4.2 Cum se crează un Story Map pas cu pas

In cadrul acestui seminar, vom prezenta cat de simplu se poate crea o aplicatie web foarte atractiva prin
care sa va puneti in valoare rezultatele obtinute in cadrul diverselor proiecte implementate pe durata
unui semestru - Story Map. Spre exemplu fiecare din voi are o harta scanata, georeferentiata,
vectorizata pe care trebuie sa o integreze in ArcGIS Online.
Conceptul story map reprezinta o aplicatie web de cartografiere, ce poate fi creata direct in ArcGIS
Online utilizand sabloanele de aplicatii web existente, sau descarcand in prealabil codul unei aplicatii
si personalizand fisierele de configurare care de regula sunt scrise doar in HTML si Java script.
Aplicatia, pe langa faptul ca va permite sa va expuneti in medii online diferite rezultate, relationandu-le
spatial, reprezinta si un instrument foarte util pentru studenti, facilitand o invatare activa bazata pe
gandirea si rezolvarea problemelor intr-un mod spatial. In acelasi timp un story map faciliteaza si
eforturile profesorilor de aplicare a tehnicilor pedagogice de introducere a noilor concepte din domenii
precum cel al tehnologiilor geospatiale sau cartografierii web.

Va recomandam sa incercati sa parcurgeti aceasta lectie pas cu pas si cu siguranta veti fi incantati de
rezultat:

Pas 1: Fiti creativi si stabiliti ceea ce doriti sa transmiteti.

Sablonul Story Map este proiectat pentru a reprezenta informatia geografica in contextul relationarii
acesteia cu o poveste in imagini. Fiti creativi! Folositi exemplele de mai jos ca sursa de inspiratie:

 Scurta calatorie in timp si spatiu printre monumentele pe care le veti intalni pe aleile parcului
Herastrau
 Centura de Fortificatii a Bucurestiului.
 Top 16 Faimoase epave din întreaga lume….
 Turul manastirilor din Moldova.
 Evidentierea aspectelor istorice, culturale sau ecologice ce tin de o locatie.
 Evidentiati ceva distinctiv si atractiv in cartierul, orasul sau tara in care locuiti.
  Apropierea societatii de stiinte precum geografia.
 Ilustrati un traseu incredibil.

Pas 2: Creare cont ArcGIS Online

Creati un cont public, gratuit, de utilizator global pe ArcGIS Online si autentificati-va in
portal www.arcgis.com
Inregistrare/contul este gratuit timp de 30 de zile, aveti grija sa nu pierdeti ce lucrati

Pas 3: Creati harta ce va sta la baza aplicatiei

In ArcGIS Online, alegeti optiunea Make a map. Viewer-ul ArcGIS.com se va deschide, aici avand
posibilitatea de a crea harta. Din sectiunea Basemap, selectati harta de fundal dorita.

Pas 4: Realizati un simplu fisier excel cu locatiile pe care le reprezentati

Creati un spreadsheet cu cel putin urmatoarele coloane, pe baza datelor pe care doriti sa le reprezentati
in aplicatie:
 ID - utilizat pentru referirea locatiei
 Nume - denumirea locatiei
 Adresa - Strada, Oras, Stat, cod postal sau coloanele urmatoare ce contin coordonatele exacte
 Latitudine - latitudinea locatiei in grade zecimale
 Longitude - longitudinea locatiei in grade zecimale
 URL - stocheaza un link la o imagine disponibila pe web; imaginile pot fi incarcate pe un
server web sau pe flickr
Salvati fisierul excel creat in format CSV.
Pas 5: Adaugati datele create in harta din ArcGISOnline
Reveniti in ArcGIS Online in Viewer-ul deschis la pasul 3 si importati setul de date creat la pasul
anterior. In acest sens, dati click pe butonul Add din coltul stanga-sus al aplicatiei si alegeti Add
Layer from File, apoi navigati la fisierul CSV creat si adaugati-l in harta, mapand corespunzator in
cadrul wizard-ului fie campul cu adresa, fie cele cu coordonatele in vederea localizarii. Harta va afisa
locatiile din fisier.

Pas 6: Configurare Pop-up

Pentru a permite o afisare cat mai lizibila a atributelor atasate locatiilor, veti configura un pop-up. Dati
click pe sageata din dreapta layerului adaugat in harta si alegeti optiunea Cofigurare pop-up.
Fereastra Pop-up Properties se va deschide, iar aici veti putea alege cum doriti sa va fie afisate
denumirile la campuri si ce campuri doriti sa afisati. Dupa ce ati stabilit modul de afisare a campurilor,
in sectiunea Pop-up Media, alegeti Add si selectati Image setand in fereastra de configurare a
imaginii, campurile ce vor furniza link-ul imaginilor. Salvati configurarile realizate, iar daca veti da
click pe o locatie din harta ar trebui sa vizualizati imaginea si descrierile din campurile aferente.

Pas 7: Simbolizare
Dati click pe sageata din dreapta layerului din harta si alegeti optiunea Change Symbols. Dati click pe
butonul Change Symbols si alegeti simbolul cel mai potrivit din stilurile existente. Puteti alege sa o
simbolizare clasificata a datelor in cazul in care aveti un camp ce le imparte in categorii. Dupa ce ati
stabilit simbolul, dati click pe Done changing symbols pentru a pastra setarile.

Pas 8: Salvarea hartii si utilizarea intr-un Story Map template

Salvati harta in contul dumneavoastra, utilizand optiunea Save As din bara de sus a ferestrei. Pentru a
disemina aceasta harta in cadrul unei aplicatii web, alegeti optiunea Share din partea de sus a ferestrei
si alegeti sa partajati aceasta harta cu toata lumea (Everyone). Ulterior, alegeti din partea de jos a
ferestrei Share, butonul Make a Web application. Explorati optiunile de sabloane de aplicatii din care
puteti alege si optati de exemplu pentru template-ul Map Tour. Acest sablon de aplicatie, dupa cum
puteti deduce din descrierea ce se afiseaza, reda o aplicatie configurabila ce evidentiaza in centru o
harta interactiva cu locatiile datelor dumneavoastra, intr-un panou separat, fotografiile asociate si
descrierea pentru fiecare locatie, iar in partea de jos, un carousel cu imaginile prin care utilizatorii pot
calatorii in timp si spatiu.

Pas 9: Publicarea aplicatiei Story Map

Odata ce ati ales template-ul de aplicatie dorit, alegeti optiunea Publish din partea de jos a aplicatiei.
Introduceti un titlu, cuvinte cheie si o scurta descriere, apoi dati click pe optiunea Save and Publish.
Aplicatia tocmai a fost publicata si se va deschide pagina Detalii.
Pas 10: Configurarea finala a aplicatiei
In pagina de detalii, puteti da click pe butonul Edit si veti putea edita elementele descriptive ale acestei
aplicatii, cum ar fi: titlu, un thumbnail, un sumar, etc. Aplicatia a fost publicata cu succes!
Mai departe, puteti deschide aplicatia fie in ArcGIS Online, fie o veti putea utiliza in site-uri web odata
ce o partajati cu toata lumea.

Daca doriti, puteti de asemenea sa participati la concursul online pe care il organizeaza trimestrial
ESRI Romania trimitandu-ne astfel de aplicatii. Astfel, daca ideea dumneavoastra este una originala si
inedita, va puteti numara printre premianti.

În continuare, va aratam câteva aplicații realizate de studenți la Masterul de GEOMATICĂ ÎN

INGINERIA MEDIULUI din cadrul Facultatii de Imbunatatiri Funciare si Ingineria Mediului, folosind
resursele Esri. Asteptam si altele si premiem initiativele...

- Campus Agronomie Herăstrău

http://edu.esriro.ro/eduportal/home/webmap/viewer.html?webmap=3071e1d2e7f04717be7f
f3927e2ae6b5

- Clădirea Parlamentului

http://www.arcgis.com/home/item.html?id=ffa819ce8e254391ad7fb048b8b620b8
Open si play(buttonul de play e in stanga jos)

Exemple de proiecte:
http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=112 – Din parcul Herastrau
http://blogedu.esriro.ro/edublog/?p=142 – Istoria Bucurestului
http://www.arcgis.ro/storytelling/BucurestiulVechi/deploy/

4.3 Cum se integrează shp-uri în ArcGIS Online

Procedura descrisă în tutorialele ArcGIS online prezintă această operațiune ca fiind foarte
usoara si la indemana oricui. Asa si este pentru toti ce utilizeaza sisteme de coordonate care nu necesita
transformari suplimentare de datum pentru a fi transformate in
WGS_1984_Web_Mercator_Auxiliary_Sphere . Din pacate structurile de date create in Romania in
sistem de coordonate Stereo 70 necesita asemenea transformari. Din aceasta cauza in momentul in care
urmati pasii din tutorialele ArcGIS online structurile voastre de date vor fi usor deplasate fata de
realitate.

Pasul 1. Pentru ca sa poti salva harta, respectiv sa poti sa revi asupra unor corectii ulterioare este
nevoie sa ai un cont personal ArcGIS. In cazul in care nu ai poti sa il creezi aici..

Pasul 2. Plecand de la considerentul ca structura de date de tip shp (stratul de harta) este creata, trebuie
sa verificam daca aceasta are definit sistemul de proiectie. Verificarea se face in ArcCatalog ori
ArcMap. Daca sistemul de coordonate este definit si este Stereo 70 (Stereo 1970 – Dealul Piscului
1970) se trece la pasul urmator.
Pasul 3. Transformarea sistemului Stereo 70 in WGS 1984 Web Mercator Auxiliary Sphere
utilizand ArcToolbox. (aceasta unealta poate fi utilizata pentru unu sau mai multe straturi de harta
concomitent).

ArcToobox
Data Management Tools
Projections and Transfomations
Batch Project
se deschide fereastra uneltei Batch Project in care se introduc pe rand urmatoarele
date:
 Stratul de harta sau mai multe straturi de harta pentru care se doreste
transformarea
 Directorul in care se doreste salvarea straturilor reproiectate
 sistemul de coordonate in care se face transformarea WGS 1984 Web
Mercator (auxiliary sphere)
 transformarea de datum unde se inscrie
urmatoareleDealul_Piscului_1970_to_WGS_1984_2

OK – si in cateva momente (depinde de marimea fisierelor) straturile de harta vor fi reproiectate.

Pasul 4. Pentru fiecare strat de harta ce se doreste a fi adaugat in ArcGIS online, pe rand, Se selecteaza
toate fisierele care compun un strat de harta si se compacteaza in format zip.

Pasul 5. Se deschide aplicatia de harti ArcGIS online sau ArcGIS Explorer online (New Map) si se
incarca stratul de harta de pe calculator prin selectarea fisierului zip creat. Atentie !!!! stratul de harta
este limitat la nu mai mult de 1000 de elemente grafice (linii, puncte sau poligoane).
13. PREZENTĂRI ÎN POWER POINT

 Exemple de proiecte ce utilizează tehnici de GIS şi teledetecţie;

 Studiu de impact al traseului unei autostrăzi – studiu de caz traseul Cernavodă –
Constanţa;
 Studiu de caz privind modernizarea amenajării de irigaţii Nicoreşti-Tecuci;
 Studiu de caz privind amenajarea bazinului Dâmboviţa superior;

14. Bibliografie:
 Albota M., Zegheru N., Suroiu P - Dicţionar de geodezie, fotogrammetrie, teledetecţie şi
cartografie englez-roman – Editura Tehnică Bucureşti, 1980;

 A to Z GIS – An illustrated dictionary of geographic information systems, ESRI Press,

Redlands, California 2006 ;

 Badea A., - Analiza efectelor Amenajărilor funciare din Bărăganul de Sud prin mijloace de
Teledetecţie-SIG - Editura Universitaria Craiova, 2006;

 Badea A., – Note de curs teledetecţie, USAMV – Bucureşti, 2009 ;

 Băduț M., - Sisteme Geo-Informatice pentru Administrație și Interne, Editura Confys 2006 ;

 Băduț, M., - GIS : Sisteme informatice geografice : fundamente practice - Ediţia a 2-a revizuită
şi actualizată, Cluj-Napoca : Editura Albastră, 2007;

 Bănică S., Benea I., Herişanu Ghe., - Sisteme Informaţionale Geografice şi prelucrarea datelor
geografice, Editura ROMÂNIA DE MÂINE, Bucureşti 2008 ;

 Breazu M., Mihai D., Mudura R. - Folosirea tehnicilor GIS pentru modelarea şi vizualizarea 3D
a dezvoltării şi reabilitării progresive în cadrul proiectului Roşia Montană - IAŞI „Protecția
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” USAMV Bucureşti
– FIFIM, noiembrie 2008;

 Budea I. - Teză de doctorat ,,Realizarea cadastrului sistemului hidrotehnic pentru irigaţii Mihail
Kogălniceanu (judeţul Constanţa)” – 2009, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti ;

 Chendeş V. - Teză de doctorat :Scurgerea lichidă şi solidă în subcarpaţii de la curbură,

Institutul de Geografie al Academiei Române, 2007 ;
 Chris, Smith, Nancy, Payden, Pam, Cole - Erdas Field Guide: Third edition, ERDAS Inc.,
Atalanta, 1995;

 Cîmpeanu S.M., Bucur D. – Combaterea eroziunii solului – Editura RELAL PROMEX,

Bucureşti 2005;

 Climat change Special Edition, THE EARTH OBSERVATION HANDBOOK, edited bz CEOS
and ESA, 2008;

 Cowen D.J. – GIS versus CAD versus DBMS : what are the differences –Photogrammetric
Engineering and Remote Sensing, 1988;

 Dimitriu G. - Sisteme Informatice Geografice (GIS), Editura Albastră, Cluj-Napoca 2007;

 Donisă V., Donisă I., - Dicţionar explicativ de teledetecţie şi sisteme informaţionale geografice,
Editura Junimea Iaşi, 1998;

 ESRI - ESRI Educational Services – ArcGis 9 – Introduction to ArcInfo using ArcMap,

ArcCatalog, 2004;

 Imbroane A.M., David M., - Iniţiere în GIS şi Teledetecţie, Cluj, 1999 ;

 Imbroane A.M., - SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE – Volumul I – Structuri de date,

Presa Universitară Cluj, 2012 ;

 Keller I. E. - GIS şi modelare hidraulică pentru reţele de alimentare cu apă şi canalizare,

Editura Casa Cărţii de Ştiinţă 2008 ;

 Les SIG a la carte, - ESRI France 2006 ;

 Leo O., DIZIER J.L. – Teledetection, Techniques et Applications cartographiques – Edition

FORHOM, Paris 1994 ;

 Maguire D., Kouzoumjian V., Smith R., - The Business Benefits of GIS, ESRI Press, Redlands,
California 2008 ;

 Mihai D. - Geomatica în reabilitarea amenajărilor de Îmbunătățiri Funciare, Editura USAMV ,

Ediție tipărită 2014, ISBN 978-973-0-18036-7;

 Mihai D, Marin M, Mudura R. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS, în

actualizarea şi gestionarea informațiilor pentru reţele de utilităţi publice - Sesiunea anuală de
comunicări ştiinţifice Spiru Haret 2000;

 Mihai D, Mudura R. – GIS Roşia Montană - a XI-a Conferinţă anuală ESRI, Trimble din 24
septembrie 2004;
 Mihai D. - Sistem de Informaţii Geografice pentru reprezentarea cercetărilor arheologice din
zona Roşia Montană – Simpozionul intenaţional "SISTEME INFORMAŢIONALE
GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI" – Cluj, 2004;

 Mihai D, Mudura R. - Utilizarea imaginilor satelitare si a tehnicilor GIS în actualizarea și

gestionarea informaţiilor pentru reţele de utilităţi publice. Exemplificare: studiu de caz asupra
zonelor limitrofe aeroportului internațional Henri Coandă, autostrada Bucureşti – Cernavodă şi
autostrada Deva – Nădlac - Simpozionul internaţional "SISTEME INFORMAŢIONALE
GEOGRAFICE UTILIZATE ÎN GESTIUNEA TERITORIULUI" – Cluj, 2004;

 Mihai D., Mudura R. - Sisteme Informaționale Geografice pentru lucrări de îmbunătățiri

funciare - INTERNATIONAL SYMPOSIUM TRENDS IN EUROPEAN AGRICULTURE
DEVELOPMENT USAMV Banat, Timisoara 15-16 Mai 2008;

 Mihai D., Mudura R. – Sisteme Informaţionale Geografice pentru lucrări de Îmbunătăţiri

funciare – GeoCad 09, Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia 8-9 mai 2009 ;

 Mihai D., Mudura R, Căzănescu S. - Highlighting, Rehabilitation and Monitoring of Land

Reclamation Works Using Satellite Images and GIS – The 8th Symposium PROSPECTS for 3th
MILLENNIUM AGRICULTURE – USAMV Cluj-Napoca, octombrie 2009;

 Mihai D., Mudura R., Căzănescu S. - Utilizarea imaginilor satelitare şi a tehnicilor GIS, pentru
evidenţierea, reabilitarea şi monitorizarea lucrărilor de Îmbunătăţiri Funciare – „Protectia
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” USAMV Bucureşti
– FIFIM, noiembrie 2008;

 Mihai D., Mudura R., Radnea C. – Caracterizarea învelişului pedogenetic din Bazinul Siretului
inferior, folosind tehnologiile GIS – Simpozionul Internaţional Protecţia mediului şi siguranţă
alimentară – priorităţi şi perspective, Universitatea Valahia, TÂRGOVIŞTE 2009 ;

 Mihai D., Mudura R., GeoCad 2010 - Proiectul Roşia Montană - Modelare 3D pentru
dezvoltarea progresivă a reabilitării ecologice Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia mai
2010 ;

 Mihai D., Mudura R., Breazu M., Sârbu N., Venedict B., - Simpozionul naţional „Protecţia
mediului şi dezvoltarea durabilă în spaţiul rural. Actualităţi şi perspective” – Utilizarea Scan
STATION 2 la inventarierea în vederea modernizării şi reabilitării amenajărilor de irigaţii -
USAMV Bucureşti, iunie 2010;
 Mihai D., – Teza de doctorat ,,Inventarierea şi reabilitarea amenajărilor de îmbunătăţiri
funciare folosind tehnicile Sistemelor Informaţionale Geografice, zona Nicoreşti – Tecuci
judeţul Galaţi” - USAMV Bucureşti, 2010;

 Mihai D., Marinescu C., ,,Creating the solid 3D model of building using laser scaning
technology”, International Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5
LAND RECLAMATION, EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL
ENGINEERING, Bucharest, JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN –
L 2285 – 6064;
 Mihai D., Călugăru A., Nedelcu B., ,,Flood prevention map on Bistrița river, România”
International Scientific GeoConferences SGEM 2014 Albena, Bulgaria, June 17-26;
 Mihai D., Caiet de Lucrări Practice – Sisteme Informaționale Geografice, USAMV Bucureşti –
FIFIM, 2014;
 Mihai D.; Mudura, R.; Teodorescu, R. & Ilinca, L.: Modern Technologies Used in Data
Updating for a School Farm Modernization, Proceedings of 25th DAAAM International
Symposium, DAAAM INTERNATIONAL SCIENTIFIC BOOK 2014 ;
 Mihai D., Călugăru A.SISTEME INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE PENTRU
AMENAJAREA TERITORIULUI, Editura EX TERRA AURUM 2016, ISBN 978 -
606-94175-1-5;
 Mihai D., SISTEME INFORMAȚIONALE GEOGRAFICE UTILIZÂND ARCGIS –
ÎNDRUMAR DE LUCRĂRI PRACTICE, Editura EX TERRA AURUM 2016, ISBN
978-606-94175-0-8;

 Modeles en analyse spatiale, Information Geographique et Amenagement du territoire,

Lavoisire, 2001;
 Neuner H. – Sisteme de poziţionare globală – Editura MATRIX ROM, Bucureşti 2000;

 Parker H.D. – The GIS Source book – 1989, GIS World Inc., Fort Collins Colorado;

 Jiulin Sun Pinde Fu Web GIS: Principles and Applications online from Esri's GIS Bookstore 2010
 David Chappell GIS in the cloud. The Esri Example

 Păunescu C., Mocanu V., Dimitriu S., - Sistemul global de poziţionare (G.P.S.), Editura
Universităţii din Bucureşti 2006;

 Petrescu F., – Sisteme informatice geografice în urbanism şi amenajarea teritoriului – 2007

Editura MATRIX ROM, Bucureşti;

 Popescu G. – Sisteme interactive de modelare a informaţiei fotogrammetrice – Editura

MATRIXROM, Bucureşti 2009;
 Revue International de Geomatique - Information geographique et gestion des risques,
European Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Revue International de Geomatique – Information geographique tridimensionnelle, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Revue International de Geomatique – Les SIG sur le web, European Journal of GIS and Spatial
Analysis, Lavoisir 2003;

 Revue International de Geomatique - Representation spatiales et participation, European

Journal of GIS and Spatial Analysis, Lavoisir 2006;

 Trif A., Mihai D., ,,Efect of climate change on Dobrogea agricultural area”, International
Conference Agriculture for Life, Life for Agriculture – SECTION 5 LAND RECLAMATION,
EARTH OBSERVATION&SURVEYING, ENVIRONMENTAL ENGINEERING, Bucharest,
JUNE 5 – 7, 2014, vol. III, p 87 – 92, ISSN 2285 – 6064, ISSN – L 2285 – 6064;

 Vidal A., – Remote Sensing and Geographic Information Systems in Irrigation and Drainage,
Methodological Guide and Applications – 2000, ISBN:81-85068-72-0, Paris;

 Zegheru N., Albotă M.G. – Dicţionar de geodezie, topografic, fotogrammetric, teledetecţie,

cartografie, cadastru, englez-român, român-englez – 2008, Editura Nemira&Co;

 ** Centrul Român pentru Utilizarea Teledetecţiei în Agricultură - CRUTA – Cercetări şi

proiecte realizate în perioada 1992-2010;

 ** Consortiul Open GIS , Inc. – 2004;

 ** ESRI Romania (2007 - 2014) – Curs ArcGIS 9.x și 10.x;

 Gis Cloud User Manual

 Arcgis User Manual
 ** Rehabilitation de parametres irrigues. Raport no.2. BRC-GERSAR, SOGREATH Ministere
de l Agriculture et l industrie Alimentaire, ISPIF, Roumanie 1992;
 ** Reforma şi reabilitarea sectorului de irigaţii – Monitorizarea mediului etapa 2008 – S.C
AQUAPROIECT S.A, 2008 ;

 *** Club It&C Soluțiile Open Source (2010), O alternativă tot mai interesantă pentru managerii
IT;
 *** Microsoft Office (2014), Microsoft Project Professional 2013 Trial disponibil online la
adresa http://technet.microsoft.com/en-
US/evalcenter/hh973401.aspx?WT%2Eintid1=ODC_ENUS_FX103797571_XT104000919;
 *** Microsoft Office (2013), “Pick the right report”, disponibil online la adresa
http://office.microsoft.com/en-001/project-help/pick-the-right-report-
HA102843515.aspx?CTT=5&origin=HA102829149;
 *** Microsoft Office Project Professional 2013, http://soft-md.ru/managementul-
afacerilor/3925-microsoft-office-project-professional-2013;
 ** Pagini WEB
www.giscloud.com
www.esri.com
www.esriro.ro
www.geosystems.com
www.geosystemsro.ro
www.icas.ro
www.leica.com
www.meteoromania.ro
www.precis.ro/modules.php?name=News&file=article&d=76
www.romet.ro
www.topgeocart.ro
www.cadsolutions.ro
http://www.gpsworld.com/
http://en.wikipedia.org/wiki/Global_Positioning_System
http://www.navcen.uscg.gov/
http://geoportal.ancpi.ro/ancpi/index.html
http://www.geoportal-mediu.ro/home/
http://www.roenv-geoportal.ro/GPT9/catalog/main/home.page
http://www.geoportal-mediu.ro/Siriu/viewer/
http://gis2.rowater.ro:8989/flood
http://bio.geoportal-mediu.ro/bmb
www.geoportal-mediu.ro/geoportalceahlau
www.geoportal-mediu.ro/cuejdel.html
http://lm.geoportal-mediu.ro/home/
http://bio.geoportal-mediu.ro/geoportalmacin/
www.geoportal-mediu.ro/geoportalneamt/
http://geoportal.gov.ro/Geocatalog
http://egispat.inp.org.ro
http://dev.adworks.ro/natura/situri/1/Apuseni.html#map-holder
http://www.biodiversity.ro/n2000
http://atlas.anpm.ro/atlas
http://www.igr.ro/index.php
http://www.igr.ro/index.php?optiune=43
http://37.128.225.60/testgeo2
http://37.128.225.60/geofizica-v1
http://hotnews.maps.arcgis.com/home/index.html
https://open-data.europa.eu/ro/data/dataset/tlfXbWEXyakR6dhtCx08DA