o Ion VARLAM

21 aprilie 2013 - 19:12

Ìl felicit pe D-l Dobrescu pentru sobrietatea si calmul comentariului sàu, cu atât

mai demne de admiratie cu cât nerusinarea cu care D-l Totok si cei care-si arogà
dreptul de a-I învinui permanent si din principiu pe cei care au îndràznit sà ridice
o privire criticà asupra acelor evrei din România care s’au remarcat prin
comportamentul lor arrogant si acaparator, fàcându-se agentii împàràtiilor vecine
care urmàreau (si mai urmàresc) cotropirea României si desfiintarea identitàtii
nationale a bàstinasilor ei depàsesc limitele tolerabilului. Nu cred cà în Israel s’ar
putea conferentia despre miscarea fascistà Irgun (clasatà ca atare de politologii
francezi, britanici si americani care se ocupà cu natura si istoria miscàrilor
fasciste) si despre membrii ei care au dobândit rangul de eroi prin sacrificiile cu
care au contribuit la lupta de eliberare a Palestinei de sub stàpânirea englezà, în
felul în care D-nii Totok, Shafir & cie si-au permis sà vorbeascà despre Ion
Gavrilà Ogoranu si chiar despre miscarea legionarà. Ca mai toate miscàrile de
eliberare nationalà, cea legionarà a fost violentà (revolutionarà) prin vocative:
urmàrea emanciparea românilor de sub dominatia celor care luaserà locul
fanariotilor atunci când stàpânirii turcesti i-se substituise rivalitatea de interese
dintre Rusia si Austria (sustinutà de Germania), ai càror agenti locali au fost în
special evreii. Nu individual ci prin organizatiile lor, acestia s’au împotrivit
constant îndeplirii aspiratiilor legate de înfàptuirea idealului national al Unirii
tuturor românilor. Au fàcut-o la Berlin în 1878, cerând marilor puteri sà
conditioneze recunoastere României ca stat suveran si independent de instituirea
unui statut discriminatoriu care i-ar fi scos pe evrei de sub legea româneascà.
Acelasi lucru l-au fàcut la conferinta de Pace de la Versailles, unde au încercat sà
le impunà statelor succesoare ale Dublei Monarhii un „Consiliu al Minoritàtilor”
cu rolul de organ de tutelà care sà exonereze pe membrii etniilor fàrà tarà (deci pe
evrei) de supunerea fatà de legile statelor ai càrei cetàteni erau, instituind astfel un
adevàrat apartheid în favoarea acestora. Toate aceste state au respins cu indignare
dreptul de ingerintà pe care si-l menajau pe acastà cale SUA si Franta, promotorii
cei mai înversunati ai acestui proiect !

Desi mare si sincer prieten al românilor, Dr. W.Fildermann, reprezentant al

evreilor în Senatul României, propunea official în 1937 colonizarea a 1.500.000
evrei în tara noastrà, sub motivul cà numai acestia ar putea-o duce la prosperitatea
economicà promise de extraordinarele ei resurse natural (Cf. Ràspunsul, tot
public, adus acestei propuneri de càtre Prof. N. Iorga).

Cu privire la gogorita antsemitismului pe care o agità ex-agentii sovietici si fii de

agenti sovietici de fiecare data cà este vorba de crimele comunismului – deci si de
meritele celor care l-au combàtut – adicà de D-nii Shafir, Totok, si ceilalti
promotori ai neo-marxismului disimulat sub pulpanele gândirii politically correct
– acesta reprezintà o armà de diversiune mult prea evidentà pentru a revei asupra
rosturilor si a mecanismelor ei. Caracterul sfruntat mincinos al acuzatiilor aduse
regimului Antonescu în aceastà privintà, este definitive dovedit de urmàtoarea
declaratie oficialà a lui Shimon Peres, Presedintele Israelului, fàcutà în August
2010, cu prilejul vizitei pe care fàcut-o în România : ” NU VOM UITA
NICIODATA CA, IN PERIOADA CEA MAI INTUNECATA A EUROPEI, IN
PERIOADA NAZISTA, ROMÂNII AU SALVAT VIETILE MULTOR EVREI
DE AICI, 400.000 DE EVREI, CARE AU VENIT IN ISRAEL SI AU
CONTRIBUIT SI CONTRIBUIE LA CONSTRUIREA ISRAELULUI, DAR
CARE N-AU UITAT IUBIREA PENTRU ROMANIA, SI-AU PASTRAT
CULTURA ROMANEASCA. PENTRU ACEASTA, DORESC SA
MULTUMESC POPORULUI ROMAN SI SA-I SPUN CA ACEASTA ESTE O
PRIETENIE CARE NU SE VA TERMINA SI CARE VA CONTINUA MULTA
VREME IN VIITOR, NU DOAR IN ISTORIE. MA SIMT AICI CA ACASA,
MA SIMT CA INTR’O TARA PRIETENA, SI NU VORBESC DOAR DESPRE
TRECUT, CI SI DESPRE VIITOR.”

Nciun om serios si de bunà credintà nu poate afirma despre un regim politic care
fàcut din România o tarà de azil pentru toti evreii din Europa care ajungeau pânà
la granitele ei si care a facilitat si sprijinit în plin ràsboi contra Marii Britanii
emigrarea a mii de tineri evrei càtre Palestina, unde aveau sà întàreascà rândurile
celor care luptau contra lui Hitler al càrui aliat involuntar era tara noastrà, nu
poate, deci, afirma despre un astfel de regim cà a luat parte la distrugerea
organizatà a populatiei evreiesti de pe continentul nostrum. Mai mult: un astfel de
regim nu poate nici màcar fi acuzat de rasism deoarece màsurile la care i-a supus
pe evrei au un caracter cu totul benign dacà sunt comparate cu cele aplicate de
unii din dàtàtorii nostril de lectii – SUA spre pildà – cetàtenilor lor de origine
germanà sau niponà.

Ion Varlam
Master în Stiinte Politice, IEP, Paris.