Sunteți pe pagina 1din 32

Universitatea de Stiinte Agricole si medicina Veterinara Bucuresti

Facultatea de Silvicultura

Lucrari practice la Dendrometrie

Student: CONSTANTIN NARCISA


Grupa: 1301 S
Lucrarea 6

Tema lucrarii

Pentru un arboret relativ echien de fag in varsta de 120 de ani avand


surafata de 0,4 ha a carui date generale sunt prezentate in tabelul 6.1 sa se
determine:

6.1 Repartitia pe categorii de diametre din 4 in 4 cm pentru arboretul principal, secundar


si total.

6.2 Poligonul frecventelor absolute pentru arboretul principal, secundar si total.

6.3 Poligonul frecventelor relative pentru arboretul total.

6.4 Numarul de arbori la hectar pentru arboretul principal, secundar si total.

6.5 Diametrul d aritmetic pentru arboretul principal, secundar si total.

6.6 Suprafata de baza pentru arboretul principal, secundar si total.

6.7 Diametrul mediu al suprafetei de baza pentru arboretul principal, secundar si total.

6.8 Diametrul median pentru arboretul total, principal si secundar


6.1 Repartitia pe categorii de diametre din 4 in 4 cm pentru arboretul principal,
secundar si total.

Tab. 6.1 Repartitia arboretelor pe categorii de diametre

Cat. de diametre Numarul de arbori pentru arboret


(di) Total (ni) Principal Secundar
24 3 2 1
28 8 6 2
32 10 8 2
36 14 12 2
40 15 14 1
44 19 18 1
48 15 13 2
52 7 5 2
56 6 5 1
60 5 4 1
64 7 5 2
68 4 2 2
72 3 2 1
Total 116 96 20
6.2. Poligonul frecventelor absolute pentru arboretul total, principal si secundar
6.3 Poligonul frecventelor relative pentru arboretul total.

Tab. 6.2

Diam. in valori Categorii de Limite de variatie in valori Frecvente ni


abs. diametre relative relative absolute %
24 0,51 0,46-0,55 3 2,58
28 0,6 0,56-0,65 8 6,89
32 0,68 0,66-0,75 10 8,62
36 0,77 0,76-0,85 14 12,06
40 0,86 0,86-0,95 15 12,93
44 0,94 0,86-0,95 19 16,37
48 1,03 0,96-1,05 15 12,93
52 1,12 1,06-1,15 7 6,03
56 1,2 1,16-1,25 6 5,17
60 1,29 1,26-1,35 5 4,31
64 1,37 1,36-1,45 7 6,03
68 1,46 1,46-1,55 4 3,44
72 1,55 1,56-1,65 3 2,58

dr =
d
dg =
∑d *n
i
2

dg
∑n i

250192
dg = = 2156.82 = 46.44
116

dg=46.44
6.4 Numarul de arbori la hectar pentru arboretul principal, secundar si total.

Se imparte numarul total de arbori la suprafata.

N T , P ,S
N / ha =
0,4

116 96 20
N / haT = = 290 N / haP = = 240 N / haS = = 50
0, 4 0, 4 0, 4

6.5 Diametrul d aritmetic pentru arboretul principal, secundar si total.

d=
∑n d i i

∑n i

5212
Total: d= = 44,93 m3
116

4260
Principal: d= = 44,37 m3
96

952
Secundar: d= = 47, 6 m3
20
6.6 Suprafata de baza a arboretului pentru arboretul total, principal si secundar

∏ 2
G= d i ni
4

Gt = * 217616 = 0, 785* 250192 = 19, 64 m2
4


Gp = *198048 = 0, 785* 200496 = 15, 73 m2
4


Gs = *19568 = 0, 758* 49696 = 3,9 m2
4

6.7 Diametrul mediu al suprafetei de baza pentru arboretul total, principal si


secundar

d gt =
∑d n 2
i i
=
250192
= 46, 44 cm
∑n i 116

d gp =
∑d n 2
i i
=
200496
= 45, 44 cm
∑n i 96

d gs =
∑d n 2
i i
=
49696
= 49,84 cm
∑n i 20
6.8 Diametrul median pentru arboretul total, principal si secundar

Tab. 6.3

Tabel ajutator pentru calculul diametrelor mediane

di Arboretul total Arboretul principal Arboretul secundar


cm ni Frecv Supr. Supr. ni Frec Supr. Supr. ni Frec Supr. Supr.
cum. baza baza cum baza baza cum baza baza
gi (cm2) cum . gi cum . gi cum
(cm2) (cm2)
24 3 3 0,13 0,13 2 2 0,09 0,09 1 1 0,04 0,04
28 8 11 0,49 0,62 6 8 0,36 0,45 2 3 0,36 0,4
32 10 21 0,80 1,42 8 16 0,64 1,09 2 5 0,16 0,56
36 14 35 1,42 2,84 12 28 1,22 2,31 2 7 0,20 0,76
40 15 50 1,88 4,72 14 42 1,75 4,06 1 8 0,12 0,88
44 19 69 2,88 7,6 18 60 2,14 6,2 1 9 0,15 1,03
48 15 84 2,71 10,31 13 73 2,35 8,55 2 11 0,36 1,39
52 7 91 1,48 11,79 5 78 1,06 9,61 2 13 0,42 1,81
56 6 97 1,47 13,26 5 83 1,23 10,84 1 14 0,24 2,05
60 5 102 1,41 14,67 4 87 1,13 11,97 1 15 0,28 2,33
64 7 109 3,65 18,32 5 92 1,60 13,57 2 17 0,64 2,97
68 4 113 1,45 19,77 2 94 0,72 14,29 2 19 0,72 3,69
72 3 116 1,22 20,99 2 96 0,81 15,1 1 20 0,40 4,09
Total 11 96 20
6

N
h( − Sn )
2 4(58 − 50)
d Mt = xMt + = 42,1 + = 43.78cm
nxM 19

N
h( − Sn)
2 4(48 − 42)
d Mp = xMp + = 42,1+ = 43, 43cm
nxM 18

N
h( − Sn )
2 4(10 − 9)
d Ms = xMs + = 46,1 + = 50.1cm
nxM 2
Lucrarea 7

Tema lucrarii

Pentru arboretul relativ echien de fag luat in considerare sa se stabileasca:

7.1. Curba inaltimilor

7.1.1. Prin mijlocul campului de corelatie prin trasarea manuala a curbei


de regresie

7.1.2. Printre mediile inaltimilor stabilite pe categorii de diametre prin


trasarea manuala

7.2. Curba inaltimilor cu ajutorul ecuatiei de regresie

7.3. Inaltimi medii ale arboretului total

7.3.1. Inaltimea medie aritmetica

7.3.2 Inaltimea medie Lorey

7.3.3. Inaltimea arborelui mediu aritmetic al arboretului

7.3.4. Inaltimea arborelui mediu al suprafetei de baza

7.3.5. Inaltimea arborelui dominant hdom


7.1. Curba inaltimilor

7.1.1. Prin mijlocul campului de corelatie tragand manual curba de regresie


7.1.2. Printre mediile inaltimilor stabilite pe categorii de diametre prin
trasarea manuala

7.2. Curba inaltimilor cu ajutorul ecuatiei de regresie


^
h = b0 + b1 l o dg
Tabelul 7.1
Tabelul datelor initiale

di Inaltimi masurate
24 32
28 32; 31
32 31 , 28
36 31.5 , 24 , 30.5
40 32 , 36 , 33
44 39 , 38.5 , 31 , 31.5 , 35 , 38 , 34.5
48 33.5 , 37 , 34 , 36.5 , 33
52 38 , 39.5 , 39 , 35
56 33 , 35.5 , 31
60 36 , 38
64 38.5 , 32 , 37.5
68 37.5 , 32.5
72 37.5

Tabelul 7.1.2 Inaltimi medii pe categorii de diametre

Categorii de diametre Inaltimi Inaltinea medie


(m) (m)
24 32 32
28 32 ,31 31.5
32 31 , 28 29.5
36 31.5 , 24 , 30.5 28.66
40 32 , 36 , 33 33.66
44 39 , 38.5 , 31 , 31.5 , 35 , 38 , 35.35
34.5
48 33.5 , 37 , 34 , 36.5 , 33 34.8
52 38 , 39.5 , 39 , 35 37.85
56 33 , 35.5 , 31 33.16
60 36 , 38 37
64 38.5 , 32 , 37.5 36
68 37.5 , 32.5 35
72 37.5 37.5
Calculul coeficientilor b0 si b1 din ecuatia de regresie
Tabelul 7.2

Cate logd Nr. de ∆h = h − hˆ


gori
i de
inaltimi
masurat
nh
( log d ) n( log d )
2
n( log d )
2 nh ( log d ) h ĥ

dia e + -
metr
e
24 1.38 1 32 1.9 1.38 1.38 44.16 32.0 33,99 1,99
28 1.44 2 63 2.073 2.88 5,76 90.72 31.5 33,99 2,49
32 1.50 2 59 2.25 3 6 88.5 29.5 34 4,5
36 1.55 3 84 2.402 4.65 13,95 130.2 28 34 6
40 1.6 3 99 2.56 4.8 14,4 158,4 33 34 1
44 1.64 7 245 2.68 11.48 80,36 401,8 35 34,01 0,99
48 1.68 5 170 2.82 8.4 42 285,6 34 34.01 0,01
52 1.71 4 152 2.92 6.84 27,36 259.92 37 34,01 2,99
56 1.75 3 99 3.062 5.25 15,75 173.25 33 34.01 1,01
60 1.78 2 74 3.16 3.56 6.32 131.72 37 34,02 2,98
64 1.8 3 108 3.24 5.4 16,2 194,4 36 34,02 1,98
68 1.83 2 70 3.34 3.66 7,32 128.1 35 34,02 0,98
72 1.86 1 37.5 3.46 1.86 1,86 69.75 37.5 34,02 3,48
∑ 21.52 38 1292.5 35.87 63.16 238,66 2156.52 441.98

h = b0 + b1 log d i

∑n h = b ∑n + b ∑n log d
i 0 i 1 i i

∑n h log d = b ∑n log d + b ∑n
i i 0 i i 1 i log 2 d i

81634,3=b02400,08+b13989,18

-81947,76=b0-2400,08-b19069,08

b1=0,0617
b0=33,91

^
h = 1, 0385 + 20,1729 log d i

7.3. Inaltimi medii ale arboretului total


^
h = b0 + b1 l o dg
7.3.1. Inaltimea medie aritmetica

h=
∑h i
=
1303
= 34, 289m
ni 38

7.3.2. Inaltimea medie Lorey

Π 2
^
∑ hi gi
4
di ∑h
95,878 i
h= = = = 37,16m
∑ gi ∑ Π di2 2,58
4

7.3.3. Inaltimea arborelui mediu arithmetic al arboretului

h = 33,91 + 0, 0617 log d

h =34,0137 m

7.3.4. Inaltimea arborelui mediu al suprafetei de baza

^
h g = 33,91 + 0, 0617 log d g
^
d g =46,44
h g = 36,77 m
7.3.5. Inaltimea arborelui median (central) al suprafetei de baza

^
h gM = 33,91 + 0, 0617 log d gM
^
d gM = 43,78
h g M = 34,01 m
7.3.6. Inaltimea superioara

hdom =35,36 m
Lucrarea 8

Pentru arboretul echien de fag luat in considerare (tab. 6.1., lucrarea


6) sa se stabileasca:

8.1. Distributia numarului de arbori pe clase de cresteri radiale din 2 in 2 mm

pentru arboretul total

8.2. Linia de regresie privind legatura corelativa dintre crestere (ir) si diametru (di)

in diferite variante

8.2.1. Potrivit ecuatiei de regresie

ir = a0 + a1di

8.2.2. Prin metoda ecuatiei de regresie generala a dreptei cresterilor in

functie de ir , irdg si di

8.3. Cresterea in suprafata de baza a arboretului (IG)


8.1. Distributia numarului de arbori pe clase de cresteri radiale din 2 in 2
mm pentru arboretul total

Tabelul 8.1
Distributia numarului de arbori pe clase de cresterile radiale din 2 in 2 centimetri
pentru arboretul total

ir Nr. arbori
ni
6 2,32
8 20,88
10 20,88
12 20,88
14 13,92
16 10,44
18 11,6
20 4,64
22 3,48
24 5,8
28 1,16
30 -
32 -
116
8.2. Linia de regresie privind legatura corelativa dintre crestere (ir) si
diametru (di)
in diferite variante

8.2.1. Potrivit ecuatiei de regresie

ir = a0 + a1di

Tabel 8.2
Cresteri radiale pe categorii de diametre

di Cresterea radiala medie Nr de probe


ir (mm) ni
24 9,4 1
28 14,5 2
32 10,5 3
36 10 3
40 13,8 7
44 13,5 5
48 15,1 4
52 18,9 2
56 15,1 2
60 - -
64 22,1 3
68 25,2 2
72 25,7 4
Tabel 8.2.1
Tabel ajutator privind calculul coeficientilor de regresie

di ni ir ni* di ni* ir ni* ir* di di2 ni* di2


24 1 9,4 24 9,4 225,6 576 576
28 2 14,5 56 29 812 784 1568
32 3 10,5 96 31,5 1008 1024 3072
36 3 10 108 30 1080 1296 3888
40 7 13,8 280 96,6 3864 1600 11200
44 5 13,5 220 67,5 2970 1936 9680
48 4 15,1 192 60,4 2899,2 2304 9216
52 2 18,9 104 37,8 1965,6 2704 5408
56 2 15,1 112 30,2 1691,2 3136 6272
60 - - - - - - -
64 3 22,1 192 66,3 4243,2 4096 12288
68 2 25,2 136 50,4 3427,2 4624 9248
72 4 25,7 288 102,8 7401,6 5184 20736
Total 38 193,8 1808 611,9 31587,6 93152

∑n ii r = b0 ∑n i + b1 ∑ni d i

∑n i d
i r i = b0 ∑ni d i + b1 ∑ni d i2

b0=-0,41
b1= 0,35

ir=-0,41+0,35d
8.2.2. Prin metoda ecuatiei de regresie generala a dreptei cresterilor in
functie de ir , irdg si di

Tabel 8.4. Determinarea ir prin ecuatia de regresie generala

di ir calc
24 4,74
28 6,44
32 8,3
36 9,82
40 11,52
44 13,21
48 14,91
52 16,6
56 18,29
60 20
64 21,68
68 23,37
72 25,07

 di 
ir=  − 0,38 + 1,38 *i

 dg 
rdg

i rdg = bo +b1 d g
dg=46,44
b0=-0,8082
b1= 0,3243

i rdg =-0,8082+0,3243*46,44
i rdg =14,25

 d 
ir calc =  −0,38 + 1,38 i  *14, 25
 46, 44 

8.3. Cresterea in suprafata de baza a arboretului (IG)


Tabel 8.5.
Tabel ajutator privind cresterea in suprafata de baza a arboretului

di ni ir Coef.cojii di*ir*k ir2 k2 ir2* k2


K
24 3 9,4 1,02 230.1 88.36 1,04 91.9
28 8 14,5 414.1 210.25 218.66
32 10 10,5 342.7 110.25 114.66
36 14 10 367.2 100 104
40 15 13,8 563 190.44 198.05
44 19 13,5 605.9 182.25 189.54
48 15 15,1 739.3 228.01 237.13
52 7 18,9 1002.4 357.21 371.50
56 6 15,1 862.5 228.01 237.13
60 5 - - - - - -
64 7 22,1 1442.7 488.41 507.94
68 4 25,2 1747.9 635.04 660.44
72 3 25,7 1887.4 660.49 686.9
Total 116 10205.2 3617.85

k=1,02

i g = π ( d i * ir * k − ir2 * k 2 ) * ni =290687.31

I G = π ∑ ni ( d i * ir * k − i r2 * k 2 )

I G =20684.24

Lucrarea 9
Pentru arboretul de fag echien luat in considerare sa se determine volumul
total dupa urmatoarele metode:

9.1. Metode de cubaj cu ajutorul arborilor de proba

9.1.1. Metoda arborelui mediu al arboretului

9.1.2. Procedeul Urich II

9.2. Metode bazate pe tabele de cubaj

9.2.1. Metoda tabelelor de cubaj cu doua intrari

9.2.2. Metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume

9.3. Metode de cubaj bazate pe folosirea ecuatiei de regresie dublu logaritmica a


volumului in functie de diametru si inaltime

9.4. Metode simplificate

9.5. Metode expeditive

9.1. Metode de cubaj cu ajutorul arborilor de proba


9.1.1. Metoda arborelui mediu al arboretului
Arborele mediu dupa suprafata de baza este arborele cel mai apropiat de d g si hg (aceste
caracteristici fiind calculate in lucrarile anterioare).Se aleg 10 arbori de proba cu
diametrele apropiate de d g si inaltimea apropiata de hg care se doboara si se cubeaza
exact.Prin metoda Hubber compus(tab. 9.1)sau cu ajutorul ecuatiei de regresie

echivalenta tabelelor de cubaj.Volumul total va rezulta cu relatia : V = G


∑ va
∑ga
Tabelul 9.1

Tabel ajutator privind calculul volumului prin metoda arborelui mediu

Nr. di ni gi dg hg Caracteristicele arborilor de Vtotal


crt (m2) (cm) (m) proba (m3)
da ga ha Va
1 24 3 0.13 46.44 36.77 48.03 0,181 36,0 3,337
2 28 8 0.49 49.03 0,188 34,0 3,289
3 32 10 0.80 49.28 0,190 37,5 3,732
4 36 14 1.42 50.03 0,196 37,5 3.841
5 40 15 1.88 48.28 0,182 33,5 3,183
6 44 19 2.88 49.03 0,188 37,0 3,585
7 48 15 2.71 49.53 0,184 32,5 3,258
8 52 7 1.48 49.53 0,184 36,0 3,561
9 56 6 1.47 50.78 0,202 34,5 3,647
10 60 5 1.41 50.03 0,196 33,0 3,234
11 64 7 3.65 - - - -
12 68 4 1.45 - - - -
13 72 3 1.22 - - - -
Total 116 20.99 1,891 34.66 384.82

da- diametrul arborilor de proba


ga- suprafata de baza a arborilor de proba
ha- inaltimea arborilor de proba
Va- volumul arborilor de proba
Vt- volumul total al arboretului
Gt- suprafata de baza a arboretului

πd i 2
gi= *n i
4

πd a
ga= G=20.99 m2
4
Vtotal= G
∑Va
= 20.99*
34.66
= 384.72m3 / ha
∑g a 1,891

V/0.4=153.88

9.1.2. Procedeul Urich II presupune impartirea numarului total de de arbori in 5


clase cu un numar egal pentru fiecare clasa.Aceasta conditie nu e usor de in deplinit
deoarece numarul de arbori din categorii de diametre nu permit acest lucru intotdeauna
obligand la scindarea unei categorii in 2 parti.Se vor alege pentru fiecare clasa de
diametre cate 3 arbori de proba in jurul diametrului mediu al fiecarei clase de diametru
avand inaltimile apropiate de inaltimea medie corespunzatoare acesteia .

Tabelul 9.2
Tabel ajutator privind calculul volumului prin procedeul Urich II

Cls. de Caracteristicile arborilor de proba Vtotal


diam. di ni gi gi mediu dg hg da ga ha Va (m3)
(cm) (m2) (m2) (cm) (m) (cm) (cm) (cm) (cm)
24 3 0,135 29.07 0.0663 32 1.060
28 8 0,492 30.57 0.0733 32 1.172
I 32 10 0,803 0,071 30.07 34 31.07 0.0757 32.5 1.25
36 2 0,203
Total 23 1,633 0.215 3.182 24.168
36 12 1,22 36.94 0.1071 32 1.719
II 40 11 1,381 38.44 0.1159 33 1.925
0,113 37.94 34.9 38.94 0.119 34.5 2.099
Total 23 2,601 0.341 5.743 48.804
40 4 0,502 42.27 0.14 34.5 2.736
III 44 19 2,887 43.77 0.15 35 2.672
0,147 43.27 34.01 44.27 0.154 35.5 2.815
Total 23 3,389 0.444 8.223 62.765
48 15 2.713 48.58 0.185 36 3.419
52 7 1.486 50.08 0.197 35 3.541
IV
56 1 0.246 50.58 0.197 34 3.225
0,193 49.58 34.01

Total 23 4,445 0.579 10.185 78.190


56 5 1,231 62.34 0.305 35 5.644
60 5 1.413 63.84 0.32 33 5.593
64 7 2,251 64.34 0.325 34 5.864
V 0,315 63.34 34.02
68 4 1.452
72 3 1.221
Total 24 19.636 0.95 17.101 136.231
g i mediu =
∑g i

∑n i

4 g i mediu
dg =
π

G * ∑Va
V =
∑g a

Vtotal= V1+V2+V3+V4=350.16 m3

V/0,4ha=140.064m3

9.2. Metode bazate pe tabele de cubaj

9.2.1. Metoda tabelelor de cubaj cu doua intrari

Tabelul 9.3.
Calculul volumului cu ajutorul tabelelor de cubaj

di ni h Volum unitar Volum multiplu


(m) (m) Vi Vi*ni
(m3) (m3)
24 3 32 0.726 2.178
28 8 31.5 0.967 7.736
32 10 29.5 1.181 18.1
36 14 28.6 1.447 20.258
40 15 33.6 2.121 31.815
44 19 35 2.701 51.319
48 15 34.8 3.191 47.865
52 7 37.8 4.112 28.784
56 6 33 4.224 25.344
60 5 37 5.500 27.5
64 7 36 6.145 43.015
68 4 35 6.808 27.232
72 3 37.5 8.269 24.807
Total
h – imaltimea potrivit ecuatiei de regresie
Vi – volumul unitar tabelar in functie de diametru si inaltime

V/0,4 ha= 142.381m3

V/ha = 355.953 m
9.2.2. Metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume

Metoda consta in determinarea dupa inventariere, a diametrului median (central)


al suprafetei de baza- dgM, care in cazul da fata este , dupa care se masoara in teren
10-15 arbori cu diameter apropiate de dgM.

Tabelul 9.4
Calculul diametrului mediu (dgM) si al inaltimii corespunzatoare (hgM)

Nr. Crt di hi
(cm) (m)
1 49.28 37,5
2 50.03 39
3 49.03 32,5
4 50.03 36
5 50.03 34,5
6 49.28 33
7 50.28 39
8 50.53 37,5
9 50.53 30
10 52.03 39
Total 501.05 358

d gM =
∑d i
=
501, 05
= 50,105cm
N 10

hgM =
∑h i
=
358
= 35,8m
N 10
Cu dgM si hgM ale arborilor masurati se intra in Biometrie si se determina numarul
seriei de volume. Cu numarul seriei de volume se stabilesc apoi volumele unitare pentru
fiecare categorie de diametre. Numarul seriei de volume este 47.

Tabelul 9.5
Calculul volumului arboretului prin metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume
dgM=51,05 cm ; hgM=35,8 m

di ni Volum unitar Volum multiplu


(cm) Vi Vi*ni
(m3) (m3)
24 3 0.899 2.697
28 8 0.9889 7.9112
32 10 1.057 10.57
36 14 1.1337 15.8718
40 15 1.289 19.335
44 19 1.396 26.541
48 15 1.482 22.231
52 7 1.6135 11.2945
56 6 1.6237 9.742
60 5 1.7741 8.8705
64 7 1.8418 12.8926
68 4 1.9065 7.626
72 3 2.035 6.105
Total 116 161.687

V/0,4ha=64.674 m3
9.3. Metode de cubaj bazate pe folosirea ecuatiei de regresie dublu
logaritmica a volumului in functie de diametru si inaltime

log V = a0 + a1 log d + a 2 log 2 d + a3 log h + a 4 log 2 h

a0=-4,11122
a1=1,30216
a2=0,23636
a3=1,26562
a4=-0,079661

log V = −4,11122 +1,30216 log d + 0,23636 log 2 d +1,26562 log h − 0,079661 log 2 h

Tabelul 9.6
Calculul volumului cu ajutorul ecuatiei dublu logaritmice

di ni h Volum unitar Volum multiplu


(cm) (m) Vi Vi*ni
(m3) (m3)
28 1 30,2 0,926 0,926
32 6 31,4 1,259 7,554
36 8 32,4 1,651 13,208
40 12 33,4 2,114 25,368
44 13 34,2 2,638 34,294
48 17 35 3,239 55,063
52 13 35,7 3,114 40,482
56 5 36,3 4,655 23,275
60 4 36,9 5,485 21,94
64 3 37,5 6,406 19,218
68 5 38 7,401 37,005
72 2 38,5 8,493 16,986
76 1 39 9,684 9,684
Total 90 305,003

V/0,4 ha=305,003 m3
V/ha=762,507 m3

9.4. Metode simplificate


V = Vnormal * P

unde: P- indicele de densitate calculate dupa formula:

Greal
P=
G normal

Gnormal – suprafata de baza a unui arboret normal de fag de aceeasi varsta si clasa
de productie cu arboretul luat in considerare.
Vnormal – volumul unui arboret normal de fag de aceeasi varsta si clasa de productie
cu arboretul luat in considerare.
Avand hgM determinat si specia cunoscuta (fag) se intra in table si se stabileste
Gnormal si Vnormal.

Vnormal = 835 m3 Gnormal =46.08 m2 Greal = 20.99 m2

Greal 20.99
P= = = 0, 455
Gnormal 46, 08

P=0,455

V= Vnormal*P = 835*0,455 =380.342 m3

V/0.4 = 152.136m3

9.5. Metode expeditive

9.5.1. Determinarea volumului in functie de specie si hg

hg=35,8
V=835 m3

9.5.2. Determinarea volumului arboretului prin intermediul ecuatiei de regresie

V = b0(hgM-b1)*P’
P’ – consistenta arboretului b0=32; b1=10 ; P’=1 ; hgM=35,8

V = 32(35,8-10)*1
V=825,600 m3/ha

Lucrarea 10
Determinarea volumului pe sortimente primare, dimensionale si industriale la
arborete

Pentru arboretul luat in considerare sa se determine volumul pe sortimente


primare, dimensionale si industriale.

10.1. Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale prin metoda


tabelelor de sortare pentru arbori.

10.2. Determinarea volumului pe sortimente prin metoda tabelelor de sortare


industriala pentru arbori.

10.3. Determinarea volumului pe sortimente prin metoda tabelelor de sortare


pentru arborete.

10.1 Prin metoda tabelelor de sortare pentru arbori.


In vederea aplicarii acestei metode ,in prealabil s-a realizat distributia numarului
de arbori pe clase de calitate.Numarul de arbori de lucru pe categorii de diametre s-a
stabilit cu ajutorul urmatoarei relatii:
nal = nI + α n II + β n III + γ n IV , unde :
nI , nII , nIII , nIV -numarul de arbori de lucru pe categorii de diametre;
α , β ,δ -indici de echivalenta.

Numarul de arbori pentru foc pe categorii de diametre se calculeaza cu


ajutorul urmatoarei relatii:
naf = nt − nal , unde :

nt - numarul total de arbori pe categorii de diametre ;


nal -numarul de arbori de foc.
naf - numarul total de arbori de lucru pe categorii de diametre.

di-categoria de diametre
ni- frecvente absolute
ll- lemn de lucru
cll- coaja lemnului de lucru
lf- lemn de foc
n al = n I + αn II + βn III + γn IV
α = 0,81 , β = 0,57 , γ = 0,18

Vaf- volumul arborilor de foc


Vu- volum unitar
Vt- volumul total
Val- volumul arborilor de lucru

1
G,M,S= pV al
100

Vt=Vu*nt
Val=Vu*nal
Vaf=Vu*naf

1
ll = pll * Val *
100
1
cll = pcll * Val *
100
1
craci = pcraci * Vt *
100
1
lf = ( pfll * Val + pflf * Vaf ) *
100
p- procente din volumul arborelui

10.3 Prin metoda tabelelor de sortare pentru arborete.Este o metoda simplificata


de determinare a volumuluipe sortimente primare si dimensionale si este folosita
frecvent.Aplicarea n presupune:
-determinarea volumului arboretului printr-o metoda anume;
-estimarea dg ;
-determinarea procentului arborilor de lucru:
p nI +α nII + β nIII + γ nIV
al = 100
nI + nII + nIII + nIV

In baza procentului arborelui de lucru arboretul se incadreaza in clasa x de


calitate.