MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETARIL LUMINITA VLADESCU CORNELTU TARABASANU-MIHAILA LUMINITA IRINEL DOICIN Chimie Manual pentru clasa a X-a ART grup editoria| a cenuuuall Manualul a fost aprobat prin Ordinul nr. 3787 din 08.04.2005, in urma licitatiei organizate de odtre Ministerul si Cercetdri, este realizat in conformitate cu programa analiticé aprobaté prin Ordin al ministrului i Cercetarii nr. 4598 din 31.08.2004. Copyright © 2010 Fo "Toate drepturile atupen acesei Inerti apartin editur ‘Reproducereaintegrala sau parila a consimutulut uct este posibila mumai cu acordal prealabil seis al editui Referent Prof, gradu Dr: FLORENTINA SUTEU Prot. gradul | AURELIA STOICA Tehnoredactare LUCIA OPRITOIU, CLAUDIU ISOPESCUL Grafica: realzares\ conceptie Prof. univ. Dr IRINEL ADRIANA BADEA usrapit:antrit manual Fotografi Prof. gradul I drnd. LUMINITA IRINEL DOICIN Prof univ. Dr. LUMINITA VLADESCU Prof, wiv. De IRINEL ADRIANA BADEA Coperta: MARIA PASOL .Benzenul i deriva ai lui" Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romani VLADESCU, Luminiga Chimie: manual pentru clasa a X-a/ Luminija Vladescu, Luminita Trinel Doicin, Comeliu Tarabasanu-Mihaita, - Bucuresti Art, 2010 ISBN 973-8485-83-5 1. Tarabaganu, Cometita TL Doicin, Luminita Irinel 54(075.35)CUPRINS Legéituri chimice Tipuri de catene de atomi de carbon Structura compusilor organic Ciasificarea compusilor organic Exerciti si probleme. Teste Capitolul 2. HioROCARBURI 2.4. Alcani Definitie, serie omoloaga, denumire Izomerie. Denumire Structura alcanilor Proprietat fizice Proprietafi chimice ‘Actiunea alcanilor asupra mediului icati practice Exercii si probleme. Teste 2.2. Alchene Definite, serie omoloaga, denumire Structura alchenelor tzomerie roprietaifizice Propret chinice Importanta practica a alchenelor Mase plastice Exercifji si probleme. Teste 23. Alchine Definitie, serie omoloaga, denumire Structura alchinelor Izomerie Proprietai fizice Etina (acetilena) Metode de obtinere Proprietat chimice Importanta practic a acetenei Exerciti si probleme. Teste 2.4, Alcadiene Definite, serie omoloaga, denumire Proprietati chimice ale alcadienelor cu duble legaturi conjugate Cauciucul natural si sintetic Reactii de copolimerizare Exerciti si probleme. Teste 25. Arene , Sirdctura benzenului_ Ciasificarea hidrocarburilor aromatice Proprietati chimice teacti la nucleu Reacii la catena lateral’ : Aplicati practice ale unor hidrocarburi aromatice Exerciti si probleme. Teste 16 — Capitolul 3. Compusi ORGANIC! MONOFUNCTIONALI 3.1. Alcooli Denumire Structura alcootilor 18 Proprietati fizice 18 Alcooli cu importanta practic’ si biologica 19 Metanolul 21 Etanolul 22 Glicerina 24 Exerc s probleme. Teste 32 “3.2. Acizi carboxilici 32° Acidul acetic Fermentatia acetica 35 Proprietati chimice 35. Acizi grasi 37 — SApunuri si detergenti =. ‘SApunuri Detergenti 39 Grasimi 30 Grasimi saturate 50 __Grasimi nesaturate 53 Exercitii gi probleme. Teste 55 Capitolul 4. Compusi ORGANIC! CU IMPORTANTA. 8 PRACTICA $7 74.4. Compusi organici cu actiune biologica ST Zaharide $8 ~~ Glucoza 98 = Zaharoza $8 Celuloza 62 _Amidonut 63 Proteine Clasificarea proteinelor 65 _Denaturarea proteinelor 65 4.2. ESente. Arome. Parfumtiri 67 4.3, Médicamente. Droguri. Vitamine 69 4.4, Fibre naturale, artfi 71 4.5. Colorantiturali si sintetici. Vopsele 74 Exerciti si ppobléme. Teste le si sintetice 23 _ Exercitii€i probleme recapitulative 86 Testefinale de evaluard. Rezultate la exercitil, probleme gi teste 17 47 17 118 119 120 124 122 123, 124 126 129 134 136 139 141 142 143Prieteni, Bine ne-am regdsit in incercarea de a explica si cdile cunoasterii deschise de Chimie! ... sau Bine ati venit! Cunostintele teoretice si practice acumulate in clasa a IXa, atitudinea interagativd fap de tot ceea ce intdlnesti nou, in cérti, ca si in viatd, obisnuinta de a incerca st dai un rspuns a intrebarea “Be ce ?, sit verifici raspunsurile si sd reflectezi asupra lor, constituie baza pe care construim impreund Chimia pentru clasa a X-a. Pentru tine, elevul din clasa a X-a, este o chimie noud: Chimia Organica. Manualul acesta te va ajuta: © si cunosti substantele organice, si inveti si le scrii formulele si st le intelegi proprietatile fizice si chimice; © sd descoperi fenomene si procese noi; © sd venifici prin experiment valabilitatea regulilor si a legilor, si le intelegi prin explicatii logice si pe baza de exemple; © si afli de existenta unor materiale noi sau despre compozitia unora uzuale, cu aplicatii practice de zi cu zi sau deosebite si care pot avea efecte importante asupra mediului inconjuritor, pe care trebuie sé inveti sd-L protejeci: elege (umea in care tréim, parcurgand © sd ffi apreciezi cunostinfele prin rezofvarea de exercitti, probleme si teste. Manualul se adreseazé deopotriva elevilor care au previzuta in program o ori de chimie pe sdptdménd si celor care au la dispozitie pentru aceasta disciplind 2 ore pe siptamand. Lectiile obligatoni numai pentru acestia din urmd sunt marcate cu semnul Ele pot fi parcurse optional, ca extindere si de citre ceilalj elevi. Cu totié pot aprofunda domeniut studiat, parcurgand textele si imaginile aflate sub sigha ‘Manualul este bogat ilustrat cu: imagini spatiale ale moleculelor, modelarea unor reactii chimice, scheme, grafice si fotografii originale - executate de autoarele acestui manual in laboratoarele de chimie si in afara lor. In spriinul elevilor si profesorilor a fost elaborata si o Culegere de probleme, ce cuprinde exercitit, probleme si teste care urmeaza pas cu pas demersul de insusire, fixare si verificare a cunostingelor cuprinse in manual si permit evaluarea continud a calitapii invitarit. Culegerea conine si probleme practice, propuse spre a fi realizate in laboratorul scolt, precum si probleme pentru concursuri scolare. Cu aceste instrumente de tucru, folosite cu pricepere de profesor si cu interes si curiozitate de catre elevi, parcurgerea materiei de Chimie Organicd, prevdzutd pentru clasa a X-a, va cere mai putin efort si se va face temeinic, pentru prezent si viitor. Luminita Viddescu, Luminita Irinel Doicin, Corneliu Téribasanu — Mihail.Capitolul 1 NTRODUCERE iN STUDIUL ~ CHIMIEI ORGANICE © Scurt istoric Insemnarile despre atelierele de tabacit pielea si de fabricare a berii in Egiptul antic (vezi fig. 1.1), despre folosirea unor produse minerale, vegetale si animale incd de acum cinci mii de ani consemnate in prima farmacopee chinez, precum si despre folosirea de cétre fenicieni a purpurii extras din moluste marine (vezi fg. 1.2) pentru vopsirea panzei i a stofelor, reprezinta repere jn evolutia speciei umane si unele dintre primele informatii referitoare la preocupari legate de chimia organic La sfarsitul secolului al XVill-lea au aparut primele clasificari ale substantelor. cele provenite din regnul vegetal si animal au fost numite substanfe organice (prin analogie cu faptul c& sunt produse de organisme vii) iar cele din regnul mineral au fost numite substante minerale sau anorganice (fara viata) Termenul de chimie organica a fost introdus in anul 1808 de J.J. Berzelius care jl asocia cu faptul cd toate substanfele organice sunt produse de organisme vii si au la randul lor 0 for vital. Teoria forfei vitale avea sa fie infirmaté in 1828 de F Wher, cel care a obfinut pentru prima oaré in laborator, prin sinteza, un compus organic: ureea. F. Wohler a observat cA prin actiunea clorurii de amoniu, NH,Cl asupra cianatului de argint, AgNCO se formeaza cianat de amoniu, NH,*NCO*™ si clorura de argint, AgCI: AgNCO + NH4Cl —> NH,NCO + AgCl; NH4NCO 2+ (NH2)2CO ; ure Analiza reziduului alb cristalin format prin transformarea la cald a cianatului de amoniu a aratat c& substanta obtinuta in laborator este ureea, compusul organic existent in utina si studiat intens la acea vreme. \ Chimia organica este chimia hidrocarburilor {compusi formati doar din carbon si hidrogen) si a derivafilor acestora. Aparitia si dezvoltarea chimiei organice in Romania este legata de lucrarile lui Petru Poni (1841-1925) referitoare la studiul petrolului romanese, ale lui Constantin Istrati (1850-1918) si L. Edeleanu despre chimia compusilor aromatici, ale lui Costin D. Nenifescu (1902-1970), intemeietorul $colii ramanesti de Chimie organica, care a avut contributii remarcabile in domeniul hidrocarburilor, al compusilor heterociclici, al compusilor naturali, precum si in elucidarea unor mecanisme de reactie. Fig. 1. 1. Fresca din piramida din Egiptul Antic. Fig. 1. 2. Melcul de purpuri din care se extrage purpura HoN~ C~NHp O E Wohler (1800 - 1882).@ cove hidrogen G aigen €, aot fluor clor brom c © « © « Fig. 1. 3. Reprezentarea prin sfere a principalelor elemente organogene. Fig. 1.4, Lanfuri sau catene de atomi de carbon: a. lang; b. caten’. © OBIECTUL CHIMIEI ORGANICE Chimia organica are ca obiect: sinteza de compusi organici, stabilirea Structurii acestora, studierea proprietafilor lor fizice $i chimice si elucidarea mecanismelor prin care se produc reactile chimice la care participa compusii organic © ELEMENTE ORGANOGENE ‘Compusii organici pot avea in molecula lor nu numai atomi de carbon si hidrogen, care sunt elementele principale, ci si atomi de oxigen, O, azot, N, halogeni (F, Cl, Br, 1), sulf, S, fosfor, P si in unele cazuri atomi si ioni metalici Toate aceste elemente, care se regasesc in compusil organici, sunt numite efemente organogene, adica cele care formeaza compusii organici. In fig. 1. 3. sunt reprezentati atomii elementelor organogene prin sfere diferit colorate, asa cum apar in figurile prin care aratim (prin modele deschise si compacte) imaginile moleculelor compusilor organici despre care vei invata in clasa a X-a la chimie, —f LEcATuRI CHIMICE. CATENE DE ATOMI DE CARBON In compozitia oricdrui compus organic exista cel putin un atom de carbon. in anul 1858 Kekulé a stabilit c4 atomul de carbon este fetravalent, adica are in toti compusii sai valenta 4 (exceptie monoxidul de carbon, CO) si formeazé legaturi covalente. Carbonul, C are configuratia electronica: 1s? 2s? 2p2. Structura electronicd a carbonului se scrie, folosind simboluri Lewis: -C: fiecare punct simbolizand un electron de valent’. Pentru a-si stabili configuratia'stabila de octet, se poate considera un atom de carbon, C pune in comun cei 4 electroni de valent ai sai, cu electroni din ultimul strat ai altor atomi de carbon sau ai altor elemente; se formeaza perechi de electroni care apartin ambilor atomi, intre care se stabilesc astfel legaturi covalente. in anul 1858 Couper a aratat c& atomii de carbon au capacitatea de a se lega uni cu alfii, asemeni zalelor unui lant si de a forma lanfuri de atomi de carbon, numite catene (vezi fig 1.4.). Pentru a scrie formulele catenelor de atomi de carbon s-a mareat o valent prin trasarea cte unei linjufe intre simbolurile atomilor de carbon. De exemplu: = un atom de carbon isi formeaza octetul prin punerea in comun a fiecarui electron de valenta, cu cate un electron de la 4 atomi de hidrogen, H (care isi asiguré astfel configuratia stabila de dublet); se formeaza molecula de metan, CH,: sau H sau H-G-H sau CHa; H formula Lewis formula cu liniute formula ()de valenté —_restrans&- doi atomi de carbon isi pun in comun cate un electron de valenté, formandu-se o legaturé C-C iar ceilalti electroni de valenta ramasi, fi pun in comun cu electronii apartinand unor atomi de hidrogen: Wy H sau H-G-C-H sau CHy- CHa; HH formula Lewis formula cu liniute formula () de valenta restransa se formeazé molecula de etan, care se poate serie in forma ‘restransa: H,C-CH, sau CH3-CHs. Exercitiu Wscrie catena care se atomi de H. Scrie formulele: formeazé prin legarea a 4 —_Lewis, cu liniute de valenta atomi de C intre ei prin si_—restransd ~— pentru ‘Fig. 1. 5. Orientarea in spatiu a legaturi c. Leaga valentele compusul organic. celor 4 ee atomului de libere ale atomilor de C de 4 ee Rezultatele studillor experimentale au aratat c& legaturile covalente simple dintre un atom de carbon si 4 atomi de hidrogen sunt identice si sunt'orientate in spafiu dupa varfurile unui tetraedru regulat (fig. 1.5). Ll Unghiul dintre doud legaturi C-H este de 109°28" (muchiile unui tetraedru regulat fac intre ele un unghi de 109°). Aceeasi valoare are si unghiul dintre valentele a doi atomi de carbon legati prin legatura simpla. Imaginile formulelor moleculelor care contin catene de atomi de C (gi atomi de H) pot fi reprezentate in spatiu figurand tetraedre imaginare (vezi fig. 1. 6. a.) sau mult mai simplu, folosind bile pentru atomi si te ‘pentru legaturile dintre ei, in Fig. 1, 6, Imaginea unor modele care respect valorile unghiurilor dintre valente (vezi fig. ‘molecule de- 1.8.b). 1 metans In mod similar se pot scrie /egaturi cavalente simple intre 2- compus cu catend de 3 atomul de carbon $i alfi atomi sau grupe de atomi care pot pune atomi de C; in comun un electron. De exempl a. cu tetraedre; = formarea de legaturi covalente simple, o intre carbon C $i b. cu bile gi tie. clor, Cl: : q ~¢- 0133. H-G-Cl ; CHy~Cl 4 - formarea de legaturi covalente simple, o intre atomi de C, O iH: \ q GEG GOH -C-O-H “SHS H-G-O-H CH-OH 4 Fiecare electron singur (neimperecheat) se figureaza printr-o liniu{a care arata c4 atomul are o valenté liberd. Perechea de electroni pe care o mai are un atom, dupa ce si-a stabilit octetul, se numeste pereche de electroni‘Sti ne reamintim! Formarea unei—_legdturi covalente intre doi atomi poate fi privité ca 0 intrepdtrundere a unor orbitali ai acestora, Legitura 6 se formeaza prin intrepatrunderea (suprapunerea) totalia doi orbitali coaxiali fiecare apartindnd unui atom. Legitura x se formeazi prin intrepatrunderea_(suprapunerea) partial a doi orbitali p paraleli (orientati in aceeasi directie, dupa aceeasi axi de coordonate). Ea nu poate exista decdt alaturi de legitura 6. Legatura dubla dintre doi atomi contine dou’ legaturi chimice - 0 legitura o si = 0 legituré x format. prin suprapunerea partiala a 2 orbitali p, orientati dup’ 0 axi perpendicular’ pe cea a orbitalilor implicati in legatura 0: legatura 1 este situata int-un plan perpendicular pe planul in care se situeaz’ legaitura o. Legatura tripla dintre doi atomi este format dintr-o legaitura o si doud legituri r. et H-O-6-6-4 Aa Le nesaturate H-G=G-H H-cec-H # H saturate zor aromaice coy eae 4 Fig, 1. 7. Clasificarea catenelor dupa tipul de legaturd C-C. neparticipanti si nu se mai noteaza in scrierea formulei compusului. Un atom de C poate participa gi la formarea de /egaturi multiple: - legaturi duble, de exemplu: >C=C< , C=O ,>C=S: HH x6 sau So=c%; Do=c¢ 4H. y-G=G-H sau CH=CH» q ° sau >c=0; >c=0 #24. y-G=0 sau HZ): - legaituri triple, de exemplu: — “CHC: sau ~C — 42H cs -c= -H sau HC=CH. In tabelul 1. 1. sunt prezentate principalele modalitati de scriere a formulelor compusilor organici. Tabelul 1.1. Modalitati de scriere a formulelor compusilor organici, Formule cu liniute: jiectic Formula Lewis | stenta (de oa Se reeranes ot aa HeG-G-H CHs-CHs Aa yon H-G-C-G-G-C-H| CHy-CHy~CH)~CHy- CH, HHH HH € TIPURI DE CATENE DE ATOMI DE CARBON Unii atomi de carbon nu folosesc toate cele 4 valentele ale lor pentru a forma catene. Valentele care nu fac parte dintr-o catend sunt folosite pentru a se combina cu hidrogenul (se formeazd hidrocarburi) sau cu alte elemente organogene (se formeaza alte clase de compusi organici). © Clasificarea catenelor dupa tipul de legaturi care exista intre atomii de carbon Dup& modul in care se leag& atomii de carbon intre ei, catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi de tipurile urmatoarele (vezi fig.1.7.): - catene saturate: intre atomii de C sunt numai legaturi covalente simple, c, C-C; ele se gasesc in compusi organici saturati, - catene nesaturate: in catena exist cel putin o legatura x Intre doi atomi de C; ele se gasesc in compusi organici nesaturafi, - catene aromatice: catenele de atomii de C formeaza (cel mai adesea) cicluri (denumite nuclee) de 6 atomi si contin atat legaturi c cat si electroni x corespunzatori legaturilor duble; ele se gasesc in compusi aromatici.Clasificarea catenelor saturate si nesaturate intr-o catena atomii de carbon se pot aseza (vezi fig. 1.8): — la rand, in linio (care este dreapta doar pe hartie, pentru a nu complica scrierea, in realitate fiind vorba de o linie in zig-zag); se formeaza catene liniare; ) —de 0 parte si de alta a catenei liniare; se formeazé catene ramificate (asemeni ramurilor unui copac); = intro forma geometricé inchisé: de exemplu patrat, pentagon, sau haxagon; se formeaza catene ciclice; acestea pot avea si ele ramificati. Tipuri de atomi de carbon din catene Intr-o catena, atomii de carbon pot fi clasificati dupa numérul legaturilor prin care se leaga de alfi atomi de carbon; astfel, exist’: — atomi de carbon primari — sunt legati covalent de un singur atom de carbon (vezi fig. 1. 9.a); — atomi de carbon secundari — sunt legati cu doud covalente de un alt sau de alti atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.b); —atomi de carbon tertiari — sunt legati cu trei covalente de alt sau de alti atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.¢); — atomi de carbon cuaternari — atomi de carbon legati cu patru covalente de alfi atomi de carbon (vezi fig. 1. 9.4). Exercitiu V Precizeaza, completand rubricile tabelului 1.2, tipul fiecdruia dintre atomii de carbon (primari, secundari, tertiari, cuaternari) din urmatoarele catene hidrocarbonate: 5 “chs “Hs “Ch 3 a SoH c- SCH, ‘on, “cHy=‘cn2g-% eae Hy °CHg Reet a) b) o) ‘Hy Rezolvare: vezi tabelul 1.2 E STRUCTURA COMPUSILOR ORGANICI Notiunea de structuré chimica (introdusa pentru prima data de Butlerov in 1861) se refera la natura, numérul si felul in care sunt legati atomii dintr-o molecula. Proprietatile fizice $i chimice ale unui compus organic depind de structura sa. Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: - stabilirea naturii si a numarului de atomi dintr-o moleculd se face in urma unor analize Calitative (araté care sunt atomii) si respectiv cantitative (araté numarul de atomi din fiecare tip de atomi) [a care sunt supusi compusii chimici puri; - stabilirea compozt! substantei cu ajutorul datelor obtinute. Pe baza compozitiei (de obicei exprimatd in procente, %) se deduce formula moleculara; - modul in care atomii sunt aranjafi in moleculd este redat de formulele de structura. miata: PREC CH cr HCH Hy cH—cHs Pm ramificate Oy ch=c-cHy cry He Lip cicice Heo, Fig. 1. 8. Clasificarea catenelor ‘dupa modul de asezare a atomilor de C. a a.-C-C- 4 b.-C-C-C- -C- -C-C-C ; a rere-G -c- 7 Fig. 1. 9. Tipuri de atomi de C din catene: a, primari; b, secundari; «. tertiari; d, cuaternari, Tabelul 1.2. Tipul fiecdrui atom. de C din catenele din exercitiu. Tip atom Catena dec | a |» | 0 primar |"5-7) 67 [56,7 isecundar| 3 5 34 tertiar 4 14 2 jcuaternar} 2 2,3 1© ANALIZA ELEMENTALA A UNE! SUBSTANTE ORGANICE © Natura atomilor din moleculé Pentru a stabili natura atomilor dintr-un compus organic se aplica metoda arderii descoperita in anul 1784 de Lavoisier, urmata de analiza gazelor rezultate din ardere, prin efectuarea unor reactii specifice. In acest fel se realizeaza analiza elementala calitativa a substantei. Arderea substantei organice se face intr-o instalatie simpla, de tipul celei din fig. 1.10, (de cele mai multe ori in prezenté de catalizatori si/sau de substante care sd reactioneze cu elementele din compozitia moleculei). In vasul de prindere se introduce apa sau 0 solutie care s reactioneze cu produsii de reactie. © Compozitia in procente de masa a substantei organice In anul 1830 Justus von Liebig a pus la punct metoda analizei Fig. 1. 10. Instalatie simpli. ive folosind, alaturi de ardere,’o serie de alte pentru efectuarea care elementelor organogene din compusi analizei elementale, organici sunt transformate in compusi care pot fi determinati cantitativ (se determina masa si/sau concentratia). In acest fel se poate stabili_concentratia_procentuala_a_fiecarui_element din molecula unui_compus organic, cu exceptia oxigenului care se calculeaza ca diferenta pana la o suta (vezi figura 1.11). Exercitiu V Se supun anal Se supun analizei elementale 0,30 g de substanta organic A, prin ardere (combustie) in exces de oxigen. In urma reactiei Fiat rezulté 0,224 L de CO, $i 0,17 g de apa. Stabileste compozi- tia in procente de masa a substantei A. Rezolvare Sti: Mapa = 18 Si Mc = 44. co, H,0 ge pu @ Se calculeaza: © Se calculeaza continutul masa de C,me din mco,: % al fiecdrui element v._ Moo ‘in cantitatea de substanta A: Vin 0,30gA.....0,02gH 0,224 x44 1009 z 44g Fig. 1.11. 224 ,02°100/0,30 = 6,66 % H see ee 44gCO,...129C 0,30gA.....0,12gC schematic’ a caleulirii 044g“... mo 100. y compozitiei in procente a unei me = 0,44-12/44=0,12gC y= 0,12-100/0,30 = 40,00% C substante A, simasa de H, m,din mo: 100 (6,66 + 40,00) = §3,33%0. 18gH.0....2gH 0,189 ma 18-2118 = 0,02. g H. 10@ DETERMINAREA FORMULE! BRUTE Formula bruté araté natura atomilor si raportul in care se gasesc in molecula, exprimat prin numere intregi. Formula brut se poate stabili cunoscand compozitia in procente de masa a substanjei organice si masele atomice ale elementelor care 0 compun. Exercitiu 7 Gn compus organic contine 85,71% C si 14,29% H. Stabileste formula bruta a acestuia Rezolvare: Se imparte fiecare valoare procentuala la masa atomica a elementului corespunzattor: Co 85,71 12=7,14 Braco H= 14,29 /1= 14,29, EU Se imparte fiecare rezultat la numarul cel mai mic: He 14,29 /7,14= 2 NEI C:C= 7,14/7,14=1. Ss Cou Raportul de combinare al atomilor se exprima TT meng eee prin numere intregi: C :H= 1:2. AR Calitativa Cantitativa Formula bruta este: CH,. ; U 4 L g substantei € DETERMINAREA FORMULE! MOLECULARE lu F | . ‘ormula Formula molecular precizeazé felul atomilor din molecule si 7 R— “pruta numarul exact al acestora. I | A Formula moleculara este un multiply intreg al Unei formule brute fi pot corespunde mai multe formule moleculare. «=~ —~=«“MOlecuilara 7 oe ey Stabileste care este formula molecular a compusului organic Astiind c are formula bruta CH, si masa molara 28 g/mol. ‘Fig. 1. 12. Etapele stabiliii Rezolvare: structurii compusilor organici. Masa molara, M a compusilor cu formula moleculara (CH), este: M= (12 +2) n= 142. M= 28 = n= 2; formula moleculard a lui A este (CH), adica: CoH, nul € DETERMINAREA FORMULEI STRUCTURALE Formulele structurale precizeaza (ca element nou in raport cu cele moleculare), modul de legare a atomilor in moleculé. Formula plana. Formula structurala a unei substante chimice se poate scrie in plan in mai multe modur Reprezentarea grafica a formulelor structurale este posibila utilizand: formule Lewis, formule in care se traseaza o linie pentru a marca legatura chimica (numite formule de proiectie) si formule de proiectie restranse (vezi tabelul 1.1). C "Exercitiu Completeaza urmatorul tabel: Formule Lewis _|Formule de proiectie| Formule de proiectie| restranse CHs-G-CH,-C=CH| b. Fig. 1, 13. Modele spatiale ale 4 moleculei de etan: fotografii : ale modelelor; in scrierea formulelor moleculelor compusilor organici se a model deschis; folosesc frecvent formule de proiectie restranse; ele se vor numi b, model compact, ‘in capitolele urmatoare: formule de structura plana. Formula spatial prezinté modul de orientare in spatiu a legaturilor chimice. Poti construi modele spatiale ale moleculelor ‘a S compusilor organici folosind bile colorate si tie, din trus& * a (vezi fig. 1. 13). Imaginile moleculelor compusilor organici despre © care vei invata, sunt prezentate in acest manual, in cuprinsul a a b numeroase figuri, prin modele deschise si compacte (vezi fig. 1.14). Fig. 1. 14. Modele spatiale ale. Dupa geometria lor moleculele pot avea formule de structura: moleculei de etan; model: _liniara, ramificata sau ciclica, fiecare dintre ele putand fi saturate, a. deschis; b. compact. nesaturate sau aromatice. Pentru cercul de chimie Formulele moleculare plane se pot scrie in mod simplificat prin formule condensate simplificate (formule graf!) care sunt realizate prin linii frante sau modele, in care nu se mai scriu simbolurile pentru C si H; de exemplu: CH, — CHy HC — CH, ~ CH, ~ CH, ~ CHy 4 SIN | Pentru structuri de molecule simple, in spatiu, se poate — recurge la formulari ce sugereazé modelul tetraedric al atomului de carbon (formule de configuratie) unde linia continua (—) i reprezinté lantul atomilor de carbon aflat in planul hartiei, cea moleculelor simple, in spatiu, punctat& (- - -) reprezint& atomii aflati in spatele acestuia, prin formule de configuratie:_respectiv legaturile ingrosate ( ¥/ ) arat atomii aflati in fata a, pentru un atom de carbon; —_planului hartiel; de exemplu, (vezi fig. 1. 15). b. pentru catena cu 4 atomi de C legati numai prin legaturi 4 Teoria grafuilor, pe baza formulelor condensate simpiiicate permite calcularoa simple, o. Lunor paremetri ai moleculelor. distante interatomice, unghiuri de valenta, energii de legatura ot 2© Izomeri Unei formule moleculare fi pot corespunde mai multe formule structurale. Compusii organici care au in molecul acelas/ tip si acelasi numar de atomi, dar in care acestia nu sunt legati si in acelasi fel, se numesc izomeri (izo-acelasi, mer-parte, in limba greaca). clasificare a izomerilor este data in fig. 1.16. E CLASIFICAREA COMPUSILOR ORGANIC! ‘Compusii organici includ in structura un numar mic de grupari de atomi, care le determina reactivitatea, fapt ce permite clasificarea si caracterizarea lor mai usoara. Acestea sunt numite grupe functionale. Identificarea grupelor functionale ‘intr-un compus chimic permite s& se_prevada proprietatile lui chimice. Grupa functionala este un atom sau 0 grupa de atomi care prin prezenta sa intr-o moleoula, fi confera acesteia proprietati fizice si chimice specifice. Grupele functionale pot fi - omogene: legaturi duble: C=C si legaturi tripk q = eterogene: atomi specifici (de exemplu: -Cl,-Br,-1), grupe de atomi (de exemplu: -OH, -COOH) sau ioni organici.. Clasificarea compusilor organici se face in functie de grupele functionale pe care le contin in moleculd. Din punct de vedere al compozitiei lor, compusii organici se impart in hidrocarburi si derivati functionali ai acestora. In fig. 1.17 sunt date cAteva dintre grupele functionale pe care le vei intalni in compusi organici ce vor fi studiafi in clasa a X-a. —— oi HIDROCARBURI De catena | De pozitie De functiune -amzON- %e* CU ee 2 Fig. 1. 16, Izomeri. a. Clasificarea izomerilor; b. Exemple de izomeri de functiune: formulei moleculare C)H,0 ti corespund 2 izomeri de functiune: I-alcool; 2-eter. aromatice HH 7H wbbn tered O HH OR a R-C, p>C=0 (K=-F, ~Cl, -Br, -!) aldehide _cetone compusi R-O-H = R-O-R compiisi halogenati alcooli carbonilici a 1 1 t, DERIVATI Al HIDROCARBURILOR q 1 Cc amine acizi sulfonic R-NH) R-SO3H o' R-COoy, Fig. 1. 17. Clasificarea compusilor organici si cateva exemple de grupe functionale (R- radical de hidrocarbur’) BFig. 1. 18, Dependenta distantei dintre doi atomi de C de tipul de legatura dintre ei 14 ena uu Legaturile chimice pot fi intelese usor dacd te bazezi pe cunostintele despre forte pe care le ai din studiul fizicii. Legatura chimica este 0 fortd — un vector ~ care se stabileste intre atomi sau grupuri de atomi pe care ii mentine impreund gi fi determina si functioneze ca 0 unitate cu stabilitate mare, astfel incat si fie considerati o specie independent ~ 0 molecula. in acceptia cea mai simpli a unei legaturi infre doi atomi A si B, cei doi electroni de valenta sunt atrasi cu o forta I de nucleul atomului A sicuo forts F? de nucleul atomului B. _,Dacd, A este cu mult mai electronegativ decat B_ atunci |Fil>>|¥2| si B cedeaza un electron lui A devenind ion pozitiv (B*) iar ‘Aun ion nggativ (A°). Legitura A:” B* a fost denumit electrovalenyé. Daca | Fi este comparabild ca marime cu |2| legatura formati este | legaturé covalenta (se pun electroni in comun). Atunci cand |i |=|F2| | legatura gste nepolard (frecvent in cazul legaturilor omogene) iar cand _ |Fil + |F2|, legitura covalenti este polard (freevent in cazul legaturilor eterogene), molecula se comporta ca un dipol. Legatura chimicd covalent, fiind 0 fort, poseda toate atributele unui vector: = actioneazi pe o dreapti suport, motiv pentru care legdturile chimice sunt orientate in spatiu (vezi formulele spatiale si modelul tetraedric al atomului de carbon). Valentele fac intre ele unghiuris = legaturile chimice diferd ca intensitate (prin modulul vectorului). Astfel legitura simpli, o este mai stabil decat legatura dubla (07) care este mai slaba decat legatura tripli (6+2n). Forte de atractie mari determina distanfe mici intre atomi, iar fortele de atractie mici determing distanfe mai mari. Astfel, lungimea legaturiiscade in sera: legdturd pla < leg dub < legturdsimpla (ver fig, 1.18). © Concluzi Q Elemente organogene, cele care formeazai compusii organici sunt: C si H, O, N, halogeni, S, P si in proportie micd metale. O Atomul de carbon este tetravalent si formeazé legaturi covalente: simple, duble si triple. Q Atomii de carbon au capacitatea de a se lega unil cu alti si de a forma lanturi de atomi de carbon, numite catene. Q Catenele de atomi de carbon sau catenele hidrocarbonate pot fi: saturate, nesaturate sau aromatice, precum si liniare, ramificate sau ciclice. Q Intr-o catena, atomii de carbon pot fi: primari, secundari terfiari sau cuaternari. Q Notiunea de structur’ chimicd se refer la natura, numérul si felul in care sunt legafi atomii dintr-o moleculé. Q Stabilirea structurii unui compus organic se face parcurgand urmatoarele etape: analiza elementala, deducerea formulei brute si apoi a formulei moleculare; modul in care atomii sunt aranjafi in molecula este redat de formulele de structura. Q Clasificarea compusilor organici se face in functie de grupele functionale pe care le contin in moleculd. Din punct de vedere al compozitiei lor, compusii organici se impart in hidrocarburi si derivafi functionali ai acestora.E PROBLEME REZOLVATE 4. O cantitate de 2,1 g de substanta organicd A s-a supus analizei elementale, obtinandu-se 4,4 g de CO, si 0,9 g de H,0. Determina formulele procentuala, bruté si moleculard ale substantei necunoscute A, stiind c& substanta A are masa molara egal cu 84 gimol Rezolvare: Calculeazi masele de: carbon din dioxidul de carbon si hidrogen din apa, obfinute in urma analizei elementale. 44. CO;. 4.4.9 CO, x= 1.29; Daca in urma analizei elementale s-au obtinut doar CO, si H,O iar suma maselor de carbon gi hidrogen nu este egala cu masa substantei supusa analizei, diferenta se atribuie prin conventie oxigenului existent in substanta analizata: 2,1-(1,2+0,1) =0,8g0. Caleuleaza formula procentuala a substantei A: 1 g substanta 100 a=57,14% Pentru determinarea formulei brute: se imparte fiecare valoare procentuala obtinuta la masa atomica a elementului corespunzétor si apoi se impart rezultatele la cel mai mic dintre ele. Aceste ultime rezultate sunt indicii formulei brute. 57,14 12 nae C:H:0 = 2:2:1 He formula bruté a substantei A 38,10 aaa este: CH,0. 16 7 Formula moleculara a substantei A este (C,H,0),. Determinarea valorii lui n se realizeaza folsind valoarea masei molare a substantei A. M=42n, 42n=84; 0 Aare formula moleculara C,H,O,. 2. O substant& organic’ necunoscuta are raportul masic C:H:N = 6:2:7 si masa molara egala cu 60. Determina formula molard a substantei necunoscute. Rezolvare: Calculeazé masa fiecarui element organogen continut intr-un mol de substanta necunoscuta: 15 g SUDStAMIE..oeB G Cosnrnrrnie 2 Q Hesennenino? QIN 60 g substanta, agC. bgH cgN a=MgC, b=8gH, —c=2gN Stabileste numérul atomilor din fiecare element organogen cgntinut intro moleculd de substanta necunoscuta: 8 28 — =2atomic; —— = i = . 7 atomi 77 = Satomi; —7- =2atomiN Formula moleculara a substantei este: C,H.N,. 15E EXERCITII $1 PROBLEME 4. Determina formulele brute ale substantelor care au rapoartele de masa: a) C:H:0 = 18:3:8; b) C:H:N = 18:5:14; c) C:H=6:1 2. Prin arderea a 3,12 g de substanté organica avand masa molara 104 g/mol se obtin 3,36 dm3 CO, si 3240 mg H,O. Determind formula molecularé a substantei organice. Stiind ca in structura substantei se gasesc numai legaturi simple, scrie o formula de structura posibila pentru aceasta substanta. 3. Prin arderea a 1,68 g de hidrocarburd se obtin 2,688 dm CO>. Stiind ca densitatea vaporilor sai fata de aer este 2,91 determina formula moleculara a hidrocarburi 4°, La analiza a 1,18 g de substanta organica s-au obtinut: 1,344 dm? CO,, 2,016 L H,0 si 224 cm3 Np (toate volumele au fost masurate in conditii normale). Determina formula moleculara a substantei organice, stiind ca densitatea vaporilor sai fata de azot este 2,1 5°. O substanta organica formata din C, H si Cl cu masa molara 127 gimol este supusd analizei. Din 1,27 g de substanta s-au obtinut 2,87 g de AgCI si 1,76 g de CO». Determina formula moleculara a substant scrie o formulé de structuraé posibila sind c& nu confine in moleculé decat legaturi o. 6". in urma descompunerii termice a 4,38 g de substant& organic cu masa molara 146 gimol se obtin 2,016 dm? CO, 3,36 dm? CO, si 4,86 g H,0. Determina formula molecular a substantei, 7”. in conditii normale 1 dm? dintr-o hidrocarbura gazoasa cantareste 2,5 g. In urma arderii a 0,2 moli din aceeasi hidrocarbura se degaja 35,2 g CO. Determind formula moleculara a hidrocarburii si sorie o formula de structurd, stiind c& ea contine o legatura x. 9, Se da urmatoarea formula de structura a unei hidrocarburi: chs 1 CH, CHs Lt (CHy~CHy~ CH C—CHa~CHs CHs Precizeaz tipul catenei (saturaté sau nesa- turata) si tipul atomilor de carbon (primari, secundari, terfiari sau cuaterari). 16 EE rest I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirma- fille date: 1. Sinteza....... a fost prima sintezd organicé. (ureei / metanului) 2. Elementele care intra in compozitia compusilor organici se numesc elemente se (OFganogene / organometalice) 3. Orice compus organic contine in molecula lui obligatori... (carbon / oxigen) 4. Clorul.......participa la 0 legaturé x. (poate / nu poate) 4 punct II, Precizeaza tipul catenei si natura atomilor de carbon din urmatoarele catene de atomi de carbon: ta -¢-¢-1 vy v -0-0- 2 puncte I, Determin& formula moleculara a unei substante organice care are raportul de mas C:H:0 = 6:1:8 si masa molaré 60 g/mol. 2 puncte IV. Se ard 1,44 g de substanta organica (are densitatea vaporilor faté de aer egal cu 2,49). Stiind c& se obtin 1,792 dm? CO, si 1,44 g de H,0 se cere: a) determina formulele procentuala, bruté si molecular ale substantei organice supusa arderi 3.x 1 punct = 3 puncte b) Scrie o formula de structura posibila pentru substanta organica determinata la punctul a), stiind c& atomul de oxigen participa la singura legatura x din molecula. 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu.Capitolul 2 HIDROCARBURI Hidrocarburile sunt compusi organici care contin in molecula Jor numai atomi de carbon $i hidrogen. Formula molecular generalé a unei hidrocarburi poate fi exprimata astfel: C,Hy, unde x reprezinté numarul de atomi de carbon din molecula iar y numarul de atomi de hidrogen. CLASIFICAREA HIDROCARBURILOR Clasificarea hidrocarburior se poate face in functie de modul de dispunere a atomilor de carbon in catena si de natura lega- turilor chimice (fig. 2. 1.). Dupé natura legaturilor chimice exista: O hidrocarburi saturate — alcani — contin in molecula lor doar legturi simple; de exemplu: CH, (CH3—-CH3, (CH3—CH2—CH3 metan tan propan O hidrocarburi nesaturate — contin in molecula lor cel putin © legiturd dubl& sau triplé intre doi atomi de carbon. Ele se clasifica in: *alchene: CH2=CH2 CHp=CH~CHs propent * alcadiene: CH=CH CH=CH, propadiena 1,3-butadiena + alchine, CHECH CHEC-CHy etind propind O hidrocarburi aromatice — contin in molecula lor cel putin un ciclu benzenic; de exemplu, vezi fig. 2. 2. Dupé tipul catenei exist’: O hidrocarburi cu catena aciclica — contin in molecula lor 0 structurd liniara sau ramificata (aciclica); O hidrocarburi cu catend ciclicé — contin in molecula lor unul sau mai multe cicluri de atomi de C; de exemplu vezi fig. 2. 2. Exercitii V7. Scrie o formula de struc- de carbon in molecula. Una tur& a unei hidrocarburi ne- _dintre aceste hidrocarburi are saturate cu catend aciclica si formula de structura plana: care confine in molecula 4. CHs~CH=CH~CH, . atomi de carbon. 2. Scrie 0 formula de structuré Rezolvare: Existé mai multe a _unei hidrocarburi saturate hidrocarburi_nesaturate cu gu caten aciclicd si cu 5 catend acicica si cu 4 atomi atomi de carbon in moleculé, —_4 Reet as Fig. 2. 1. Clasificarea hidrocarburilor. Ho c Hew cH -ACWAFNOAO- Tt Fig. 2. 2. Hidrocarburi cu structura ciclica: a, saturate (cicloaleani); ‘b. nesaturate; c. aromatice. "7Tabelul 2.1.6. Formulele moleculare si denumirile aleanilor C5-Ci1, Coo. Formula " | moleculara |Denumire 5 | CsHi2 | Pentan 6 | CeHia | Hexan 7 C7Hig | Heptan 8 | CeHis | Octan 9 | CoH20 | Nonan 10 | CroHze | Decan 11 | CrH2q |Undecan 20 | CooHa2 | Eicosan a. formula Lew b. for Be 1 2 Fig. 2. 3. Modelarea structurii metanului: mula de proiectie; c. imaginea moleculei: 1 2, 18 model deschis; model compact. 2.1. ALCANI PP DEFINITIE, SERIE OMOLOAGA, DENUMIRE Alcanii sunt hidrocarburi aciclice saturate, Formula generala a alcanilor este C,Hone2- In moleculele alcanilor se gasesc numai legaituri simple, de tipo, carbon-carbon si carbon-hidrogen. Seria omoloaga a alcanilor se obtine pornind de la formula general a acestora, CyH2nsz, in care i se ‘atribuie ui n valori intregi si succesive (n= 1, 2, 3,...). © Denumirea alcanilor Primii patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au denumiri specifice, uzuale (tabelul 2.1.a), care contin sufixul an. Tabelul 2.1.a. Formulele si denumirea primilor patru alcani. » [recommen | Forme tot lara H 1| CH, a CHy Metan A HOH 2] Cole HoG-G-H CH3~CH3, Etan An HOH H 3] C3Hs wt—ddon CH3—CH2—CH3 | Propan| AA WOH HH [CH3—CHy-CHy-CHy 4 | CaHio [H-C—C—C—C—H sau Butan badd CHa CHe5 CH La denumirea compusilor organici se aplica regulile stabilite de Uni- unea Intermationala de Chimie Pura si Aplicata (IUPAC). incepand cu cel de-al cincilea termen din seria omoloagd a alcanilor, denumirea se realizeaza prin adugarea sufixului an, la cuvantul grecesc care exprima numarul de atomi de carbon din mol- ecul; de exemplu: vezi tabelul 2.1.b. Fiecare substanta din seria omoloagai a alcanilor difera de cea pre- cedenta sau de urmatoarea printr-o grupare, ~CH2—, numita diferenta de omologie (ratie de omolog). Primul termen este metanul (vezifig. 2. 3, ¥ Scrie formulele moleculara si de structura plana pentru omologul superior al pentanului precum si numele acestuia.E IZOMERIA ALCANILOR Substantele care au aceeasi formula molecularé, dar difera prin structura lor (si drept consecinta si prin proprietatile lor), se numesc izomeri. De exemplu, alcanii cu formula molecularé CyHyo sunt substante izomere: CHs—CH,—CHy—CH. peter jg CHa CH CH big (catend liniara) (catend ramificata) -buatan izobutan (i-butan), Alcanii cu catene liniare se numesc uzual normal alcani (n-alcani), iar cei cu catene ramificate izoalcani (i-alcani). Substanfele izomere care se deosebesc doar prin modul de aranjare a atomilor de carbon in catene (liniar sau ramificat) se numesc izomeri de catena. Cele doud substante care au aceeasi formula molecularé C4Hyo: n-butan gi izobutan, sunt izomeri de catend. In seria alcanilor, odata cu cresterea numarului de atomi de carbon, creste si numarul izomerilor de catend care corespund aceleiasi formule moleculare (vezi tabelul 2.2). © DENuMIREA IZOALCANILOR Pentru a denumi corect alcanii care au catena ramificata (izoalcani), trebuie sd respect cateva reguli generale (impuse de IUPAC) si s8 cunosti numele catenelor care constituie ramificati- ile legate de catena de baza. Ramificatiile catenei de baz au numele radicalilor hidrocar- bonati corespunzator In mod formal, prin indepértarea unuia sau a mai multor atomi de hidrogen, H dintr-o hidrocarburé se obtine un radical de hidrocarburd, sau pe scurt: radical hidrocarbonat. Denumirea radicalilor proveniti de la alcani se face prin Inlocuirea sufixului an din numele alcanului cu sufixul care core- spunde numarului de atomi de H indepartati de la atomul de C (vezi fig. 2. 4). De exemplu * daca s-a indepartat un atom de hidrogen, se inlocuieste sufixul an din denumirea alcanului cu sufixul il. Acesti radicali monovalenti se mai numesc radicali alchil; * dacd s-au indepartat doi atomi de hidrogen se inlocuieste sufixul an cu iliden sau ilen (radicali divalenti alchiliden sau alchilen); + daca s-au indepértat trei atomi de hidrogen se inlocuieste sufixul an cu ilidin sau in (radicali trivalenti alchilidin sau alchin). De exemplu, radicalii proveniti de la metan sunt: | CHy = CHys- = CH CH metan metil: metiliden metilidin _(metilen) —_(metin) Tabelul 2.2. Numarul de izomeri de catend corespunzitori aleanilor eu Cy—Cy $1 Cio. Formula |, Nr de 7 moleculara | 'Z0meri de catena CaH1o 2 CsHy2 3 CoHtg 5 Cris 9 CioHo2 75 R—CH,— alchil R—CH alchilie® | “TI alchilicin Fig. 2. 4. Obti erea formali a radicalilor de la aleani si denumirea lor. 1920 V Denumeste urmatori radical: a) CHy—CH)— ¢) CH3—CH2-CH2— b) cHy—¢H Rezolvare: i a) etil; b) etiliden; e) pro © Denumirea alcanilor cu catena ramificata se face respectand urmatoarele reguli: 1. Se stabileste cea mai lunga catena de atomi de carbon. Aceasta se considera catend de bazd; de exempl CHa CH=CH2=CH2=CH2=CHs CHy—CH=CH2=CH2—CH)—CHs (He GHe CH, CH alegere corectd deoarece catena cea mai alegere incorectd deoarece catena cea Jung’ are 7 atomi de carbon; ‘mai hinga are 6 atomi de carbon. Daca exist doua catene cu acelasi numar de atomi de carbon, se considera catend de baz aceea care confine cele mai multe ramificati CHy~CHa-CH=CH=CH2-CHs | CHa CHp= CH= CH CHa CH (CHs CH=CHs CH CH=CH, CH3 (CH3 alegere corecti deoarece catena cu 6 alegere incorectd deoarece catena cu 6 atomi de carbon are tei ramificatii; atom de carbon are dou ramificati 2. Se numeroteaza atomii de carbon din catena de baza, prin cifre arabe. Aceste cifre reprezinta indicii de pozitii ale ramificatillor. Numerotarea se face de la o extremitate sau alta a catenei, find corecta acea variant de numéréitoare in care suma indicilor de poziie a tuturor ramificatiilor este minima: 6 5. 4 3 1 2 34 CH)—CH)—CH=GH=CH,=CH, CHs~CHa~ CH= CH-CH2— CH i t Cl CH=CH CH CH=CH, ‘CH, 8H, alegere corecta deoarece suma indi- alegere incorectd deoarece suma cilor de pozitie a ramificatiilor este: indicilor de pozitie a ramificatiilor 24+344=9; este: 3 +445 = 12. 3. La numele alcanului corespunzator catenei de baza se adauga denumirile ramificatillor (radicalilor), in ordine alfabetica, indicand ~ prin cifre arabe pozitile acestora, = prin prefixele: di, tri, tetra, penta... multiplicitatea lor pe catena. Prefixele nu modifica ordinea alfabeticé a ramificatillor: 6 5 4 3 6 5 4 3 CHy~CHa-CH=CH=CHz-CHs | CHa=CHp—CH— CH= CH=CH Cy CH=CH CHs‘CH—CHs CH Hs 3-etil-2,4-dimetilhexan 2,4-dimetil-3-etilhexan denumire corectd; denumire incorecté.Exercit 4. Denumeste urmatorul Rezolvare: izoalcan: (CHy—CH2—CH2~CH2~CH3 CH; t pentan; CHs~CHy~CH-GH—C-CHs CHy-CH=CH)-CHy se CH3 CH bts Hs : eae 2-metilbutan; 4-etil-2,2,3-trimetilhexan. Cs 2. Scrie formulele de struc- CHy—C-CHs turd si denumeste izomerii CH alcanului cu formula molecu- lard CsHy2. 2,2-dimetilpropai onl CH Pentru unele hidrocarbur, pe angi denumirile conform IUPAC I a. CHs-G-R se folosesc si denumiri uzuale. De exemplu (vezi fig. 2. §.): + alcanii cu 0 grupa metil la atomul al doilea de carbon se CH3 denumesc folosind prefixul izo adaugat la numele n-alcanului izomer, in locul lui n: CHs~CH-CH,~CH Hs b. CHs-GH-R 2-metilbutan sau izopentan; CHs * pentru alcanii cu doud grupe metil la al doilea atom de Fig. 2. 5. Structura grupelor de carbon al catenei de baz se foloseste prefixul neo adaugat la atomi carora le corespund pre- numele n-alcanului izomer, in locul lui n: fixe folosite in denumirea nn aleanilor care le contin: i? a, neo; b, izo. CHy-G-CH, CH, 2,2-dimetilpropan sau neopentan, Exercitiu J’ Scrie izomerii alcanului cu 6 atomi de carbon si denumeste-i conform IUPAC. Scrie denumirile uzuale izohexan respectiv neohexan sub izoalcanii corespunzattori. 4 E STRUCTURA ALCANILOR eee My Atomul de carbon este un element situat in tabelul periodic in grupa 14 (IV A) $i perioada a 2-a. Configuratia lui electronic’ este prezentatd in fig. 2. 6. a. Observi cd are pe ultimul strat 4 e°: doi dintre ei sunt situ- afi in orbitali de tip s si au spin opus si doi sunt situati in orbitali de tip si au spin paralel. Daca atomul de carbon ar participa la formarea de legituri chimice numai cu cei doi orbitali de tip p carbonul ar avea in ‘compusii sii valenta 2. in realitate in toti compusii si organici, atomul de carbon are valenta 4, De ce? Pentru a rispunde la aceasta intrebare aminteste-ti c& valenfa este un numdr intreg si caracterizeazd capaci- tatea de combinare a unui atom cu alt atom, atFig. 2. 6. Reprezentarea schematic’ a formarii moleculei de metan a. starea fundamental a atomului de C; ». starea de valent a atomului de C; ¢. geometria atomului de carbon i stare de valent, 4. gcometra tetraedrici a stomului de carbon in stare de valent , geometria metanului, Fig. 2. 7. Imaginea moleculei de metan: a, model deschis; b, model compact. * & © © Fig. 2. 9, Imaginea moleculei pentanului. Pentru a forma legituri chimice stabile atomul de carbon trece din starea fundamentala in starea de valenja. Aceast trecere are loc prin combinarea orbitalilor de tip s si p din stratul 2 al starii fundamentale si formarea unor noi orbitali. Acestia au toti aceeasi geometrie si energie, care sunt complet diferite atat de cele ale orbitalilor s cat si de cele ale orbitalilor p. Daca se combina | orbital de tip s cu 3 orbitali de tip p se formeazi 4 orbitali cu aceeasi geometric si energie (v. fig. 2. 6.b) si care se numesc orbitali sp%. Fiecare dintre acesti orbitali sp} (orientat dupa una dintre cele trei axe de coordonate) este ocupat cu cate un electron. Atomuil de carbon aflat in aceasta stare de valent are geometria tetraedricd (lig. 2. 6.0 si d) si formeazé cu hidrogenul un compus cu formula CH, in care fiecare atom de hidrogen este legat de atomul de carbon printr-o legaturd simpli sigma, o (W. fig. 2. 6.¢) eee Geometria metanului, alcanul cu formula CH, este reprezen- tata in fig. 1. 6. Observi ca este imaginea unui tetraedru regulat. Un model al metanului, CH, in care sunt indicate unghiurile dintre legaturi, precum si lungimea acestora este prezentat in fig. 2. 7.a, iar modelul compact al moleculei de metan in fig. 2. 7.b. Metanul, CH,, primul termen din seria alcanilor este format dintr-un singur atom de carbon si patru atomi de hidrogen legati prin legaituri covalente simple, o. Valentele atomului de C sunt orientate in spatiu dupa varfurile nui tetraedru regulat; unghiul dintre doua valente este de 109°28’. Toti ceilalti alcani contin deasemenea numai legaturile simple, , Intre doi atomi de carbon i legaituri simple, o, intre atomii de carbon $i hidrogen. Lungimea legaturii simple C ~ C este 1,54 g, iar rotatia in jurul acestei legaturi este posibila; vezi fig. 2. 8: He fe i Segeag! ial) Gee NUS) % Fig. 2. 8. Lungimea legaturii ¢ C-C in aleani, Catenele alcanilor cu mai mult de trei atomi de carbon in mol- ecula, datorita orientarii tetraedrice a valentelor atomilor de car- bon, au o structura in forma de zig - zag (vezi fig. 2. 9.) E PROPRIETATI FIZICE © Starea de agregare tn conditi standard (25°C si 1 atm), primii patru termeni si Neopentanul sunt gaze. Alcanii, incepand cu termenii mijlocii, inclusiv C17 sunt lichizi iar cei superiori sunt solizi. © Punctele de fierbere si de topire In figura 2.10. este reprezentata variatia valorilor punctelor de fierbere sia celor de topire ale normal alcanilor in functie de numarul de atomi de carbon din molecula (sau de valoarea masei molare). Observi cd punctele de fierbere si de topire cresc o dat cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula. Cresterea punctelor de topire cu cresterea numarului de atomi de carbon din molecula este mai putin uniforma decat cresterea punctelor de fierbere.Izoalcanii au puncte de fierbere mai soazute decat normal- alcanii cu acelasi numa de atomi de carbon. In cazul alcanilor cu acelasi numar de atomi de carbon izomerul cu catena cea mai ramificata are punctul de fierbere cel mai scazut; de exemplu: creste ramiicarea catenel oy, CH=CH —Ch— CH chy —CH of % oS Oso ps. 96,1°% dy, pt 27e% dyproec scade punctul de fierbere Exerci F Aicaniiizomeri: n-octanul si 2,2,3,3-tetrametilbutanul au fiecare un pA. caracteristic. Se dau valorile p.f.: 125,7°C si 106,3°C. Se cere: a) scrie formulele de structura ale celor doi izomeri; b) scrie sub fiecare formula valoarea pf. pe care o consideri potrivita; c) argumenteaza réspunsul de la punctul b). Rezolvare: a), b) CH3—CH2—CH2—CH2—CH2—CH2—CH2-CH3, ‘n- octanul are p.f. 127,7°C; gt CH)-G —G—CH CH3CH3 2,2,3,3-tetrametilbutanul are p.f. 106,3°C; ¢) izomerul cu catena ramificata are p.f. mai mic decat cel cu catena liniara. 4 © Solubilitate. Densitate ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lueru, in trei eprubete pune cate ~3 om? de vaselind (amestec de alcani superiori). Toama in fiecare eprubeti céte unul din urmitoarele lichide: apa, benzina, tetraclorura de carbon. Ce observi? Observafii. Vaselina nu se dizolva in apa si pluteste deasupra ei; ea se dizolva insi atat in benzina cat si in tetraclorura de carbon (fig.2. 11), De ce? Alcanii au molecule nepolare si se dizolva in solventi nepolari (care au molecule nepolare), de exemplu: benzina, tetraclorura de carbon, Alcanii nu se dizolva in apa, care este un solvent polar. Aicanii solizi plutesc pe apa, iar cei lichizi stau la suprafata apei, deoarece dehsitatea lor este mai mica decat a apei (vezi fig. 2.12), © Miros Alcanii inferiori sunt inodori, iar cei superiori au miros carac- teristic. Pentru a depista scurgetile de gaz din conducte sau din butelii se adauga amestecului gazos format din alcani, compusi organici care contin in molecula sulf. Acestia se numesc mer- captani, au mitos neplacut gi pot fi depistati ugor in cazul unor fisuri ale recipientelor transportoare. 200 100) ° fa ea 200 oTEa eee eae ‘um tom de carbon Fig. 2. 10. Variatia tempera- turilor de fierbere (—) si a celor de topire (-) in functie de numirul de atomi de C din molecula Fig. 2. 11. Rezultatele activitatii experimentale: a. vaselina si apa; b. vaselind si benzin’; c. vaselind si tetraclorura de carbon, on oss rumar atom de carbon Fig. 2. 12. Variatia densitatii alcanilor in functie de numirul de atomi de carbon de moleculi. 2324 coe | “c+ ¢ naam a ete CPR ctore Ly cotirogenare Fig. 2. 13. Proprietatile chimice ale aleanilor. Fig. 2. 14, Modelarea reactiei de monoclorurare a metanului, EE PROPRIETATI CHIMICE Alcanii se mai numese si parafine. Aceasta denumire (parum affinis = lips&_de afinitate) exprima nereactivitatea'alcanilor la temperaturi scazute. Alcanii au o mare stabilitate chimica, deoarece moleculele lor contin doar legaturi covalente simple: C —C si C - H. Pentru ca un alcan sa reactioneze este nevoie de conditii energice, care 8 provoace Tuperea legaturilor c, C-C sau C- H. Proprietatile chimice ale alcanilor si deci tipul reactilor chimice la care acestia participa, pot fi grupate in functie de tipul de lega- turd care se scindeazA in timpul reactiei chimice (vezi fig. 2. 13): - reactii care au loc cu scindarea legaturii C — C, de exemplu: ‘cracarea, izomerizarea si arderea; - reactii care au loc cu scindarea de legaturi C— H, de exemplu: substitutia, dehidrogenarea gi oxidarea. @ REACTIA DE SUBSTITUTIE Reactia caracteristicd substantelor organice care contin in molecula legaturi simple, c este reactia de substitutie. In reactille de substitutie unul sau mai mulfi atomi de hidrogen sunt inlocuifi cu unul sau mai multi atomi sau grupe de atomi: ROL EA TB — oe + HOA < 2 NH OF HOO + © Reactia de halogenare in reactiile de halogenare a alcanilor, atomi de hidrogen din molecula unui alcan sunt inlocuiti cu atomi de halogen, Xg (X = Cl, Br, |). Din reactie se formeaza derivafi halogenati: H H | ho | H—O=H #X—X Te GX + HK H H alcan halogen ——_derivat halogenat Reactia are loc in condi diferite, in functie de natura halogenului Alcanii reactioneaza direct cu clorul si cu bromul la lumina (fotochimic) sau prin incalzire (termic la 300 - 400°C). Reaefia de clorurare fotochimicd are loc sub actiunea radiatiei luminoase, ho si se formeaz& intotdeauna un amestec de mono- gi poli- cloroalcani. Clorurarea fotochimica a metanului (vezi fig. 2. 14) conduce la formarea unui amestec de derivati clorurati:i ‘ H—E-H # clo -», H—E—cl + Hol H H clorometan (clorura de metil) : I ci—G-H + cl & or-G—al +I H H diclorometan (clorura de metilen) cl cl 1 I Cle H+ Grr mM cr-¢—al +r H H triclorometan (clorura de metin, cloroform) ql a cr-e—Heelmcl — cea +H) cl ca tetraclorometan (teraclorura de carbon). Exercitiu ¥ Scrie ecuatille reactilor chi Rezolvare: mice de monobromurare si hw dibromurare a metanului si CHs + Brg > CHBr + HBr denumeste derivatii bromurati bromometan obtinuti. Construieste modelul spatial deschis al derivatului CH,Brp (vezi fig. 2.15). CH, + 2Br, > CH,Brp + 2HBr dibromometan_1g Florurarea $i iodurarea alcanilor nu au loc in mod direct, ci prin procedee indirecte. ere Monohalogenarea alcanilor cu numar mai mare de doi atomi de carbon duce la obtinerea de amestecuri de compusi mono- halogenati care sunt izomeri de pozitie. De exemplu, la mono- clorurarea fotochimica a propanului, se obfine un amestec de izomeri monoclorurati: (CH3—CH-CH3 (CH3-CH,—CH2—Cl a L-cloropropan (clorura de propil) __2-cloropropan (clorura de izopropil).. Exercitii 1. Scrie formulele de struc- 2. Scrie formulele de structura turd ale derivatilor diclorurati ale _derivatilor monobromurati care se pot obtine prin care se pot obfine la monobro- diclorurarea propanului. murarea 2-metilbutanului — ete Fig. 2. 15. Modelul spatial deschis al moleculei de dibromometan, CH;Br,. 25CD. Nenitescu (1902-1970) 26 Fig. 2. 16. Modelarea reactiei de izomerizare a butanului, Fig. 2. 17. Statie de alimentare cu benzina. © REACTIA DE IZOMERIZARE Reactille. prin care n-alcanii, se transforma in izoalcani si invers, obtinandu-se un amestec de hidrocarburi izomere, se numesc reacfii de izomerizare, Reacfille de izomerizare au loc in prezenté de catalizatori: clorura de aluminiu, AICI, sau bromura de aluminiu, AIBrs (umede) la temperaturi relativ joase, (50 - 100°C) si silicati de aluminiu (naturali sau sintetici), numiti zeolif, la temperaturi ceva mai ridicate (250-300°C). Reactia de izomerizare Alcan + Izoalcan este reversibilé. In cazul izomerizarii butanului reactia are loc in ambele sensuri. La sfarsitul procesului, se obtine un amestec care contine 80% izobutan si 20% n-butan: CHy—CH)—CH,—CH, #128 50=100°g CHy~CH- CH, CH, butan (n-butan) 2-metilpropan (izobutan). Reactia de izomerizare a butanului a fost studiata de cdtre savantul roman C.D. Nenifescu si poarté numele acestuia, in semn de recunoastere a contributiei sale esentiale aduse la studierea acestui echilibru de reactie. Dintre aplicatile practice ale reactilor de izomerizare, cea mai importanta este obfinerea benzinelor de calitate superioaré, care contin izoalcani Calitatea benzinei se apreciaza prin cifra octanica, C.O. (vezi fig. 2. 17). Stabilirea C.O. se face cu ajutorul unei scari conventio- nale. C.O. este un parametru prin care se caracterizeaza rezis- tenfa la detonatie a benzinelor. Astfel, izooctanul, 2,2,4-trimetilpen- tan, deosebit' de rezistent la detonare, are cifra octanicd C.0. = 100, in timp ce n-heptanul, putemic detonant, are C.O. = 0. C.O. reprezinté procentul masic de izooctan dintr-un amestec cu n-heptan, care are aceeasi rezistenta la detonatie ca benzina examinaté. @ REAcTIA DE DESCOMPUNERE TERMICA Descompunerea termicd a alcanilor se produce numai la tem- peraturi relativ mari, Se formeaz un amestec de alcani i alchene care contin in molecule un numar mai mic de atomi de carbon. Descompunerea termica a alcanilor la temperaturi de pana la 650°C este numita conventional cracare (din limba engleza: to crack = a sparge); are loc ruperea de legaturi C -C si formarea unui amestec de alcani si alchene inferioare. Descompunerea termicé a alcanilor la peste 650°C, se numeste piroliza (din limba greaca, piros = foc, lisis = scindare); au loc reactii de dehidragenare (pe langai reactile de cracare). Moleculele alcanilor se descompun termi¢ la temperaturi cu att mai joase, cu cat dimensiunile lor sunt mai mari: - metanul este stabil pana la ~ 900°C;- alcanii superiori se descompun la temperaturi mai scdzute (400 - 600°C); au loc atat reactii de cracare, ct si reactii de dehidrogenare. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. intr-o eprubeti mare (1) confectionata din sticla rezistenti termic, introdu céteva bucitele de parafind (0 sursi de pa- rafina poate fi o lumanarea de la care ai indepartat fitilul). Construieste montajul experimental din fig. 2.18. in vasul (2) toarna solutie de brom in CCl,. incilzeste eprubeta (1). Noteaz observatiile in caiet. Observati. in urma incalziri eprubetei (1) se observa ca in vasul (2) "8 : barboteaeH un gaz care decoloreaza solutie de brom in CCl, De ce? _ Mic& a alcantlor (alchenele E rezultate decoloreaza solutia de La descompunerea termicé a n-butanului la 600°C au loc ‘rom in CCl.) urmatoarele reactii chimice: - reactii de cracare: Fig. 2, 18. Descompunerea ter- _+CHg~CHy—CHp—CH3 —> CH, + CH,=CH-CHs CHy—CHp~CH,~CHy< metan propend ™ CH3-CH,—CH2-CHs ——> CH3~CHg + CHp: etan ten n-butan He - reactii de dehidrogenare: + Hp GH~CHy~CH, ——* CHy=CH—CH,—CHy + He (CH3—CHz~CH2—CH3 < 4 4 1-butena rented “ CHy—CH-GH-CH ——* CHs— CH=CH CH + Ha HH 2-butend Exercitiu ¥ Scrie ecuatile reactilor chimice care au loc la descompunerea termica a propanului. ——_4 © Piroliza metanului aa La temperaturi mai mari de 1200°C are loc reactia de piroliza a metanului (vezi fig. 2. 19): 2cH, £2-1200%, Echilibrul se stabileste intr-o stare favorabilé formarii | _acetilenei la temperaturi de peste 1200°C, cand ins& acetilena ‘este instabila. Pentru a impiedica descompunerea acetilenei for- Hos mate, temperatura trebuie scézuta rapid sub 100°C. . Fe Ca produs secundar Ia piroliza metanului se obline, carbon elemental, sub forma de praf foarte fin, numit negru de fum. —H+3H, Fig. 2.19. Reprezentarea formal a irolizei metanului. CH, —2S>.6 + 2Hp 7 negra de fum eemeecneecemenmnnnanissi arFig. 2. 20. Unii alcani sunt folositi drept combustibili a, aragaz; b. automobil; . avion. Lemn C&rbune brun Antracit Cocs \d ySe10 Benzin Fig. 2. 21. Puterea caloricd a cAtorva combustibili. © REAcTIA DE OXIDARE _ Oxidarea compusilor organici poate fi, in functie de produsii de Oxidare care rezult din reactie: - oxidare completa, numita de obicei ardere. Indiferent de natura compusilor organici, din reactie rezulté CO, si H,O si se degaja 0 mare cantitate de energie, sub forma de caldura gi lumina; - oxidare incompleta sau parfiala, numita de obicei oxidare; din reactie rezulté compusi organici cu grupe functionale care contin oxigen. In functie de agentii de oxidare folositi si de conditile de reactie, oxidarea poate fi: blénda sau energica. © Arderea alcanilor Arderea este un proces de transformare oxidativa caracteristic tuturor substantelor chimice. ‘Arderea substanfelor organice este insofité de degajarea unei cantitati mari de energie: caldura si lumina. Prin ardere in oxigen sau aer, orice alcan se transforma in C0, si H20. Ecuatia general a reactiei de ardere a alcanilor este: 3n+4 2 in care Q este cantitatea de caldura degajaté din reactie. Degajarea mare de céldura la arderea in aer a alcanilor a determinat utiizarea acestora drept combustibili (vezi fig. 2. 20). De exemplu: gazul metan, aragazul (amestec de propan si butan), butanul sunt folosite pentru incalzire locuintelor, gazul natural gi aragazul pentru pregattirea hranei, iar benzinele pentru punerea in migcare a vehiculelor echipate cu motoare cu com- bustie interna. Lampile cu gaz lampant au inlocuit flacarile lumanérilor si opaitelor folosite la iluminatul incaperilor, inainte de descoperirea curentului electric. Gazul metan a fost folosit la ‘Inceputul secolului trecut pentru iluminatul public. Bucurestiul a fost printre primele orage din lume ale cror strézi au fost ilumi- nate de felinare stradale cu gaz. © Caldura de ardere Caldura de ardere, Q reprezinta céldura degajata la arderea unui mol de substanta si se masoara in kJ sau kcal. Puterea calorica a combustibililor este diferita (vezi fig. 2. 21). Puterea calorica a unui combustibil este cantitatea de caldura degajata la arderea completa a unei mase de 1kg de combustibil solid sau lichid, sau a unui volum de 1m? de combustibil gazos, Exercifi 1. Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a metanului. $tiind cd la arderea unui mol de CH, se degaja 212 kcal, calculeaza puterea caloricé a metanului. CoHany2 + Oz C02 +(n+1)H2O+ORezolvare: CH, + 20. —+ CO, +2H,0+Q - Puterea caloricé a metanului reprezinta cantitatea de caldura degajata la arderea unui volum de 1 m? (c.n.) de metan. 4 m3 = 1000 L 1 mol CH, . 212 kcal n= nr. de moli 44,64 moli x kcal 1000 Poa 7 M64 moll CHy. x= 44,64-212 = 9463.68 kcal : Q = 9463,68 kcal / m3, 2. Scrie ecualia reactiei chimice de ardere a butanului Calculeaza puterea caloric a butanului stiind c& la arderea unui mol de butan se degaja 2877 kJ 4 De regula, arderea nu se produce in mod spontan; combustibilul trebuie mai intai incdizit (de exemplu se aprinde cu flacdra unui chi- brit sau cu o scéinteie electrica). © Oxidarea incompleta (Oxidare) [EE In clasa a IX-a ai invaat ca in reacfile de oxido-reducere are loc modificarea numérului de oxidare, N.O. al unor elemente din compusii care reactioneaza: in reacfille de oxidare N.O. al ele- mentului chimic creste iar in reactille de reducere N.O scade. Acelasi lucru se intampla gi in reactiile de oxidare si de reducere la care participa compusi organici. In chimia organica se foloseste, in plus, ca un criteriu practic de sistematizare a reactilor de oxido-reducere, variafia confinu- tului de oxigen sau de hidrogen al compusilor organici, in urma reactiei chimice. Reaofille de oxidare cuprind reactille care conduc: la cresterea continutului de oxigen al unei molecule, la cresterea numarului de legaituri chimice prin care oxigenul se leaga de carbon, sau la scaderea continutului de hidrogen al moleculei. Dupa acest criteriu, compusii organici se aranjeaza in ordinea: xidare al compusului organic £p R—CH; R—CH,—OH Ro No=o NS 7 H R hidrocarburi < compusihidroxiici < — compusi carbonilici cregte numarul de oxidare al atomului de carbon Alcanii sunt stabili la actiunea agentilor oxidanti. In prezenta unor catalizatori, alcanii superiori (parafina) se oxideaza (cu sau f8r& ruperea moleculei) formandu-se ,acizi carboxilici superiori (cu numar mare de atomi de carbon, acizi grasi) folositi la fabri- carea spunurilor; de exemplu: R+CHyCHs —> R+CH,%COOH alcan superior acid carboxilic superior Ne reamintim! Aeal = 4,18) o ro ‘OH < acizi carboxilici 29Fig. 2. 22. Metanul este un component major al atmosferei planetelor Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. A fost detectat chiar si in spatiul interstelar, Fig, 2. 23. Bee de gaz cu reglarea admisiei de aer. Fig. 2. 24. Ardere incompleta a metanului, © Chimizarea metanului prin oxidare Metanul, CH,, denumit de Volta (1770), descoperitorul sau, gaz de balta, se formeaza in natura prin actiunea anaeroba a unor bacterii asupra resturilor animale si vegetale de pe fundul lacutilor. Acest proces natural de putrezire este folosit astazi, in condifii controlate, pentru a descompune in produse netoxice deseurile organice din apele reziduale ale marilor orage. Metanul este component principal din gazele naturale. Tara noastré are zacaminte de gaz metan cu puritate ridicata (98-99%). Astfel, zécémantul de la Sérmaigel contine gaz metan in proportie de 99,18%. Metanul este component al gazelor de sonda alaituri de etan, propan, n-butan gi izo-butan, precum si al gazului de cocserie (25%). Metan exista si in minele de céirbuni; in concentratie mare poate forma cu aerul amestecul exploziv denumit gaz grizu. Metanul este folosit in cantitati mari drept combustibil gazos cu mare putere calorica (vezi reactia de ardere).. Din metan in urma unor reactii chimice se pot obfine alte sub- stante cu important practicd. Reactiile de oxidare bland a metanului, in conditi diferite de lucru, constituie o directie de chimizare a metanului (vezi fig. 2. 25). ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru: Aprinde un bec de gaz (vezi fig. 2. 23) si regleazi admisia aerului astfel incit flactira si fie colorati in galben, ceca ce demonstreazi o ardere incompleti a gazului metan. Cu ajutorul unui cleste de metal tine deasupra flacarii o placa alba de faianta. Repeta expe- rienta, dar in loc de placa tine deasupra flicarii un pahar cu gura in jos. Noteaza observatiile in caiet. Observatii: Placa de faianta se acoper’ de un strat subtire de cdrbune (vezi fig. 2. 24). Pe peretele si pe fundul paharului apar picdturi de api. De ce? O Prin arderea metanului in aer, in atmosfera saraca in oxigen, se formeaza carbon fin divizat (vezi fig. 2. 24) numit negru de fum si apa: ‘CH, +O, —* C+2H,0 negru de fum Negrul de fum este folosit la fabricarea vopselelor si a anvelopelor de automobile. O Prin arderea incompleta a metanului se obtine gazul de sin- teza (un amestec de monoxid de carbon si hidrogen, in raport molar de 1 : 2) CHy+ $02—> CO+2H, gaz de sintezi Gazul de sinteza este folosit in sinteza alcanilor superior si a metanolului (alcool metilic). Hidrogenul obtinut poate fi folosit in sinteza amoniacului si pentru alte scopuri. Q Metanul trecut impreuna cu vapori de apa peste un catali- zator de nichel la circa 800°C suferd o reactie de oxidare incom- pleta formand un amesctec de monoxid de carbon si hidrogen:CH4y+H20 i» CO+3H2 a gaz de apa Prin incalzirea la 400°C sub o presiune de 60 atm a amestecului de metan si oxigen se obline metanolu! (alcoolul metilic): 1, 400°C, CHy + 3.0, £0070 CHyOH metanol (alcool metilic) O Prin incalzirea la 400-600°C, dar in prezenta catalizatorilor oxizi de azot, metanul se oxideaza la metanal (aldehida formica): CHa + Op uzideazel, CHO + HO metanal (aldehidi formica) i Metanul se foloseste la fabricarea acidului cianhidric, HCN, utiizat in special in industria polimerilor (pentru obinerea fibrelor sintetice). Reactia de oxidare a metanului in prezenfé de amoniac, se numeste reactie de amonoxidare (are loc la tem- peraturi ridicate, 100°C si este catalizata de platind, Pt): 30, Pt CHy+NHg+ 3.0)

Gaz de sintezé x > wetanol KB 2 —>Metanal SD fe —» Acid cianhidric GD Us Gazdelapa ' GIy | Acetiiens Fig. 2. 25. Chimizarea metanului. Fig. 2. 26. a. Creme care contin vaselina; b. Manugi de cauciue. an2. 27. Deversarea de petrol ‘in ocean: a. strat de petrol pe suprafata apei; b, animal afectat de accident. Activitate de tip proiect: Intocmeste, impreuni cu 2-3 colegi, un referat cu tema: Directii de valorificare a metanului: de la combustibil la produsi de chimizare”. Pentru documentare: = http:// www.enerece.go.ro. biogaz.html = http:// www.ch4.com.au/ = itp: www.ch4.org.uk/ Deversarile de petrol sau de benzind in apele marilor, oceanelor si in cele curgatoare provoacé dezastre ecologice (vezi fig. 2. 27). Petrolul si benzinele plutesc la suprafata apei si ‘impiedic& schimbul de oxigen intre apa si aer ceea ce duce la moartea faunei si a vegetatiei subacvatice. La fel de daundtoare sunt deversérile la suprafata solului, deoarece paitrunderea lor in pamant impiedica circulatia normala a aerului si a apei si distruge structura chimica si fizica a acestuia afectand dramatic echilibrul ecosistemelor. © Aplicatii practice Metanul are numeroase aplicatii practice (vezi fig. 2. 28). Acetilena Solventi Cerneluri ; Acid | agengi cianhidric | frigortici \ Derivati ere halogenati ~ Narcotice _ Hidrogen _ amoniac Fig. 2. 28. Cateva directii de aplicafii practice ale metanului. © Coneluzi Q Hidrocarburile sunt compusi_ ai carbonului cu hidrogenul; ele pot fi: saturate, nesaturate si aromatice. Alcanii sunt hidrocarburi saturate cu formula moleculara general CrHonea- Q Primii patru termeni din seria omoloaga a alcanilor au de- numiri specifice; incepand cu cel de al cincilea termen denumirea se face prin adaugarea sufixului an la cuvantul grecesc cores- punzaitor numrului de atomi de carbon din molecula. Q Molecula metanului are geometrie de tetraedru regulat, iar catenele alcanilor au o structuré in forma de zig-zag. ‘in funcfie de masa lor molaréi alcanii pot fi gazosi,lchizi sau soliz. O Alcanii nu sunt solubili in apa, dar sunt solubili in solventi nepolari. Q Alcanii dau reactii chimice numai in conditii energice cand au loc: rupere de legaituri C-C (reactiile de cracare, izomerizare, ardere) si rupere de legaturi C-H (reactille de substitutie, dehidro- genare si oxidare). BE Exerciqil $1 PROBLEME 1. Scrie formulele de structura ale urmatorilor 2. Scrie formulele de structura si aranjeaza in izoalcani: a) 2,2-dimetilbutan; b) 3-etil-2-metilpentan; ¢) 2,2,3+trimetilhexan. 32 ordinea cresterii punctului de fierbere urmatorii alcani si izoalcani: etan, izobutan, butan si metan.3. a) Denumeste conform IUPAC urmatori izoalcani: A: CHy—CHy-GH~CH»CHs ge CHy Br CHy—CH-CH—CHy , CH, c: CHs CHy-CH-C~CHsy , D: CHyCH=CHs; CH3 CH3 CH; b) Precizeaza care dintre izoalcanii denu- miti la punctul a) sunt omologi si care sunt izomeri. 4. 2,2.g substant organic necunoscut, X, cu masa molara 44 formeaza prin ardere (analiza elementala) 6,6 g CO, si 3,6 g HzO. Se cere: a) determina formulele procentuala, bruta si moleculara ale substantei X; b) sorie formula de structurd a substantei X; ¢) sorie ecuatia reactiei chimice de ardere a substantei X. 5. Un alcan gazos este supus combustiei. Determina formula moleculara a alcanului gazos stiind c& prin combustia a 1,45 g din aleanul necunoscut s-au degajat 2,24 L CO, (masurat in conditii normale). 6. Stabileste formulele moleculare si denu- meste alcanii care contin intr-o molecu a) 8 atomi de hidrogen; b) 14 atomi (carbon si hidrogen); ¢) 5 legaturi C- C. 7. Sorie formulele de structura si denumeste: a) un izomer al hexanului care confine un atom de carbon cuaternar, b) un izomer al pentanului care contine un atom de carbon tertiar; c) un izomer al pentanului care la mono- clorurare fotochimica formeaza un singur compus. 8. Se ard 44,8 cm C7Hg. Calculeaza: a) volumul de aer (cu 20% O, in volume), masurat in condifii normale, cosumat; b) numarul de moli de CO2 degaiat; c) masa de apa obtinutd in urma reactiei de ardere. 9. Se considera schema de reac C3Hg °C» A (alcan) + B (alchend) 284% © 4 HCI Le D4 E+ Se cere: a) scrie si egaleaza ecuatile reactilor chimi- ce din schema, identifica si denumeste substan- tele necunoscute: A - E; b) scrie ecuatia reactiei chimice de cracare a.unui alcan din care sA se obtina propan; ¢) calculeaza compozitia procentuala a pro- panului 10°. Prin clorurarea fotochimicd a metanului s-au obfinut patru compusi organici: A, B, C, D. Stiind c cei patru compusi au un. confinut crescator de clor: AC=C¢ . In aceste reactii se scindeaz& numai legatura x si se formeaza cate o noua legatura o, la fiecare atom de carbon participant la legatura dubla. Au loc reactii de tipul: [ | R—CHECH—R' + XXY RT GEE CHR x Y in care cu R gi R' s-au notat radicaliialchil (R poate fi identic sau diferit de R'). jin urma reactiei de aditie se obtine o molecula cu structura spatiala, in care valentele fiecarui atom de carbon sunt orientate dupa varfurile unui tetraedru regulat. @ Aditia hidrogenului Reagtia de aditie @ hidrogenului la alchene (reactia de hidro- genare) are loc in prezenta de catalizatori metale fin divizate: Ni, Pt, Pd (la temperaturi cuprinse intre 80 — 180°C si presiuni de pan la 200 atm). In urma reactiei de hidrogenare a alchenelor se obtin alcanii corespunzatori: [ 1 R—CHECH—R' + Het > R—GHE CHR L »P io jo HOH De exemplu, prin reactia de aditie a hidrogenului la etend se formeaza etan (fig. 2. 37): CHy=CH, + H2——> CH3— CH Reactia de hidrogenare a alchenelor are loc in sistem etero- gen deoarece in conditille de lucru: hidrogenul este in stare gazoasé, alchinele pot fi gaze sau sub forma de solutie, produsii de reactie (alcanii) sunt in stare fluida, iar catalizatorul este solid (vezi fig. 2. 38). Exer V%. Scrie ecuiatia reactiei de aditie a hidrogenului ta propend. Denumeste produsul de reactie obtinut. Rezolvare: | SCO 7 CHC CHy+ HH qt (CH3—CHy—CHg propan 2. Serie ecuatile reactilor de aditie a hidrogenului la: a) 1-butena; a) 2-butena. Denumeste produsii de reactie obtinult 4 © Aditia halogenilor Prin aditia halogenilor, Xp (Xp = Cl, Bro, |,) la legatura dubla (reactia de halogenare) se obtin compusi dinalogenafi in care cei doi atomi de halogen sunt invecinati (compusi dinalogenati vicinal: [ 1 R—CHScH—R' + XX ——>R—CHSCH—R’ Io Io SEEEEEEEEEEEE x x derivat dihalogenat vicinal| | | De exemplu, ecuatia reactiei de aditie a clorului la etend este (vezi fig. 2. 39): CH=CH + Cl—* CHa CHa a ca ten 1,2-dicloroetan, Numele de olefine, care a fost dat alchenelor, se datoreaz& proprietatii lor de a se transforma prin halogenare in compusi sat- urati cu aspect uleios. Exercitiu T ‘Scrie ecuatia reactiei de aditie a Cl, la propena. Denumeste produsul de reactie obtinut. ‘ Cel mai usor se aditioneaza clorul, apoi bromul gi cel mai greu iodul (vezi fig. 2. 40.). Reactia de halogenare a alchenelor are loc, de regula, intr-un solvent inert (tetraclorura de carbon, CCl,, diclorometan, CHCl, sulfur de carbon, CS,). Aditia de clor si de brom este instanta- nee si cantitativa gi se foloseste pentru recunoasterea (identifi- carea) alchenelor si pentru determinarea lor cantitativa. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executa sub niga, de edtre profesor! Mod de lucru, Se prepari eteni prin deshidratarea etanolului (alcoolului etilic) folosind montajul din fig. 2. 41. Se introduc in balon 5 mL alcool etilic si cdteva bucati de porfelan (se poate folosi un balon Wurtz). Cu ajutorul palniei picuratoare se adauga, in picdturi mici, 15 mL de acid sulfuric concentrat. inedlzirea balonului se face cu atentie si cat mai uniform, La temperatura de aproximativ 170°C incepe dega- jarea etenei gi se opreste incdlzirea Etena este barbotati intr-o solufie de Bry in CCl, de culoare brun- roscati. Ce observi? Observatie: in solutia din vasul de prindere barboteaz un gaz care de- coloreaza solutia de brom in tetraclorura de carbon (vezi fig. 2. 41.). De ce? Etena reactioneaza cu bromul conform ecuatiei reactiei chimice: CH=CH + Btp—* CHa CHa Br Br 1,2-dibromoetan. Bromul din solutia de brom se consuma in urma reactiei cu etena gi solutia devine incolora. Exercitiu Scrie ecuatia reactiei de aditie a Br, la propena. Denumeste produsul de reactie obtinut. Fig. 2. 39. Modelarea react aditie a clorului la etend. E ED ee © Clg Bry I Fig, 2, 40. Reactivitatea Fig. 2. 41. Decolorarea de catre eten’ a solutiei de Bry / CCl: a. inaintea de producerea reactiei; b. dupa producerea reactici. a© Aditia hidracizilor Hidracizii, HX (HX = HCl, HBr, Hl) se aditioneazé la alchene formandu-se derivati monohalogenati saturati. © Aditia hidracizilor la alchenele simetrice HI ig « Fig. 2. 42. Reactivitatea hidra- RR CH!GH—R + Hx* xX —rR— We cca ie cizilor in reactiile de aditie la See eee. 4H alchene: HI>HBr>HCl. alchena simetricd derivat monohafogenat. De exemplu: CH2=CH, + HCl——* CHs~ GH etend I-cloroetan Glorura de etil), Clorura de etil, cunoscuté sub numele de chelen, este unul dintre primele anestezice locale folosite in medicina. Cel mai usor se aditioneazé acidul iodhidric, apoi acidul bromhidric si cel mai greu acidul clorhidric (vezi fig. 2. 42.). © Aditia hidracizilor la alchenele nesimetrice In cazul alchenelor nesimetrice, de exemplu propena, desi exist doud posibilitéti de aditie a atomilor hidracidului, se formeaza intotdeauna un singur izomer (vezi fig. 2. 43). [DA|>cHj—CH—CH3 }»CH2—CH,—CH3 x Se Fig. 2. 43. Posibilitatea de aditie a hidracizilor la propend. in anul 1870, chimistul rus V.V. Markovnikov a stabilit regula care ji poarté numele, cu ajutorul careia se poate prevedea modul in care se face aditia hidracizilor la alchene nesimetrice. Ea se poate enunta si asttel: ‘Atomul de hidrogen din molecula hidracidului se fixeazé la atomul de carbon (participant la dubla legaitura), care are cel mai Vladimir Vasilievict mare numar de atomi de hidrogen, iar halogenul la atomul de Markovnikov (1837-1901). carbon al dublei legaturi care are numar mai mic de atomi de hidrogen, Ecuatia reactiei chimice de aditie a acidului clorhidric ta propena este: I 1 CH2£CH-CH3+H~Cl—» CHj—CH-CH; {oe 1 propend 2-clorSropan : (clorura de izopropil) Exercitiu Scrie eouatia reactiei chimice de aditie a acidului bromhidric, HBr, la 1-butena. Denumeste produsul de reaotie obtinut.© Aditia apei ‘Aditia apei la alchene are loc in prezenta acidului sulfuric con- centrat si conduce la obtinerea de alcooli: Vo 1 R—CHECH-R +H~OH “8% R—cHSE CHR fl EEE Io |o HOH alcheni simetric& alcool. De exemplu, prin aditia apei la etena se obtine etanol: CH,=CH, + H-OH “5% cH, CH, L=CH, ce OH eteni etanol. Aditia apei la alchenele nesimetrice se face conform regulii lui Markovnikov: i ‘| H,SO, OragfCHR + HOH “®“* CHa" GH-R alchend nesimetric’ alcool secundar (gruparea hidroxil, ~ OH'este legati de un atom de carbon secundar). ¢ De exemplu, prin aditia apei la propena se obtine 2-propanol (fig. 2. 44): © ee i oo © © CH- HSO% OH —CH—| CH,~CH-CH3+H~OH CH3-CH-CH3 | ‘ 7 7 OH Fig. 2. 44, Imaginea moleculei Propend 2-propanol (alcool izopropil de 2-propanol (model deschis). © REACTIA DE POLIMERIZARE Procesul in care mai multe molecule ale unui compus, monomer (sau mer), se leaga intre ele, formand 0 macromole- cula (polimer), este numit polimerizare. Denumirea de polimerizare vine de la cuvintele grecesti poly = numeros si meros = parte. Numarul de molecule de monomer care formeaza polimerul se numeste grad de polimerizare, n. De exemplu prin polimerizarea a n molecule de monomer Ase obtine polimerul Ap: nk — Ai, monomer __polimer Gradul de polimerizare, n si masa molara, M care caracte- rizeaza un polimer sunt valori medii (uneori notate 7 si M). Alchenele au capacitatea de a se uni intre ele pentru a forma molecule compuse din unitati identice care se repetd de zeci, sute sau mii de ori, numite macromolecule. Polimerizarea alchenelor este 0 reactie de poliadifie care are loc cu ruperea legaturii x din fiecare moleculé de alchen& (monomer) si formarea de noi legaturi, «, carbon-carbon.Fig. 2. 45. Modelarea reactiei de polimerizare a etenei, Ecuatia generala a reactiei chimice de polimerizare a unei alchene este: nce cH —+ Com oH} R R monomer polimer. De exemplu, prin polimerizarea etenei se obfine polietena (polietilena) (fig. 2. 45): nCH)=CH, ——> (cH, —CH}— etend polietena (polietilena). Exercit! 7, Scrie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a propenei si denumeste polimerul. Rezolvare: nCH,= rw — —€CH,— oS CH CH propeni polipropend (polipropilena). 2. Serie ecuatia reactiei chimice de polimerizare a cloroetenei, numita uzual cloruré de vinil Rezolvare: nCH,==CH\-—* —{CH,— oo VEX wm EL 7 cl ) py. By 4 Problema ad VW Prin polimerizarea a 2 kg de etena se obtine polietena cu masa molar 42000 g / mol. Stiind c& doar 80% din etena introdusa polimerizeaza se cere: a) scrie ecuatia reactiei chimice care are loc; b) calculeazé gradul de polimerizare al polietenei; ¢) calculeazd masa de polietena obtinuta. Rezolvare: a) Verificd raspunsul cu reactia scris8 mai sus. Myoimer _ 42000 by) n= ee = = 1500 . ¢) Intr-o reactie de polimerizare ce are loc cu un randament de 100%, se poate considera cé masa de monomer este egala cu masa de polimer obtinutd. Mmonomer = Mpolimers deci 2=16 kg etena polimerizeaza si se obfin 1,6 kg polietena. A © REACTI DE OXIDARE es Alchenele se oxideaz mai usor decat alcanii: reactii de oxi- dare a alchenelor au loc sub acfiunea agentilor oxidanti Reactiile de oxidare a alchenelor decurg in mod diferit si con- duc la compusi diferifi, in functie de agentul oxidant folosit si de conditile de lucru,Fr © Oxidarea blanda Reactia de oxidare a alchenelor cu solutie apoasé neutra sau slab bazic& de permanganat de potasiu (reactiv Bayer) este numita oxidare bléndé. ‘Sub actiunea agentului oxidant se rupe numai legatura x din legatura dubla si se formeaza dioli: compusi care contin doud grupaii hidroxil, — OH la cei doi atomi de carbon vecini (dioli vicinal). In aceasta reactie are loc ruperea legaturii x, ca si in cazul unei reactii de aditie si se obtine un compus saturat stabil. ™ Ecuatia generala a reactiei chimice de oxidare bland& a alchenelor poate fi scrisé in mod simplificat punnd in evidenta doar reactivii si produsii de reactie compusi organici: KMnO,, HO”, H20. R—CHECH—R R—CH-CH—R' OH OH alchena diol vicinal R si R’ pot fi radicali alchil identici sau diferit De exemplu, prin oxidarea blanda a etenei se obtine etandiol: KMnOy, HO”, H20. CH,=CH, CHo- CHa OH OH tena 1,2-etandiol (glicol). ACTIVITATE EXPERIMENTALA. Experienta se execut sub nisd, de cdtre profesor! Mod de lueru. Se prepari eteni ca in experimentului deseris la pag. 41, Etena se barboteazi intr-un vas in care se afl 20 mL solutie violeti de KMn0, 0,5% si 5 mL solutie de Na,CO; 5%. Ce observi? Observagii: se observa decolorarea solutiei de KMnO, si aparitia unui precipitat brun (fig. 2. 46). De ce? Fig. 2. 46. Reactia etenei cu KMnO, in mediu neutru sau bazic: Etena reactioneaza cu solutia de KMnO, conform ecuatiei a. inainte de producerea reactiei; reactiei chimice: ». dupa producerea reactiei 3CHy=CHy + 2KMnO, + 4H.O—* 3CHy~ CHo+ 2MnOz! + 2KOH OH OH ™ Ecuatille reactilor chimice de oxidare a alchenelor se pot scrie si complet, cu evidentierea tuturor reactivilor si a produsilor de reactie si precizarea coeficientilor stoechiometrici. Pentru a calcula coeficientii in ecuatiile reactilor chimice de oxidare a compusilor organici se foloseste procedeul invatat in clasa a IX-a la capitolul echilibre cu transfer de electroni. Pentru stabilirea numerelor de oxidare ale atomilor de car- bon din compusii organici se foloseste urmatoarea regula empirica: Fiecare atom de carbon dintr-un compus organic, impreund cu substituenfi lui (exclusiv alti atomi de carbon) este considerat © entitate in care suma algebricé a numerelor de oxidare ale tuturor elementelor componente este 0. 45H H Sau se poate proceda astf 1 A - pentru fiecare legdturé C-H, i se atribuie carbonului al 0 | A N.O. = -1; 36 A H__ ~ Pentru fiecare legatura C - C i se atribuie carbonului N. 0. = - pentru fiecare legatura C — heteroatom i se atribuie carbo- * | oa nului N. O. A OH Calculeaz N.O. pentru fiecare din atomii de C din molecula Fig. 2. 47. Calcularea N.O. etanolului (vezi fig. 2. 47). al atomului de C. Rezolvare: 46 C legat numai de atomi de H si de alt atom de C are N.O. = -3, celdlalt atom de C, legat in plus de un atom de O din grupa OH, are NO =-1. ‘ Pentru a stabili coeficientii stoechiometrici se parcurg urma- toarele etape: 1. Scrii ecuatja reactiei redox fara coeficienti: CHy=CH-CHa + KMnO, + HgO—> GHs-GH—CHs + MnOz++ KOH OH OH 2. Stabilesti N.O. pentru fiecare atom din fiecare compus (reactivi si produsi de reactie redox): 2H tH 447-2 ct ost +42 Gry=CH-CH, + KMnO, + HO —» CH GH—CHs+ MnO,!+ KOH ae da OH Ol 3. Identifici atomii care igi modifica N.O. i scrii procesele par- fiale (semireacti) de oxidare si de reducere care au loc: PT ee eee | ; 2H tt 447-2 Mn 4. Echilibrezi semireactiile scrise in etapa 3 tinand seama de: - legea conservarii masei si a sarcinii electrice si de faptul cd numéarul electronilor cedati in procesul de oxidare trebuie s& fie egal cu cel al electronilor acceptati in procesul de reducere: 20 46 4 é—! 4% 5 (x8 egg oe iin Be i [x2 5. Scrii coeficientii astfel determinati pentru cele doua semireactii drept coeficienti ai specillor oxidante si reducdtoare patticipante la reactia redox:3CH2=CH=CHs +2KMnO, +H,0 —* 9¢H2— CH CHs + 2MnO,*+ KOH OH OH 6. Calculezi coeficientii celorlalte specii chimice participante la reactie pe baza legii conservarii masei: CH= CH-CHs #2KMNO, + 44,0 —* 3GH»~GH— CH + 2Mn0,! + 2KOH \ T OH OH Problema 0 cantitate de 0,15 moli de propend se oxideaza cu o solutie apoasa de KMnO, de concentratie 0,5 M. Calculeaza volumul solutiei apoase de KMnO, consumat si masa de diol obtinuta. — © Oxidarea energicd ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executa sub nisd, de catre profesor! Mod de lueru. Se prepari eteni ca in experimentului descris la pag. 4, Etena se barboteazi intr-un vas in care se afli 20 mL solutie violeta de KMnO, 0,5% si 5 mL solutie de H,SO, 20%. Ce observi? Repeta experienta, dar in vas pune 20mL solutie portocalie de K,Cr,0; 0,5% si SmL de HyS0, 20%. Ce observi? Observatii: se observa decolorarea solutiei de KMnO, (fig. 2. 48.a) si schimbarea culorii solufiei de KCr,0, (fig. 2. 48. b). De ce? Etena a reactionat cu solutile de agenti oxidanti in mediu acid conform reactiilor chimice: KMn0O,, H2SO, CH=CH, SMBH TREO, C0, +220 CHy=CH, “2020742801, 960, + 2H,0 Oxidarea energicé a alchenelor se face cu K,Cr,0; in prezenta de H,SO, sau cu KMnO, in prezenta de H,SO,, Se produce ruperea legaturii duble C = C si se formeaza amestecuri de diferiti produsi de oxidare, in functie de structura initiala a alchenei. Astfel: - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura contine hidro- gen, se formeaza un acid carboxilic, R- COOH (fig. 2. 49); - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura este la capaitul catenei, deci are doi atomi de hidrogen (=CH,) radicalul se oxideazé pana la CO, si Hz; - cand atomul de carbon implicat in dubla legatura nu contine hidrogen se formeazai un compus carbonilc, o cetond, R- CO-R (fig. 2. 50) Exemple: es CH,==CH—R ————* _ CO + H,0 + R—COOH. acid carboxilic. Fig. 2. 48. Reactia etenei in mediu acid: a. cu solutie de KMnO4; b. cu solutie de K,Cr,0;: 1. solutie de K,Cr,07; 2. solutie care contine Cr+; (dupa oxidarea etenei). 4 Fig. 2. 4y. imaginea grupei functionale -COOH. eo Fig. 2. 50. Imaginea grupei functionale carbonil_ C=O. 47J KCr207, Hs" |" Chast O—R Ee + CO, +H,0 + R— R R cetona K2Cr07, H30* t R—CH+CH—R' ———""+ R—COOH +R'—COOH acid carboxi oxilic rT 7 | | | K,Cr07, HO" : R—CHEG—R SET R-COOH + a R acid carboxilic b. i © fee Kcr, Ker HO" frre poo ¢€ ee RR R R" cetond ceton’, Fig. 2. 51, Imaginea Exercitiu moleculelor de: 7 a acidal propatioks Jenumeste alchena care prin oxidare cu KMnO, in prezenta . propanon’; de H,SO, concentrat formeazi acid _propanoic, (modele deschise). (CH3—CH,— COOH si propanona, CH (vezi fig. 2. 51). Rezolvare: O=C-CH3 et (CH3—CH2—COOH + O=C—CH3 | J A KMnO,, Hs0*, CHa“ CHa CH= C—CHs ¢——— CH-CHa~CH= si =C—CHg CH GHs Problema eee © cantitate de 0,2 moli de 2-metil-t-butend se oxideaza cu 0 solutie 0,4 Mde KMnO, in mediu de H2SO,. Calculeaza volu- mul de solutie de KMnO, consumat in reactie. Rezolvare: Sorii ecuatia reactiei de oxidare si stabilesti coeficientii, asa cum ai fnvétat la pag. 46: 210 2 22 5CH,=G—CHy—CHs +4+8KNinOg +12H 50, —> 800» #17H,0 + 50= C—CHe-CH3* 4K-S0,+ 8MnSO, CH \ Gas 2 be 4 Cc ——+c Mn —*52 x8 0 zo. 2 |*5 Mn —*52 5 in | ¢ te. |Calculezi, pe baza ecuatiei reactiei chimice, numarul de moli de KMnO, care se consuma in reactia de oxidare: 5 moli 2-metil-1-buteni 8 moli KMnO, 0,2 moli propena. z ...x moli KMnO, x= 0,32 moli KMnO,, Volumul de solutie apoasa de KMnO, 0,4 M, se calculeaza astfel: 4000 mL solutie KMnO, 0,4 M. 0,4 moli KMnO, VL solutie KMnO, 0,4 M.... 0,32 moli KMNO, V= 800 mL solute KMnO, 0.4 MA ———_4 & OXIDAREA COMPLETA (ARDEREA) Alchenele ard in oxigen sau in aer. Ele se oxideaz& complet pana la dioxid de carbon si apa, eliberand o cantitate de energie, Q. Ecuatia general a reactiei de ardere a alchenelor este: 3 CaHon + Fo —— _ nC0, + nH,0+Q. Exercitiu Scrie ecuatia reactiei chimice de ardere a etenei in oxigen. Rezolvare: Coy + 307; ——™ 2COz + 2H20 + Q. Siac alic ——_4 Alchenele nu se folosesc drept combustibili deoarece la tem- peratura de ardere pot avea loc reactii de polimerizare. Din ace- R-CH,~CH= CH=CH. — lagi motiv trebuie evitata prezenta alchenelor in benzina. ‘atomi de hidrogen in pozitie alilicé | 2, 52. Atomi de C alilici gi atomi de H din pozitia alilica. @ REeAcTIA DE SUBSTITUTIE Reactia de halogenarea in pozitia alilica Reattile de substitufie nu sunt caracteristice alchenelor, ci hidrocarburilor saturate. Totusi, la temperatura ridicaté are loc substitutia anumitor ‘e atomi de hidrogen (mai reactivi) din catena saturata a alchenelor cu atomi de clor sau de brom. Atomii de hidrogeride la atomul de carbon legat de un atom de carbon implicat intr-o dubla legatura, adic din pozitia alilicad (vecina © ©@ dublei legétun) sunt mai reactivi decat atomii de hidrogen de la —_propen | ceilalfi atom de carbon din catena unei alchene (vezi fig. 2. 52). Prin tratarea unor alchene inférigare, cu clor sau brom, la tem- peraturi ridicate (500-600°C), are loc substitutia atomului de hidrogen aflat in pozitia alilicd. Se formeazé un compus mono- ‘e halogenat nesaturat. De exemplu clorurarea_propenei la 500°C » (vezi fig. 2. 53): + H H € e | I CHe=CH— CoH + c14-c) 20°C, Chy=cH—e—cl + HCI cloruri de alil H H Fig. 2. 53. Modelarea reactiei propend 1-cloro-2-propend (clorurd de alil). de clorurare a propenei Clorura de alil este folosité pentru obtinerea industrial a in pozitia alilica. glicerinei.Fig. 2. 55. Fructele si legumele se coc mai repede (coacere fortata) in prezenta etenei. Proprietafi optice superioare (+ le actiunea Rezistenta agentilor chirict LL, mecanica + chimicl leolatori termici Pret de cost reds, fe Eiasctaie NEO ! MASE PLASTICE | Pa imbatranire Fig. 2. 56. Cateva avantaje si dezavantaje ale maselor plastice. 50 Exercitiu Scrie ecuatia reactiei chimice care are loc intre clor la 500°C. <€ IMPORTANTA PRACTICA A ALCHENELOR Alchenele cu cele mai multe directii de valorificare practic& sunt etena (vezi exemple in fig. 2. 54) si propena. Ele sunt folosite ca: - materii prime pentru obtinerea altor compusi chimici: etanol, propanol, etilenglicol (folosit ca antigel), glicerina, (folosita in industria farmaceutica gi cosmetica), solventi gi acid acetic; - stimulatori ai proceselor vegetative: etena accelereazé incolfirea semintelor, precum si inflorirea si coacerea fructelor si a legumelor (vezi fig. 2. 55); - monomeri pentru obtinerea de mase plastice; etena gi prope- na sunt monomeri pentru obtinerea polietenei respectiv a polipropenei (vezi lectia ,Mase plastice’) farmaceutics alcoolice paar: de etil — L A Derivati Industria Etandiol ‘oxid hae cosmetics ——_(Etlenglco!) de etend t s = Fig. 2. 54, Directii de valorificare practica a etenei, PE MASE PLASTICE Materialele plastice sunt produse tehnologice de sintezé in compozitia c&rora intré un compus macromolecular sintetic si alte substanfe (plastifianti, coloranti, antioxidanfi) adaugate pen- tru a le conferi propriet&ti superioare. Compusii macromoleculari, (mase plastice) inlocuiesc meta- lele, lemnul, pielea, in fabricarea unor articole tehnice, ambalaje, imbracdminte etc. dar in egala masura ei pot fi considerati mate- riale noi cu proprietati superioare compusilor naturali, cu larga utiizare, atat in industrie cat si in viata de zi cu zi Tn raport cu materialele pe baz de produse din natura, mase- le plastice au atat avantaje cat si dezavantaje, sub aspectul functionalitati lor (vezi fig. 2. 56). Dezavantajul lor major este ca nu sunt biodegradabile. Din acest motiv obiectele din materiale plastice folosite trebuie sa fie colectate separat si distruse sau reciclate industrial. La folosirea unui polimer trebuie luata in considerare corelatia proprietati— utilizare. Astiel, o anumita proprietate poate deveni avantaj sau dezavantaj. De exemplu, calitatea de izolant termic este un avantaj daca polimerul se foloseste la confectionarea de tamplarrie tip termopan, dar este un dezavantaj in cazul vaselor de bucatarie cu interiorul acoperit cu polimeri, unde transferul ter- mic reprezinta o conditie a utilizari€ CLASIFICAREA MASELOR PLASTICE ~ O Dupa comportarea Ia deformare, masele plastice pot fi: [Piastomer} En - plastomeri - pot suferi deformatii permanente; Coiiportarea fa daforiare - elastomer - pot fi deformati numai temporar, data fiind marea t lor elasticitate. MASE PLASTICE O Dupa comportarea la incalzire, se cunosc mase plastice: - termoplaste — se inmoaie la incaizire si se intaresc la racire; - termorigide — se prelucreaza numai la rece, deoarece nu se topesc la incalzire (vezi fig. 2. 57) Fig, 2.57, Clasiticarea Tn tabelul 2.5 sunt inscrsi cétiva monomer vinilci, (etena si prin- C=C< si au formula moleculara C,H, (1 > 2). Denumirea alchenelor se face prin inlocuirea sufixului an cu end in numele alcanului corespunzator. Alchenele au izomerie de catena (n > 4), de pozitie (n = 3) si geometrica (n > 4). Q Alchenele au proprietati fizice asemanatoare alcanilor cu acelasi numa de atomi de carbon. GiAlchenele participa la reactii de aditie, oxidare, polimerizare (specifice sistemelor nesaturate) precum gi la reactia de substi- tutie in pozitia alilica Q Etena si propena au o mare importanté practic’, fiind materii prime pentru sinteza altor compusi organici, deosebit de folositi in viata de zi cu zi. O Masele plastice stau la baza unor obiecte folosite in toate domeniile de activitate. Degeurile trebuie colectate si distruse sau reciclate.E EXERCITII $1 PROBLEME 1. a) Denumeste conform IUPAC urmatoarele alchene: CHs CHy—CH ~o= CH CH.=CH-G-CHs i CHy CH CH CHy CHy-C= CH=CH Cds Che 1CHy—GH=G= CH-CHs CHs CH CHs b’) Precizeaza care dintre alchenele de la punctul a) prezinta izomerie geometric’. 2. Scrie formulele de structura ale urmatoarelor alchene: a) 3-meti-2-pentena; b) 2,2-dimeti-3-hexena c) 3-etil-1-pentena d) 2,3-dimetit-2-pentena, Precizeaza care dintre aichenele de mai sus sunt izomere intre ele si calculeazé compozitia pro- centuala a acestor aichene. 3°. Scrie formulele de structura ale urmatoarelor alchene gi denumeste-le conform IUPAC. Precizeaza care dintre ele prezinta izomerie geo- metricd. a) 4-etil-3-metil-2-pentend; b) 3-etil-3-butend; c) 2-etiI-1-butena, 4, Se dau urmatoarele formule moleculare: Hg: CaHg : CoH : CsHt0 Precizeaza care dintre aceste formule molecu- lare corespund unor alchene si scrie formulele de structura ale izomerilor alchenelor respective. 5, Se considera schema de reacti: Cato E> Cy +A +, B AL 5 Se cere: a) scrie ecuatile reactilor chimice din schema. Identificd si denumeste substantele necunoscute: A-C; b) calculeaza masa de compus C obfinut, sti- ind cd s-au supus cracarii 67,2 cm? de CzHio $i c& doar 30% din alchena A (obtinuta cantitativ in procesul de cracare) participa la reactia cu clorul 6. O alchen necunoscutd, A, contine 6 atomi in moleculd. Se cere: a) determina formula moleculara a alchenei necunoscute, A; b) scrie formula de structuré a omolo perior al alchenei A; c) scrie ecuatia reactiei chimice de pomne- rizare a omologului alchenei A. 7. Intr-un vas cu solutie de brom de concentratie 2% s-au barbotat 6,72 cm3 amestec de etan gi etena si s-a constatat o crestere a _masei vasului cu 2,8 mg. Se cere: a) calculeaz compozitia amestecului de hi- drocarburi in % molare; b) calculeaz& masa de solutie de brom care a fost decolorata de amestecul de hidrocarburi. 8. 1,05 g de alchen& necunoscuta aditioneazd 560 cm3 de Hp. a) Determind formula moleculara a alchenei necunoscute si scrie formula ei de structura. b) Calculeazé masa de alcan obtinuta daca reactia are loc cu un randament de 60% 9. O metoda de obtinere a etenei in laborator se bazeazi pe deshidratarea alcoolului etilic Ecuatiei reactiei chimice este: CHy—CHe 42804, CH=CH, +H,O OH a) Calculeaza volumul de etena care se poate obtine din 400 mL. de alcool etilic de concentratie 96% si avand densitatea 0,8 g/ml. b) intreaga cantitate de etena obtinuta la punctul a) se arde. Se cere: 1) calculeaza volumul de aer necesar arderi; 2) calculeaz& compozitia procentuala, in pro- cente molare, a amestecului gazos obtinut (apa este in stare de vapori). 40". Un volum de 134,4 cm3 (masurat in conditii normale) de amestec de etena si propena, aflate in raport molar 1:2, este trecut intr-un vas care contine solutie bazic’ de KMnO4 0,02 M. Se cere: a) scrie ecuatiile reactiilor chimice care au loc; b) calculeaz4 volumul solutiei de KMnO, ne - cesar oxidarii amestecului de alchene; c) calculeaz masa de precipitat brun depus, considerand ca intregul volum de alchene a fost oxidat. 11°, Scrie formulele de structura ale alchenelor care prin oxidare cu KMnO, in prezenta de H,S0, formeazé: a) acid acetic (CH3 - COOH), CO, gi H20; b) acetona (CH; — CO - CHs) si acid propanoic (CH, ~ CH, ~ COOH). 53Bf Teste Test 1 I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaz4 corect fiecare dintre afir- matiile date: 1, Alchenele au formula generala (CyH p42! CrHen) 2. Hexena prezinta (3/4) 3. In reactiile de aditie se scindeazé legaituri (In) 4, Propena izomeri de pozitie. solubila in apa.(este / nu este) 1 punct I. a) Sorie formulele de structura ale al- chenelor izomere cu formula moleculara C,Hg si denumeste-le. 1 punct b) Scrie ecuatia reactiei chimice de aditie a apeila alchena C,Hg, care confine un atom de carbon cuaternar. 1 punct MI. Kelenul (clorura de etil) este utilizat in diverse sinteze organice si ca anestezic slab {in stomatologi a) Scrie ecuatia reactiei chimice prin care se obtine clorura de etil din etena. 4 punct b) Calculeaza volumul de etena de puritate 80% necesar obtinerii a 90,3 kg de kelen, stiind c& randamentul reactiei este de 70%. 2 puncte IV. In urma reactie de polimerizare a etenei s-au obfinut 150 t polimer. Cunoscand ca masa molara a polimerului este 39200 g/mol si c& 15% din etena introdusa nu polime- rizeazi, se cere: a) scrie ecuatia polimerizare a etenei; reactiei chimice de 4 punct b) calculeazé gradul de polimerizare al poli- etenei si masa de etena supusd polimerizarii 2 puncte Timp de lucru: 50 minute. 1 punct din oficiu. 54 Test 2 1. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afir- matile date: 1. 2-pentena (prezinta / nu prezinta) 2. La oxidarea cu solutie bazica de KMnO, se Tup legturi nn. (6/2) 3. Alchena care prin oxidare energicd formeaz& numai acid acetic, CH; - COOH, este ........ (2-butena / propena) 4, Reacfia comuna a alchenelor cu alcanii izomerie geometrica. este ... (aditia / substitutia) 1 punct Il, Incercuieste afirmatia incorecta. a) Alchenele participa la reactii de aditie. b) Cis-2-butena are punctul de fiebere mai mare decat trans-2-butena . ¢) Prin arderea a 2 moli de etena se obtin 4 moli de CO. d) Pentena este omologul superior al etenei. 1 punct Il. O alchend, A, are densitatea in raport cu aerul 1,453. Determina alchena A, si com- pleteazd urmatoarele ecuatii ale reactillor chimice: soo A+Cl, me, 1 A Kuno AtH,0 HH, 2 puncte IV. 89,6 cm? amestec de etena si propena se barboteaza intr-un vas cu apa de brom. Serie ecuatille reactillor chimice care au loc. Calculeaza compozitia amestecului de alchene, {in procente molare, stiind c8 s-au obtinut 188 mg de 1,2-dibromoetan. 2 puncte V. Intr-o solutie acidulata de K,Cr,0, de con- centratie 0,1M se introduc 1,4 g de pentena, CeHo. Stiind cd in reactia care are loc se con- sum 200 mL solutie de K,Cr,07, se cere: a) scrie formula de structura a pentenei care a fost supusa oxidaili; 2 puncte b) sorie ecuatia reactiei chimice de oxidare cu K,Cr207 in prezentaé de H2SO, a pentenei determinate la punctul a). 4 punct Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu.2.3. ALCHINE [Ef DEFINITIE, DENUMIRE, SERIE OMOLOAGA Alchinele sunt hidrocarburi aciclice nesaturate care contin in moleculele lor o triplé legaturd intre doi atomi de carbon. Alchinele au formula generala: C, Han.2, (n= 2). © Denumire HeCHCoH Denumirea alchinelor se face prin inlocuirea sufixului an cu ° ind in numele alcanului corespunzator. Cateva exemple sunt 5. H-C=C-H date in tabelul 4.1 c. CH=CH Tabelul 4.1. Formulele si denumirile alchinelor C3 ~ Cy & a Formula Formula de Formula restransa | Denu- 4. moleculara| proiectie de structura plana | mire : 4] CoHy HC=CH Eting 2] CoH, Propina| 2. Fig. 2. 60, Formule de 3] Cats t-butinal structur pentru etind (acetilena): a. formula Lewis; b. de proiectie; 4] CaHe CHs-C=C-CH, |2-butina| ¢. formula restransi de structur’ plan’; d. imaginea moleculei: 1, model spatial; Alchinele se mai numesc si acetilene de la denumirea uzuala 2, model compact. de acetilend, CoH, a primului termen din seria alchinelor (vezi fig 2. 60). acest punct de vedere alchinele pot fi: - cu tripla legatura la capatul catenei (alchind marginal); - cu tripla legatura in interiorul catenei (alchina interna). Denumirea radicalilor monovalenti proveniti de la alchine se face prin inlocuirea sufixului ind cu inil (alchind — alchinil); de exemplu (vezi fig. 2. 61): radicalul HC=C— se numeste etinil, iar radicalul HC=C—CH)~ se numeste 2-propinil (sau propargil. a b Denumirea alchinelor cu catend ramificata se face dupa re- guli asem&natoare cu cele stabilite de IUPAC pentru denumirea alchenelor cu catena ramificatai si invatate la capitolul Alchene. Daca in formula generala a alchinelor, C;Hap.2, 8e inlocuieste & 1n cu valori intregi gi succesive, incepand cu 2, se obtine seria omoloagé a alchinelor. : ‘incepand cu cel de al treilea termen al seriei omoloage a alchinelor, in denumire se precizeaz pozitia triplei legaturi. Din $ J & Fig. 2. 61. Imaginea a doi radicali alchinil: a. etinil; b. 2-propinil. 55E STRUCTURA ALCHINELOR E of rook Structura unei alchine se deosebeste de structura alcanului la be a corespunzator (care are acelasi numar de atomi de carbon), prin wan prezenta unei legaituri covalente triple intre doi atomi.de carbon Reet ; cea toa a oe * Cum se formeaza aceasta legatura tripla? Pentru a raspunde L % la aceasta intrebare priveste fig. 2. 62.a. In starea de valenté,| $e daca se combina 1 orbital de tip s cu 1 orbital de tip p se for-| 7 meaza 2 orbitali cu aceeasi geometrie si energie (v. fig. 2. 62.b)| v .__ Sisare se numesc orbitall sp. Fiecare dintre acest orbital sp “fe ne “= este ocupat cu cate un electron. Geometria orbitalilor sp este una , coaxiala (digonala) vezi fig. 2. 62.c. * 4 . in starea de valenté atomul de carbon are acum doi orbitali de}, Fig. 2. 62. Reprezentarea for- tip sp si doi orbitali p (care nu si-au modificat forma si energia mari legaturii triple: Atomul de carbon aflat in aceasta stare de valenta se combina a. structura invelisului de elee- cu alt atom de carbon affat in aceeasi stare de valenta. Fieca ‘roni al atormului de C; atom de carbon participa la formarea legéturii chimice dintre b. formarea celor 2 orbitali sp: atomi C cu cate un orbital de tip sp si cu cate doi orbitali de tip ¢ geometria orbialilor sp: ,_ Prin intrepatrunderea orbitalilor de tip sp se formeazé o legeitura : ‘bpkead Mune Jamaidec, 42 tip c. Interactia intre orbitalil de tip p, oriental! perpendicular « lesiturile chimice in molecula Mire ei si perpendicular pe planul in care se situeaza legatura o, de CoH determina formarea a doud legaturi de tip n. A Astfel intre cei doi atomi de carbon s-a format o legaturd tripla (fig. 2. 62.0) Fiecarui ator de carbon ji mai rman cate un orbital de tip sp prin care sa formeze legéituri simple o cu hidrogenul. Compusul care se formeazai are formula CoH si geometria prezentaté in fig. 2. 62.6. Imaginea celei mai simple alchine, CH: etina sau acetilena jan janul ep | bgt este redaté in fig. 2. 63. (modelul deschis), in care sunt indicate a unghiurile dintre legturi, precum si lungimea acestora. Le Legatura tripla este formata dintr-o legaturd « si doua legaturi x. b. = jou Atomul de carbon implicat intr-o triplé legatura formeazé doud legaturi coplanare, cu unghi de 180° intre ele si doua legaturi = Fig. 2. 63. Structura alchinelor: (vezi fig. 2. 63.a). ‘a. model deshis al etinei; Planurile in care se gasesc cele doua legaturi x sunt perpen- eee ee diculare, atat intre ele, cat si pe planul in care se situeaza lega- tura o (fig. 2. 63.b). Acest lucru face imposibilé rotatia liber& in jurul legaturii triple. a a ee Lungimea legaturii triple -C=C- este de 1,204 A gi a lega- turii, =C-H dintre carbonul participant la tripla legatura si H este de 1,57A (vezi fig. 2. 63.a). Sy Prezenta celor doua legaturi x face ca legatura triplé din ace- b, ©@-© tiled si din alchinele marginale (care au legatura tripld la capa- xe tul catenei) s& fie polard, avand polul pozitiv la atomul de hidro- gen si polul negativ la atomul de carbon triplu legat: Qa Bee cog t niéedly > BeGed—-H Fig. 2. 64. Imaginile moleculelor de: a, proping; b. I-hexind. 56 in consecinta, atomii de hidrogen legati de atomi de carbon participanti la o legatura triplé au caracter slab acid.E IZOMERIA ALCHINELOR Achinele pot prezenta izomerie de constututie: ~ alchinele cu cel putin patru atomi de carbon in molecula pre- zinta izomerie de pozitie; de exemplu, in fig. 2. 65 sunt desenate structurile izomerilor de pozitie ai alchinei C,H,: 1-butina si 2-butina; ~alchinele cu mai mult de patru atomi de carbon au si izomerie de catena. Exercitii Ji. scrie formulele de structurd a HC=C-—CH2—CH2-CH. plana si denumeste alchine- ier ECE le izomere cu formula mole- CHs-C=C—CH,-CH, culara CsHp. 7 Rezolvare: 2-penting Formulei moleculare CsH, fi ~ ‘omer de catenai: HC=C-CH-CH. corespund mai multe alchi- i 3 ne izomeri: CH3 - izomeri de pozitie: 3-metil-1-_buting, ——_4 [IE PROPRIETATI FIZICE © Starea de agregare Primi termeni din seria omoloaga a alchinelor (acetilena, propina gi 1-butina) sunt gaze in condifii obisnuite (vezi tabelul 2.7). Termeni urmatori incepand cu 2-butina sunt substante lichide; cei superiori sunt solizi © Punctele de topire si de fierbere. Valorile temperaturilor de topire, p.t, de fierbere, p-f si ale den- sitatilor alchinelor sunt putin mai mari decat ale alcanilor si alch- enelor cu acelasi numar de atomi de carbon. In seria omoloaga a alchinelor se constata o regularitate in cresterea valorilor proprietatilor fizice odata cu cresterea masei molarai (vezi tabelul 2.7). © Solubilitate Datorita polaritatii legaiturii (vezi structura alchinelor) aceti/ena este partial solubila tn apa. La OPC 1 volum de apa dizolva 1,7 volume de acetilena. Acetilena este solubila si in solventi organici. Acetilena nu poate fi transportaté, in stare lichefiata, in tuburi sub presiune, deoarece in aceste condifii explodeazd. Pentru transportarea ei, se folosesc tuburi de otel umplute cu o masa poroasa imbibata in acetond, in care acetilena este forte solubil 1 volum de acetona poate dizolva pana la 300 volume de acetilend la presiunea de 12 atm. Fig. 2. 65. Imaginile moleculelor de: a, 1-butina; b. 2-butina, Tabelul 2.7. Punctele de fierbere si de topire ale alchinelor C) —Cs Alchina | p.f.°C | p.t.°C Etina | -84 -82 Propina| -23 | -103 ‘-butina| +8 | -122 2-butina| +27 | -32 ‘-pentinal +40 | -106 87Davy a descoperit acetilena in anul 1836. De stiut! Metoda industrial de obtinere a carbidului se bazeazi pe urmi- toarele reactii chimice: caco; “> C20 +00, piatra var de var nestins €a0 +3 CPE Cac, + CO carbid Fig. 2. 66, Obtinerea acetilenei din carbid si apa. Hp _, Reactiide —— X2 adie “— HX ‘— 0 ;—_Motale din Reacfiide srupele 1512 * substitufie Complecsi ai tunor metale tranaitionale | /Reaciide’-- Oridare oxidare —- — Ardore ACETILENA Fig. 2. 67. Proprietatile chimice ale acetilenei. 58 PP ETINA (ACETILENA) Etina sau acetilena, C,H2, (vezi fig. 2. 60) este primul termen al seriei omoloage a hidrocarburilor nesaturate cu tripla legatura si da- torita multiplelor ei utiizari este si cea mai important dintre alchine. © METODE DE OBTINERE O metodé de preparare a unor cantitati mici de acetilend este calciu), CaCz, cu apa. Obfinerea acetilenei prin aceasta metoda a fost realizalA pentru prima data de chimistul german Friedrich Whler in anul 1862, ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executa sub nis! Mod de lueru. Ca vas de reactie (confectionat din sticla rezistenta termic) se poate folosi: un pahar conic avand un tub lateral (vas de trompa) sau un balon cu fund rotund cu tub lateral in partea superioar a giitului (balon Wurtz). Poti folosi si o instalatie de tipul celei din fig 2. 66: in balonul (1), in care s-a pus carbid, se toarnd apa dintr-o palnie picitoare cu robinet (2). Acetilena degajati din reactie ajunge in vasul de prindere (3) prin intermediul unor tuburi de sticla (4) si racorduri de cauciuc (5). In vasul de prindere se pune o solutie de reactiv care va reactiona cu acetilena (pentru aceasta lucrare pune api ca solvent). Observatie: in vasul de reactie are loc o reactie violent din care se degaja un gaz care barboteaza in solutia din vasul de prindere al insta- lafiei; vasul de reactie se incilzeste. De ce? Ecuatia reactiei chimice care are avut loc intre carbid si apa aia CaCz +20 —» HC=CHt+Ca(OH).i a Vasul in care se produce reactia se incdlzeste pentru o& reactia este puternic exoterma. © PROPRIETATI CHIMICE Comportarea chimica a acetilenei (vezi fig. 2. 67.) este deter- minata, in principal, de prezenta triplei legaturi. Aceasta, fiind for- mat dintr-o legatura c si dou legaturi x, confera acetilenei un caracter nesaturat mai pronuntat decat al alchenelor. © Reactii de aditie Reacfile caracteristice alchinelor sunt reaciile de aditie. © Aditia hidrogenului (hidrogenarea) Aditia hidrogenului la acetilena poate fi efectuata, fie pana la stadiul de etend, fie total pnd la etan (vezi fig. 2. 68.), in functie de catalizatorul metalic folosit. - Pentru hidrogenarea totala, pana la etan se folosesc cata- lizatori de nichel, platina sau paladiu si exces de hidrogen: 1 HC3CH + 2H~+H » HxC-CH3 toe tan.- Hidrogenarea parfiala, cu obtinere de etena, are loc cu ran- --6-8« dament mic (produsul de reacfie majoritar find tot etanul) cand se foloseste drept catalizator paladiy (depus pe un suport solid) ¥ si otravit cu sari de plumb (Pd/Pb2*): ~~ HCZCH+H~H PdIPb*, eit tey © Aditia halogenilor ea | & Acetilena aditioneaza bromul in doua etape (la fel reactioneza = & & si clorul atunci cand se lucreaza in solvent inert). Se pot izola dihalogenoetene (compusi halogenati vicinali nesaturati), care | | ulterior, cu exces de halogen, trec in tetrahalogenoetan: Fig. 2. 68, Modelarea reactiilor | BEE x x de hidrogenare a acetilenei. | HC=CH + Xx X——> qH= cH oe GH- cH | ean x x x x 1,2-dihalogenoeten’ _1,1,2,2-tetrahalogenoetan. ACTIVITATE EXPERIMENTALA Experienta se executd sub nisd, de cdtre profesor! ‘Mod de Iueru, Se prepara acetilend intr-o instalatie de tipul celei din fig. 2.66. prin reactia dintre carbid gi apa. Acetilena obtinuta barboteazdt intr-o solutie de Bry in tetracloruri de carbon, CCl4, de culoare brun- roseatd. Ce observi? Observafii: se observa decolorarea solutiei de brom (vezi fig. 2.69). De ce? Acetilena reactioneaza cu bromul conform reactiei chimice: ra) Br Br eee +Br CH= CH ES Sy GH- GH scetlend a solutiei Br Br Br Br de Br, in CCly. 1,2-dibromoetend —_1,1,2,2-tetrabromoetan. jin fig. 2. 70 este redata reprezentarea prin modele spatiale deschise a moleculelor compusilor tetrahalogenati obtinuti la bro- murarea gi clorurarea (in solventi iner{i) a acetilenei. @ * Reactia (in faza gazoasa) a clorului cu acetilena este o reactie oo violenté, fiind puternic exoterma: CoH + Ch —> 2C + 2HCi + Q e bg OA a . Aditia hidracizilor, HX (X = Cl, Br) are loc la 170-200°C in Fig. 2. 70. Reprezentarea prin prezenta clorurii de mercur, HgCl,, drept catalizator. Reacfia __modele spatiale deschise decurge in doud etape: se formeaza it a unor compusi obfinuti si in final dihalogenoetan geminal (atomii de halogen se gasesc _ Ia halogenarea acetilenei: la acelasi atom de carbon): a, 1,1,2,2-tetrabromoetan; cea x b. 1,1,2,2-tetracloroetan. HCECH +H 2602 +H,0+Q. Acetilena arde cu o flacdra luminoasa, cu temperatura foarte inalt&; se degajé mult fum din cauza formarii, la temperaturi inalte, de particule fine de carbune care devin incandescente. Particulele de c&rbune, C, se obtin datorité descompunerii ter- mice a unei parti din acetilend in elemente: Coty 2 20 + Hy. a acetilenei Flacdira oxiacetilenica, obtinuta prin arderea acetilenei, atinge temperatura de 3000°C, mult mai inal decat a altor gaze com- bustibile. Flacdra oxiacetilenicd, obtinuta in suflétorul oxiacetilenic cu acetilena obfinuta intr-un generator de tipul celui din fig. 2. 72, se utiizeazé pentru sudura si taierea metalelor (vezi fig. 2. 73). a) Reactia de substitutie Atomii de hidrogen din acetilena si cel de la capatul catenei alchinelor cu tripla legatura marginala au caracter slab acid (vezi pag. 56). Ei pot fi inlocuiti cu ioni de metale, rezultand acetiluri metalice.Acetiluri ale metalelor din grupele | A sia Ilka A Acetilena reactioneaza cu metalele din grupa | A (alcaline) si din grupa a I-a A (alcalino-pamantoase) pri react cu'schimb de electroni. ——~ ‘Acetilena reactioneaza cu sodiul metalic la temperatura de 150°C si formeaza acetilura monosodica: GH tor, G Na’ 3 Gut Na * Cyt 2 | acetilura monosodica. Acetilura monosodica reactioneaza la randul ei cu sodiul me- talic, la temperatura de 150°C; se formeaza acetilura disodica: CNa* o299¢ C Naty Mi Mi 4 cu *N8 GNat * 2M Exercitiu acetilura disodica. ¥ Carbidul, CaC,, este acetilurs Rezolvare: de calciu. Sere ecuatia reac- CH 450°C, | tiei chimice de obtinere aace- I + Ca & ica” + Hp. | tilurl de calciu din acetilend. 4 | Acetilurile metalelor alcaline si alcalino - pamantoase sunt compusi ionici, stabili la temperatura obignuita. Ele reactioneaz& energic cu apa, regenerand alchina respectiva (vezi obtinerea acetilenei din carbid si apa). | Acetiluri ale unor metale tranzitionale Acetilena reactioneazé cu unele combinafii complexe ale me- talelor tranzifionale: Cu(|) si Ag(!) si se obtin compusi greu solu- bili in solutii apoase (precipitate). © Obtinerea acetilurii de diargint ACTIVITATE EXPERIMENTALA Mod de lucru. Prepard mai intai hidroxidul de diaminoargint (1), [Ag(NH,),]OH (reactivul Tollens). Pentru aceasta, amestecd volume egale de solutii de AgNO; 10% si NaOH 10%, Adaugi solutie de amo- rniac 5% pani la dizolvarea complet a precipitatului obfinut. Introdu intr-o eprubeti 10 mL reactiv Tollens, in care barboteazi acetilena (cbjinuta in modul descris la activitatea experimental de la pag. 58). | Noteaza observatiile in caiet. Observafii: acetilena a reactionat cu reactivul Tollens si s-a format un precipitat alb-galbui (vezi fig. 2.74). De ce? Ecuatille reactillor chimice de preparare a reactivului Tollens i de obtinere a acetilurii de diargint, care au avut loc in activitatea experimentala sunt: 2AgNO3 + 2NaOH ——+ Agz0! + H,0 + 2NaNOg Ag20 + ANH + H20 2IAG(NHs)2]OH Fig, 2. 74, Obtinerea acetilurii HC=CH + 2[Ag(NH),]OH —> AgC=CAg + 4NHy + 2H,0, de diargint: acetilurd de diargint a. instalatia; (precipitat alb galbui). b. acetilura de diargint. etFig. 2. 75. Objinerea aceti de dicupru: a. instalatia; b. acetilura de dicupru, 62 © Obfinerea acetilurii de dicupru (I) ACTIVITATE EXPERIMENTALA. Mod de lucru. Prepari mai intai cloruré de diamino-cupru (I), [Cu(NHj),]Cl. Pentru aceasta dizolva 1 g de sulfat de cupru in mini- mum de apa distilata, intr-un pahar conic. Peste solutia obtinut’a adauga, in picaturi, solujie de amoniac concentrat si agit paharul pana ta dis- paritia precipitatului albastru obtinut initial. Dilueazi cu 50 mL apa si adauga 3 g de clorhidrat de hidroxilamina. in aceast amestec barboteazi acetilena (obtinutd intt-o instalatie de tipul celei din fig. 2.66). Noteazi observatiile in caiet (vezi fig. 2.75). Observatii: Se observa aparitia unui precipitat rosu brun. De ce? Ecuatia reactiei chimice de obtinere a acetilurii de dicupru (|): HCSCH + 2{Cu(NHs)]CI—» CuC=CCu + 2NHg + 2NH,Cl Acetilurile metalelor tranzitionale sunt stabile fat de apa, dar in stare uscatd, prin lovire si la incalzire, sunt puternic explozive. Formarea precipitatelor colorate de acetiluri de cupru si de argint se foloseste ca metoda analitica de identificare a acetilenei. ee -Importanta practica a acetilenei Acetilena are numeroase aplicatii practice, atat prin ardere in suflatorul oxiacetilenic, ct si ca materie prima de baz pentru obtinerea_unor compusi organici cu largi domenii de utilizare (vezi fig. 2. 76). ‘Sudur Butad xiacetionica ‘ : Acetat de vii Caucive sintete~ Cloropren | Mase er plastics |_-sgypmpnaoger devil “Acrlniti Melana Sne Fig. 2. 76. Directii de folosire a acetilenei si a compusilor obtinuti din ea, © Concluzii Q Alchinele sunt hidrocarburi nesaturate care contin o lega- tura covalenta tripla C=C si au formula molecularé C,Hon.. Q Denumirea alchinelor se face prin inlocuirea sufixului an cu ‘sufixul ind in numele alcanului corespunzator. QAlchinele pot prezenta izomerie de constit. de pozitie, dar si de functiune. Q Alchinele au proprietati fizice asemanatoare alcanilor si alchenelor cu acelagi numar de atomi de carbon. DAcetilena este partial solubilé in apa si are caracter slab acid. QO Flacara oxiacetilenicd obtinuta prin arderea acetilenei este folosita la taierea si sudarea metalelor. QA\chinele participa ta reacti de aditie, oxidare i substitutie la ato- mul de H legat de atomul de C dintr-o tripla leg&tura marginala. ie: de catena si| | | | E EXERCITII $1 PROBLEME 4. a) Denumeste conform IUPAC urmatoa- rele alchine: CH=C-CH-CHy Cs Hy; CH=C—C~CHs; CH CH CH3—CH,-C =C—CHs ; G-CHy—GHs « CH CHy b’) Precizeaza care dintre alchinele de la punctual a) pot forma acetiluri, 2. Scrie formulele de structura ale urma- toarelor alchene: a) 3-metil-1-pentinas b) 2,2-dimetil-3-hexi c) 3-metil-t-hexina. Precizeaza care dintre alchinele de mai sunt omologi. 3". Sctie formulele de structura ale urma- toarelor alchine si denumeste-le conform IUPAC. Precizeaz care dintre ele formeazé acetilu a) 4-etil_3-metil_1pentina; b) 4-metil-2-buting; ¢) 3-etil-1-butina. 4". Se considera schema de reactil: (1) CH, 22s AsH, (2) A + [Ag(NHg)JOH —* BI+ C+D (3)B+HCI— A+ E} a) Scrie si egaleaza ecuatiile reactiilor chimice din schema. Identificé si denumeste substantele necunoscute: A - E. 'b) Reactia (1) are loc cu un randament de 40% si s-au supus pirolizei 2000 m3 CH, de puritate 98%. La reactia (2) participa intreaga cantitate de produs A obtinut in reactia (1). Calculeazé masa de produs B obtinuta in reactia (2). 5°, 2,7 g de hidrocarbura nesaturatd, A, cu masa molara 54 g/mol aditioneazé 2,24 L de Hy transformandu-se intr-o hidrocarburd sa- turata a) Determina formula moleculara a hidro- carburii A ») Scrie izomerii aciclici cu formula mole- culara determinata. 6. Etanalul sau aldehida acetica este un lichid incolor cu miros de mere verzi, folosit in mari cantitati la obfinerea unor rasini sintetice. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a etanalului din acetilena b) Calculeaza masa de etanal care se poate obtine prin aditia apei fa 280 om? CoH de puritate 80%. 7. Din 30 g de carbid se obtin prin hidrolizé 8,96 dm? de acetilena. a) Determina puritatea carbidului folosit. b) Calculeaza masa de apa de brom de concentratie 2% care poate fi decolorata de cei 8,96 dm? de acetilena. 8, Raportul dintre masa molara a unei alchene, A, si masa molaré a unei alchine, B, cu ace- lagi numar de atomi de carbon este 1,077. a) Determinai formulele moleculare ale celor doua hidrocarburi, A si B. b) Scrie ecuatia reactiei chimice de obfinere a alchenei A din alchina B. ¢) Calculeaza volumul de aer necesar ardeii a 0,5 dm® de amestec echimolecular din cele doua hidrocarburi A si B. 9. Prin aditia acidului clorhidric la acetilena se cobtine clorura de vinil, monomer important in industria polimerilor. a) Scrie ecuatia reactiei chimice de obtinere a clorurii de vinil din acetilend. b) Calculeaz& masa de policlorura de vinil care se poate obtine din clorura de vinil rezul- tat din 200 kg de acetilena cu un randament de 70%. 40”. 20 g amestec de alchine izomere cu for- mula moleculara C4Hg reactioneazi cu 26,7 g de clorura de diamino-cupru (|). a) Scrie formulele de structura ale alchinelor izomere cu formula molecular CaHe. b) Scrie ecuatia reactiei chimice care are loc. ¢) Calculeaza compozitia in procente masice a amestecului de alchine izomere. 41”. Prin aditia unui mol de acid clorhidric la o alchina necunoscuta, A, masa acesteia creste cu 53,67%. Determina formula molecular a alchinei_necunoscute. Scrie formulele de structura ale alchinelor izomere cu A 63B reste Test 1 |. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeazai corect fiecare dintre afirmati- ile date: 1. Alchinele au formula general (CyHan.2 ! CoHon) 2. Prin aditia apei la propina se obtine . (propanol / propanona) 3. In reactiile de aditie la alchine se scindeazd legaturi.. (o/n) 4, Propina oo... In stare gazoasa (in conditil obisnuite de temperatura si presiune).(este / nu este) 4 punct Il, a) Scrie formulele de structura ale alchinelor izomere cu formula moleculara CsHg si denu- meste-le, 4 punct b) Scrie ecuatia reactiei chimice de adifie a hidrogenului in prezenta de nichel, la o alchin& cu formula moleculara CeHyo care confine 2 atomi de carbon cuaternari si unul tertiar. 1 punct Il, O alchind, A, are raportul masic C:H = 12:1 Determina alchina necunoscuta A, si comple- teazai urmatoarele ecuatii ale reactilor chimice: (1) A+ Hy0 > B; (2) A+HCl > (3) A+2Cly>D. Precizeaza condifile de reactie pentru fiecare dintre cele trei reacti 3 puncte Nw a) Scrie eouatia reactiei chimice de ardere a acetilenei 4 punct b) Calculeaza volumul de aer (cu 20% O2 in vo- lume) necesar arderii a 672 cm’ de acetilend 4 punct ¢) Calouleazé numarul de molecule de CO, care se obtine prin arderea unui volum de 1m? (c.n.) acetilena. 4 punct Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu Test 2 I. Scrie cuvantul / cuvintele dintre paranteze care completeaza corect fiecare dintre afirma- file date: 1. 2-pentina este cu 2-butina. {izomer / omolog) in molecula lor lega- turi x. (1/2) 3. Acetilura de cupru 1.1 OU refacerea acetilenei. (reactioneazé cu apa / nu reactio- neaz& cu apa) 4, Reaclia comuna a alchinelor cu alcanii este (aditia / substitutia) 1 punct Il. incercuieste afirmatia corecta. a) Prin aditia apei la alchine se obtine intot- deauna 0 aldehid’. b) Acetilena este insolubila in apa, ca si etena. ) 2-butina prezinta izomerie geometric’. 4) 1-butina reactioneaza cu sodiu metalic. 1 punct Ill, Din 200 g de carbid de puritate 64% se obtin 31,36 dm? (c.n.) de acetilend. a) Calculeaza randamentul reactiei carbidului cu apa. 1 punct | b) Ce cantitate de cdldura se degaja la arderea acetilenei obtinute la punctul a), stiind c& pu- terea calorica a acetilenei este 14060 kcal / mol. | 1 punct 2. Alchinele conti IV. Se considera schema de reacti: Papo A+H, CHp=CH-CHs A+ H,0-faser B Identific substantele necunoscute A si B si scrie ecuatille reactiilor chimice ale substantei A 2 puncte lizei 4000 m? de CH, (c.n.). Gazele ce parasesc cuptorul contin 15% CoHs, 60% Hp si restul metan nereactionat. Se cer a) calculeaza volumul de acetilena (masurat in conditii normale) obfinut; 2 puncte b) calculeaza cat metan s-a transformat in acetilena, cat in elemente si cat a ramas netransformat (in procente molare). 1 punct Timp de lucru: 50 minute. 4 punct din oficiu ec