UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 1

Disciplina Parazitologie

CURS 2 (II) + LUCRARE PRACTICĂ 2 (II)

FLAGELATE
CURS
Conf. dr. Lidia LAZAR

2. HEMOFLAGELATE

Generalitati
Protozoare flagelate ale sangelui si tisulare
 Inmultire digenica (la doua gazde): obligatoriu una dintre ele este o gazda
nevertebrata (insecta hematofaga) cu dublu rol: in ontogenia
 parazitului si in transmitere lui (inoculativ –salivar sau contaminativ-dejecte)
 Ultrastructural, organela specifica, numita glicozom, specializata in metabolismul
glucidic
 Paraziti tropicali /subtropicali
 Majoritatea cu rezervor animal
 Hemoflagelate de interes medical: familia Trypanosomidae ; genul Trypanosoma
si Leishmania (Viannia)

Stadii ontogenice (din ciclul de viata)

1. Amastigot (corp LD - Leishman Donovan; Leishmania) - flagel intracelular
2. Promastigote (leptomonas)-flagel extracelular
3. Epimastigot (crithidia)- absent la om (valoare biologica)
4. Trypomastigot - flagel extracelular si membrane ondulanta lunga, pe toata
lungimea parazitului.

2.1.1 Trypanosoma brucei (Africana/Salivaria)

Boala somnului (Tripanosomiaza Africana)

Cadru nosologic general si magnitudinea bolii

 Hemoflagelat african cu 2 specii patogene pentru om: Trypanosoma brucei
gambiense - 90% dintre infectii (Africa de Vest si Centrala) si Trypanosoma
brucei rhodesiense (Africa de Est si Sud); Trypanosoma brucei brucei - patogena
doar la animale
 Vector: Glossina spp (musca “tze-tze”)
 Transmitere vectorial-inoculativa (salivar)
 Boala somnului (trypanosomiaza africana) apartine categoriei OMS de boli
neglijate
 65 milioane oameni cu risc de imbolnavire
 Sub 10000 cazuri de boala raportate OMS , 2018
 Prevalenţă în creştere
 300 clustere (focus) in 37 ţă ri endemice
 Uganda (regiune de co-existenta a speciilor de Trypanosoma brucei)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 2
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

 Doza minima infectantă = 300 trypomastigoti
 Trypomastigotii de T.brucei sunt polimorfi: forma longilina/svelta (slender- engl)
masurand 20-40 μm, cu flagel lung este esentiala in patogenie, fiind singura
forma multiplicativa la om (prin diviziune binara); a doua forma de
trypomastigot este numita forma scunda/bondoaca (stumpy- engl), masoara 15-25
μm lungime, cu flagel scurt , cu rol in transmitere la vector, singura infectioasa
pentru acesta (Fig.1).

Figură 1. Ciclul de viata T.brucei

Patogenie
1. Variatia glicoproteinelor de suprafata ale trypomastigotilor: conduce la activare
monoclonala limfocitara B cu hiperproductie de IgM si, prin epuizarea
anticorpogenezei, imunosupresie.
2. Factori solubili parazitari (compusi toxici parazitari):
a) piruvati-----IL10----vasculita, aparitia unui infiltrat inflamator concentric
perivascular “in manson” (cuffing”) si reactii de hipersensibilitate;
b) productie de tryptofol, compus parazitar inhibitor selectiv de serotonina;
c) reactii de autoimunitate (anticorpi antimielina)

Boala: Trypanosmoniaza Africana sau Boala somnului

 Faza 0 (cutanata): trypanom= papula indurata, dureroasa, ulcerativa (șancru
trypanosomic) = este present in forma infectiva cu T. brucei rhodesiense, absent
la T.brucei gambiense, (vezi LP T.brucei - FAZA 0).
 Faza 1 (hemo-limfatica): febra neregulata, cefalee persistenta, mialgii, artralgii,
prurit cutanat, rash circinat, iritabilitate; Semnul Winterbottom este
patognomonic la T.b. gambiensae = limfadenita cervicala posterioara bilaterala,
(vezi LP T.brucei- FAZA 1).
 Faza 2 (neurologica/meningo-encefalitica): tulburari de somn (inversarea
ritmului circadian), hiperestezii (in zona nervului ulnar = semnul Kerandel sau
semnul cheii), paralizii si parkinsonism (hipertonie/tremuraturi) pe grupe
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 3
Disciplina Parazitologie

musculare isolate, tulburari endocrine si psihice (apatie, demisie

sociala/familiala, psihoze cu agresivitate, imprevizibilitate), emaciere, coma si
deces (3-8 ani- medie 3 ani- la T.b. gambiense, 4-8 luni la T.b.rhodesiense), (vezi
LP T.brucei - FAZA 2).

Epidemiologie
 Areal geografic limitat la “centura Africana”: 14°latitudine Nordica-29°latitudine
sudica, 1800 m altitudine
 T. b gambiense este antropo-perizoonotica (om, porc, caine, bovine), cu habitat
forestier ecuatorial;
 T. b. rhodesiense este zoonotica, de savana;
 T.brucei brucei este specie parazitara exclusiv patogena la animale (Nagana);
 Transmitere: vectorial – inoculativ, musca ”tze-tze” ≡ Glossina spp, caile
congenitale si transfuzionale sunt controversate.
 Vectorul hematofag Glossina spp: este o musca vivipara, cuprinzand 31 specii de
Glossina (musca “tzte-tze”), ambele sexe vectoriale transmit parazitul inoculativ,
la fiecare pranz hematofag. Glossina spp prezinta atractanti olfactivi (substante
aromate-cetone, fenoli urinarioctenoli ) si vizuali (culori intense, miscare).

Preventie
 Masuri colective, antivector
Glossina spp. pretinde strategii de combatere si preventie de tip K- inventiv
(knack-engl): capcane cu atractanti ( bionice, supravegheate prin satelit GPI,
odorizante, insecticide)
 Protectie individuala: imbracaminte in culori neutre, repelenti
 Chimioprofilaxia este toxica, nu exista vaccin/imunizare antiparazitara.

2.1.2. Trypanosma cruzi (Americana/Stercoralia)

Boala Chagas (Tripanosomiaza Americana)

Cadru nosologic general si magnitudinea bolii:

 Hemoflagelat American (raspandire pe continentele americane), 21 tari
endemice
 Transmitere vectorial-contaminativa (excrementele/fecale vectorului)
 Vector: Reduviid- “gandacul pupacios”-kissing bug
 Parazitul are la om 2 forme morfologice: trypomastigot (in sange)- monomorf,
masoara 15-20 μm lungime/1-2,5μ latime, cu flagel anterior foarte lung,
membrana ondulanta pe toata lungimea corpului si kinetonucleu proeminent,
posterior; si, amastigot ( in macrophage, nevroglia sistemului nervos
parasimpatic si miocit neted, striat, inclusiv cardiac – pseudochisturi sau
conglomerate de amastigoti (tisular)
 Boala Chagas apartine categoriei OMS de boli neglijate
 Prevalenta in scadere
 70 milioane oameni la risc, sub 10% diagnosticati, 8000 nou-nascuti infectati
anual, 7 milioane cu sechele somato-functionale
 Extensie extra-areal geografic nativ : urmare a migratiei sud-americane, cu peste
100000 cazuri in Europa-OMS, 2018
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 4
Disciplina Parazitologie

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig.2 Ciclu de viață T. cruzii

Patogenie:
1) Mucine parazitare (pentru ancorare de celula-gazdei) activeaza macrofagele, cu
hiperproductie de cytokine proinflamatorii;
2) factori enzimatici parazitari:
a) transialidaza confera rezistenta parazitului la citotoxicitatea mediata de
anticorpi (ADCC);
b) racemase-prolina stimuleaza policlonal limfocitele B;
c) reactii de autoimunitate multiorganica.

Boala Chagas (Trypanosomiaza Americana)

 Faza acuta : febra, limfadenita generalizata, miocardita, encefalita. Semnul
Romana (mai frecvent la copii si adolescenti): edem palpebral, conjunctivita si
adenopatie preauriculara, inconstant dacriocistita unilaterale, (vezi LP T.cruzii -
FAZA I)
 Faza cronica (20-25 ani):
d) forma cronic nedeterminata (60-70%): infectati- a/pauci simptomatici, dar
care pot transmite parazitul. Apar modificari somatic functionale fruste
(hipertrofia bilaterala de glande parotide, depletie de celule Leydig la
barbat);
e) forma cronic simptomatica (10-30%) - megalia viscerelor cavitare (X10) :
digestive (megaesofag, megacolon), urinare (megavezica, megauretere) si
cardiomegalie (30-40%, prin distrugerea de catre amastigoti a fascicului Hiss
si reteaua Purkinje) - cardiomiopatie chagassiana cu insuficienta cardiaca
miogena, tulburari de ritm si de conducere atrio-ventriculare, anevrisme
apicale, trombembolii, moarte subita. (vezi LP T.cruzii - FAZA II)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 5
Disciplina Parazitologie

Epidemiologie
 Areal geografic limitat la continentele americane
 Rezervor animal- zoonoza cu 3 focare: a) focar silvatic-mamifere carnivore
salbatice, lilieci, pasari, rozatoare; b) peridomestic (opossum, armadillos,
rozatoare); c) domestic (caine, pisica, porc, pasari domestice)
 Transmitere
 Vectorial-contaminativ
 Congenital (transplacentar)
 Transfuzii de sange si transplant de organe
 Profesional (accident de laborator)
 Exceptional, oral (fructe acai, suc trestie zahar)-Brazilia
 Vectorul: insecta hematofaga din familia Reduviidae, cu 3 genuri (Rodnius,
Panstrongylus, Triatoma) si peste 100 specii. Are activitate nocturna, inteapa
omul la nivelul fetei (sinonime, kissing bugs, gandaci asasini, barbieri, etc).

Profilaxie
 Masuri colective antivector: strategie inventiva de tip K (knack-engl) cu
insecticide, prin rotatie, aplicate bianual 2/12, locuinte igienice (constructii
cimentate), screening-ul bancilor de sange si al donatorilor (sange, organe).
 Profilaxie individuala: protectie individuala (paturi cu plase), repelenti, vaccin
(in cercetare-vector transgenic CruziGuard).

2.2 Leishmania spp

Leishmanioze (cutanate, muco-cutanate si viscerale)

 Hemoflagelat
 Inmultire digenica: amastigot (intramacrofagic) si promastigot (la insecta-
vectoare)
 Transmitere vectorial-inoculativ (30 specii )
 Paraziti tropicali si subtropicali/mediteraneeni
 Majoritar, cu rezervor animal (zoonoze)
 2 milioane cazuri noi de boala/an, 1 MILIARD oameni la risc de imbolnavire
 88 tari endemice
 Apartin grupului OMS de boli tropicale neglijate

Ciclul de viata (ontogenia parazitara)

Fig.3. Ciclu de viață Leishmania spp.

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 6
Disciplina Parazitologie

Macrofag:
 piele (grup cutanat)
 mucoase (grup muco-cutanat)
 sistem reticulo-endotelial /histiocitar SRE (grup visceral)

Patogenie
1. IL12, γITF, TNFα (Th1-CD4): parazit omorat, boala vindecata
2. IL4, IL10 (Th2-CD8): parazit multiplicat/diseminat, boala severa, cronica sau
diseminata
3. Exces cytokine (hiperergie): parazit persistent, reactii hiperplazice
granulomatoase, boala nodulara muco-cutanata

Clasificare clinico-medicala:
 Grup cutanat: Leishmania tropica, Leishmania major, Leishmania aethiopica
 Grup muco-cutanat: Leishmania mexicana complex, Leishmania brasiliensis
complex
 Grup visceral: Leishmania donovani, Leishmania infantum, Leishmania chagasi

A. Grupul cutanat = Leishmanioza cutanata (buton de

Orient/Alep/Bagdad/Biskra)

Parazit & Vector

 Leishmania tropica (antroponotica)
 Leishmania major (zoonotica-:rezervor -rozatoare de desert)
 Leishmania aethiopica (zoonotica: rezervor -rozatoare montane)
 Vector: Phlebotomus spp (musculita de nisip, „cu par”), numai femela este
hematofaga

Clinic:
 FORMA USCATĂ (L. tropica) (vezi LP – caz A)
 papulă ---- nodul ----ulceratie + crustă ---- cicatrice mică reziduala
 autovindecare lentă (1 – 1,5 ani)
 semnul Montpellier present (zona indurate, rugoasa, la palparea ulceratiei)
 raspandire urbană
 FORMA UMEDĂ (L. major) (vezi LP – caz B)
 papulă ---- nodul ---- ulceratie fă ră crustă ---- cicatrice mare, inestetica,
reziduala
 autovindecare rapidă (6 luni)
 semnul Montpellier negativ
 leziuni satelite frecvente
 raspandire rurală
 FORMA DIFUZĂ-LUPOIDĂ (L. aetiopica) (vezi LP – caz C)
 papula unică --- nodul pseudolepros, NU ULCEREAZA
 cronică (20 ani)
 areal geografic limitat (Etiopia, Somalia, Kenya)

Epidemiologie:
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 7
Disciplina Parazitologie

 Areal geografic: “Lumea veche” (Bazin Mediteraneean & Asia Centrala/Orient

Mijlociu)
 70% din cazurile de leishmanioza cutanata, actual, apar in 10 tari

Profilaxie:
 Masuri colective antivector:
Phlebotomus spp necesita masuri simple, nesofisticate de combatere si preventie,
incadrate in strategia de tip R (reproductiv), folosind insecticide (de interior sau
ambientale), depistarea activa si tratarea cazurilor umane.
 Masuri individuale: plase la geamuri/usi, imbracaminte impregnate cu
repelenti, insecticide de interior, evitarea expunerii in orele de activitate ale
vectorilor (la rasaritul si apusul soarelui), vaccinarea (in cercetare)

B. Grupul muco-cutanat = Leishmanioza muco-cutanata

Parazit & Vector

 Leishmania mexicana - complex L (L) mexicana
 Leishmania brasiliensis- complex L (V) brasiliensis
 Zoonoze, rezervor animal
 Vector: Lutzomyia si Psychodopygus spp - musculite hematofage forestiere
(numai femelele)

Clinic:
 ULCER CHICLEROS (“culegatorii de latex”-spaniola) (vezi LP – caz D)
 papula unică ---- ulceraţii cartilaj nazal/pavilionul urechii si pierdere de
tesut
 evolutie cronică (20 ani)
  ESPUNDIA (vezi LP – caz E)
 Papulă ---- ulceraţie extinsa, inclusiv tesut osos + adenopatie locoregionala,
cu evolutie graduala
 Mutilare faciala, cai anatomice aberante la nivelul masivului facial

Epidemiologie
 Areal geografic american (America de Sud, Centrala, Mexic, Texas)
 Zoonoze, rozatoarele- rezervor animal silvatic
 Vectorii au hematofagie exofagica (de exterior), fiind activi dimineata, la rasaritul
soarelui

Profilaxie:
 Strategie de tip R, exclusiv, individuala , prin protectie personala cu
imbracaminte adecvata si impregnata cu repelenti, evitarea orelor matinale (in
zone forestiere si cu vegetatie)
 Vaccinarea: anti L. brasiliensis - vaccin gp 63

C. Grupul visceral = Leishmanioza viscerala (Kala-azar)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 8
Disciplina Parazitologie

Parazit & Vector

 Leishmania donovani - antropo-zoonotica
 Leishmania infantum – zoonotica (caine, rozatoare)
 Leishmania chagasi - zoonotica (caine, canide salbatice)
 Vectori: Phlebotomus spp si Lutzomyia spp

Clinic:
 Incubatie variabila, intre 14 zile-2 ani, cu o medie generala de 4-6 luni
 Febra zilnica, cu doua varfuri hipertermice “in dromader”
 Spleno-adeno-hepatomegalie
 Pancitopenie (anemie, leucopenia, trombocitopenie)
 Hiperpigmentarea mucoaselor (kala-azar=boala neagra –hindi)
 Disproteinemie
 Stare generala buna (pentru o lunga perioada)

Complicatii:
 Suprainfectii bacteriene (tuberculoza)
 Amiloidoza renala si hepatica
 Nodulii postkala-azar (NPKA): macule si noduli moi, xantomatosi, indolori, pe
fata, brate, torax posterior, generate imunologic (IL 10 si
 hipersensibilizare tardiva);
 NPKA sunt:
a) absenti in zona mediteraneeana si in America de Sud;
b) tardivi (2-10 ani) in India si Africa de Est (Sudan);
c) timpurii (9 luni): in Africa (cu exceptia Africa de Est)
 Factorii de risc pentru NPKA: genetic gazdei (absenta receptorului 1 γ ITF),
genotipul parazitar, zona geografica (Africa 50-60%, India max. 10%), coinfectie
HIV si leziuni pre-existente ale pielii (Kaposi, psoriazis, tatuaje).

Epidemiologie
 Areal geografic larg cu 5 zone (Indiana, Americana, Africana, Asiatica si
Mediteraneana)
 600 milioane oameni cu risc de imbolnavire, 90% din 7 tari- (OMS, 2019)
 50% dintre copiii cu Kala azar sunt din 3 tari (India, Sudan, Brazilia), OMS 2019
 Parazit oportunist (evolutie severa/letala la imunodeficitari): HIV, neoplazii,
transplant de organe
 Coinfectia HIV creste de 100-2320 ori riscul de leishmanioza viscerala, in special
in Africa de Est (OMS, 2019)
 Transmitere: vectorial inoculativa

Profilaxie
 Depistarea (test Montenegro- IDR) şi tratarea cazurilor umane
 Insecticide de interior (India)
 Tratarea cainilor, profilaxie antivector - zgardă cu deltamethrin (schimbata la max 8
luni)
 Protecţie individuală (haine cu maneci lungi, impregnate cu repelenti, plase la
pat-“bed net”, retratate chimic dupa max 5 spalari)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 9
Disciplina Parazitologie

 Vaccinare> doar la câine (Cani Leish-Leishmune® & Leishtech®)

Caracteristici generale protozoare flagelate

 Paraziti unicelulari (protozoare) avand flagelul (mastogont/kinetid) ca organ de
locomotie
 Inmultire binara, longitudinala
 Specifice omului , dar si cu rezervor animal (zoonotic)
 Cosmopolite, dar si cu caracter tropical/subtropical

Morfologia si ultrastructura flagelului

 Ax central de cromatina cu o medie de 9 microtubuli cromatinieni, denumit axonema
 Corpuscul bazal de insertie a flagelului denumit kinetosom sau blefaroplast (contine
mitochondria)
 Manson de citoplasma in jurul axonemei si o teaca externa (membrane externa)
 Organela specifica pentru flagel continand acid nucleic distinct (kADN ) numita
kinetoplast
 Uneori, kinetosomul fuzioneaza cu kinetoplastul, unitatea jonctionala fiind denumita
kinetonucleu

Principalele flagelate de interes medical

1. Flagelate cavitare: Giardia lamblia (intestinalis/duodenalis) si Trichomonas vaginalis
2. Hemoflagelate /flagelate tisulare: Trypanosoma spp si Leishmania spp
UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 10
Disciplina Parazitologie
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 11
Disciplina Parazitologie

LUCRARE PRACTIC Ă (LP)

Asist.univ . dr. Ionela NEAGOE

2.1.1. Trypanosoma brucei

Trypanosoma brucei gambiense (T.b.g) & Trypanosoma brucei rhodensiense
(T.b.r)

Diagnostic infecție cu T. brucei (TRIPANOSOMIOZA AFRICANĂ ≡ BOALA

SOMNULUI)
 Diagnostic diferențial (DD)
a) În FAZA 1 = DD față de alte afecțiuni asociate cu stări febrile recurente, de
etiologie infecțioasa (alte infecții parazitare – malarie, boala kala-azar; infecții
bacteriene -bruceloza, borelioza, tuberculoza, febra tifoidă; infectii virale-
hepatite viirale, infectie HIV) sau non-infectioasa (limfoame);
b) In FAZA 2 = DD față de afecțiuni asociate cu fenomene neurologice de
etiologie infecțioasă (meningita fungică cu Cryptococcus, tuberculoză cerebrală,
meningoencefalită din lues, encefalite virale - HIV) sau non-infecțioasă (tumori
cerebrale, sindroame de degenerescență cerebrală)
 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 4, 5, 12,
13, 14)
 Epimastigot (E) în condiții normale prezent în organismul vectorului - musca
Tze-Tze (Glossina sp.)
 Tripomastigot (T) din organismul uman = stadiu patogen (SP) Boala
Somnului; [T. din vector poate fi stadiu infecțios (SI)]

Fig.4. Schemă morfologică

stadii parazitare Trypanosoma
brucei
(https://mykindofscience.com/2016/09/12/life-under-the-microscope-trypanosoma-brucei /)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 12
Disciplina Parazitologie

Fig.5. Schemă morfologică forme tripomastigot

Trypanosoma brucei (foto adaptat dupa Lee SH et al. 2007)

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza Africană (T.A) se efectuează

pe trei direcții: screening, confirmare diagnostic și stadializare, în contextul
epidemiologic (zona geografică endemică) și clinic (asamblul de simptome și semne
identificate la examenul fizic), (Fig. 6).

Fig.6. Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de T.A vest-centrala (V-C) / est-

sudică (E-S) în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela) [Sg. (Sâ nge); A.L-G (aspirat
limfo-ganglionar -vezi și Fig.7); A Ș . (aspirat șancru de inoculare – vezi și Fig.8 ); Sg C./V. (sâ nge capilar sau venos);
LCR (lichid cefalorahidian); MO (microscopie optică ); CATT (Card Agglutination Test for Trypanosoma – vezi și Fig.9);
HLG (hemoleucograma); VSH (viteza sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă ); mediu NNN (Novy-McNeal-
Nicolle – vezi și Fig.13); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); 1+2+5 Ex Mo
AL-G, AȘ , LCR = preparate directe lamă + lamelă și frotiuri colorate Giemsa (vezi si Fig.); 3 Ex MO Sg proaspă t recoltat
= FROTIU + PICĂ TURA GROASA colorate Giemsa (vezi și Fig. 10); 4 Ex MO sâ nge concentrat -prin centrifugare în
microhematocrit = test QBC (quantitative buffy coat) (vezi și Fig.11)]

Fig.7 Șancru de inoculare la locul

înțepaturii vectorului (infecție cu
T.brhodesiense) Fig.8 Semnul Winterbottom (infecție cu
T.b.gambiense)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 13
Disciplina Parazitologie

Fig.9 Test CATT – test de aglutinare directă pe card-detecție

Anticorpi IgM anti T. brucei gambiense
(sânge capilar sau ser sangvin + Antigen = rezultat în 5
minute); (www.itg.be › PDT_BR_0002_E_1.2.pdf)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 14
Disciplina Parazitologie

Fig.10 Proceduri de realizare Frotiu și Picatură groasă din sâ nge

capilar; (https://microbiologyinfo.com/differences-between-thick-bloodsmear-
and-thin-blood-smear/)

Fig.11 În caz de parazitemie minoră -QBC-Test de concentrare prin

centrifugare Sg.C. recoltat în microhematocrit (tapetat la interior cu acridin
orange) + examinare MO în fluorescență - strat Buffy coat (detecție
tripomastigoți extraeritrocitari colorați in portocaliu)
(https://microbeonline.com/quantitative-buffy-coat-qbc-test-principle-method-analysis/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 15
Disciplina Parazitologie

Fig.12. Examen MO sâ nge – FROTIU și PICĂ TURĂ GROASĂ colorație Giemsa

- tripomastigoți T. brucei (www.cdc.gov/);

Fig.13. Cultivare Sg. în vitro + examinare MO epimastigoți dezvoltați pe mediul special

axenic la 21-26oC pe o perioada maximă de 4 saptamâ ni
(https://microbeonline.com/nnn-mediumcomposition-procedure-and-results/);
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 16
Disciplina Parazitologie

Fig.14 Frotiu LCR colorație Giemsa – tripomastigot T. brucei

Fig.15 LyB degenerate hiperproducă toare de IgM în SNC -pe fond T.A FAZA 2 (Afrotiu
LCR, colorație Giemsa); Modifică ri histopatologice tipice în SNC pe fond T.A FAZA 2 (B-
secțiune țesut cerebral recoltat necroptic, colorație H&E)

2.1.2. Trypanosoma cruzii

Diagnostic infecție cu T. cruzii (TRIPANOSOMIOZA AMERICANĂ ≡ BOALA

CHAGASI)

 Diagnostic diferențial (DD)

a) În FAZA I = DD față de alte afecțiuni asociate cu modificări
cutanate/periorbitale (ințepaturi insecte, leishmanioza în faza incipienta,
sporotricoza, celulită periorbitală , furunculoză , conjunctivită virală , sifilis
congenital), stări febrile de etiologie infecțioasa (alte infecții parazitare –
malarie, boala kala-azar, filarioza, febra Katayama în schistosomioza acută
infecții bacteriene - bruceloza, bartoneloza, tularemie, febra tifoidă ,;
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 17
Disciplina Parazitologie

infectii virale- febra Dengue, febra galbenă , mononucleoza infecțioasă ),

tulburări meningeale (toxoplasmoză cerebrală , alte meningite
nonchagasice)
b) In FAZA II = DD față de afecțiuni asociate cu megalia organelor cavitare
(alte cardiomiopatii nonchagasice – alcoolica, idiopatică , fibroză
endomiocardică ; megacolon nonchagasis-nontoxic, megacolon toxic, boala
Hirschsprung; acalazia esofagiana, cancer esofagian).

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (Fig. 16)

 Epimastigot (E) în condiții normale prezent în organismul vectorului –
gâ ndacul reduvid
 Tripomastigot (T) extracelular -în organismul uman = SP Boala Chagasi.
(T. din vector poate fi SI).
 Amastigot (A) intracelular - în organismul uman = SP Boala Chagasi

Fig.16. Schemă morfologică stadii parazitare Trypanosoma cruzii

 Diagnosticul paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza americana se execută

ținâ nd cont de datele clinico-epidemiologice obtinute anamnestic și prin examen
clinic obiectiv (Fig.17,18, 19, 20).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 18
Disciplina Parazitologie

Fig.17 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de Trypanosomioza americană

în raport cu evoluția clinică (adaptare după Neagoe Ionela) [Sg. (Sâ nge); Sg C./V. (sâ nge capilar sau venos);
LCR (lichid cefalo-rahidian – vezi și Fig.20); MO (microscopie optică ); M-En (meningorncefalită acută ); S.S (ser
sangvin); HLG (hemoleucograma); VSH (viteza sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă ); Ly (limfocite); mediu
NNN (Novy-McNeal-Nicolle – vezi si Fig.13); IIF (indirect immunofluorescence); ELISA (enzyme-linked
immunosorbent assay); WB (Western Blot); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain
reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); Rx (radiografie); 1 Ex MO Sg proaspă t recoltat (frotiu si picatura groasa
colorate Giemsa - vezi și Fig. 10; preparat direct lamă si lamelă din sâ nge venos recoltat pe anticoagulant); 2 Ex MO
sâ nge concentrat -prin centrifugare în microhematocrit = test QBC (quantitative buffy coat) (vezi și Fig.11)]

 Deși amastigoții de T.cruzii se pot multiplica și în sâ nge, confirmarea prezenței lor

se poate efectua în infecțiile cronice prin examenul anatamopatologic al aterialelor
tisulare obtinute prin biopsie de organ sau necroptic (Fig. 21).

Fig.19. Examen MO frotiu și picătură groasă din sânge capilar – tripomastigoți

extracelulari de T. cruzii (https://www.cdc.gov/)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 19
Disciplina Parazitologie

Fig. 18. Semnul Romana

FAZA I (https://medifoco.com.br/)

Fig.20. Examen MO frotiu LCR –

coloratie giemsa – tripomastigot
T.cruzii (https://www.cdc.gov/)

Fig.21 Examen histopatologic țesut cardiac recoltat

necroptic -colorație H&E-amastigoți
T.cruzii (https://www.cdc.gov/)

 Metodele de cultivare parazitară în vivo de genul xenodiagnosticului sunt abordate

exclusiv în zonele endemice (Fig.22.) Toti pacientii veniți din America latină care
prezintă semne și simptome digestive sau cardiace trebuie investigați obligatoriu
serologic și evaluati sistematic funcțional și imagistic (Fig. 23, 24).

Fig.22. Xenodiagnostic (Schenone H, 1999)

 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 20
Disciplina Parazitologie

Fig.23. Rx cardiac Cardiomegalie

(consecință a distrucției miocitelor și sistemului
excitoconductor nodal de că tre amastigoți de T.
cruzii); (WHO/TDR/Crump)

Fig.24. Rx tranzit baritat Megacolon cu

fecaloame (consecință a distrucției celulelor
musculare și a plexului mienteric din peretele
colonului de că tre amastigoți de T. cruzii);
(WHO/TDR/)

2.2 . Leishmania spp

1. Diagnostic infecții cu Leishmania spp din grupul A și B (LEISHMANIOZE

CUTANATE și MUCO-CUTANATE)

 Diagnostic diferențial (DD)

a) Leishmanioze cutanate ale lumii vechi față de: ulcerul tropical (infectie cu
Fussobacterium fusiform și Borellia vicentti), difteria
b) cutanata, ulcerul Buruli (infectie cu Mycobacterium ulcerans), yaws (infecție cu
Treponema partenue); lupus vulgaris la nivel facial,
c) sifilis terțiar; infecții micotice (blastomicoză , paracoccidiomicoză ); epiteliome.
d) b) Leishmanioze muco-cutanate ale lumii noi față de: granulomatoza Wegener,
reticuloza polimorfică , limfoame, carcinom nazofaringeal,
e) alte leziuni distructive.

 Stadii de diagnostic (SD) detectate în cadrul investigațiilor morfologice (pentru

toate formele clinice de leishmanioze), (Fig. 25).
 Promastigot (P) în condiții normale prezent în organismul vectorului – musculița de
nisip = Phlebotomus spp / Lutzomyia spp; P este și SI pentru om;
 Amastigot (A) intracelular - în organismul uman = SP Leishmanioza
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 21
Disciplina Parazitologie

Fig.25 Schemă morfologică stadii parazitare Leishmania spp.

(https://microbeonline.com/keypoints-laboratory-diagnosis-visceral-leishmaniasis/)

 Diagnosticul paraclinic în leishmaniozele cutanate și muco-cutanate se relizează

tinâ nd cont de datele epidemiologice (zona geografică de rezidență sau în care s-a
deplasat persoana) si aspectele clinice (localizare leziuni -pe suprafețele expuse ale
corpului, numă r leziuni, evoluția acestora), (Fig. 27,28,29,30, 31).
 In cadrul investigațiilor morfologice, microscopia nu ofera informații asupra speciei
de Leishmania, (Fig.32). Confirmarea diagnosticului prin teste genetice are și acest
scop (Fig. 26).

Fig.26 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciuniile de Leishmanioze cutanate (C) și

muco-cutanate (M-C) (adaptare după Neagoe Ionela.) [M.C. (material cutanat); M.M-C (material muco-cutanat);
); mediu NNN (Novy-McNeal-Nicolle – vezi și fig.37); PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time
polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic); * Examenul microscopic al materialelor tisulare
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 22
Disciplina Parazitologie

(cutanate si mucocutanate ) se face sub forma de frotiu colorat Giemsa (pentru aspiratele /exudatele tisulare) sau
colorație H&E (pentru biopsii).

Fig.27 Buton de Orient – leziune cutanată unică Fig.28 Ulcerații cutanate

(forma uscată – L.tropica). A. Ulcerație cu crustă
( multiple fă ră crustă (forma
http://www.microbiologybook.org/parasitology/); umedă - L. major) (Ramot Y
B. Semn Montpellier (https://www.sciencesource.com/) & Zlotogorski, 2016)

Fig.29 Noduli cutanați, difuzi

neulcerați, multipli – la nivel facial
(forma difuză lupoidă – L. aethiopica)

Fig.30 Ulcerații muco-cutanate asociate cu

distrucția locala a nasului și buzei superioare
(forma Espundia – L. brasiliensis)
(http://www.bru.licr. org/~opperd/parasites)
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 23
Disciplina Parazitologie

Fig.31

Ulcerație
cartilaj

auricular (ulcerul

Fig.32 Examen MO frotiu

colorație
chiclero – L. mexicana)
Giemsa – raclaj cutanat – amastigoți

Leishmania spp (https://www.cdc.gov/)

Diagnostic infecții cu Leishmania spp din grupul C (LEISHMANIOZA VISCERALĂ =

KALA-AZAR)

 Diagnostic diferențial (DD)

a) Mai multe boli pot imita clinic boala kala-azar și anume: malaria,
schistosomioza, tripanosomiozele, bruceloza, leptospiroza, febra tifoidă ,
tuberculoza diseminată , SIDA, hepatită cronică , ciroza hepatică , malnutriție,
limfoame și leucemii, amemia aplastică , sindromul de splenomegalie malarică
hipereactivă (HMS) / sindrom de splenomegalie tropicală (TSS).
b) Debutul primar la nivel cutanat câ t și complicatiile leishmaniozei viscerale de
tipul NPKA la nivel cutanat (Fig. 38) cer un DD fata de lepră histoplasmoză ,
blastomicoze, sporotrichoza, paracoccidioidomicoza, sifilis, infectii
streptococice de grup A, infectii stafilococice, sarcoidoză , yaws, impetigo,
carcinom celular bazal / squamos.

 Diagnosticul paraclinic în boala kala-azar (Fig. 35).

 Opțional se poate apela la teste rapide de screening într-un context clinico-
epidemiologic pozitiv în zonele endemice (Fig. 33, 34, 35)
 Diagnosticul de certitudine se bazează pe demostrarea directă a amastigoțiilor în
citoplasma celulelor SRI (sistem reticulo-endotelial) (Fig. 36)
 Serologia poate oferi informații suplimentare dar în anumite situații poate avea
limită ri asupra specificită ții de reactie (Fig. 35).

 Diagnosticul paraclinic în complicatia NPKA (Fig. 38) se bazează pe aspectul

leziunilor (nodular) și are ca scop detecția microscopică a amastigoțiilor în
prelevalatele tisulare (Fig. 38,39).
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 24
Disciplina Parazitologie

Fig.33 Hepatosplenomegalie.
Boala Fig.34 Test ICT
pe baza de antigen
kala- azar
(http://www.bru.l
icr.
org/~oppe
rd/
p
a
r
a sit
es/)

recombinant rk39 - pentru detecție

anticorpi specifici în sâ nge capilar
(https://microbeonline.com/antibodyantigen-
detection-testsfor-the-diagnosis-of-kalaazar-
visceral-leishmaniasis/)

Fig.35 Conduita de diagnostic paraclinic în suspiciunea de boala kala-azar (adaptare după

Neagoe Ionela) [L.d (Leishmania donovani); Sg. (Sâ nge); A.M. (aspirat măduva osoasă hemtogenă ); AS (aspirat
splenic); S.S (ser sangvin); IC (imunocompetenti); ID (imunodeficitari); HLG (hemoleucograma); VSH (viteza
sedimentare hematii); CRP (proteina C reactivă ); PT (prothrombin time ); APTT (Partial Thromboplastin Time);
TGO&TGP (transaminaze -aspartat aminotransferaze & alanin aminotransferaza); FA (fosfataza alcalina); mediu NNN
(Novy-McNeal-Nicolle – vezi si Fig. 37); ICT (test imunocromatografic – vezi și Fig34); DAT (Direct Agglutination
Test ); IFAT (test immunofluorescență indirectă ); ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay); WB (Western Blot);
PCR (polymerase chain reaction); RT-PCR (Real-Time polymerase chain reaction); ADN ( acidul dezoxiribonucleic);
Examene microscopice aspirate tisulare sub formă de frotiu colorat Giemsa - vezi și Fig. 36]
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 25
Disciplina Parazitologie

Fig.37 Cultivare în vitro aspirat tisular +

examinare MO (frotiu colorație Giemsa)
- promastigoți dezvoltați pe mediul
special axenic

Fig.36 Examen MO frotiu colorație Giemsa

-din aspirat maduvă osoasă hematogenă
-amastigoți intracelulari

Fig.38 NPKD – Noduli Fig.39 Examen MO frotiu colorație Giemsa -din

faciali, multipli, neulcerați tesut de raclaj noduli cutanați -NPKD –
(http://www.bru.licr.org/~opperd/para
amastigoti L.donovani

Bibliografie suplimentară suport

1. Lazar L. Synopsis de Parazitologie Medicală,. ISBN: 978-973-708-486-6, Editura Universitară

“Carol Davila”, București, 2010.
2. Lazăr L. Compedium de Parazitologie Medicală, ISBN: 978-973-708-132-2, Editura
Universitară “Carol Davila”,Bucuresti, 2004.
3. Steriu D. Infecții parazitare, ISBN: 973-7928-22-9; Editura ILEX, București, 2003.
4. Crețu C.M. & Cilievici S.E. Parazitoze autohtone și de import ghid de diagnostic și tratament.
ISBN: 973-86042-8-1; Editura Cartea universitară, București, 2004.
 UMF “ Carol Davila, Facultatea de Medicina, An III 26
Disciplina Parazitologie

5. Crețu C.M. Parazitologie medicală. ISBN: 973-708-095-5; Editura Universitară “Carol

Davila”,Bucuresti, 2004.
6. Lee SH et al. A fatty-acid synthesis mechanism specialized for parasitism. Nature Reviews
Microbiology 5, 287-297 April 2007
7. Schenone H. Xenodiagnosis. Mem Inst Oswaldo Cruz, Rio de Janeiro, Vol. 94, Suppl. I: 289-
294, 1999.
8. Ramot Y & Zlotogorski A. Multilesional cutaneous leishmaniasis. CMAJ Oct. 04, 188 (14)
1034; 2016.