Sunteți pe pagina 1din 3

Subiectul 3

În ultimele zile ale anului curent, Guvernul României anunță măsuri de austeritate: reducerea
cu 50% a creșterii alocațiilor pentru copii (față de votul din Parlament), înghețarea salariilor din
sectorul bugetar, amânarea cu 9 luni a creșterii pensiilor, neacordarea pensiilor speciale destinate
primarilor etc.

Elemente necesare:

Declarația de presă a fiecărui ministru de resort;

Backgrounder;

Interviu în exclusivitate cu primul ministru al Guvernului României;

Position papers (liderii centralelor sindicale vizate de măsurile guvernamentale,


reprezentanții primăriilor marilor orașe);

Dreptul la replică în consecința publicării unui articol care conținea fake news.

Temă de rezolvat: comunicare cu presa în situații de criză

Comunicarea cu presa în situații de criză presupune transmiterea unor mesaje autentice însoțite
de mesaje relevante, informații veridice și adresarea către un public identificat și conturat. Această
comunicare reprezintă “piatra de încercare a relațiilor publice”, o situație dificilă în viziunea
teoreticienilor. Comunicarea de criză impune luarea unor măsuri urgente pentru restabilirea
echilibrului mediatic, stoparea derapajelor, finalizarea pregătirilor în vederea comunicării și
fundamentarea unei strategii cât mai eficiente. Strategiile create pentru comunicarea în situații de criză
au ca obiective atât refacerea imaginii instituției, cât și menținerea reputației câștigate. Însă, abordarea
corectă a măsurilor în comunicarea de criză presupune o analiză a faptelor care au declanșat criza sau
au influențat escaladarea acesteia, iar în funcție de acești factori se va constitui și conținutul
comunicării.

Comunicarea cu presa în situații de criză trebuie să se bazeze pe transparență, accentul căzând


pe soliditatea informațiilor furnizate presei și pe mesaje cât mai convingătoare. Odată cu începutul
crizei, conștiința publică se va focusa pe interesele instituției, îndeosebi a celor afectați de evoluția
situației și de consecințele crizei, pe derularea procesului de rezolvare a crizei atât din partea
instituției, cât și din partea mass-mediei, dar și pe operațiunile de comunicare pe măsura creșterii
volumului de informații vehiculate.

Așa cum crizele evoluează în etape, și procesul de comunicare se desfășoară în paralel cu


acestea, fiind vorba de o perioadă înaintea crizei, în care se manifestă o anumită problemă, perioada
crizei, în care instituția se confruntă cu numeroase evenimente și perioada de după criză. Comunicarea
va fi etapizată, conform unor direcții de acțiune, pentru a fi în ton cu evoluția crizei. O astfel de
direcție de activitate stabilește implicare publicurilor în prevenția și soluționarea crizei, ascultarea
tuturor publicurilor, dobândirea încrederii publicurilor prin onestitate și disponibilitate, coordonarea
procesului de comunicare, anticiparea nevoii de informații ale mass-mediei, planificarea comunicării.
În urma acestor acțiuni, comunicarea poate fi favorabilă sau persuasivă.

Evoluția comunicării pe timpul crizei se realizează pe bază de informații și mesaje adecvate,


coerente, adaptabile. Un rol tot mai important în prevenția și rezolvarea situațiilor de criză îi revine
planificării. “În abordarea practică a comunicării de criză planificarea reprezintă cea mai eficientă
modalitate de pregătire pentru acest gen de situații”.

Comunicarea cu mass-media în situații de criză cunoaște o intensitate sporită, bazându-se pe o


echipă de criză, un centru de presă și un purtător de cuvânt, care face parte din echipa care gestionează
situația. Ca și modalități concrete de comunicare cu mass-media, echipa de criză are la dispoziție un
lung șir de posibilități, precum declarația de presă, comunicatul, conferința, dosarul de presă, interviul,
briefingul, care pot fi difuzate atât în mediul online, cât și offline. Este însă necesară o atitudine
deschisă față de mass-media și publicurile interesate.

Conform româniatv.net, Guvernul Orban declară adoptarea unor noi măsuri de austeritate,
modificări ale bugetelor și a alocațiilor copiilor.

Dreptul la replică în consecința publicării unui articol care conținea fake news

Camera Deputaților adoptă un proiect de lege privind dreptul la rectificare și la replică față de
materialele publicate în presă, în ședința din 9 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor articolului 74
alineatul (2) din Constituția României.

Principiile care stau la baza exercitării dreptului la replică sunt: protejarea onoarei și reputației
unei persoane, a vieții particulare a acesteia, precum și a dreptului la propria imagine, asigurarea
informării corecte a opiniei publice de către mijloacele de informare în masă, exercitarea dreptului la
rectificare sau la replică în limita referii strict la stările de fapt sau de drept contestate (art. 3).

Art. 4. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau într-un interes legitim, prin
publicarea în presă a unei informații, are dreptul să obțină, la cerere, din partea publicației care a
difuzat-o, corectarea informației, prin rectificare sau publicarea unei replici.

Această rectificare/replică va apărea în termen de 3 zile de la cererea depusă de persoana în


cauză și va fi publicată în aceleași condiții de prezentare cu cele în care a fost difuzat materialul
contestat (același număr de pagini, aceeași poziționare în pagină, aceeași dimensiune a caracterelor).
Se va referi strict la materialele contestate, iar exprimarea va fi în limitele decenței, în termeni sobri,
fără să conțină amenințări, aprecieri sau alte comentarii. Această răspundere legală îi va reveni
editorului publicației în care a apărut materialul contestat.

Cererea pentru acordarea dreptului la rectificare sau la replică trebuie transmisă publicației în
termen de 30 de zile de la apariția materialului prin mail, fax sau scrisoare. Această cerere trebuie să
conțină numele persoanei care se consideră vătămată, adresa, numărul de telefon/fax, denumirea,
numărul și data publicației în care s-a difuzat materialul contestat și autorul acelui material,
rectificarea, respectiv replica solicitată.

Publicația are dreptul să respingă dreptul la replică dacă aceasta este mai mare decât ar fi
necesar, nu se limitează la a corecta faptele incriminate, se constituie ca ofensă la adresa publicației,
lezează interesele legitime ale unei terțe persoane.

În contextul în care publicația nu-și respectă obligațiile legale, persoana vizată se poate adresa
instanței judecătorești.

Articolele din Lege care vizează aceste aspecte pot fi consultate și pe


http://www.cdep.ro/proiecte/2001/600/60/6/cd666.pdf.

Interviu în exclusivitate cu primul ministru al Guvernului României

Florin Vasile Cîțu este un politician român, actual prim-ministru al Guvernului României,


senator al circumscripției București, și fost ministru al Finanțelor Publice.

Într-un breafing de presă la finalul ședinței de guvern din 06.01.2021, acesta vorbește despre
bugetul anului 2021. În urma solicitărilor sale fiecărui minister, cere o analiză a actelor normative care
sunt în vigoare şi au un impact bugetar, dar nu pot fi susţinute în totalitate de bugetul anului 2021. La
cererea sa, fiecare ministru va trebui să vină cu o notă de prezentare şi cu soluții. Alte lucruri pe care le
anunță sunt situația financiară actuală și o situație a proiectelor de investiții.

În următorul link poate fi urmărită declarația sa, https://gov.ro/ro/stiri/briefing-de-presa-


sustinut-de-premierul-florin-citu-i-ministrul-educatiei-sorin-cimpeanu-la-finalul-edintei-de-
guvern&page=1.

Backgrounder

Backgrounderul situației prezentate în articol îl reprezintă criza generată de virusul covid 19,
instalată pe teritoriul României încă din luna martie a anului trecut. Site-ul
https://stirioficiale.ro/informatii/buletin-de-presa-10-ianuarie-2021-ora-13-00, realizat pro-bono de
voluntarii Code for Romania  în parteneriat cu Guvernul României prin Autoritatea pentru
Digitalizarea României, prezintă informații și date de pe tot parcursul pandemiei.