Sem I

Cursul 9
11.12 2020

Prof.univ.dr.Gheorghe Onțanu
 Clasificarea traumatismelor
A.Traumatisme sistemice
1.ce implică pielea și țesuturil imediat
subiacente
a.cu soluție de continuitate
b.fără soluție de continuitate
-.localizate
-generale sau pseudo-generale
2.Ce implică sistemul osos și muscular
a.localizate
b.generale sau pseudo-generale
Clasificarea traumatismelor mecanice
3.Traumatisme ce implică organele cavitare
a.craniene-buco-maxilo faciale-oculare
b.toraco-pericardice
c.abdominale
d.pelvine
2.Traumetisme ce implică regiuni ale corpului
a.ce implică trenul cefalo-colar
b.ce implică trenul toraco-abdominal
c.ce implică trenul posterior
 Clasificarea leziunilor traumatice mecanice

a.cutanate
subcutanate
1.penetrante b cavitare
Leziuni c.musculare
non-accidentale și osoase

2.nepenetrante-contuze
 Clasificarea leziunilor traumatice
1.Leziuni traumatice cu soluție de continuitate
a. abraziunile și eritemul post-traumatic
b. echimoza post-traumatică
c. sufuziunea post-traumatică
d. hematomul post-traumatic
e. limfoseromul post-traumatic
f. calozitatea
2.Leziuni traumatice fără soluție de continuitate
a. excoriația post-traumatică
b.luxația post-traumatică
c.Entorsa posttraumatică
d.plaga post-traumatică
e.fractura închisă/ deschisă post-traumatic
Structura pielii
 LEZIUNI TRAUMATICE
PRIMARE/ELEMENTARE CU SOLUȚII DE
CONTINUITATE(LTE-FSC)
Caracteristici
1. mecanism etiopatogenic= vascular
a) vasodilatație
b) efracție vasculară posttraumatică

2. de regulă nu sunt de risc vital

3. se vindecă fără sechele cutanate

Structura epidermei
Leziuni traumatice primare/elementare
cu soluții de continuitate(LTE-CSC)
Clasificare
a. abraziunea și eritemul post-
traumatic
b. echimoza post-traumatică
c. sufuziunea post-traumatică
c. hematomul post-traumatic
d. limfoseromul post-traumatic
 LECSC-aspecte generale
1.Stabilirea dacă eventul traumatic este:
-accidental
-non-accidental
- unic-localizat
-extins
-multiplu reptitiv-leziuni in diferite faze de evoluție
2.Factorii lezionali:
-nivelul de energie transferat victimei
-modalitatea de trnsfer
-reacția organismului victimei la acțiunea agent.
-regiunea corporală afectată
-poziția și mișcarea victimei față de direcția
traumei
-gradul de dipersare al energiei traumatice-invers
prop
 Definirea și patogeneza abraziunii
1.Definire-leziune cu soluție de continuitate
implicînd epidermul cu evidențierea
eritemului cutanat
2.Mecanism patogenic:
a.prin compresia epidermei în unghiuri diferite
b.prin fricțiune ca grataj sau scarificare
3.Diagnostic difernțial -abraziunea post-mortem
4.Agentul traumatic acționează prin:
a.presiunea de contact
b.scarificare sau grataj multiplu
c.zgîrîiere unică nepenetrantă
d.dragarea corpului pe o suprafață rugoasă
5.Aspecte secundare -detritus epitelial
 LECSC-Abraziunea

1.de grataj-scarificarea-zgîrîiera

2.de impact unghiular

Abraziunea 3.abraziuni specifice

4.artefacte de abraziune

5.datarea abraziunilor -unice

-subsecvente
 Abraziunea de scarificare
1.Abraziunea ce se produce prin :
a.efect pasiv -mișcarea unei suprafețe sau
obiect abraziv pe suprafața pielii
b.efect activ -prin mișcarea pielii pe o
suprafață sau obiect abraziv
2.Poate fi a.superficială-fără detritus ori cu lichid
vîscos opalescent gălbui cu refacere rapidă
b.profundă epidermic-cu detritus
celular epidermal și lichid vîscos opalescent gălbui
roșietic,dar fără prezența sîngelui,cu evoluție mai
îndelungată dar mai rapidă decît leziunile
penetrante fără soluții de continuitate-direcția
3.Agentul traumatic-a.tip abraziv
-b.ligaturare/lațul braconaj
 Abraziunea de impact
1.Mecanism- contactul hipercinetic al epidermei cu
un obiect contondent
a.pasiv-corpul static cu obiectul contondent
cu energie cinetică/hidraulică/eoliană
b.activ-abraziunea de cădere-obiectul sau
suprafața abrazivă-sttică-corpul cu
energie cinetică gravitațională
2.Zone de elecție -razele osoase cu slab țesut
subcutanat
3.Arie-mai redusă decît abraziunea de scarificare
Abraziunea specifică și artefacte abrazive
1.Abrațiunea specifică este leziunea
abrazivă care reproduce suprafața de
contact cu obiectul contondent-permițînd
identificarea acestuia
a.la animale -abraziunea de ligaturare
b.la om în caz de ștrangulări
profesioniste
2.Artefacte de abraziune -pot fi eronat
interpretate
Insectele necrofore ce atacă cadavrele
pot produce leziuni pseudo-abrazive post-
mortem
 Interpretarea abrazunilor epidermale
1.Examinarea histologică a crustei:
a.Depozitul seros indică supraviețuirea după
b.Rare eritrocite producerea leziunii
c.Fibrina dar nu sînge
d.neutrofile
e.infiltrat neutrofil în fine manșoane
perivasculare în derm indică o vechime de 4-6
ore de la producere
2.Zona de infiltrat neutrofil sub zona de focar
traumatic-indică o vechime de 8 ore de la
producerea traumatismului
3.O zonă de fibrină la suprafața de cotact sub
care se formează o zonă de infiltrat neutrifil-
indică o vechime de 12 ore de la producerea
traumatismului
 Interpretarea abrazunilor epidermale
4.Regenerarea epiteliului epidermal reprezintă faza a doua
de datare temporală-regenerarea începînd de la margini
spre centru sau de la folicululii supraviețuitori-aceasta se
produce în abraziunea de scarificare la 30 ore ,iar în cea
de contondență la 72 ore
5,Faza a III o reprezintă formarea granulației sub-
epidermale după refacerea totală a epiteliului epidermal
6.Următoarea fază este producerea unei infiltrări
perivasculare cu celule inflamatorii-proces ce începe din
ziua a 5-6 și este proieminenta la 9-12
Pot prolifera fibre de colagen și de asemenea formarea de
keratină în derm
7.Faza a IV este regresia acestor microaspecte histologice
cu refacerea totală a epidermei pielea este subțire elastică
Fibrele colagene devin proeminente în derm și dispar toate
reacțiile histologice ale organismului
 ERITEMUL POST-TRAUMATIC-EPT
1.Sinonim = iritația/roșeața post-traum.
1.Definire
a. LTE-CSC
b. zona de culoare roșietică
c. dispare la digito-presiune
d. situarea la locul de actiune al
agentului traumatic dar poate
apare și la distanță:
- prin propagarea undei de șoc
- difuzarea sangelu de-a lungul
fasciilor/tendoanelor
Eritem periocular prin substanță caustică
 ERITEMUL POSTTRAUMATIC
2.Manifestare:
a urmare a unei lovirii ușoare
compresiunii forțate
b.uneori insotit de usoara tumefiere
c.cu caldură locală și durere
d.dispare -dupa cateva minute
e.agentul traumatic(AT) nu poate fi
decelat la necropsie in caz de moarte
după traumatism
3.Patogeneză produs prin vasodilatație
Abraziuni post-traumatice lineare și circulare
în jurul orificiului de împușcare
Eritem chimic materiale de curățenie expirate
Eritem atac insecte Anofeles malariae-
Plasmodium falciparum
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
1.Sinonime = vanătaia/peteșia/vibices
2.Definire
a.leziune traumatică elementară – cu
soluție de continuitate -LTE-FSC
b. colorație initial roșiatica
c. nu dispare la digito-presiune
d. cand sunt punctiforme = peteșii
e. cand sunt lineare ca dungi subtiri
uneori discontinui = vibeces
(produse de bici,sârmă,funii,frânghii)
Echimoză pseudo-tricoloră
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ

3.Patogeneză: ruptura unor vase mici

de sânge subcutanat iar sangele
efractat vascular se fixează in țesut
perivascular
 după extravazare, majoritatea
hematiilor rămân in rețeaua de fibrină
a cheagului, bine fixate in tesut incat
nu pot fi dislocate (la cadavru) sub
jetul de apă
 o mica parte din hematii transferate
in limfonodurile regionale
Echimoză traumaticp recentă oxifilă
Echimoză
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ

4.Manifestare
a.poate fi evidențiată la necropsie
dar apare numai in timpul vieții
b.producerea post-mortem este
discutabilă aceasta având alt
aspect si alt mecanism patogenic
c. cea mai frecventă leziune
traumatică externă
Echimoză
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
5.Vechimea unei echimoze = după
modificarile de culoare, progresive in timp
6.Mecanism evoluție = transformarea hemo-
globinei induce evoluția sau inflorirea echim
a. initial = culoare rosietica sau
roșiatică purpurie
b. după 3-4 ore = albastrue/albastrie
violacee ce persistă 2-3 zile
c.cafenie = in intervalul 3-7- zile de la Tr.
d.vezuie = in intervalul 7-8 zile
- e.gălbuie=după 8-10 zile de la acțiunea AT
Echimoză braț postprelevare sînge
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
7.Cazuistică – apare in agresiuni
a.lovituri primite (activă)
b. loviri de corp dur (pasivă)
8.Dimensiune = variaza :
a.după energia cinetică a agentului
traumatic (obiect contondent-OC)= forța
de impact
b.după zona traumatizată
c.după numarul și calibrul vaselor afec.
d.după fragilitatea vasculară
Echimoză post-traumatică branulă
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
9.Evoluția culorii echimozei
După mărimea extravazatului se defi-
nesc modificările de culoare induse de
modificările hemoglobinei-Hb
a culoarea roșie - oxihemoglobina
- vasodilatatie
iritativa histaminica
b. culoarea albastrue/albastrie violacee
prin pierderea oxigenului=persista 2-3
zile
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
c.Culoarea cafenie - Hb se scindează in
hematina si globina iar hematina pierde Fe
hemorubina(sin.bilirubina) (3-7 zile)
- Fe se oxigeneaza (la 3-4 zile) si apare
hemosiderina
d.culoarea verzuie = oxidarea hemorubinei
incepand de la periferia focarului
traumatic(FT) – duce la hemo/biliverdina
e.culoarea galbuie – actiunea fagocitelor si a
enzimelor tisulare- echimozele se resorb
persistand o pigmentatie gălbuie(8-20 zile)
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
10. Importanță
Indicatorie pentru natura agentului
traumatic(AT), reproducând suprafața
de contact cu acesta (curea, vergele,
corp contondent)
11.Localizare
- Variabilă iar semnificația diferă de cea
de la om
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
a.la animale
- echimozele craniene = loviri active /pasive
- toracice - loviri de catre om cu picioare
sau obiect necontondent
- strangulari usoare la trecerea
fortata prin spatii inguste rigide
- tren posterior - loviri de fugarire
- accidente usoare de trafic
- stragulari usoare prin trecere
prin spatii inguste elastice dure
De cele mai multe ori nu permit identificarea
agentului contondent/vulnerant (AV)
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
b.localizare la om
- Zona gâtului - ovalare (pulpa degetelor) =
sugrumare
- semilunare = unghii
- Fețele interne ale coapselor
- viol
- tentativă de viol
- Cele care reproduc cauciucul unei mașini
- Cele palpebrale - fracturi ale bazei
craniene craniului
- lovirea activă/pasivă
 12.ECHIMOZE POST-TRAUMATICE
PARTICULARE
La om și la animale se descriu:
a. echimozele subconjunctivale (la nivelul
ochilor,craniului)
b. echimozele submucoase (buze, organe
genitale,membre,trunchi)

- nu evoluează cu modificarea culorii

- dispar treptat in timp lung
- prin reducerea dimensiunilor =
induc cicatrici de retracție
 ECHIMOZE POST-TRAUMATICE
PARTICULARE
c.modificările de culoare sunt
centripete
d.datorită grosimii neuniforme a
echimozei – după o saptamână avem
“echimoza tricolora”
- centrul = abastrui – violaceu
- mijloc = verzui brună
- periferie = galbuie
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICA -
13.EVALUARE MEDICO- LEGALĂ
VETERINARĂ
In practica medico-legală se consideră
o echimăză:
a) recentă = colorațiile inițiale (roșu
purpuriu/roșu allbastrui/ albastruie
violacee = fară culoarea verde)
b) moderată (in dezvoltare) = apare și
nuanța verde
c) veche = colorația gălbuie sau cafeniu
galbui – este fără culoarea verde
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ -
14.CONSECINȚE
Consecințele- in funcție de localizare
a. unele localizari produc= impotență
funcțională variabilă
Ex:echimozele periorbitare = vederea
echimoze intinse membre = mersul
- in general = pentru echimoze nu se
acordă timp de ingrijire medicală
Echimoza faza de remisie
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
15. Importanta medico-legală
a) atestă realitatea traumatismului
b) permite evaluarea mecanismului de
producere (A-P)
c) identificarea agentului contondent/
vulnerant prin forma lor
d) evaluarea timpului de la producerea
traumatismului
e) confirmă caracterul vital al factorului
traumatic
 ECHIMOZA POST-TRAUMATICĂ
16.Diagnostic diferential
- echimoza ≠ lividități cadaverice in prima
faza de hipostaza a acestora
- deosebit de echimoză = lividitățile
cadaverice dispar la digito-presiune
- in celelalte faze ale lividităților = diferența
se face numai prin practicarea unei secțiuni
loco
a) in echimoza sangele extravazat –
coagulat nu se desprinde de țesut
in jet de apă
b) lividitățile cadaverice dispar prin
spălare
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
1.Definire –leziune traumatică primară cu
soluție de continuitate
2.Manifestare
a.culoare roșie violacee inițial apoi mai lent
mult mai lung ca la echimoză – dar
parcurge aceleași etape
b. fondul tumefiat – indurat
c. nu dispare la digito-presiune
3.Patogeneză - ruperea unor vase de calibru >
ca in eritem
-acumulare de sange in țesut
printr-un traumatism contuziv
puternic,pastrarea integrității
epidrmei
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
4. Caracteristici
a.poate fi evidențiat la necropsie
b. in sfuncție de profunzime poate prezenta
fluctuență și poate deforma zona afectată
c. poate fi localizat
-superficial:evidențiat prin examen extern
(cucui)
- profund in cavități preformate
(IC, IT, IP)
= traumatologie topografică

d.decelat- prin tomografie, ecografie (viu)

sau la necropsic- la cadvru
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
5. Importanță
a. poate produce starea de șoc post-
traumatic/ hemoragic
b.sunt leziuni ce pun in primjejdie viața
c.sunt leziuni producatoare de moarte
-direct (hematom cerebral)
- indirect (complicații)
d.necesită acordarea de zile de ingrijiri
medicale
e. pot determina tulburări funcționale prin
compresie
 HEMATOMUL POST-TRAUMATIC
6. Evoluție
a) se pot complica - infectarea țesutului pe
cale hematogenă sau prin mici soluții de
continuitate
b) in evoluții prelungite și resorbție lentă – se
pot inchista cu organizare fibroasă =
eliminarea tulburărilor funcționale prin
activități chirurgicale
c)juridic - vătămare corporala gravă
- tentativă de omor
- lovituri cauzatoare de moarte
Hematom fluctuent la nivelull oaselor
pelvisului la cabaline
Hematom post-traumatic al greabănului
urmare a lovirii contondente
Hematom post-sacral urmare a unei lovituri cu un obiect
contondent
Hematom subperiostal și peri-periostal la nivelul
olecranului
Hematom intramuscular semimembranos cu
distorsia fizică a perineului
Hematom post-sacral enorm diferit de hernia
sau ruptura perineului ori bursite
 LIMFOSEROMUL POST-TRAUMATIC

1.Definire- leziune traumatică primară

/elementară cu soluție de continuitat-
revarsatul Morel-Lavalle
2.Manifestare:
a.la palpare = tumefiere tegumentară
fluctuanta fără duritate
b.fără modificări locale de culoare
3.Patogeneză
a. apare prin mecanismul de “forfecare”
cand agentul traumatic acționează
tangențial față de piele
 LIMFOSEROMUL POST-TRAUMATIC

b.formare lentă prin acumularea de

limfă (lichid vascos, gălbui,
interstițial-intre celule cu originea in
sange)
c. determină alunecarea tegumentului
pe țesuturile subiacente cu ruperea
vaselor limfatice
d.localizarea mai ales in regiunea
feselor
Boli transmise de la mistreți
la porcii domestici
Cursul 6 din 22 11 2019
 Etiologie
Pesta porcină Fam Togaviridae,gen.Pestivirus înrudit dar
clasiccă diferit de virusul diareei virale bovine și al
bolii de garaniță oi

Pesta porcină Fam. Iridoviridae dar separat de alte virusuri din

africană familia Iridoviridae,foarte rezistent la temperaturi
crescute și pH ,în special în materii organice șli
carne-luni de zile
Pseudorabia Fam. Herpesviride subfam.Alfavirus ce pot produce infecții
Boala lui Aujeszky latente în ganglionii senzitivi ai sistemului nervos
Porcul este singura specie gazdă dar boala poate afecta
carnasierele,felinele și rozătoarele domestice sau sălbatice

Rabia Virus filtrabil din fam,Rhabdoviridae ca

Turbarea virus RNA+5 proteine structurale
 Etiologie
Boli veziculoase Virus din familia Picornaviridae genul Aftovirus
Febra aftoasă diferit de BVP-Picornavirida genul Enterovirus ,
Stomatita veziculoasă Exantemul vesiculos-Calicivirus și Stomatita
Boala veziculoasă a porcului vesiculoasă-fam.Rhabdoviridae-Vesiculovirus
Exantemul vezicular
Bacterie din genul Brucella ca are 6 specii:
Bruceloza Br.melitensis( oi+capre) Br.abortus(bovine),
Br.suis(porcii domestici și sălbatici) ,Br.neotomae
(șobolanii de pădure și rozătoarele),Br.ovis (oile) și
Br.canis(canidele).Destul de rzistent în mediu extern
Genul Leptospira-mai multe spirochete similare
Leptospiroza morfologic dar distincte antigenic.Colorație anilină
dar TF.Infecția la suine produsă de , L.pomona
L.icterohaemarragiae, L.tarassovi,
L.australis,L.gryppotiphosa,L sejorae
Trichinella spiralis-la toate mamiferele .Ciclul
Trichineloza infectant în funcție de zonă.În zona temperată-porcul
și ursul sunt gazde naturale.În zona arctică-ursul polar
și ursul grizzly.Omul este gazdă intermediară
 Surse de infecție
Pesta porcină Principale-mistreții și porcii domestici bolnavi la pășune
clasiccă special
Fomitele contaminate cu virusul destul de rezistent în mediu
Rozătoarele sălbatice-purtători și eliminatori de virus
Deșeurile menajere contaminate
Pesta porcină Principale-mistreții bolnavi pentru porcii domestici la
africană pășune special nu invers ca la pesta porcină clasică
Fomitele contaminate cu virusul destul de rezistent în
mediu silvatic.Rolul Ornitodorus în Spania +Portugalia
Rozătoarele sălbatice-purtători și eliminatori de virus
Pseudorabia După un episod general infecția cantonată în sfera
Boala lui Aujeszky reproducției,celelalte categorii prezintă o infecție latentă
Câiniii raconii șobolanii și șoarecii în contact cu mistreți sau
porci domestici bolnavi prin fecalelel infectate
Rabia Animalele bolnave prin mușcătură sau prin saliva.Forma
Turbarea urbană transmisă prin căine sau pisică și forma silvatică-ca
vector principal vulpea ,dar și alte canide sălbatice ca atacă
mistrețul,precum lupii,coioții,șacalii.Forma silvatică-80-85%
din cazuri
 Surse de infecție
Boli veziculoase Animalele bolnave clinic sau subclinic ori incubație
Febra aftoasă Toate fomitele infectate
Stomatita veziculoasă Deșeurile de vînătore
Boala veziculoasă a porcului Boala se transmite din mediul domestic la cel sălbatic
Exantemul vezicular

Bruceloza Animalele bolnave+scroafele domestice sau

sălbatice gestante
Contactul direct sexul –principala cale de
transmitere
Leptospiroza Boală hidrică –contaminată prin urină
Animalele bolnave
Trichineloza Consum de carne cu larve migrans sau
închistate
Transmisă din mediul domestic către cel
silvatic cu ocazia hrănirilor de iarnă sau a
 Vârsta de afectare
Pesta porcină Toate vîrstele la porcii domestici adulții mai rezistenți
clasiccă Tineretul mistreț foarte receptiv cu MO+Mb foarte mare
Mistreții adulți rezistenți ,uneori fac forme oculte de lungă
durată

Pesta porcină Toate vîrstele spre deosebire de pesta porcină

africană clasică mor și mistreții adulți,în special femelele,
similar cu tineretul mistreț
Pseudorabia Toate vîrstele-sugarii mor mai rapid cu afonie
Boala lui Aujeszky Rozătoarele mor frcvent în zonele afectate
Boală cu focalitate naturală în mediu silvaytic ,nu în cel
domestic
Cu simptomatologie nervoasă
Rabia Indiferent de vîrstă.mai expuși mistreții adulți,ăn special
Turbarea femelele
Ursul expus sezonier, foarte rar iarna
Lupul cel mai agresiv dar transmițătorul principal în mediu
silvatic este vulpea,în cel domestic -cîinele
 Vârsta de afectare
Boli veziculoase
Febra aftoasă
Stomatita veziculoasă
Boala veziculoasă a porcului
Exantemul vezicular
Bruceloza
Leptospiroza
Toate vîrstele dar mortalitate mare la
purceii sugari și purceii mistreți.
La adulți Mo-foarte mare dar Mt -oarte
mică
Sunt misteții care cad la vînătoare
Inițial toate categoriile dar apoi cantonată la
scroafele domestice și cele sălbatice.
Mai frecventă primăvara devreme –în
sezonul de rut
Purceii sugari Mt-mare dar Mo –mică mai rar în
mediul silvatic
Transmiterea pri efluviul din crescătoriile de porcine
domestice ,mult mai rar de la mistreți la porcul
domestic

Omul-prin consum de carne de animale sălbatice

Trichineloza receptive-de mistreț ,de urs.
 Arie geografică
Pesta porcină Europa –cazuri foarte rare
clasiccă Uniunea Europeană-Program strategic –indemnitate fără
vaccinare
USA-sporadic+America de sud+Africa+Asia= endemic

Pesta porcină Zona pericaspiană +Rusia+ Bielorusia+ Sardinia

africană Ucraina+Polonia+Estonia+Spania+Portugalia
Endemică în centrul Africii-Phacocoerus
+Potamocoerus Kenia+ Congo+Angola+țările
subSahariene
Un caz în Romania-eradicat prin stamping -out
Pseudorabia Eratică
Boala lui Aujeszky Puține informații

Rabia Zonele rabigene forstiere +zonele de șes cu

Turbarea polpulație de vulpi
Romania-crește rolul lupului în difuzareabolii
 Arie geografică
Boli veziculoase
Febra aftoasă
Stomatita veziculoasă
Boala veziculoasă a porcului
Exantemul vezicular
Bruceloza
Europa-sporadică-eradicată în țările Uniunii
Europene
Endemică-Africa+America de sud+Asia+
Diferite statusuri de eradicare cu sau fără vaccinare
În Europa-rezervoarele sunt porcii mistreți și iepurii
în zona de șes-mai ales pentru porcii domestici la
păscut
Puține date pentru celelalte zone

În zona temperată prezentă dar în zona ecuatorială și

Leptospiroza tropicală-subtropicală –abesntă sau foarte puțin
prezentă
Necitată în zona țărilor arabe

Zonele trichinelogene din aria țărilor cu climă

Trichineloza temperată și cu masicvi muntoși
Lipsește în zonele tropicale-subtropicale sau cele
ecuatoriale precum și în zonele țărilor arabe
 Aspecte clinice
Pesta porcină Modificări generale grave
Mucoasele aparente congestionate
clasiccă Tulburări de tip hemoragic
Sindrom nervos senzorial și motoriu
Tulburări renale+tulburări respiratorii+hepatice

Pesta porcină Modificări generale grave

Mucoasele aparente congestionate
africană Tulburări de tip hemoragic
Sindrom nervos senzorial și motoriu
Tulburări renale+tulburări respiratorii+hepatice
Mai grave ca în pesta porcină clasică
Pseudorabia Purcei sugari-afonie cu Mo+Mt mare
Tineret-boală ictero-hemoragică
Boala lui Aujeszky Scroafe impubere ,mai ales gestante-tulburări de reproducșie
La Vieri-infertilitate +orhite
La om sindrom nervos paralitic
Rabia Faza prodromală+faza rabigenă diferită de cea de la carnasiere
Cu debut rapid,incoordonare
Turbarea
mișcări,titubări+prostrație+scrîșniri din dinți+frecarea
râtului+salivare excesivă+mișcări masticatorii+spasme
 Aspecte clinice
Boli veziculoase Purcei-Mo+Mt mare fără semne
Febra aftoasă clinice.Hiperfebriltate
Stomatita veziculoasă Dermatită veziculoasă la rât zona ongloanelor apoi
Boala veziculoasă a porcului generalizată+dezongulări+ulcere cutanate complicate
Exantemul vezicular Există forma enantematoasă cu diaree
Debutul este insidios până la stabilizarea infecției
Bruceloza apoi
Avorturi,infertilitate,orhite,paralizie tren posterior
Fătări de purcei mumifiați,edemațiați
congestivi,incomplet dezvoltați sau fătări la timp dar
cu purcei strepsici
Leptospiroza acută-
Leptospiroza bacteriemie+icter+hemoglobinurie
Însănătoșiri aparente cu rezervor renal de leptospire
La scroafe –avorturi cu icter
Greu de depistat la mistreți
Rar cu semne clinice nespecifice
Trichineloza Diagnosticată la abator prin examene specifice
 Leziuni importante
Pesta porcină Vezi exemplificări
clasiccă

Pesta porcină Vezi exemplificări

africană

Pseudorabia Vezi exemplificări

Boala lui Aujeszky

Rabia Vezi exemplificări

Turbarea
 Leziuni importante
Boli veziculoase
Febra aftoasă
Stomatita veziculoasă
Boala veziculoasă a porcului
Exantemul vezicular
Vezi exemplificări
Bruceloza

Vezi exemplificări
Leptospiroza

Vezi exemplificări
Trichineloza
 Diagnostic
Pesta porcină Clinic+morfopatologic
clasiccă Leziunile splenice+renale
Caracterulhemoragic generalizat
IFD-pentru diagnostic diferențial de pesta porcină
africană=+
Pesta porcină Clinic+morfopatologic
Leziunile splenice+renale
africană Caracterulhemoragic generalizat
IFD-pentru diagnostic diferențial de pesta porcină africană
Testul Malmquist-Hay-diagnostic diferențial de pesta porcină
clasică
Pseudorabia Purcei sugari-afonia
Boala lui Aujeszky Tineret porcin și mistreți-manifestări nervoase
La scroafe gestante-tulburări de reproducție
Bioproba pe iepure

Rabia Aspectele clinice-de importanță medie

Turbarea Inoculare intracerebrală la anmale de laborator-șoareci
înțărcați și așteaptî 21 zile sa 27 zile
Virus neutralizare pe șoarece inoculat cu sr imun antirabic
 Diagnostic
Boli veziculoase Clinic-inseparabil
Febra aftoasă Morfopatologic-inseparabil
Stomatita veziculoasă CFT-testul de fixare a complementului+ELISA-pt antigen
Boala veziculoasă a Izolare virus cu serotipizarea serotipuluiprin testul plantar
porcului pe șoarece impuber+PCR-polimerase-chain -reaction
Exantemul vezicular
Izolare pe medii cu cartof și glicerină sau medii specilae
Bruceloza pentru Brucella-din noduli limfatici
Br.suis crește fără adaos de Co2
Proceduri serologice-seroaglutinare în plăci sau în tuburi

Aspectele clinice-icterul la purcei+tulburări de reproducție

Leptospiroza RMAL-reacția de microaglutinare liză pe fond întunecat-ca
test de colectiv
Demonstrarea Leptospirei în țesuturi-ficat, pulmon, creier,
rinichi
Demonstrarea Leptospira în urină
Examen trichineloscopic din mușchi de elecție
Trichineloza Examne trichineloscopic cu digestie biliară
Boala lui Aujeszky
Boala lui Aujeszky
Boala lui Aujeszky
Pestă porcină clasică
Pestă porcină clasică
Pestă porcină clasică
Pesta porcină africană
Leptospiroza suinelor