2011

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA NORDICA

UNIVERSITATEA MARITIMA CONSTANTA

FACULTATEA DE NAVIGATIE SI TRANSPORT NAVAL
MASTER: TRANSPORT MARITIM
STUDENT:
GRUPA:
 CAUZELE SI DESCRIEREA UNUI CICLON TROPICAL

Introducere

Un ciclon tropical este un ciclon originar din tropice sau subtropice. Cu toate că în
general, seamănă cu un ciclon extratropical la latitudini mari, există diferenţe importante, în
principal fiind concentraţia unei cantitati mari de energie intr-o zona relativ mica. Ciclonii sunt
rari, în comparaţie cu furtunile de latitudini mijlocii si mari, dar au un record de distrugere, care
depăşeşte de departe orice alt tip de furtună. Din cauza furiei lor şi pentru că sunt predominant
oceanici, ei merita o atenţie specială de marinari.

O furtuna tropicală este de dimensiuni mici si poate fi intalnita vreme frumoasa la numai
câteva sute de mile de la centru. Rapiditatea cu care vremea se poate deteriora odata cu aproierea
de furtună si violenţă dezvoltata de un ciclon tropical sunt greu de imaginat. La al doilea voiaj de
la New World, Columb a întâmpinat o furtună tropicală. Deşi navele sale nu au suferit nici un
prejudiciu, aceasta experienta a fost de valoare în timpul celei de-a parta calatorii a lui când
navele sale au fost ameninţate de către un uragan complet dezvoltat. Columb a citit semnele de
apropiere a unei furtuni prin apariţia unor valuri dinspre sud-est, direcţia norilor Cirrus, si
aparitia cetei deasupra liniei orizontului. El a directionat navele la adăpost. Comandantul unui alt
grup, care nu a luat în seamă de semnele, a pierdut o mare parte dintre navele sale şi mai mult de
500 de oameni au pierit.

Zonele de apariţie

Ciclonii tropicali apar in aproape şase arii distincte, patru în amisfera nordica şi două în
emisfera sudică, aşa cum este arătat în Figura 1. Numele de ciclon tropical variază oarecum cu
zona in care este intalnit.

1. Nord-Atlantic. Un ciclon tropical, cu vânt de 64 noduri sau mai mare, se numeşte un

uragan.

2. Pacificul de Nord-Est. La fel ca in Atlanticul de Nord, numele utilizat este de

uragan.

3. Pacificul de Nord-Vest. O furtuna complet dezvoltata cu vânt de 64 noduri sau mai

mare, se numeşte un taifun, sau, pe plan local, în Filipine, baguio.
 4. Nordul Oceanului Indian. Un ciclon tropical, cu vânturi de 34 de noduri sau mai
mare, se numeşte un furtuna ciclonica.

5. Sud-Oceanul Indian. Un ciclon tropical, cu vânturi de 34 de noduri sau mai mare, se

numeşte un ciclon.

6. Pacificul de Sud si Australia. Numele ciclon este folosit ca şi în partea de sud a

Oceanul Indian. Un ciclon tropical, originar din Marea Timor şi care se deplasează spre sud-vest
şi apoi sud-est spre nordul Australiei este numit Willy-willy.

Ciclonii tropicali nu au fost observati în Atlanticul de Sud sau în Pacificul de Sud-Est la

140 ° W.

Figura 1
 Origine sezon şi frecvenţă

Atlanticul de Nord: Ciclonii tropicali pot afecta intreaga zona a Oceanului Atlantic de
Nord în orice lună. Cu toate acestea, ei sunt de cele mai multe ori o ameninţare la sud de
aproximativ 35 ° N iar iunie, august, septembrie, octombrie sunt lunile cu cele mai multe
incidente. A se vedea figura 2.

Figura 2

Din 9 sau 10 cicloani (furtuni tropicale şi uragane) formate în fiecare sezon, 5 sau 6 ajung
la intensitate de uragane (vânturi de 64 de noduri şi mai mare). Câteva uraganele au generat
vânturi estimate 200 noduri. Sezonul furtunilor tinere si mature se dezvolta de obicei, la vest de
50 ° V în luna august şi septembrie si se extinde în Insulele Capului Verde. Aceste furtuni obicei
se deplaseaza spre Vest sau Nord-Vest la viteze de mai puţin de 15 de noduri, la latitudini joase.
După ce se deplasează în partea de Nord a Caraibelor sau a regiunii Antille, de obicei, fie se
deplaseaza spre Golful Mexic sau accelereaza spre Atlanticul de Nord. Unii se vor încovoia după
atingerea Golfului Mexic, în timp ce alţii vor continua spre vest în Texas sau Mexic.

Pacificul de Nord-Est: Sezonul este din iunie pana in octombrie, cu toate că se poate
forma o furtună în orice lună. O medie de 15 cicloani tropicali formati în fiecare an, cu
aproximativ 6 atingând puterea uraganilor. Cele mai intense furtuni sunt adesea in sezoanele
precoce si târzii; acestea formandu-se aproape de coasta si in Sud. Sezonul de mijloc al furtunilor
se formeaza oriunde din America Centrala pana la coasta Insulelor Hawaii. August şi septembrie
sunt lunile cu cele mai multe incidente. Aceste furtuni diferă de cele din Atanticul de Nord prin
faptul ca sunt de dimensiuni mai mici. Cu toate acestea, ele pot fi la fel de intense.

Pacificul de Nord-Vest: Mai multi cicloni tropicali se formeaza in Pacificul de Nord-

Vest decât oriunde în lume. Mai mult de 25 furtuni tropicale dezvolte în fiecare an din care
aproximativ 18 devin typhoon-uri. Acesti typhooni sunt cei mai mari şi cei mai intensi cicloni
tropicali din lume. În fiecare an, o medie de cinci vânturi de peste 130 de noduri, acoperind mai
mult de 600 de mile în diametru nu sunt iesite din comun. Cele mai multe dintre aceste furtuni se
formeaza la est din Filipine şi se muta de-a lungul Pacificului spre Filipine, Japonia si China;
câteva furtuni se formeaza în Marea Chinei de Sud. Sezonului se extinde din luna aprilie pana in
decembrie. Cu toate acestea, cicloanii tropicali sunt mai frecventi în afara sezonului în acesta
zone decât oriunde în altă parte. Sezonul de varf este din iulie pana in octombrie, când aproape
70 la sută din toate aceste typhoon-uri se dezvolta. Începând cu luna iulie pana in septembrie,
furtuna se muta la nord de Filipine, şi mai târziu la începutul sezonului de typhoon-uri se muta
mai multe vest, prin Filipine înainte de a se incovoia.

Nordul Oceanului Indian: Tropical cicloane dezvolta în Golful Bengal şi Marea Arabiei
în timpul primăverii şi toamnei. Cicloanii tropicali în acesta zona, formeaza între latitudinile 8 °
N şi 15 ° N, cu excepţia perioadei din iunie pana in septembrie, în cazul în care mica activitate
care apare este limitată la nord de circa 15 ° N. Aceste furtuni sunt, de obicei, de scurtă durată şi
slabe; cu toate acestea, au fost intalnite vânturi de 130 de noduri. Ciclonii de multe ori se
dezvolte din cauza tulburărilor de-a lungul Zona de Convergenţă Inter-tropicale (ITCZ). Cu toate
acestea, ei sunt uneori mutati catre sud şi atunci când se întâmplă acest lucru, furtunile se vor
forma in Bengal. În medie, şase cicloni se formeaza aici în fiecare an. Acestea includ două
furtuni care generează vânturi de 48 de noduri sau mai mari. Golful Bengal este zona cu cele mai
mari incidente. Cu toate acestea, nu este neobişnuit pentru o furtună sa se mute in sudul Indiei şi
sa se intensifice în Marea Arabiei. Acest lucru este valabil mai ales în luna octombrie, luna în
care sunt inregistrate cele mai mari incidente în timpul sezonului ciclonului tropical. Tot în
această perioadă ploile torentiale de la aceste furtuni sunt cauza inundaţiilor dezastruoase.

Sudul Oceanului Indian: Peste apele de la vest de 100 ° E, la estul coastei Africii, o
medie de 11 cicloani tropicali (furtuni tropicale şi uragane) formati în fiecare sezon, aproximativ
4 ajung la intensitatea uraganului. Sezonul este din decembrie pana in martie, deşi este posibil ca
furtunile sa se formeze in fiecare luna. Ciclonii tropicali din această regiune de obicei, se
formeaza la sud de 10 ° S. Latitudinea incovoierii migrează de obicei, de la aproximativ 20 ° S în
ianuarie la 15 °S în aprilie. După trecerea de 30 ° S, acestea devin uneori intense furtuni
extratropicale.

Pacificul de Sud şi Zona Australia: Aceste ape tropicale dau nastere la o medie anuală
de 15 cicloani tropicali din care 4 ajung la intensitatea uraganelor. Sezonul se extinde din
decembrie pana in aprilie, cu toate că furtunile se pot formă în orice lună. Activitatea este larg
răspândită în ianuarie şi februarie şi în aceste luni cicloanii tropicali sunt cei mai susceptibili de a
afecta Fiji, Samoa, şi celelalte insule de Est. Ciclonii tropicali de obicei se formeaza în apele de
la 105 ° E la 160 ° W, între 5 ° şi 20 ° S. Furtunile care afectează nordul şi vestul Australiei sunt
adesea dezvoltate în Timor sau Marea Arafura, în timp ce, cele care afectează coasta de est sunt
formati în Coral Sea. Aceste furtuni sunt adesea mici, dar pot dezvolta vânturi de 130 de noduri.
Noua Zeelandă este uneori afectata de furtunile din Coral Sea şi, ocazional, de uragani. În
general, ciclonii tropicali din această regiune se muta catre sud-vest şi apoi se încovoaie spre
sud-est.

Portretul unui ciclon

La începutul vieţii de uragan, spirala acoperă o suprafaţă medie de 100 mile în diametru,
cu vânt de 64 de noduri şi chiar mai mare ce poate dezvolta vanturi pana la 400 mile. Spirala
ciclonului este marcata de acumulari grele de nori din care cad ploi torenţiale, separate de zone
de lumina sau de ploaie sau de zone in care nu ploua deloc. In aceste zone se observa descarcari
electrice, atât ca fulgere şi ca mici descarcari electrostatice.

Mai jos cu câteva mii de picioare, aerul curge in interiorul ciclonului, şi formeaza
ascendent coloane de aer. Mărimea şi intensitatea descresc cu altitudinea.

La niveluri mai scăzute,unde uraganul este mai intens, vântul din margine urmeze o gamă
de modele, la fel ca si curentii dintr-un vârtej de apă şi, la fel ca acei curenţi, aceste vânturi
acceleraza cand se apropie de centrul vartejului (vortex). La exterior vântul din marginea furtunii
nu ajunge la mai mult de 25 de noduri, dar la 30 de mile de la centru, vânturile pot avea viteze ce
depasesc 130 de noduri. În interior este regiunea in care viteza vantului este maxima, unde sunt
simtite cele mai puternice vanturi ale furtunii. În cele mai multe uragane, aceste vânturi ajung la
85 de noduri şi mai mult de 170 de noduri în unele furtuni.

În uragan, vântul curge catre central de joasă presiune la cald. Acolo, aerul este învârtit în
sus de catre convecţie. Această spirală este marcata de ziduri groase de nori, eliberând
precipitaţii masive si enorme cantităţi de energie termică. La centru, înconjurat de o banda în
care circulaţia verticală este foarte mare, este ochiul uraganului.
 În medie, diametrul ochiului este de aproximativ 14 mile, deşi nici diametrele de 25 de
mile nu sunt ceva neobisnuit. Din varful de încălzire maximă a vântului şi norii cumulonimbus,
vânturile scad rapid la ceva mai puţin de 15 mile pe oră în ochi. La peretele opus, vântul creşte
din nou, dar vine din direcţia opusă, din cauza circulaţiei ciclonice a furtunii. Această bruscă
transformare de furtună, de la calm la violent dintr-un sfert al uraganului este foarte spectaculos.

Fiecare uragan este individual, şi mai mult sau mai puţin ordonat in circulatia descrisa.
Presiunea şi temperatura fluctueaza mult pe durata de viata a uraganului. Dacă este o furtună de
august, durata medie a vieţii sale este de 12 de zile; în cazul în care este o furtună de iulie sau
noiembrie, trăieşte o medie de 8 zile.
 PREVENIREA CICLONILOR TROPICALI

Semnele precursoare ale ciclonului

Semnele precursoare prin care se “anunta” un ciclon si care trebuie sa fie cunoscute de
fiecare ofiter de la bordul unei nave, sunt:

- I. semne precursoare caracteristice;

- II. semne precursoare secundare.

I. Semnele precursoare caracteristice sunt cele care anunta in mod SIGUR un

ciclon:

Hula de uragan, atunci cand este intalnita in larg, indica:

-prezenta unui ciclon si intensitatea lui, prin marimea si perioada hulei;

-relevmentul la central ciclonului.

Cand nava intalneste o hula de inaltime si lungime mare, a carei directie de propagare
este diferita de directia valurilor si a vantului existent in zona, observarea barometrului trebuie sa
se faca incontinuu, observandu-se si aparitia celorlalte semen precursoare.

In apropierea uscatului hula intalnita de nava poate sa fie cea reflectata de tarmuri, fapt
pentru care directia ei de propagare nu mai indica directia la central ciclonului.

Scaderea barometrului, arata ca nava se afla in zona de activitate a unui ciclon,

cand:

-scaderea barometrica este accentuate;

-perturba mareea barometrica a locului.

Un ghid aproximativ al distantei la central ciclonului (vortex), indicate de scaderea

barometrului observata la bordul navei, este urmatoarea:

-cand o mare barometrica prezinta:

-minime mai accentuate;

-maxime mai putin pronuntate,

Nava se afla la o distanta de 1000-500 Mm de vortex;

 -o scadere medie orara de 0.7 la 2.0 milibari,

Nava se afla la o distanta de 250-150 Mm de vortex;

-o scadere medie orara de 2.0 la 2.7 milibari,

Nava se afla la o distanta de 150-100 Mm de vortex;

-o scadere medie orara de 2.7 la 4.1 milibari,

Nava se afla la o distanta de 100-90 Mm de vortex;

-o scadere medie orara de 4.1 la 5.1 milibari,

Nave se afla la o distanta de 90-80 Mm de vortex.

Se poate prevedea apropierea unui ciclon de zona in care se afla nava cu 24 de ore inainte
prin:

-verificarea valorilor maxime si minime ale mareei barometric de patru ori pe zi cu

valorile minime si maxime, obervate in ultimele 24 de ore;

-daca se observa diferente mai mari de 1 mm coloana de mercur pe ora, este aproape
sigur, ca nava se afla in apropierea unui ciclon;

-daca presiunea barometrica, coboara cu mai mult de 1 mm pe ora, in timpul mareei joase
zilnice si cressterea presiunii barometric intarzie, nava TREBUIE sa ia masuri pentru a intampina
vremea rea si a fi gata de MANEVRA!

II. Semnele precursoare secundare, sunt urmatoarele:

Oscilatii anormale ale presiunii atmosferice:

-cresterea presiunii atmosferice, superioara cresterii din zilele precedente

si superioara valorii medii a lunii respective;

-ciclonul care se anunta prin cresterea presiunii va fi foarte violent;

Intarirea si schimbarea directiei vanturilor alizee;

Incetarea unor fenomene meteorologice regulate ca:

-brizele si musonii;

Norii cirrus si cirro-stratus;

Masa puternica de nori cumulo-nimbus, din jurul ciclonului, numita si “pana

uraganului”, apare odata cu primele perturbatii ale mareei barometric;
 Manifestari electrice indepartate;

Paraziti radio, puternici;

Cresterea umiditatii

Aparitia unuia dintre aceste semne TREBUIE sa atraga atentia ofiterilor de cart, asupra
schimbarilor de vreme ce vor avea loc in zona in care se afla nava; iar cand mai multe semne
precursoare sunt observate, la bordul navei, trebuie sa se ia imediat masuri de timp rau si de
MANEVRA IN CICLON.

Exemplu de avertisment:

NOAA/NATIONAL HURRICANE CENTER MARINE ADVISORY NUMBER

13 HURRICANE LADY 0400Z SEPTEMBER 21 19--.
HURRICANE WARNINGS ARE DISPLAYED FROM KEY LARGO TO
CAPE KENNEDY. GALE WARNINGS ARE DISPLAYED FROM KEY
WEST TO JACKSONVILLE AND FROM FLORIDA BAY TO CEDAR KEY.
HURRICANE CENTER LOCATED NEAR LATITUDE 25.5 NORTH
LONGITUDE 78.5 WEST AT 21/0400Z. POSITION EXCELLENT ACCURATE
WITHIN 10 MILES BASED ON AIR FORCE RECONNAISSANCE
AND SYNOPTIC REPORTS.
PRESENT MOVEMENT TOWARD THE WEST NORTHWEST OR 285
DEGREES AT 10 KT. MAX SUSTAINED WINDS OF 100 KT NEAR
CENTER WITH GUSTS TO 160 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 35 KT.
RAD OF 65 KT WINDS 90 NE 60 SE 80 SW 90 NW QUAD.
RAD OF 50 KT WINDS 120 NE 70 SE 90 SW 120 NW QUAD.
RAD OF 30 KT WINDS 210 NE 210 SE 210 SW 210 NW QUAD.
REPEAT CENTER LOCATED 25.5N 78.3W AT 21/0400Z.
12 HOUR FORECAST VALID 21/1600Z LATITUDE 26.0N LONGITUDE
80.5W.
MAX WINDS OF 100 KT NEAR CENTER WITH GUSTS TO 160 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 65 KT.
RADIUS OF 50 KT WINDS 120 NE 70 SE 90 SW 120 NW QUAD.
24 HOUR FORECAST VALID 22/0400Z LATITUDE 26.0N
LONGITUDE 83.0W.
MAX WINDS OF 75 KT NEAR CENTER WITH GUSTS TO 120 KT.
MAX WINDS OVER INLAND AREAS 45 KT.
RADIUS OF 50 KT WINDS 120 NE 120 SE 120 SW 120 NW QUAD.
STORM TIDE OF 9 TO 12 FT SOUTHEAST FLA COAST GREATER
MIAMI AREA TO THE PALM BEACHES.
NEXT ADVISORY AT 21/1000Z.

MANEVRA NAVEI IN CICLON IN EMISFERA NORDICA

Pornind de la faptul ca un ciclon este o mare formatiune depresionara, in care masele de

aer se deplaseaza in spirala de la periferie spre central depresiunii, intr-un sens precis determinat
in fiecare din cele doua emisfere, trebuie precizate urmatoarele:

-in ciclon, vantul are o miscare de giratie si o viteza care se mareste pe masura ce se
apropie de centrul ciclonului;

- sensul in care bate vantul este direct sau contrar miscarii acelor unui ceasornic;

-daca o depresiune tropicala, care in formare este stationara, se imparte arbitrar in doua
semicercuri si patru cadrane cu ajutorul liniilor N-S si E-W trasate prin centrul vortexului (unde
se intersecteaza), se va constata ca in toate cadranele, la aceeasi distant de la punctul de intrsectie
vor fi aproximativ aceleasi:

-viteza vantului;

-inaltimea valurilor de vant;

-manifestarile de vreme;

-presiunea atmosferica;

-vizibilitatea; etc
 Ciclonul, atunci cand incepe sa se deplaseze este caracterizat si de miscarea sa de
translatie, care ii defineste o traictorie proprie de evolutie.
Aceasta traictorie este compusa din:
-o traictorie initiala, care are o directie generala spre NW in emisfera Nordica se numeste
Traiectorie variabila din cauza diverselor bucle, meander, coturi si intoarceri neprevazute pe
care le executa ciclonul si a vitezelor variabile de deplasare;
-o traiectorie finala (dupa recurbare), care are o directive generala spre NE in emisfera
Nordica si se numeste Traiectorie caracteristica,; pe ea ciclonul are directia de deplasare mai
stabile si viteza mult mai mare decat pe traiectoria initiala.
Odata pornit pe traictorie, ciclonul prezinta in zona sa de actiune:
-variatia presiunuii barometrice;
-variatii in intensitatea fenomenelor de vreme;
-variatii, in special a vantului ca forta si directie;
-variatia inaltimii, lungimii si perioadei de propagare a valurilor;
-variatia intensitatii precipitatiilor;
-variatia vizibilitatii, pana la anularea ei;
Cicloanele din emisfera Nordica au:
-semicercul periculos in partea dreapta a traiectoriei;
-semicercul manevrabil in stanga traiectoriei.
 In semicercul periculos si cadranul periculos:

1. Viteza vantului este mai mare decat pe restul suprafetei pe care actioneaza
ciclonul, deoarece, vitezei vantului din ciclon i se adauga viteza de deplasare pe traiectoria
ciclonului;
2. Valurile au inaltimea cea mai mare, fapt care determina la nava aflata in acest
semicerc:
a. Micsorarea si chiar anularea vitezei de capa;
b. Marirea derivei;
c. Reducerea si mai mare a manevrabilitatii;
d. Marirea pericolului de pierdere a stabilitatii;
e. Ploile sunt continui si intense, cu averse violente;
f. Vizibilitatea este zero.
3. Vantul produce o deriva navei apropiind-o de traictoria ciclonului, pe o directie ce
duce prin cadranul anterior, cel mai periculos, spre centrul ciclonului, in ochiul furtunii, motiv
pentru care acest cadran a fost asa denumit “cadranul periculos”.
 4. Devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie, facandu-se aproape intotdeauna
spre dreapta in emisfera Nordica, adica spre cadranul periculos al semicercului periculos,
mareste considerabil riscul navei aflate in acest semicerc de a ajunge in centrul ciclonului.

In semicercul manevrabil:

1. Viteza vantului este mai redusa decat pe restul suprafetei pe care actioneaza
ciclonul, deoarece vantului din ciclon i se scade viteza de deplasare a ciclonului pe traiectorie;
2. Vantul in cadranul anterior, al semicercului manevrabil “ajuta” nava sa se
indeparteze atat de traiectoria ciclonului cat si de centrul acestuia;
3. Vanturile sunt mai mici decat in semicercul periculos, fapt care permite navei
aflata in acest semicerc:
a. Sa mentina o viteza de capa, mai mare
b. Sa foloseasca “ajutorul” vantului pentru a se indeparta de traiectorie si
centrul ciclonului;
c. Ploile sunt mai putin intense, iar grenurile mai putin violente;
d. Vizibilitatea este redusa;
4. Posibilitatea navei de a manevra ii micsoreaza riscul de pierdere a stabilitatii;
5. Devierile ciclonului de la traiectoria sa rectilinie facandu-se aproape intotdeauna
spre semicercul periculos, indeparteaza centrul ciclonului de nava, cu o viteza egala cu viteza lui
de deplasare pe traiectorie, favorizand manevra de indepartare a navei de centrul ciclonului si
scurtand timpul de ramanere in zona de actiune a ciclonului.
Formarea unui ciclon. Imagine 3D
 Determinarea relevmentului la centrul ciclonului

Legea lui Buys Ballot se poate enunta astfel:

-un observator, care primeste vantul in fata, are centrul de joasa presiune in
dreapta sa, in emisfera Nordica si la stanga in emisfera sudica.
 Directiile la centrul ciclonului se dau de multe ori in “puncte”, pentru a elimina falsa
impresie a exactitatii pe care o da exprimarea in grade. Un punct este egal cu 1115’.
In emisfera Nordica, in urma observatiilor se determina una din urmatoarele situatii:
1. Nava se afla in semicercul periculos cand:
-vantul gireaza la dreapta (in sens retrograd);
-isi pastreaza viteza;
-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor;
2. Nava se afla in fata ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare
cand:
-vantul isi pastreaza directia;
-isi mareste viteza;
-presiunea barometrica scade;
3. Nava se afla inapoia ciclonului in apropierea sau pe traictoria lui de deplasare
cand:
-vantul isi pastreaza directia;
-isi mareste viteza;
-presiunea barometrica creste;
4. Nava se afla in semicercul manevrabil cand:
-vantul gireaza la stanga (in sens direct);
-isi pastreaza viteza;
-presiunea barometrica ramane constant ape timpul observatiilor.

Manevra de luare a drumului de capa, dupa determinarea pozitiei in ciclon

1. Nava aflata inainte, langa sau pe traictoria ciclonului, trebuie:

-sa ia un drum de capa, cu vantul 2 carturi din pupa tribord;
-sa mearga pe acest drum cu toata viteza permisa de starea de agitatie a marii,
pentru a se ajunge cat mai repede posibil in semicercul manevrabil;
-cand se ajunge in semicercul manevrabil, drumul de capa se va lua, conform
manevrei recomandate pentru acest semicerc, 3-4 carturi pupa tribord.
2. Nava aflata in semicercul periculos, trebuie:
a. -sa ia si sa mentina un drum de capa cu vant din prova tribord intre 1 si 4
carturi;
- sa mentina drumul un timp cat mai lung posibil.
b. - cand, dupa ce se ia aliura cu vant din prova tribord 1-4 carturi, vantul gireaza
bine la dreapta, ajungand la 6-7 carturi, prova tribord, se intoarce la tribord, pentru a se reveni la
aliura initiala de 1-4 carturi, care indeparteaza nava de centrul ciclonului.
 c. - cand marea este foarte rea si, sau alte pericole de navigatie nu permit navei sa
ia alta aliura de capa atunci se vine cu nava in pozitie de echilibru in mars; primind valurile din
babord si vantul din tribord.
d. - cand nu se poate tine nici pozitia de echilibruin mars dar se poate guverna se
va tine la capa cu prova in val.
e. – daca nava este moale si tine bine capa cu pupa in val:
-se pune masina inapoi, in treapta de viteza permisa de starea de agitatie a
marii, pentru a combate tendinta navei de a capata viteza inainte, tendinta care duce nava spre
centrul ciclonului.
f. - cand nava nu mai poate guverna si multe nave pot ajunge in aceasta situatie.
-nava se aseaza singura aproape travers pe vant, producand un siaj
transversal, care constituie pentru o nava mica unica protective
3. Nava aflata in semicercul manevrabil trebuie:
a. - sa ia aliura cu vantul din pupa tribord 3-4 carturi;
- cu viteza cea mai mare permisa de starea de agitatie a marii;
- un timp cat mai lung posibil.
b. - cand se mentine drumul in aliura de mai sus:
- vantul gireaza bine la stanga, ajungand la aproape 6 carturi pupa tribord;
-nava trebuie sa se intoarca la babord, pentru a relua si mentine aliura initiala,
cu vantul din 3-4 carturi pupa tribord, drum care se mentine, pana se iese din ciclon.
c. - cand nu se mai poate mentine drumul, sau nu se mai poate executa alta
manevra se tine la capa cu pupa in val, NU IN VANT!
4. Nava aflata in spatele ciclonului, langa sau pe traiectoria centrului ciclonului,
trebuie:
a. - se ia un drum cu vantul din prova tribord 2-3 carturi;
- cu viteza maxima permisa de starea de agitatie a marii;
- cat mai mult timp posibil;
- pentru a se intra cat mai mult in semicercul manevrabil;
- pentru a se apropia cat mai repede de periferia ciclonului.
b. - se vor evita drumuri in cadranele N, NE, E, si in care ciclonul ar putea forma
o bucla si in deplasarea sa pe traiectorie ar veni spre nava.