Sunteți pe pagina 1din 8

ROMANIA IN CONCERTUL EUROPEAN IN SEC.

XIX-XX

EVOLUTIA ROMANIEI IN RELATIILE INTERNATIONALE IN SEC. XIX-XX

Statul roman modern s-a constituit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea si s-a
desavarsit in urma Primului Razboi Mondial, prin crearea Romaniei Mari, intreaga
evolutie a statului roman in aceasta perioada fiind puternic influentata de relatiile
internationale si de interesele Marilor Puteri in spatiul central-est-european, inclusiv
spatial romanesc.

Statul roman modern s-a format in contextul “Crizei Orientale” si s-a desavarsit in
contextul Primului Razboi Mondial, romanii adoptand ca practica politica pentru
atingerea propriilor obiective nationale, politica “faptului implinit”.

I. ETAPELE EVOLUTIEI ROMANIEI IN RELATIILE INTERNATIONALE


1) 1856: Congresul de pace de la Paris, dupa Razboiul Crimeei (1853-1856)
2) 1857: Rezolutiile Adunarilor ad-hoc
3) 1858: Conferinta Marilor Puteri Garante, Conferinta de la Paris
4) 5 si 24 ianuarie 1859: Dubla alegere a lui Cuza, Unirea Moldovei cu Tara
Romaneasca
5) 1859-1861: demersuri diplomatice ale domnitorului Alexandru Ioan Cuza
pentru recunoasterea unirii depline a principatelor de catre Marile Puteri
In decembrie 1861 are loc Conferinta Marilor Puteri Garante de la
Constantinopol, in cadrul careia se recunoaste unirea deplina a principatelor
pe timpul domniei lui Cuza.
6) februarie-mai 1866: demersuri diplomatice pentru aducerea unui print strain
pe tronul Romaniei, la 10 mai 1866 fiind incoronat printul Carol I de
Hohenzollen Sigmaringen
7) 1 iulie 1866: adoptarea Constitutiei din 1866, care reprezinta pe plan extern
un act de independent fata de Imperiul Otoman, deoarece nicaieri nu era
precizata suzeranitatea Imperiului Otoman asupra Romaniei
8) 1877-1878: Razboiul de Independenta
9) 14 martie 1881: parlamentul Romaniei proclama transformarea Romaniei din
principat in regat, fapt ce a contribuit la sporirea prestigiului international
10) 1883: Romania incheie o alianta secreta cu Tripla Alianta (Germania, Austro-
Ungaria, Italia), avand ca obiectiv principal iesirea Romaniei din izolarea
internationala rezultata in urma obtinerii independentei si racirii relatiilor cu
Rusia, dupa pierderea sudului Basarabiei in favoarea acesteia
11) Razboaiele Balcanice din 1912-1913

1
PRIMUL RAZBOI BALCANIC (1912)

CAUZA:

Imperiul Otoman se confrunta cu statele balcanice: Bulgaria, Serbia, Muntenegru, Grecia,


care urmaresc indepartarea Imperiului Otoman din Peninsula Balcanica si impartirea
posesiunilor acestuia.

DESFASURARE:

Razboiul s-a incheiat cu infrangerea Imperiului Otoman si alungarea acestuia din


Europa.

CONSECINTE:

Intre statele invingatoare apar disensiuni (confruntari, nemultumiri) privind impartirea


teritoriului, fapt ce a determinat izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Balcanic.

AL DOILEA RAZBOI BALCANIC (1913)

CAUZA:

Diferentele dintre statele balcanice privind impartirea teritoriilor cucerite de la Imperiul


Otoman in Primul Razboi Balcanic.

DESFASURARE:

S-a desfasurat intre Bulgaria, pe de-o parte, si Serbia, Muntenegru, Grecia, Imperiul
Otoman si Romania, de cealalta parte. Armata bulgara este infranta, contributia decisiva
avand-o interventia armatei romane.

CONSECINTA:

Se incheie Tratatul de pace de la Bucuresti (1913) care pune capat razboaielor balcanice.

12) Tratatul de pace de la Bucuresti (10 august 1913) incheiat intre Bulgaria, pe
de-o parte, si statele invingatoare: Romania, Serbia, Muntenegru si Grecia, de
cealalta parte.
CAUZA:
Infrangerea Bulgariei in al Doilea Razboi Balcanic.
PREVEDERI:
Romania primeste ca despagubire de razboi regiunea Cadrilater din sudul
Dobrogei pe teritoriul careia s-au constituit judetele Dalstor si Caliacra.
CONSECINTA:
Romania isi consolideaza statutul de prima putere in Peninsula Balcanica.
13) Primul Razboi Mondial (1914-1918)
14) Congresul de pace de la Paris (1919-1920) de dupa Primul Razboi Mondial

2
Au participat statele invingatoare ale Antantei, insa deciziile Congresului au
fost stabilite doar de Marile Puteri invingatoare, care au constituit un
organism decizional numit “Consiliul celor 4”:
 Franta, reprezentata de marele om politic Georges Clemenceau
 Marea Britanie, reprezentata de primul-ministru Lloyd George
 Italia, reprezentata de primul-ministru Orlando
 SUA, reprezentata de presedintele Woodrow Wilson

La baza discutiilor Congresului de pace a stat un document redactat de


presedintele SUA intitulat “cele 14 puncte” care cuprindea o serie de principii
care sa stea la baza pacii, cele mai importante fiind:

1. Principiul autodeterminarii nationale (dreptul fiecarei natiuni de a-


si hotari singura soarta)
2. Principiul libertatii de navigatie pe mari si oceane
3. Necesitatea constituirii unui organism international din care sa faca
parte toate statele lumii, intitulat “Societatea Natiunilor”, avand ca
obiectiv fundamental reglementarea/rezolvarea pe cale pasnica a
diferentelor/conflictelor dintre state

In cadrul Congresului de pace s-au incheiat mai multe tratate de pace (4, cate
unul cu fiecare stat invins); cel mai important tratat fiind Tratatul de la Versailles
din 28 iunie 1918 incheiat cu Germania. Romania a fost reprezentata la acest
Congres de primul-ministru Ion I. C. Bratianu, dar nu a primit statutul de
participant cu drepturi egale cu Marile Puteri la Congres.

PREVEDERI:

Congresul de pace de la Paris a recunoscut Marea Unire de la 1918, prin tratatele:

a) Tratatul de la Saint-Germain en Laye (1919) cu Austria - se recunoaste unirea


Bucovinei cu Romania.
b) Tratatul de la Trianon (1920) cu Ungaria – se recunoaste unirea Transilvaniei
cu Romania.
c) Tratatul de la Paris (1920) prin care Marile Puteri: Franta, Marea Britanie,
Italia, Japonia, au recunoscut unirea Basarabiei cu Romania.

CONSECINTA:

Romania isi consolideaza statutul international prin recunoasterea Marii Uniri de


catre Marile Puteri si prin aderarea la Societatea Natiunilor, constituita la 26
iunie 1919 prin semnarea Tratatului de la Versailles cu Germania.

15) Romania in perioada interbelica - politica externa:


Romania avut ca obiectiv principal pe plan extern apararea pacii in lume, pe
baza hotararilor Congresului de la Paris (1919-1920)

3
Principala personalitate politica care a reprezentat Romania in relatiile international a
fost ministrul de externe Nicolae Titulescu, care a fost ales in doua randuri (1930-1931)
ca presedinte a Societatii Natiunilor, recunoscandu-se activitatea acestuia si eforturile
Romaniei pentru apararea pacii in lume.

Principalul pericol/obstacol la adresa pacii in lume si la adresa Romaniei Mari a fost


revizionismul.

revisionism=politica de incalcare a tratatelor de pace de la Paris (1919-1920)


dusa de statele nemultumite de aceste hotarari, numite state revizioniste, ele
fiind de doua tipuri:
a) state invinse in Primul Razboi Mondial: Germania, Ungaria, Bulgaria
b) state invingatoare in Primul Razboi Mondial: Italia, care era
nemultumita de hotararile Congresului de la Paris (1919-1920),
considerand ca a primit prea putine despagubiri fata de cat ar fi
meritat.

Romania pentru a-si consolida granitele si pozitia internationala a avut ca principala


directie de politica externa mentinerea aliantei cu Franta si Marea Britanie (considerate
principalii garanti ai pacii).

O a doua directie de politica externa a Romaniei a fost realizarea de aliante cu micile


state nationale din centrul si estul Europei, care sa aiba ca scop blocarea revizionismului.

Astfel, Romania a incheiat in perioada interbelica doua aliante regionale:

1. Mica Intelegere (Mica Antanta) 1921, formata din Romania,


Cehoslovacia si Iugoslavia, cu sustinerea Frantei. Obiectivul a fost
blocarea revizionismului maghiar si bulgar, statele membre
promitandu-si ajutor reciproc in caz de razboi defensiv in fata
acestor revizionisme.
2. Intelegerea Balcanica 1934 la Atena formata din Romania,
Iugoslavia, Grecia si Turcia. Obiectivul a fost blocarea
revizionismului bulgar si italian.

Romania s-a aflat in perioada interbelica inconjurata de state inamice care aveau
pretentii teritoriale:

 URSS: pretentii asupra Basarabiei


 Ungaria: pretentii asupra Transilvaniei
 Bulgaria: pretentii asupra Cadrilaterului

Singurul stat vecin si amic Romaniei in perioda interbelica a fost Iugoslavia.

Romania a purtat mai multe serii de negocieri cu URSS pentru obtinerea recunoasterii
unirii Basarabiei cu Romania (negocierile de la Riga 1932), rolul principal detinandu-l
Nicolae Titulescu. Aceste negocieri au esuat.

4
16) Romania in al Doilea Razboi Mondial (1939-1945)
1. CONTEXT INTERNATIONAL

La 1 septembrie 1939, Germania a atacat Polonia, declansand al Doilea Razboi


Mondial.

2. CAUZE
 lupta pentru reimpartirea lumii
 politica revizionista (de incalcare a tratatelor de pace) dusa de unele
state precum: Germania nazista, Italia fascista, Ungaria hortista
3. TABERELE COMBATANTE :
a) tabara Axei : constituita in 1837din Germania nazista, Italia fascista,
Japonia imperialista, carora li s-au adaugat in timpul celui de-al Doilea
Razboi Mondial alte state, precum : Finlanda, Ungaria, Romania (22
iunie 1941-23 august 1944)
b) tabara Natiunilor Unite : constituita din URSS, SUA, Marea Britanie,
Franta si Romania (23 august 1944-mai 1945)
4. ETAPELE RAZBOIULUI
A. Etapa ofensivei Axei (septembrie 1939-februarie 1942)
Germania nazista impreuna cu aliatii ei obtine uriase victorii folosind
tactica BLITZ-KRIEG (razboiul fulger), in urma carora isi impune
dominatia in cea mai mare parte a Europei (cucereste Polonia,
Danemarca, Norvegia, Olanda, Belgia, Franta, Iugoslavia, Grecia,
Albania si o buna parte a Rusiei europene pana la aliniamentul
Leningrad-Moscova-Stalingrad) si asupra unei mari parti a extremului
Orient.
B. Etapa ofensivei Natiunilor Unite (februarie-1942-1 septembrie 1945)
Fortele Natiunilor Unite avand superioritate numerica, au reusit sa
intoarca soarta razoiului si sa infranga tabara Axei. Razboiul s-a
incheiat in Europa la 9 mai 1945 prin capitularea Germaniei, iar in
extremul Orient se incheie la 1 septembrie 1945 prin capitularea
Japoniei.

II. ETAPA EVOLUTIEI ROMANIEI IN AL DOILEA RAZBOI MONDIAL


a) Etapa neutralitatii (1 septembrie 1939-22 iunie 1941)
b) Etapa participarii la razboi in tabara Axei (22 iunie 1941-23 august 1944)
c) Etapa participarii la razboi alaturi de Natiunile Unite (23 august 1944-9 mai
1945)
a) Etapa neutralitatii (1 septembrie 1939-22 iunie 1941). Romania si-a declarat
neutralitatea, insa nu a putut evita loviturile pe care le-a primit in 1940. Astfel, la
22 iunie 1940, Franta, principalul aliat al Romaniei in perioada interbelica,
capituleaza iar Romania ramane inconjurata de state inamice revizioniste care
profita de izolarea internationala a acesteia, impunand Romaniei cedari
teritoriale .

5
Cedari teritoriale
• La 26 iunie 1940 Romania primeste un ultimatum din partea URSS, prin
care i se cere cedarea Basarabiei, Bucovinei de nord si tinuturile Hertei, Romania
cedand aceste teritorii pana in 28 iunie.
• La 30 august 1940 Romaniei i se impune de catre Germania nazista si Italia
fascista dictatul de la Viena prin care a fost obligata sa cedeze Ungariei (aliata
Germaniei si a Italiei) nord-vestul Transilvaniei.
• La 7 septembrie 1940, Romania cedeaza Bulgariei Cadrilaterul in urma
tratatelor de la Turnul-Severin. In urma acestor pierderi teritoriale Romania era
redusa la 2/3 (doua treimi) din suprafata si populatie, comparativ cu Romania
dinainte de razboi ( Romania interbelica). ¿
• La 6 septembrie 1940, regele Carol al II-lea abdica dupa ce il numeste ca
sef al guvernului pe maresalul Ion Antonescu, iar pe tron urca regele Mihai I
(1940-1947).
Guvernarea antonesciana a incercat sa scoata Romania din izolarea
internationala prin alianta cu Germania la 23 noiembrie 1940 Romania semnand
pactul tripartit (alianta cu Axa), iar in primavara anului 1941 Romania accepta
trupe germane pe teritoriul ei.

b) Etapa participarii la razboi alaturi de Axa 22 iunie 1941-23 august 1944


La 22 iunie 1941 se aplica planul Barbarossa, prin care Germania nazista si aliatii
sai (Italia fascista, Romania, Ungaria, Finlanda) declanseaza atacul asupra URSS.
Obiectivul participarii Romaniei la razboiul anti-sovietic era eliberarea
Basarabiei, Bucovinei si tinuturilor Hertei si infrangerea URSS-ului comunist.
Armata Romana a participat la ofensiva anti-sovietica si la marile batalii precum
cele de la Odessa (vara, toamna anului 1941) si Stalingrad (iarna anului 1942-
1943), trupele romane ajungand pana in zona Caucazului.
Dupa batalia de la Stalingrad pierduta de Germania si Romania, a devenit evident
pentru maresalul Ion Antonescu si oamenii politici romani ca Germania va pierde
razboiul si s-au cautat solutii pentru iesirea Romaniei din razboiul impotriva
Natiunilor Unite (SUA, Anglia, Franta).
c) Participarea la razboi alaturi de Natiunile Unite 23 august 1944-9 mai 1945 ¿
In august 1944, situatia Romaniei devenise extrem de grava, armatele sovietice
recucerind Basarabia si pregatindu-se sa treaca Prutul in Romania.
La 23 august 1944 regele Mihai i-a cerut maresalului Ion Antonescu sa scoata
Romania din razboiul impotriva Natiunilor Unite iar la refuzul maresalului are loc
o lovitura de stat ramasa in istorie sub numele de «Actul de la 23 august « prin
care guvernul Antonescu ? este arestat iar ulterior regele anunta printr-o
transmisie radio iesirea Romaniei din razboiul impotriva Natiunilor Unite.

6
La 12 septembrie 1944, Romania semneaza Conventia de armistitiu de la
Moscova cu URSS.
Prevederi:
1. Romania cedeaza URSS: Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei
2. Romania se obliga la plata unor mari despagubiri de razboi fata de URSS.
3. Romania se obliga sa participe la razboi anti-hitlerist cu 12 divizii.
Coventia de armistitiu a fost semnata dupa ce Romania fusese déjà ocupata de
trupele sovietice.
Participarea Romaniei la razboi anti-hitlerist a reprezentat un moment de
cotitura in desfasurarea acestuia, specialistii considerand ca l-au scurtat cu circa
a jumatate de an, efortul militar al Romaniei in cadrul Natiunilor Unite fiind pe
locul 4 in lume, dupa URSS, SUA si Marea Britanie si inaintea Frantei.
Romanii nu i s-a recunoscut statutul de aliat al Natiunilor Unite, tratatul de pace
de la Paris din 10 februrie 1947 considerand Romania stat invins.

17)Romania postdecembrista dupa 1989


Dupa caderea regimului comunist, Romania a revenit din punct de vedere politic
la regimul democratic (1991), iar din punct de vedere economic a revenit la la
economia de piata/ capitalista.
Evolutia pe plan extern a Romaniei postdecembriste
Pe plan extern Romania a avut ca principal obiectiv integrarea in structurile Euro
Atlantice (NATO si UE).
a) Integrarea NATO
-cauza-dorinta Romaniei dupa iesirea din tratatul de la Varsovia (desfiintat in
1991) de a iesi din izolarea internationala, de a intra in cea mai puternica alianta
militara din lume sub elita? SUA, astfel incat Romania sa fie protejata de
eventualele amenintarile externe.
Etapele integrarii
-1. 1994 Romania a semnat PARTENERIATUL DE PACE, o initiativa NATO si o
sansa de apropiere a Romaniei si a celorlalte state est-europene, fost comuniste
de NATO.
-2. 1997 la REUNINEA de la Madrid in cadrul careia au fost admise in NATO,
Cehia, Polonia si Ungaria, Romania a fost nominalizata ca un candidat credibil la
aderare.
-3. In noiembrie 2002 –Romania a fost invitata sa inceapa negocierile de aderare
alaturi de alte state europene.
-4. 2004 aprilie – s-a desfasurat la Bruxelles, ceremonia oficiala de primire a
Romaniei in NATO.
-consecinte – avantaje- Romania primeste garantie de securitate in caz de
amenintare externa, Romania are dreptul de a participa cu drepturi egale la
luarea deciziilor NATO, creste statutul si integritatea internationala

7
Romania trebuie sa participe cu trupe la misiunile si operatiunile militare ale
NATO din diverse parti ale lumii (Afganistan, Irak, fosta Iugoslavie), Romania
trebuie sa faca eforturi financiare pentru indeplinirea obligatiilor de mai sus.
b) Integrarea in UE
-cauza- speranta Romaniei ca in urma integrarii in UE, dezvoltarea economica a
Romaniei va fi si mai rapida.
-conditii-impuse de UE pentru aderarea unor noi state in cadrul consiliului
european de la Copenhaga 1993:
1. conditii politice-statul candidat trebuie sa aiba regim democratic
2. conditii economice-statul candidat trebuie sa aiba economia de piata
functionala
3. obligatie –statul candidat trebuie sa-si asume standardele, principiile si
politicile, masurile economice care construiesc esenta legilor UE.
-etape-
1. 1 feb 1993-Romania a semnat acordul de asociere al UE
2. dec 1999-are loc consiliul European de la Helsinki in cadrul caruia s-a decis
demararea negocierilor de aderare cu mai multe state europene, inclusiv Ro
3. 2005-Romania a semnat tratatul de aderare la UE
4. 1 ian 2007-tratatul de aderare la UE a intrat in vigoare, Romania devenind
efectiv membru

Avantajele integrarii in UE
1. UE e cea mai mare piata unica din lume si cel mai ¿ partener comercial
2. Romania poate inregistra o mai mare crestere economica, avand acces la
fondurile UE
3. Cetatenii romani au devenit cetatenti europeni, bucurandu-se de
avantajele acestui statut (libera circulatie si dreptul de munca)
4. Romania si-a sporit credibilitatea internationala devenind mult mai
atractiva pentru investitorii straini.