Sunteți pe pagina 1din 2

ROMÂNIA ÎN PERIOADA RĂZBOIULUI RECE (1945-1989)

A.SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ
-la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial lumea devine bipolară împărţindu-se
în două blocuri opuse:
1. blocul capitalist (condus de SUA)
2. blocul comunist (condus de URSS)
- cele două superputeri (SUA, URSS) şi-au împărtit sferele de influenţă în lume,
Europa de Est fiind abandonată de SUA şi aliaţii ei şi lăsată sub dominaţie sovietică
- cele două blocuri şi-au constituit alianţe militare:
a) NATO (a blocului capitalist)-1949
b) Tratatul de la Varşovia (a statelor comuniste)-1955
- relaţiile internaţionale din perioada postbelică au fost dominate de tensiunile dintre
Est (blocul comunist) şi Vest (Blocul capitalist), între cele două tabere desfăşurându-se
aşa numitul “Război rece” (care a fost o concurenţă în plan politic, ideologic, economic,
tehnico-ştiinţific şi o cursă a înarmărilor)
B. SITUAŢIA ROMÂNIEI; DOMINAŢIA SOVIETICĂ (1945-1960)
- evoluţia României în perioda postbelică a cunoscut două etape:
1. dominaţia sovietică (1945-1958)
2. calea spre independenţă (1958-1989)
- la sfârşitul celui de al Doilea Război Mondial, România alături de celelalte state din
estul Europei a fost plasată în sfera de influenţă sovietică;
- cu sprijinul trupelor sovietice de ocupaţie Partidul Comunist Român a preluat
puterea, iar România şi-a pierdut independenţa, statutul internaţional al României fiind
redus la cel de “satelit al Moscovei” integrat în “lagărul socialist” dominat de sovietici:
- la 10 feb. 1947 România semna Tratatul de pace de la Paris care prevedea:
1. anularea Dictatului de la Viena din 1940 (prin care N-V
Transilvaniei fusese cedat Ungariei)
2. pierderea Basarabiei şi nordul Bucovinei cedate către URSS
3. România este declarat stat invins
4. România este obligată la plata unor mari despăgubiri de război
către URSS
5. Trupele sovietice de ocupaţie rămâneau pe teritoriul României.
- între 1945-1958 politica externă românească s-a caracterizat prin totală dependenţă
(subordonare) faţă de Moscova (URSS) fapt evidenţiat de următoarele fapte istorice:
1. 1947-România, alături de celelalte state comuniste, respinge
Planul Marshall, lansat de SUA pentru refacerea economică a Europei după război;
2.1949-Ro aderă la CAER (Consiliul de Ajutor Economic
Reciproc) coordonat şi dominat de URSS
3. 1956-Ro condamnă revoluţia anticomunistă din Ungaria.
C. SPRE O POLITICĂ DE INDEPENDENŢĂ (1958-1989)
-în 1958, URSS acceptă retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul Ro, acceptând
argumentul guvernului român, că România nu este inconjurată de duşmani. Din acest
moment România condusă de Gheorghe Gheorghiu dDej adoptă o politică de distanţare
treptată faţă de Moscova, care se reflectă în următoarele fapte istorice:
1. 1964-Ro respinge planul Valev ce urmărea transformarea Ro într-un
grânar pentru URSS şi celelalte state socialiste.
2. aprilie 1964-Ro adoptă “Declaraţia cu privire la poziţia Partidului
Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale” prin
care îşi afirmă dreptul la independenţă susţinând ideea de egalitate între partidele
comuniste şi neintervenţie în treburile interne ale altor partide comuniste.
- Ceauşescu continuă linia de independenţă iniţiată de Dej , principalele iniţiative
în acest sens fiind:
1. 1968-Ceauşescu condamnă dur intrarea în Cehoslovacia (unde avea loc o
revoluţie anticomunistă) a trupelor URSS şi a Tratatului de la Varşovia. Consecinţele
acestei atitudini au fost : a)popularitate pe plan intern
b) respect pe plan internaţional
2. unii preşedinţi occidentali (Charles de Gaulle în 1968 şi Richard Nixon în
1969) au vizitat ţara noastră, semn al deschiderii Ro spre Occident şi al independenţei
faţă de Moscova.
3. 1972- Ro aderă la Fondul Monetar Internaţional
4. 1975- Ro semnează “Actul Final Al Conferinţei Helsinki”, care conţine
angajamentul de a respecta libera circulaţie a persoanelor şi respectarea drepturilor
omului ( dar nu a fost respectat de Ro , ceea ce i-a atras dure critici internaţionale).
5. în 1980- Ceauşescu hotărăşte plata grabnică a datoriei externe
6. 1987-liderul sovietic Mihail Gorbaciov face o vizită în Ro şi îi arată lui
Ceauşescu necesitatea reformelor şi schimbării, pentru a evita falimentul comunismului.
Ceauşescu se opune lui Gorbaciov arătând ca în Ro reformele au fost făcute la sfârşitul
anilor 1960.
Anii 1980 au însemnat o izolare tot mai accentuată a Ro pe scena politică
internaţională din două cauze:
1. relaţiile tensionate cu URSS, Ceauşescu opunându-se reformelor
propuse de Gorbaciov
2. limitarea relaţiilor cu Occidentul ( statele ccidentale condamnă
dur încălcările drepturilor omului din Ro)
Nerealist, Ceauşescu nu a putut evita căderea în decembrie 1989 a
regimului său devenit tot mai impopular pe plan intern şi izolat pe
plan extern.