Sunteți pe pagina 1din 3

ROMÂNIA POSTBELICĂ.

STALINISM,NAŢIONAL-COMUNISM ŞI DISIDENŢĂ
ANTICOMUNISTĂ

A. Preliminariile regimului totalitar comunist.(venirea comuniştilor la putere)

-între 1941-1944 România sub conducerea regimului antonescian(mareşalul Ion


Antonescu) a participat la al doilea război mondial(1939-1945) alături de Germania
nazistă.
-la 23 august 1944,printr-o lovitură de stat,regimul antonescian a fost dat jos de la
putere de o coaliţie formată din regele Mihai I şi principalele partide politice inclusiv
Partidul Comunist Român,iar România a fost ocupată de trupele sovietice deşi a trecut în
tabăra Naţiunilor Unite luptând împotriva Germaniei Naziste
-ascensiunea comuniştilor la putere a fost rapidă, ea fiind favorizată de doi factori:
1.ocupaţia armatelor sovietice
2.aranjamentele de împărţire a Europei între puterile
occidentale(SUA,Marea Britanie) şi URSS prin care România a fost plasată în sfera de
influenţă sovietică.
-principalele momente ale preluării puterii de comunişti au fost:
a) 6 martie 1945- constituirea guvernului Petru Groza în care P.C.R. avea
posturi importante
b) noiembrie 1946- alegerile pentru Parlament deşi sunt declarate
,,libere”,în realitate au fost falsificate, fiind câştigate de comunişti şi aliaţii lor(Blocul
Partidelor Democratice)
c) 30 decembrie 1947- regele Mihai I este silit de comunişti să abdice, iar
România este proclamată Republică

B.Evoluţia Romăniei spre stalinism(comunism de model sovietic)(1948-1965)


-evoluţia regimului comunist în România se împarte în două mari etape:
a.perioada stalinistă(1948-1965), marcată iniţial de o subordonare masivă faţă de
URSS, sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu Dej
b.perioada naţional-comunistă (1965-1989) sub conducerea lui Nicolae Ceauşescu
-în prima etapă, comuniştii conduşi de Dej, după preluarea puterii, au trecut la măsuri
pentru consolidarea regimului după modelul stalinist din URSS.
-principalele măsuri au fost:
1. Legea de naţionalizare a întreprinderilor industriale şi miniere(11 iunie 1948)
prin care au fost confiscate proprietăţile private şi trecute în proprietatea statului care
ajunge astfel să controleze întreaga economie
2. planificarea centralizată a economiei (realizată de Comitetul de stat al
Planificării)prin aşa numitele ,,planuri cincinale”(planuri de dezvoltare economică pe
cinci ani, primul fiind între anii 1951-1955), accentul fiind pus pe industrializarea forţată
a economiei.
3.colectivizarea agriculturii(1949-1962) constănd în forţarea ţărănimii(pe cale
violentă) să renunţe la proprietatea individuală trecându-şi terenurile în proprietate

1
colectivă .S-au constituit Gospodării Agricole Colective(G.A.C) numite mai târziu
Cooperative Agricole de Producţie(C.A.P).Colectivizarea agriculturii a avut atât
consecinţe pozitive(modernizarea şi mecanizarea agriculturii) cât mai ales
negative(revolte ţărăneşti, migrarea masivă spre oraş,distrugerea structurilor tradiţionale
ale satului)
4. eliminarea sau anihilarea opozanţilor regimului comunist prin crearea în plan
instituţional a unor structuri represive precum Direcţia Generală a Securităţii
Poporului(Securitatea) care a folosit teroarea împotriva opozanţilor regimului(oameni
politici, intelectuali, preoţi, ţărani) aceştia fiind aruncaţi în închisori(Sighet, Gherla),
lagăre de muncă(canalul Dunăre-Marea Neagră) sau condamnaţi la moarte.
-după moartea lui Stalin(1953) şi retragerea trupelor sovietice(1958), Gheorghiu Dej a
încercat o distanţare faţă de Moscova, încercând o cale proprie, naţională, de construire a
socialismului diferită de modelul stalinist care îi fusese impus României.Astfel în 1964
România respinge planul Valev(propus de URSS) care preconiza transformarea
României, Bulgariei şi sudul URSS într-o zonă a lagărului socialist dedicată agriculturii
în timp ce restul blocului socialist trebuia industrializat.În aprilie 1964 a fost publicată
,,Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc(comunist) Român în problemele
mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale”, în care se respingea dominaţia
Moscovei susţinându-se egalitatea dintre toate partidele comuniste din lume

B.Naţional-comunismul regimului Ceauşescu(1965-1989)


-în 1965, după moartea lui Dej, conducerea paridului şi a ţării a fost preluată de Nicolae
Ceauşescu, un apropiat a lui Dej şi membru al Biroului Politic al Partidului Muncitoresc
Român(P.M.R.).
-Ceauşescu a continuat direcţia naţională, de independenţă faţă de URSS, începută de
Dej, regimul ceauşist cunoscănd două etape de evoluţie:
1.1965-1971-perioadă de liberalism şi deschidere spre Occident, fiind luate
măsuri precum:a) încurajarea proprietăţii private
b) creşterea libertăţii de circulaţie a persoanelor
c)condamnarea unor greşeli din trecutul partidului(executarea lui Lucreţiu
Pătrăşcanu, lider comunist adversar lui Dej, în 1954)
d)consolidarea puterii lui Ceauşescu care începe să cumuleze cele mai
înalte funcţii în stat(secretar al P.M.R., preşedinte al Consiliului de Stat)
e)strângerea legăturilor cu Occidentul(vizita unor lideri occidentali în
România) şi încheierea unor acorduri cu organisme economice internaţionale (Banca
Mondială, Fondul Monetar Internaţional)
2.1971-1989-neostalinism caracterizat prin instaurarea unui regim de dictatură
personală şi revenire la principiile comunismului stalinist
-în urma unei vizite în China şi Coreea de Nord(state comuniste) în 1971,
Ceauşescu inspirat de realităţile de acolo,lansează documentul intitulat ,,tezele din
iulie”prin care inaugurează o revoluţie culturală care a afectat negativ evoluţia României
-revoluţia culturală s-a caracterizat prin:
1.promovarea cultului personalităţii(lui Ceauşescu)
2.reîntoarcerea la un regim autoritar(în 1974 Ceauşescu devine
preşedintele statului, funcţie ce nu existase până atunci)

2
3.în plan economic se revine la un control total al statului asupra
economiei care intră în declin
4.s-au realizat mari investiţii(Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa
Poporului, Transfăgărăşanul, Hidrocentrala Porţile de Fier etc.) unele dintre ele neţinând
seama de principiul rentabilităţii şi ducând la creşterea datoriei externe.
5.între 1980-1989 se realizează plata datoriei externe prin
reducerea importurilor şi a consumului intern(raţionalizarea alimentelor de bază), cu
consecinţe negative asupra nivelului de trai
6.pe plan extern are loc o izolare politică a României datorită
distanţări faţă de Moscova şi a limitării legăturilor cu Occidentul
-toate acestea au determinat în final căderea regimului ceauşist în decembrie
1989
D.Disidenţa(opoziţia) anticomunistă
-a cunoscut diverse forme:
1.mişcarea de partizani(1949-1956) constând în grupuri înarmate care
au acţionat izolat în diferite regiuni ale ţării
2.răscoale ţărăneşti împotriva colectivizării
3.disidenţa individuală a unor intelectuali(Paul Goma, Doina Cornea,
Ana Blandiana)
4.greve muncitoreşti-1977- Valea Jiului
-1987-Braşov
-1989-Timişoara
5.revoluţia din decembrie 1989