FIŞA DISCIPLINEI

1.Date despre program

1.1 Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI

1.2 Facultatea/Departamentul FACULTATEA DE GEOGRAFIE
1.3 Catedra GEOGRAFIE REGIONALA SI MEDIU
1.4 Domeniul de studii GEOGRAFIE
1.5 Ciclul de studii LICENTA
1.6 Programul de studii/Calificarea GEOGRAFIE

2.Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei BIOGEOGRAFIE

2.2 Titularul activităţilor de curs Prof. univ. dr. Maria PĂTROESCU
2.3 Titularul activităţilor de seminar Asist. univ. dr. Iulian NICULAE
2.4 Anul de studiu II 2.5 Semestrul III 2.6 Tipul de evaluare E 2.7 Regimul disciplinei DO

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 4 din care: 3.2 curs 2 3.3 seminar/laborator 2
3.4 Total ore din planul de 56 din care: 3.5 curs 28 3.6 seminar/laborator 28
învăţământ
Distribuţia fondului de timp Ore
Studiul după manual, suport de curs reţinute din prezentarea cursului, bibliografie 12
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 12
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 12
Tutoriat 2
Examinări 2
Alte activităţi 4
3.7 Total ore studiu individual 44
3.9 Total ore pe semestru (3.4. + 3.7) 100
3.10 Numărul de credite 4

4.Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Geografie fizică, Pedologie, Hidrologie, Meteorologie și Climatologie, Geografia

resurselor naturale, Geografie umană generală, Geografia economică
4.2 de competenţe  Noţiuni de cartografie clasică şi computerizată, aplicare în cercetarea de teren a
cunoștințelor teoretice, înțelegerea legităţii diversității spațiale și temporale a
fenomenelor și proceselor naturale.

5.Condiţii (acolo unde este cazul)

5.1 de desfăşurare a cursului Videoproiector; Retroproiector

5.2 de desfăşurare a seminarului/laboratorului Sală de lucrări practice ; Videoproiector ; Date climatice pentru calculul indicilor
ecometrici climatici; Hărțile analitice, la scara 1: 1 000 000 din Atlasul RSR,
utilizabile în elaborarea profilului biogeografic; Atlasul botanic și zoologic;

6.Competenţe specifice accumulate
Competenţe profesionale
Competenţe transversale
7.Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)
7.1 Obiectivul general al disciplinei
7.2 Obiectivele specifice
Determinatoare de plante.
- Definirea și descrierea principalelor noțiuni, legități, procese și fenomene
biogeografice, explicarea genezei și evoluției lor și a speciilor, evaluarea
consecințelor pe care le au asupra sistemelor geografice naturale și antropice;
- Insușirea metodelor și tehnicilor de culegere, prelucrare și analiză a datelor
necesare studiilor biogeografice și geografice;
- Precizarea metodelor și terminologiei biogeografice specifice pentru
conceptualizarea, realizarea și interpretarea studiilor biogeografice elaborate;
- Analiza și interpretarea datelor și informațiilor biogeografice calitative și
cantitative în context socio-economic, temporal și spațial;
- Explicarea și interpretarea rezultatelor cercetării biogeografice în funcție de
tipul de cercetare și de aria studiată;
- Elaborarea unor strategii de analiza în vederea rezolvării cerințelor actorilor
economici și sociali;
- Elaborarea de proiecte profesionale având drept subiect elemente, procese și
fenomene biogeografice caracteristice anumitor teritorii și intervale de timp.
- Aplicarea strategiilor de muncă eficientă și responsabilă, pe baza principiilor,
normelor și a valorilor codului de etica profesională;
- Aplicarea tehnicilor de muncă eficientă în echipe multidisciplinare, atitudine
etică față de membrii grupului, respect față de diversitate și multiculturalitate;
acceptarea diversității de opinie;
- Autoevaluarea nevoii de formare profesională continuă în scopul inserției și
adaptabilității la cerințele pieții muncii.
Cunoaşterea şi utilizarea adecvata a noţiunilor specifice disciplinei Biogeografie,
explicarea si interpretarea evoluției învelișului biotic în contextul dinamicii
celorlalte învelișuri ale Terrei, precum şi a conţinuturilor teoretice și practice
specifice Biogeografiei
- Cunoaşterea şi înţelegerea noţiunilor semnificative utilizate în domeniul
biogeografiei și al organizării biosferei;
- Crearea unei percepţii logice și sintetice asupra diversității învelişului biotic şi a
factorilor care determină distribuţia comunităţilor de plante şi animale la nivel
local, regional și global;
- Înțelegerea clasificărilor biogeografice, a diferenţierilor lor în raport cu cea a
biomurilor continentale și utilizării lor în studiul stării mediului ori a peisajului, la
nivel local, regional sau global;
- Cunoașterea cauzelor diversificării structurii, funcţiilor și serviciilor învelișului
biotic în timp și spațiu;
- Explicarea caracterului evolutiv al formelor de viaţă pe Terra la diferite nivele
taxonomice;
- Argumentarea şi interpretarea relaţiilor care există între apariţia, evoluţia
organismelor vegetale şi animale şi a raporturilor cu componente ale mediului
înconjurător;
- Interpretarea logică și legică a rolului de indicator de mediu jucat de diferite
habitate, specii vegetale și animale ori a biocenozelor pe care acestea le
constituie la nivel local sau regional;
- Explicarea diversităţii şi dinamicii arealelor, endemicităţii şi importanţei lor
pentru biodiversitatea regiunilor terestre;
- Dezvoltarea capacităților de evaluare a caracteristicilor structurale și funcționale
ale principalelor biomuri continentale și regiuni biogeografice;
- Explicarea importanţei distribuţiei lumii vii pe teritoriul României, ca rezultat al
manifestării legității zonalităţii latitudinale şi etajării altitudinale a factorilor de
mediu;
- Sublinierea importanţei practice a cunoașterii diversităţii biologice și necesității
protejării și conservării acesteia;
 - Cultivarea interesului pentru cercetarea lumii vegetale şi animale, în vederea
descoperirii particularităților componentelor învelișului biotic al unui teritoriu și
cauzalităţii fenomenelor ori proceselor biogeografice;
- Amplificarea respectului față de natură și valorile patrimoniale din lumea vie pe
care aceasta le deţine;
- Conştientizarea necesităţii protecţiei şi conservării capitalului natural în general
şi în special, a diversităţii compoziției floristice și faunistice a biocenozelor, a
formațiilor vegetale, existente la nivel local, regional și planetar.

8.Conţinuturi
8.1 Curs Metode de predare Observaţii
Biogeografia știință a Biosferei. Obiectul de studiu al Problematizare dirijată  
Biogeografiei. De la Biogeografia descriptivă la cea analitică,
cauzală, cantitativă și evolutivă
Organizarea Biosferei. Organizarea și limitele biosferei. Gene, Conversația euristică  
genomuri, fonduri genetice, speciația. De la gene la biomuri.
Biotop. Fitocenoză. Zoocenoză. Biocenoză. Momente importante
în evoluția și diversificarea învelișului biotic al Terrei. Diversitatea
cauzelor dispariției speciilor. Biodiversitatea unui teritoriu și
valoarea ei
Distribuția componentelor învelișului biotic. Dispersia Prelegerea expozitivă  
organismelor vii. Centrul biogenetic. Apartenența areal
geografică a organismelor. Arealul. Categorii de areale. Cauzele
fragmentării arealelor.
Categorii de factori de mediu și relația lor cu reprezentanții Conversația euristică  
învelișului biotic. Factori abiotici. Factori biotici. Factorii antropici
Forme de adaptare a organismelor plante și animale la Descoperire prin observarea unor imagini  
condițiile de mediu locale, regionale și globale. Bioformele-
variația distribuției lor latitudinale și altitudinale. Modele de
creștere. Spectrul biologic- definiție, variație spațială, metode de
reprezentare
Biomurile Terrei- expresie a structurii, funcționalității și Prelegerea expozitivă
distribuției zonale a ecosistemelor terestre. Formațiile vegetale
închise și deschise- unitate structurală și funcțională a Biomurilor.
Cauzele spațializării biomurilor continentale ale Terrei. Biomul
tundrei- localizare geografică, particularități biogeografice
Formațiile vegetale închise. Localizare geografică. Caracterizare Metode activizante
biogeografică. Biomurile forestiere. Biomul pădurilor boreale.
Distribuție spațială, modelul arhitectural al formațiilor vegetale
ce-l definesc. Lumea animală ce-l caracterizează. Cauze ale
degradării biodiversității formaţiunilor vegetale specifice
biomului pădurilor boreale
Biomul pădurilor nemorale. Diversitatea compoziției și structurii Problematizarea dirijată
biocenozelor la nivelul continentelor din emisfera boreală
Biomul pădurilor mediteraneene. Diferențieri spațiale. Prelegerea expozitivă
Succesiunea regională a faciesurilor lor altitudinale. Cauzele
modificării în timp și spațiu a modelului lor arhitectural. Formații
vegetale derivate ca urmare a diversităţii şi intensităţii de
manifestare a presiunii antropice și individualitatea lor regională
Biomul pădurilor tropicale umede. Repartiție continentală. Conversația euristică
Endemicitatea fitocenozelor și zoocenozelor specifice junglei și
selvasului. Forme de degradare a biodiversităţii, căi de
fragmentare a arealului la nivel local şi regional.
Biomurile formațiilor vegetale deschise. Distribuție areal- Metode activizante
geografică. Biomurile pajiștilor temperate și intertropicale.
Biomurile stepelor, preriilor, pampasului, savanelor şi
formaţiunilor de tip savana: localizare geografică şi biogeografică.
Caracteristici biogeografice regionale și continentale
Deșerturile și semideșerturile Terrei. Individualitatea distribuției Problematizarea dirijată
lor areal- geografice. Forme de adaptare la condiţiile de mediu a
reprezentanţilor lumii animale și vegetale ce le populează. Marile
deșerturi ale lumii.
Ecotonul- mozaic de tranziție al învelișului biotic dintr-un spațiu Conversația euristică
geografic dat sau din medii distincte. Concepte noi în evaluarea
comunităților biotice aflate la interfața unor mari biomuri ce
definesc marile categorii de medii terestre. Mangrovele, landele,
sahelul, silvotundra, silvostepa, rariștile de limită. Localizare
geografică şi caracterizare biogeografică.
Elemente de biogeografia României. Zone și etaje de vegetație în Metode activizante
România. Regionarea biogeografică a României. Apartenența
teritoriului României la regiunile biogeografice europene.
Bibliografie
1. BRAQUE, R., (1988), Biogèographie des continents. Ed. Masson, Paris
2. CĂLINESCU, R., (ed.) (1969), Biogeografia României. Ed. Științifică, București
3. CĂLINESCU, R., BUNESCU, A. şi PĂTROESCU, M. (1972), Biogeografie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
4. COX, B. C., MOORE, P. D., (2007), Biogeography: An Ecological and Evolutionary Approach, 7nt edition, Blackwell Publishing.
5. GRABHERR; G., (1997), Farbatlas Ökosysteme der Erde: Natürliche, naturnahe und künstliche Land-Ökosysteme aus
geobotanischer Sicht, Ed Eugen Ulmer Gmbh & Co.
6. HUGGET, R. J., (2004) Fundamentals of biogeography, Routledge.
7. LOMOLINO, M.V., RIDDLE, B. R., BROWN, J. H., (2008), Biogeography. Third Edition, Sinauer Associates.
8. PĂTROESCU, M., (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S.R., În Sinteze Geografice, vol. I. Tipografia
Universității din București
9. PRIMACK R., PATROESCU, M., ROZYLOWICZ, L., IOJA, C, (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Ed. AGIR,
București
10. WOODWARD, S.L., (2009) Introduction to biomes, Greenwood Press.
8.2 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii
Etape în cercetarea biogeografică a unui teritoriu. Tehnica Metode activizante
observaţiilor fenologice. Observații fenologice în Grădina
Botanică a Universității din București.
Metode de cartare și reprezentare cartografică a diverselor Metode activizante
categorii de areale. Cartări de areale la nivelul României ale unor
reprezentanţi ai regnului vegetal și animal pe baza datelor
bibliografice existente.
Identificarea pe baza imaginilor din Atlasul Botanic şi Zoologic a Metode demonstrative
unor forme de adaptare a organismelor vii la factorii abiotici ai
mediului.
Noțiunile de ecopotențialitate și exploatare biologică, renaturare,
restaurare a rețelelor ecologice, serviciile ecologice/ serviciile Metode activizante pe studii de caz
ecosistemice. Evaluarea potențialului ecologic. Scări. Metode
Metode grafice și numerice de evaluare a ecopotențialității unui Metode demonstrative
teritoriu. Diagrama în scară dublă Gaussen. Diagrama bilanțului
hidric lunar. Diagramele hipsotermice și hipsoombrice
Metode numerice de evaluare a potențialului ecologic al unui Metode demonstrative
teritoriu. Calculul indicilor ecometrici climatici și evaluarea
dinamicii spațiale și temporale a valorilor lor
Histofenograma. Tehnici de construcție. Valențe în cercetarea Metode demonstrative
biogeografică la nivel local
Metode de cartare a exploatării biologice a unui teritoriu. Fișa Metode activizante pe studii de caz
biogeografică - secțiuni, tehnici de completare în teren,
interpretare a conținutului secțiunilor, utilitate în analiza
biogeografică la nivel local
Completarea secțiunilor fișei biogeografice pe baza informațiilor Conversația euristică
din Atlasul Botanic și/ sau din Grădina Botanică a Universității din
București
Profilul biogeografic- mijloc grafic de reprezentare a succesiunii Învățarea asistată pe calculator.Explicare și
exploatării biologice specifice zonelor și etajelor de vegetație din exemplificare
România
Profilul biogeografic- instrument de interpretare a dinamicii Învățarea asistată pe calculator.Explicare și
spațiale a diversității biologice și a stadiului de degradare și exemplificare
conservare a învelişului biotic al zonelor şi etajelor de vegetaţie
din România
Prezentarea spre verificare a conținutului proiectelor de evaluare Utilizarea răspunsurilor greșite pentru a Dezvoltarea
a potențialului ecologic și exploatării biologice a unui teritoriu dat explica și corecta neînțelegerile spiritului de a
observa, descrie,
Prezentarea publică a observațiilor fenologice efectuate în spațiul Utilizarea răspunsurilor greșite pentru a
exemplifica și
Grădinii Botanice din București, în intervalul 2 octombrie- 15 explica și corecta neînțelegerile utiliza informațiile
noiembrie 2014 și a conţinutului referatelor de evaluare a
bibliografice și de a
ecopotențialității și exploatării biologice a unui spațiu dat,
evalua obiectiv
realizate în echipe de două persoane, din aceeași grupă.
rezultatele
Continuarea prezentării proiectelor. Comunicarea rezultatelor Utilizarea răspunsurilor greșite pentru a colegilor
evaluării conținutului proiectelor elaborate și a observațiilor de explica și corecta neînțelegerile
teren efectuate

Bibliografie
1. CĂLINESCU, R., (ed.) (1969), Biogeografia României. Ed. Științifică, București
2. CĂLINESCU, R., BUNESCU, A. şi PĂTROESCU, M. (1972), Biogeografie, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică.
3. COX, B. C., MOORE, P. D., (2007), Biogeography: An Ecological and Evolutionary Approach, 7nt edition, Blackwell Publishing.
4. HUGGET, R. J., (2004) Fundamentals of biogeography, Routledge.
5. LOMOLINO, M.V., RIDDLE, B. R., BROWN, J. H., (2008), Biogeography. Third Edition, Sinauer Associates.
6. PĂTROESCU, M., (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S.R. Sinteze Geografice, vol. I. Tipografia
Universității din București
7. PĂTROESCU, M., (1987) Indici ecometrici climatici și raportul lor cu învelișul biotic în spațiul Subcarpaților dintre Râmnicu
Sărat și Buzău. Analele Universității București. Seria Geografie. 80-83
8. PĂTROESCU, M., (1988) On the dynamic of some ecometric indicators in the territory of Romania. Analele Universitatii din
Bucuresti. Seria Geografie. 64-67
9. PĂTROESCU, M., (1996) Subcarpații dintre Râmnicu Sărat și Buzău. Potențial ecologic și exploatare biologică. Ed. CARRO,
București
10. PRIMACK R., PATROESCU, M., ROZYLOWICZ, L., IOJA, C, (2008) Fundamentele conservarii diversitatii biologice, Ed. AGIR,
București

9.Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice,

asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
Conținuturile teoretice și practice să permită studentului înțelegerea necesității trecerii de la biogeografia descriptivă la cea
analitică, cauzală, cantitativă și evolutivă. De asemenea, coroborarea conținuturilor disciplinei să-i permită absolventului geograf să
relaționeze diversitatea locală, regională și planetară a complexelor biologice cu cea a sistemelor ecologice în vederea evaluării
economice a resurselor biotice oferite de biosferă. Cunoștințele însușite să permită încadrarea în echipe pluridisciplinare de
evaluare a valorii biodiversității ori de elaborare a strategiilor de protecție și conservare a acesteia la nivel local, regional și planetar.

10.Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală
Răspunsuri la examen Examen oral 60%
10.4 Curs
Teste pe parcursul semestrului Testări scrise 10%
10.5 Seminar/laborator Activități practice și proiecte Proiecte realizate și susținute 30%

10.6 Standard minim de performanţă – Înțelegerea conceptelor de bază din domeniul Biogeografie și a organizării biosferei;
Argumentarea şi interpretarea relaţiilor care există între apariţia, evoluţia şi raporturile cu mediul înconjurător ale organismelor
vegetale şi animale; Dezvoltarea capacităților de evaluare a caracteristicilor structurale și funcționale ale principalelor biomuri
continentale; utilizarea unor tehnici şi metode de cercetare care să permită evaluarea calitativă şi cantitativă a principalelor
fenomene și procese biogeografice

Data completării Semnătura titularului de curs Semnătura titularului de seminar

......................... .........................

Data avizării în department Semnătura şefului departament

......................... .........................