Cartea lui Julian

Julian și prietenii lui s-au dus la școală cu o săptămână înainte de începerea ei, fără
să cunoască motivul, fiind chemați de director. Când s-au întâlnit cu directorul școlii, acesta
le-a zis că vor avea un coleg nou, puțin mai neobișnuit, pe nume Auggie, atenționându-i să
se poarte bine cu el.
După o săptămână, mai exact, în prima zi de școală, Julian îl vede pe Auggie și a
observat că acesta avea câteva defecte la față.Julian și prietenii lui l-au cunoscut și s-au
împrietenit cu el.
Julian nu mai putea să doarmă din cauza felului în care arăta fața lui Auggie, era
înfricoșătoare. Mama lui nu l-a crezut când i-a spus că arăta rău, dar când Julian i-a arătat o
poză cu el, aceasta a rămas uimită. Ea încerca să ascundă fața lui Auggie cu ajutorului
programului Photoshop, dar nu era de ajuns. Julien începuse să-l urască pe Auggie pentru că
din cauza lui nu mai putea să doarmă.
Mama lui Julian a început să se certe cu directorul, reproșându-i acestuia că l-a adus
pe Auggie în clasa lui Julian. I-a povestit și că din cauza lui Auggie, Julian nu mai putea să
doarmă. Directorul i-a spus mamei că într-un final se va obișnui și Julian.
Julian era un băiat popular, toți colegii fiind de partea lui, până când acesta a început
să îi scrie lui Auggie bilețele prin care îi transmitea mesajele următoare: “de ce ai venit în
clasa asta”, „trebuia să mori”, „ești foarte urât”. În acel moment, cei care au fost de partea
lui, chiar și prietenii cu care și-a petrecut vara, au trecut de partea lui Auggie. După un timp,
a început și Julian să primească din partea prietenilor lui Auggie bilețele cu cuvinte urâte.
Când a aflat directorul ce s-a întâmplat, i-a chemat la școală pe părinții lui Julian, iar aceștia
au hotărât să-l mute la o altă școală.
În vacanța de vară, Julian s-a dus împreună cu părinții în vizita la bunica sa. Acesta i-a
povestit bunicii tot ce i s-a întâmplat la școală. Atunci, bunica aducându-și aminte de
copilărie, a început să-i povestească nepotului său despre un copil care, de asemenea, era
cu dizabilități, dar care i-a salvat viața. Și bunica a fost o fată populară pe vremea când era
la școală.
Pe atunci, începuse Al Doilea Război Mondial și germanii vizitau toate școlile pentru a
lua copiii evrei. Germanii au vrut s-o ia și pe bunica lui Julian, aceasta fiind evreică, dar acel
copil a salvat-o. A dus-o în hambar și a ascuns-o acolo mult timp. Ea a regretat că se
comportase urât cu el.
Într-o zi, germanii au venit la el acasă pentru a verifica dacă ascunde pe cineva
acolo. În timp ce aceștia căutau în casă, el s-a dus repede la hambar să-i spună bunicii lui
Julian să se ascundă în altă parte. Germanii au căutat peste tot, dar nu nu au găsit nimic,
însă l-au luat pe băiat pentru că era cu dizabilități. Astfel, acesta și-a sacrificat viața pentru
bunica lui Julian. Bunica a fost foarte tristă din această cauză.
După mult timp, pentru a-și aduce de baiatul care i-a salvat viața, bunica i-a pus
nepotului său numele Julian. Aflând această poveste, Julian și-a înțeles greșeala și s-a direct
la calculator. I-a trimis un e-mail lui Auggie, prin care și-a cerut iertare pentru fapta sa.
Auggie l-a iertat.

Sfârșit