Sunteți pe pagina 1din 38

DISCREPANTELE

TENTATIEI

Constantin George

Editura Univers, Ploiesti 2016


Nu există situație, oricât de disperată, din care să
nu se poată ieși. Niccolò Machiavelli

Nu exista semne, sunt doar paradoxuri ce au in


spate o explicatie distincta, dar care de cele mai
multe ori poate fi capacitata doar prin
extrapolare, rezultand ceva vag pentru oamenii de
rand.
5.renasterea

CAPITOLUL

E greu sa fii om, barierele instinctuale sunt


trecute fara probleme intr-un moment de
cumpana, ceea ce poate insemna fara “dar” si
“poate” o catastrofa in viata sociala.Ermin Suljic
nu e persoana potrivita cu care ai vrea sa ai de-a
face, cel putin asta era parerea tuturor oamenilor
care il intalneau.E posibil ca de vina pentru ceea
ce a devenit, sa fie mediul bolnav in care s-a
nascut.Parintii lui au fost niste oameni buni, dar
asta nu e de ajuns sa supravietuiesti intr-o
societate in care predomina mediocritatea, iar
individul nu are de ales, poate doar sa lupte
pentru a-si intretine familia.Cand nu mai exista loc
pentru tine, esti nevoit sa recurgi la cele mai
brutale si mizarabile metode pentru a putea
supravietui, e exact ceea ce a facut Ermin dupa ce
a realizat ca viata e ca o cursa plina de obstacole,
decat sa cazi in groapa altuia, mai bine ti-o sapi
singur.

Ermin era un baiat foarte intelligent, chair daca


nu a avut posibilitatea de a termina scoala, era
fascinat de invatatura si avea o sete de cunoas-
tere iesita din cumun, dar viata avea sa ii rezerve
cu totul altceva. La o luna dupa moatea parintilor
sai, care au fost ucisi cu brutalitate de oamenii lui
Samir Bregovic, el a ajuns un om al strazii.Samir
era un magnat de varsta mijlocie, ce isi castiga
existenta imprumutand bani cu dobanzi pe care
oamenii de rand nu puteau sa le plateasca
niciodata.Singurul motiv pentru care Ermin lupta
in continuare era pentru a se razbuna, iar acesta
a fost primul factor care l-a transformat in cu
totul alta persoana.De la baiatul bun al familiei
Suljic, a ajuns omul care se hranea cu frica si
suferinta celor din jur.

Conditiile in care traia erau mizere, dupa ce si-


a petrecut zeci de nopti dormind intre blocuri, pe
cartoane de cutii sau in ghenele de gunoi, a dat de
o casa parasita, situata la periferia orasului, care
a devenit la scurt timp locuinta lui.Peretii erau
crapati, stateau sa cada, dezechilibrul si insta-
bilitatea era singurul lucru la care te puteai gandi
cand te lua somnul si stiai ca acolo vei
dormi.Toate camerele erau goale, cu exceptia
uneia, o camera era destul mica, cu un geam lat,
spart intr-un colt, o gaura prin care intra un aer
rece de toamna, ce tinea temperatura scazuta
permanent.Langa soba care avea usa picata si
avea mici crapaturi in lateralele vizibile, era o
canapea veche de culoare bruna, cu cateva arcuri
iesite in exterior si captuseala degradata.In partea
dreapta, langa usa fara geam , ce statea sa cada,
era un cuier in stare perfecta, din lemn de arin.Pe
un perete lateral era un dulap inalt, cu trei rafturi
pline de carti si un dulap in care era o plapuma
putrezita, rulata si indesata intr-un spatiu mic
pentru volumul ei.In dreapta geamului, era o
oglinda mare si crapata pe mijloc, cu rama dintr-
un material plastic de culoare maro in care
obisnuia sa se uite de fiecare data cand pleca.De
fiecare data vedea aceeasi privire fada si cuprin-
zatoare a unori ochi mici de un albastru imaculat.

Nu statea foarte mult in casa derapanata, a


carui tavan putea sa se surpe in orice moment,
aproape tot timpul il petrecea pandind oameni
nevinovati hartuindu-I, denigrandu-i si furandu
-le obiectele de valoare, apoi disparea fara
urma.Avea un fizic de invidiat, inalt si masiv,
genul de om cu care nu ti-ai dori sa fii intr-o lupta
corp la corp.Lucrurile pe care le facea erau
morbide, nu facea asta doar pentru a nu muri de
foame, devenise un obicei.Nu se multumea
niciodata cu ce obtinea de pe urma oamenilor,
voia din ce in ce mai mult, exact ca o animal
pradator in salbaticie.

Intr-o zi obisnuita, marcata de o ploaie abun-


denta cu stropi mari ce se scurgeau pe strazile
asfaltate si gaurite de timpul necrutator, Ermin
astepta la coltul unui bloc mic, cu 4 etaje un alt
trecator pe care sa-l plenuiasca.Nefericita a fost o
batrana, ce mergea incet, sprijinindu-se intr-un
baston de lemn.S-a napustit asupra ei, privirea
batranei a tresarit, cuprinsa de panica a incercat
sa se deplaseze, bastonul i-a alunecat si a picat la
primul pas lovindu-se puternic la cap.I-a luat
geanta, apoi a plecat fara a avea vreo impilare de
vinovatie.In geanta a gasit un telefon, o agenda
telefonica, doua pixuri si portofelul.Un portifel
negru, plin de hartii fara valoare, 55 de marci si o
poza cu ea si sotul ei pe care a pus-o inapoi in
portofel.A pastrat banii, iar restul lucrurilor le-a
aruncat la groapa de gunoi pe langa care trecea de
fiacre data cand mergea spre casa.

Emin e intotdeauna atent la detalii, se intorcea


si si-a dat seama ca e urmatrit.In spatele lui era
un barbat inalt si slab, cu parul negru, nu foarte
mare, tuns ceva mai scurt prin lateral si la
spate.Ochi caprui, nas de marime medie,putin
carn.S-a oprit si a intrebat agitat:

-Cine esti?

Barbatul se apropia din ce in ce mai mult fara sa


spuna nimic.

-Te-am intrebat ceva!

Ajunsi fata in fata, au fost cateva clipe de tacere


si de o liniste apasatoare.

-Am vazut ce ai facut.

-Si care e problema ta?

-Acum ca am vazut, nu pot sta cu mainile in sani.

-Ce o sa faci?

-Stiai ca batrana pe care ai atacat-o s-a stins in


urma loviturii la cap?

-Asta e imposibil, iar eu nu am atacat, s-a panicat


si a cazut.

-Vrei sa spui ca nu e vina ta?

-Nu e vina nimanui, eu imi faceam treaba mea, iar


ea pe a ei.Sunt vinovat ca imi castig existenta?

-Existenta se poate castiga si in alte moduri.


-E usor sa ma judeci fara sa ma cunosti.

-Daca tu m-ai cunoaste pe mine ai stii ca eu nu


judec pe nimeni, dau direct sentinte dure.

-Sa te vad.

-Vino maine la adresa asta. Barbatul i-a dat un


bilet pe care scria “03, 601 Vok Streji”

-Si daca nu, ce?

-Nu ai vrea sa stii.

Chiar daca nu il cunostea, Ermin era tulburat,


omul ala aflase locul in care traieste, iar politia
putea sa fie acolo in orice moment, asta il
nelinistea cel mai tare, nu a dormit toata
noapte.Era evident ca voia sa se aleaga cu ceva
dupa urma lui, nu era indicat sa mearga
acolo.Totusi, nu a fost niciodata un las si cel mai
important, nu ii era frica de el, motiv pentru care
s-a hotarat sa mearga acolo a doua zi.
inceput sa comercializeze droguri, sa faca mici
afaceri cu multi dealeri importanti ai orasului.Cel
care l-a introdus in aceasta lume a stupefiantelor,
a fost Nyura Pavao, o personalitate importanta si
influenta din Zenica, ce facea parte in cea mai
cunoscuta grupare ce se ocupa cu traficul de
droguri, Jundullah.

Un tanar inalt si masiv, cu niste ochi de un


albastru imaculat. Pe pometele stang are tatuata
o stea 2 x-uri in colturile laterale de sus ale stelei
si 4 v-uri in unghiurile obtuze create de laturi,
acesta fiind simbolul Vatreni, numele gruparii pe
care o conducea.Doar cei din interior stiau de ce
acea stea, cum s-a intamplat si ce reprezinta
fiecare v sau x marcat.Totul a luat nastere in vara
anului 2004, in momentul unei discutii intre Ermin,
doi frati gemeni de origine croata, Nyura si Yaryn
Pavao si doi sarbi, Gavrilo Davor si Desmir
Antonije, prieteni buni ai fratilor Pavao.Toti erau
niste personalitati in planul ilegalitatilor ce se
petreceau in Bosnia, iar colaborarea pe termen
lung a celor 5 a fost numita “Marea unire”,
infiintarea Vatreni.

Nyura si Yaryn sunt doi frati gemeni ai caror


parinti i-a lasat intr-un centru de plasament si
dupa varsta de 18 ani a trebuit sa se descurce
singuri.Nu aveau numai aceeasi infatisare, deseori
si aceeasi vestimentatie.Inalti si slabi, cu parul
negru, nu foarte mare, turns ceva mai scrut prin
lateral si la spate.Ochi caprui, schimbatori spre
verde, in functie de anotimp.Nas de marime
medie, putin carn.Singura diferenta intre cei doi
era credinta.Nyura era crestin orthodox, in timp
ce Yaryn era ateu, dar nu vorbeau niciodata
despre asta, opozitiile ideologice in ceea ce
priveste credinta pot crea impedimente intre doi
oameni, chiar daca le curge prin vene acelasi
sange.

Gavrilo este un tanar sarb, iesit de la scoala de


corectie dupa ce a furat dintr-un supermarket si a
bagat in spital un gardian.Un om mare, in
adevaratul sens al cuvantului, inalt si gras, cu
parul saten, tuns scurt.Ochi de un capriu deschis
ce se apropie de culoarea chihlimbarului si un nas
mare, drept, lafel ca si urechile.

Desmir este singurul care are parintii in viata,


dar a fugit de acasa de la 17 ani, din cauza tatalui
sau care il batea sub influenta alcoolului .Cel mai
mic de inaltime dintre toti membrii, dar bine
facut, cu o masa musculatura iesita din
comun.Parul negru si rar, ochi caprui, nasul drept,
nu foarte mare.
-Putem sa incepem doar pe plan local, o arie
restansa a orasului, sa nu intram in conflict cu
forte carora nu le putem face fata. Era ideea lui
Yaryn, mereu a fost un mediator care voia sa
multumeasca pe toata lumea, iar fratele lui, Nyura
ii sustinea fiecare idee.

-Forte carora nu le putem face fata? A intrebat


Ermin amuzat

-Noi propunem sa incepem cu partea de est a


orasului, unde se afla si sediul nostru, iar daca
totul merge ca pe roate, ne extindem mai intai
spre extreme preluand controlul in sud, apoi in
nord.E ceea ce aveau de gand cei doi sarbi care s-
au gandit la ceva mult mai amplu, a spus Gavrilo
in numele sau si al lui Desmir.

-Ma asteptam sa tintiti mult mai sus, haideti sa va


explic eu cum stau lucrurile.De ce sa acaparam
bucati neinsemnate prin care ne vom extinde atat
cat vrem abia cand vom fi batrani ? In primul rand,
vom incepe cu centrul, Zenica e un oras de
aproximativ 100 de mii de locuitori, iar in centru e
cea mai mare concentratie de oameni, potentiali
client.Ne vom extinde spre exterior prin
distribuitorii de teren,Intr-un an tot orasul va fi
dependent de noi dupa ce distrugem concurenta.E
simplu, suntem 5, ne impartim sarcinile in mod
egal.Nyura se va ocupa in nord, Yaryn in vest,
Gavrilo in est, Desmir in sud, iar eu de partea
centrala, de unde va pleaca toata marfa.E evident
ca nu ne vom doar ocupa cu asta, e unul dintre
scopurile principale, acapararea pietii droguilor cu
marfa noastra, dar de ce sa se oprim aici cand il
avem pe Nyura sa deschida seifuri, pe Gavrilo sa
gaseasca loviturile, iar eu sa pun la punct planul
propriu zis.Yaryn si Desmir evident ca veti avea si
voi o contributie destul de mare, depinde de plan,
de circumstante, dar nu va faceti griji in privinta
asta.

-Eu unul sunt de acord, a spus Nyura.Restul nu au


spus nimic.

-Toata lumea e de acord? Ok, foarte bine.

A fost un discurs destul de relevant, niciunul


dintre ei nu a avut curajul sa il contrazica, mdar
nici nu prea aveau de ce sa o faca, ceea ce spunea
avea sens si tintea mult mai sus decat ce-si
doreau ei.Stateau la o masa rotunda, Ermin plimba
pe masa un pix de titan, care a fost cumparat la
pachet cu ceasul Tissot pe care il avea la mana.A
scos pe masa o foaie mototolita din buzunar de
marimea unei foi A4.Era goala, nu era nimic scris
pe niciuna dintre pagini. A ridicat pixul si a
desenat vertical un cerc cat cirfumferinta foii, a
trasat linii ce faceau legatura intre fiecare dintre
ei, apoi a scris numele fiecaruia in functie de cum
stateau la masa si le-a pus cate un punct
distinctiv.Imbinand toate punctele de referinta si
a iesit o stea perfecta cu 5 colturi ce se terminau
in linia cercrului, pentagrama.A pus un v, de la
bifat in unghiul de jos al stelei, acesta simbolizand
succesul de astazi, infiintarea gruparii.In total se
puteau completa 10 spatii, au decis sa noteze cu
“x” moartea unuia din fondatori si se punea in
coltul care ii apartinea, iar v se completa in urma
evenimentelor semnificative care si-au pus
amprenta in constituirea si evolutia asa-zisei
societati.Deci, cand cele 5 v-uri care se notau in
unghiuri vor fi bifate, va insemna apogeul si cand
cele 5 x-uri din colturi for fi bifate, va insemna
sfarsitul Vatreni.

_||_||_||_

Paru saten, tuns scurt, astfel se putea observa


cicatricea imensa situata intr-o zona centrala in
partea din spate a cutiei craniene.A cazaut de la o
inaltime de mai mult de 5 metri, fiind la balconul
apartamentului unui fost prieten care distribuia
marfa pe care o producea, Markus Gizike.Markus
era un german a caruit familie a ramas pe
teritoriul bosniac de la conflictele din 1941 intre
fortele germane, croate si monarhistii sarbi.

Ermin a planificat o intalnire cu Markus pentru a


discuta despre distribuirea marfii, germanul fiind
unul din distribuitorii de teren.Acesta locuia intr-
un bloc vechi, aproape nelocuibil, avand un
apartament la etajul 2.A deschis usa de intrare in
bloc, era singurul lucru solid din
constructie.Peretii erau umezi, acoperiti aproape
integral de mucegaiul care facea un aer greu de
respirat.Ajuns sus, usa era sparta intr-un colt de
sus, si avea cifrele 1 si 2 scrise central, imprimate
de la bucatile de fier picate cu care era marcat
numarul apartamentului . A ciocanit de 3 ori, se
auzea un sunet strident la fiecare lovitura data in
lemnul mucegait.Markus a deschis repede, ca si
cum il astepta langa usa si a incuiat la loc cu mai
multe incuietori care daca erau fortate, s-ar fi
rupt mai de graba usa din balamale.

-Intra repede. A spus de parca era urmarit de


cineva.

-Ce s-a intamplat de esti atat de agitat?


-Nimic, nu e treaba ta.

-Are legatura cu ce facem noi?

-Nu, are legatura cu ce face eu.

-Esti sigur? Eu cred ca se leaga. Ermin a aflat ca isi


luase o buna parte din marfa sa o vanda pe cont
propriu.

-Foarte sigur, ce te aduce aici, vorbeai la telefon


de parca ar fi ceva important .

-Am aflat cateva lucruri.

-Despre ce e vorba? Markus si-a dat seama ca


aflase, fiind in picioare se intrepta mergand in
lateral spre dulapul in care avea ascuns un pistol.

-Cauti ceva?

-Da, trebuie sa… A deschis dulapul , pistolul nu


era, nu avea idee ce s-a intamplat cu el, era
foarte sigur ca se afla acolo.

-Poate asta.Mi l-ai aratat cand am venit ultima


data, mi-ar cerut parerea, iar eu ti-am spus ca e
un pistol excelent, iti amintesti?

-Lasa pistolul ala jos, trebuie sa ne calmam.Markus


intrase in panica.
-Acum conteaza mai mult sa-mi explici exact cat
de mult ai oprit din marfa pe care trebuia sa o
livrezi.Cum ai dus cantitatile complete la
destinatie, daca opreai aproape jumatate din
marfa? Markus amesteca praful cu o alta substanta
ieftina care avea proprietati de diminuare a
efectelor, asta era si motivul pentru care se temea
ca cineva sa nu il fi urmarit.

-Nu am facut nimic, acum ia pistolul asta din fata


mea.

-O sa bag un glont din frumusetea asta in capul tau


daca nu vorbesti.

-Ok, o sa iti spun, dar de unde stiu ca nu o sa


tragi? Incerca sa ii distraga atentia pentru a ii
putea lua arma.

-Daca mai faci o singura miscare… Acela a fost


momentul in care a sarit spre Ermin, i-a prins
mana, iar pistolul a sarit sub canapeaua veche de
culoare visinie.

Chiar daca Ermin era mai solid, Markus avea


forta destul de mare, nu l-a doborat atat de
usor.Dupa o lovitura ce i-a zguduit maxilarul,
Markus a picat aproape de pragul care separa
camera de balconul apartamentului. Ermin s-a dus
spre el, dar a apucat sa treaca pragul ce ducea la
balcon.Urmandu-l, Ermin a incercat sa loveasca
puternic, dar Markus s-a derit, iar acesta s-a
dezechilibrant si a picat de la etajul 2.A Cazut pe
umarul stang, dar la impact a atins bordura si cu
capul.A avut mare noroc, erau trecatori care au
sunat la ambulanta, iar spitalul era la 2 minute
departare.Operatia a durat in jur de o ora, iar
cusatura avea o lungime mai mare de 10cm.

_||_||_||_

Avea cei doi dinti centrali din fata falsi, pusi de


catre un prieten dentist care i-a implantat un
schelete pentru dinti pe baza de titan, vadandu-se
doua puncte mici milimetric egale pe fricare dinte
ei.Si-a spart dintii in urma unui jaf, furase
diamantele din locuinta unui magnat batarn, Samir
Bregovic.Au trecut usor de sistemul de securitate,
Nyura era profesionist in tot ceea ce e legat de
alarme si seifuri.Se aflau in spatele vilei imense,
cu parter si doua etaje, o constructie destul de
inedita in ceea ce privea zona.Acoperisul era facut
din tabla de cupru, de la distanta arata ca o tigla
veche, cu mai multe nuante uniformizate de
portocaliu.Geamuri vechi, cu rame de lemn care
nu pareau foarte rezistente, insa exitau gratii la
fiecare dintre ele, fixate prin fierul ce intra in zid
de doua ori la fiecare capat.Stiau de un geam mic
din lateralul ce ducea spre demisolul constructiei,
dar care nu avea nici un fel de grilaj.Ermin a dat o
lovitura usoara de picior, iar geamul s-a spart
integral.A intrat inauntru si a vazut ceasul urias
care indica ora 19:00.

-Grabiti-va, nu avem mult timp.Batranul urmeaza


sa se intoarca acasa in mai putin de jumatate de
ora, deci trebuie sa fim rapizi.

-Ia-o usor, o sa sparg cifrul seifului cat ai zice


peste.A zis Nyura calm.

S-au mai strecurat prin geamul spart Nyura si


Desmir, iar Gavrilo si Yaryn au ramas pentru a
supraveghia si a dat semnalul in caz ca batranul se
intoarce acasa.

-Haideti odata, ce dureaza atat? Ermin era destul


de agitat.

Era bezna totala, nu-si permiteau sa deschida


lumina, cineva cu spirit de observatie si-ar fi dat
seama ca ceva nu e in regula.
-Hai sa mergem, seiful e in biroul lui, adica
deasupra noastra, miscati-va! Nyura incepuse sa ia
lucrurile in serios, mai aveau doar 15 minute.

Au ajuns sus, era un seif mic, pus intr-un sertar


principal din dulapul care se intindea pe tot
peretele.Stiau ca se afla acolo , au urmarit
activitatea lui Bregovic timp de doua luni.Nyura a
scos un aparat mic, avea o forma dreptunghiulara
si erra foarte subtire. L-a introdus intr-o margine
despartitoare, spatiul dintre seiful in sine si usa
care putea fi deschisa prin formarea
combinatiei.S-a aprins un rand de beculete rosii ce
pareau ca analizeaza seiful.

-Ce e asta? A intrebat Desmir nedumerit.

-Jucaria mea.Era creatia lui, a facut-o cu propriile


lui maini dupa ce a investit 50 de mii de dolari sa
cumpere piesele necesare

Dupa 30 de secunde, aparatul a inceput sa


lumineze cu un rand de beculete de culoare verde
si au aparut pe ecranul aparatului numerele: 2, 5 ,
9 , 14 , 27 , 66.Erau numerele care au fost folosite
la ultima deschidere a seifului, dar in ordine
aleatorie.A accesat un fel de meniu al aparatului,
apoi a dat o comanda.A prins aparatul de seif.Pe
ecran apareau numerele pe care le gasise,
incepuse sa scrie toate combinatiile posibile, a
facut asta in mai putin de un minut, iar seiful s-a
deschis fara ca noi sa miscam un deget la a 30-a
combinatie.Inautru era o cutie de lemn, Ermin a
luat-o si a deschis-o.Inautru se aflau cele 5
diamante care valorau 31,4 milioane de
euro.Dintr-odata s-a auzit o bubuitura, era
semnalul dat de Yarin si Gavrilo.

-E aici, s-o stergem.A strigat Ermin.Era bezna


totala, a coborat in viteza pe scari.A avut nevoie
doar de un pas gresit care i-a fost fatal, a picat pe
scari, iar la impact lovitura i-a spart cei doi dinti
superiori si centrali din fata.

-Ce dracu faci? A zis Nyura vazandu-l jos plin de


sange.

-Doar taci! Ermin era furios, durerea era atat de


mare incat aproape ca nici nu mai putea sa
vorbeasca.

-Sa mergem, nu avem timp sa depanam amintiri.A


spus Desmir dupa ce a coborat si el scarile.

S-au suit toti, ajutati de Gavrilo ce practic ii


tragea afara.Se auzea masina intrand in curte pe
strada pe care o avea pana la garajul ce intra in
componenta vilei.Au luat-o prin spatele casei,
ajungand la livada pe care o avea, au mers
aproape 3km pana au ajuns la o sosea.

_||_||_||_

Nasul mare, lasat, de cand piramida nazala i-a


fost sfaramata intr-o bataie generala, un adevarat
razboi stradal intre cele mai mari si importante
grupari din Zenica.Vatreni, condusa de catre Ermin
si Jundullah, o grupare care se ocupa doar cu
traficul de droguri si il avea lider pe Ahmed Arif.
Ermin a mai avut de-a face cu el cand i-a furat doi
dintre cei mai importanti oameni, fratii Pavao.

Intruchiparea lui Ahmed e una tipic islamica,


mustata tunsa scurt, barba lunga si deasa,
imbinata sus cu perciunii.Parul nu foarte lung, de
marime medie.Ochi negri, cu mici probleme de
vedere, purta ochelari cu niste lentile subtiri.In
ceea ce priveste fizicul, un tip inalt, solid, bine
facut.

Conflictul a inceput in momentul in care


Vatreni a acaparat piata drogurilor punand in
vanzare marfa contrafacuta la jumatate de
pret.Ermin luase ideea lui Markus de a mari
cantitatea productiei prin adaugarea unei
substante ieftine cu riscul de a diminua
efectele.Razboiul a izbugnit fara ca cei din
Jundullah sa stie adevarul, singurul lucru pe care il
stiau era ca Vatreni vinde la jumatate de pret
pentru a ii scoate pe ei din ecuatie.In ciuda
faptului ca se intampla in anul 2005, genul asta de
dispute nu se desfasurea niciodata cu focuri de
arma, intotdeauna erau lupte cu mana libera, o
demonstratie de forta si de resepect, chiar daca se
urau atat de rau incat sa se omoare, ceea ce se si
intampla de multe ori.

S-au intalnit intre doua blocuri, erau fata in fata,


gata e o incaierare din care ori iesi mort, ori grav
ranit.

-Astia au venit toti sau mi se pare mie? Desmir


parea ingrijorat.

-Stai linistit, nu au cum sa ne faca fata. L-a calmat


Ermin

-Ermin! A strigat Ahmed cu o voce groasa si


vulgara

-Ahmed Arif.Niciodata nu o sa refuz sa-ti dau o


lectie.
Ermin a iesit primul in fata, totul a inceput
printr-o lovitura cu stanga in tampla unuia dintre
oamenii lui Ahmed, acesta a cazut instant.A fost
ca si cum a dat drumul unui bat de chibrit intr-o
cisterna de combustibil.Vatreni si Jundullah s-au
ciocnit frontal, ca doua placi tectonice cand se
declanseaza un cutremur monstru, iar rezultatul a
fost o balta de sange din care era imposibil sa
scapi fara o lovitura serioasa.Vatreni dominau
vizibil lupta, iar Ahmed a observant ce se intampla
si a dat semnalul.Jundullah nu au respectat
regulile, au scos bate de baseball, telescoape de
fier, chiar si topoare.Jumatate din oamenii ce
apartineau de Vatreni au primit lovituri mortale,
nu s-a mai putut face nimic pentru ei, acolo si-au
gasit sfarsitul, moment in care au murit si cei doi
sarbi, Gavrilo si Desmir.

-Retragerea, retragerea!! Striga Ermin incercand


sa-si adune oamenii ramasi in viata.Mai mult de
jumatate din cei prezenti au murit, a fost o lupta
brutala si sangeroasa.

Ermin incerca sa se apare, insa a primit o


lovitura din lateral cu un telescop metallic ce i-a
sfaramat piramida nazala. Totusi, nu a cazut la
pamant pana nu si-a doborat fiecare
adversar.Nasul nu mai putea sa revina la normal,
doar in urma a zeci de operatii, dar ar fi insemnat
sa nu mai primeasca lovituri in zona aia.Ermin le-a
refuzat stiind riscul pe care si-l asuma in fiecare
zi.

CAPITOLUL

Prierderile au fost considerabile, mai ales Gavrilo


Davor si Desmir Antonije care erau 2 din cei cu care
s-a infiintat gruparea Vatreni, insa Ermin nu s-a oprit
aici.A mers inainte, si-a tatuat cele 2 x-uri in
colturile care le cuveneau celor doi sarbi si a
continuat cu activitatile uzuale.
Ermin avea un laborator propriu de analizare si
testare a tuturor drogurilor ce urmau sa fie vandute
consumatorilor.Era condus de Dr.Zlatan Sava, care
de doi ani de zile lucra la un nou produs amestecand
proprietatile a 3 droguri cunoscute pe plan mondial:
PCP, LSD si Opium.Avea sa fie o zi mare pentru
Vatreni, Zlatan l-a chemat pe Ermin sa ii dea o veste
incredibila.

-Sper ca e ceva care sa merite.A spus Ermin care era


destul de indispus.

-Domnule, cred ca am descoperit ceva ce va schimba


lumea!

-Sa vedem despre ce e vorba.

-Acesta este PCP, numit si Fenciclidina de


specialisti, unul dintre cei mai puternici
halucinogeni.Aceste este LSD, drogul care te face
efectiv sa iti pierzi identitatea, provoaca
distorsionarea timpului, suprafetele par sa tremure
si asa mai departe.Iar acesta este Opium si are in
general efect de anestezic, asemanator cu
Ketamina.

-Inteleg, dar de ce nu ai folosit Ketamina in


proiectul asta?

-E simplu, aceste 3 droguri sunt singurele care sunt


compatibile.
-Ok, treci mai departe.

-Am studiat in detaliu pe fiecare dintre ele, iar


rezultatul a fost incredibil.Am reusit sa le combin
structura chimieca, iesind aceasta minunatie.L-am
numit Lufenium. Doctorul i-a aratat o pilula
trasparenta de culoarea unui verde deschis.

-Care sunt rezultatele?

-Am testat zece dintre oamenii pe care ii aveam la


dispozitie, toti au fost supusi unei supradoze, iar
rezultatul a fost unul pozitiv, 9/10 au supravietuit,
iar efectul s-a dus dupa aproximativ 48 de ore.

-Excelent, pregateste-l, fa-i ultimele modificari, de


maine il dam spre vanzare.Cred ca am dat lovitura!

S-au produs intr-o noapte 10000 de pilule care


aveau sa fie trimise in toate zonele cunoscute ale
orasului.Dimineata la prima ora Ermin a sosit cu
Nyura si Yaryn sa ia marfa.Era mai complicat acum,
fiind decat 3, aveau de coordonat de doua ori mai
multi oamenio fiecare, cand Gavrilo si Desmir traiau
avea in jur de 20 de dealeri distribuitori, iar Ermin
30, ocupandu-se de centrul Zenicai. Acum fiecare
are coordoneaza 40 de oameni, ceea ce inseamna o
munca destul de grea.Niciodata nu s-au considerat
sefi, este si motivul pentru care munceau atat de
mult ca Vatreni sa ramana lafel de sus.
-Am ajuns doctore, ai reusit sa produci cat ti-am
cerut, 8000?

-Am ajuns la 10000, domnule.

-Perfect, adu-mi-le aici.Dr.Zlatan a scos o punga de


hartie care cantarea mai putin de un kg.

-La ce pret vor fi puse pe piata? Investitia pentru o


singura bucata a fost in jur de 10 euro.

-Asta nu de priveste, dar iti vei primi partea ta daca


va fi un succes, nu iti face griji.

-Sigur ca va fi un success, testele o spun!

Chiar daca deocamdata era un experiment, iar


pretul destul a fost destul de ridicat, 50 de euro o
singura pilula, s-au vandut toate in mai putin de 24
de ore.Efectele erau destul de ciudate, o imbinare a
tuturor elementelor.Dilatarea pupulei, reducerea
apetitului, inclstarea dintilor, ameteala, amorteala,
anestezie, cresterea glicemiei.Psihic efectele difera
la fiecare individ: color randiante, suprafete care
par sa tremure, distorsionarea timpului, halucinatii.

-Doctore, e un real succes! A zis Ermin entuziastmat


de rezultat.

-Nici nu ma asteptam la altceva, domnule.


-Vreau sa incepem un proiect axat doar pe acest
Lufenium, dar o sa continuam sa vindem si celalate
substante.

-E o idee buna, dar e dificil sa ma ocup singur de


productie, avand in vedere ca am un laborator atat
de restrans si lipsit de personal.

-De cati oameni ai nevoie?

-Pentru inceput, 6 oameni ar fi de ajuns, am putea


produce cele putin 50000 de bucati pe zi.

-Ce zici de 20 de oameni si o investitie de 10


milioane de euro?

-Sunteti nebun!

-Nu, sunt realist.Vom incepe sa ne extindem in tot


statul, am nevoie de 250000 de pilule pe zi.

-Nu este imposibil, dar asta inseamna multa munca.

-Zlatan, nu iti face grij, vom culege roadele


impreuna, nu esti multumit de cat primesti acum?
Gandeste-te ca suma va fi de 10 ori mai mare.

-Nyura si Yaryn stiu despre asta?

-Urmeaza sa ma intalnesc cu ei peste 2 ore.

-Am inteles.Nu pot sa va refuz, cunosc cativa oameni


capabili, ii voi contacta mai tarziu.
-Ok, doctore, pe maine.

Ermin nu a fost niciodata un om rau, in ciuda


activitatilor ilegale.Cel putin cu oamenii sai, aprecia
munca fiecaruia, e si motivul pentru care niciun
membru din Vatreni nu a fost vreodata impotriva lui,
un conducator in adevaratul sens al cuvantului.

-Baieti, dupa ce s-a intamplat zilele trecute, am


decis sa extindem laboratorul, cred ca aceast
Lufenium e o descoperire ce nu trebuie trecuta cu
vederea!

-Eu sunt de acord, s-a vandut al dracu de bine. A zis


Nyura.

-Am vorbit despre asta prietenului din Tuzla, Vukk


Ratko, era incantat de ce am reusit, va fi primul
oras mare in care o sa ne vindem mafta, iar el ne va
ajuta, e totul aranjat.

-Nu crezi ca ne extindem prea mult? A spus Yaryn


neconvins de planurile lui Ermin.

-Ne extindem prea mult? Asta e ideea, nu vad care e


problema.Daca iti e frica ca o sa ai mai putin timp
de pierdut, atunci poti sa nu ma susti in proiectul
asta.

-Mereu o sa te sustin, dar mi se pare cam exagerata


ideea.
-Lafel de exagerata ca atunci cand s-a infiintat
Vatreni?

Nimeni nu a mai spus nimic, pana la urma, cu sau


fara acordul ambilor frati, Ermin nu putea fi oprit,
iar planul lui urma sa fie pus in aplicare.

***

La aproape o luna dupa initierea planului, Vatreni


avea incasari de peste 5 milioane de euro doar din
vinderea de Lufenium, ceea ce insemna un profit
colosal pentru o grupare care isi vindea marfa doar
in doua orase, Zenica si mai nou in Tuzla prin
intermediul lui Vukk Ratko.

Vukk era un om de incredere, se cunoasteau inca


din copilarie, de cand parintii lui le-au platit chiria
pe un 3 luni parintilor lui Ermin, deoarece nu se mai
ajungeau cu banii.

Mama lui care a murit cu cativa ani in urma era de


origine bosniaca, iar tatal care inca traieste de
origine sarba.E o persoana importanta pentru Ermin,
niciodata nu s-a gandit ca lucrurile s-au schimbat
intre timp, iar Vukk va incerca sa traga de la el din
ce in ce mai multi bani.

-Hei amice, cum mai merge treaba?


-Bine, avem niste incasari de necrezut, nu m-am
asteptat nicidoata la asa ceva.

-Cu partea mea cum ramane?

-Cred ca 30% e ceva destul de rezonabil…

-Nu chiar, stii ca eu ma ocup singur de un oras


intreg, cu oamenii mei.

-Totusi, gandeste-te la bani, ai peste 1 milioan la


activ dupa doar o luna, iar noi avem 5 milioane,
ceea ce inseamna extreme de mult avand in vedere
numarul de oameni pe care il am eu.

-Ce zici de 40%?

-E mult, poate dupa ce mai trece timp.

-Daca nu accepti o sa fiu nevoit sa nu mai colaborez


cu tine, stii cum e.

-Hai sa nu uitam de unde am plecat!

-Tu vorbesti de unde am plecat? Stateai intr-o


cotineata de animale.

-Eu ma refer strict la ce am facut eu.

-Iar eu ma refer la ce am facut eu pentru tine, sa nu


uiti.
-Nu mai e nimic de discutat, ramane 30%, iar daca
totul merge ca pe roate, poate peste 2-3 ani Vatreni
se va extinde, iar tu vei fi parte din grupare.

-Nu vreau sa fac parte din rahatul ala, sa fie clar!


-E problema ta, acum gandeste-te la ce vrei sa
faci.30%, nu uita.

Ermin a vazut a 2-a fata a lui Vukk, tartuferia a


iesit la suprafata, totusi nu prea avea ce sa faca
deocamdata, doar sa ii tina piept pana la momentul
in care va avea destui oameni pentru a trimite in
Tuzla.Pana la urma, era o colaborare, si nu cu o
societate, cu o persoana fizica, Vukk Ratko, ceea ce
era destul de periculos.Avea oamenii lui, dar
niciodata nu puteai fi sigur de relatiile pe care le au
acestia cu el, in orice moment totul putea sa cada.

Cei doi au avut multe intalniri, Vukk punea din ce


in ce mai multa presiune pe Ermin, dar nu a cedat
niciodata.A venit momentul in care Vukk si-a pierdut
rabdarea.S-a gandit zile intregi cum sa il distruga,
sau cel putin sa il tina de o parte o vreme.

Vuk a apelat la niste “prieteni” vechi, oamenii


legii.Il cunostea bine pe Ermin, iar colaborarea
dintre ei i-a oferit informatii cu care a reusit sa-l
scoata vinovat.Bosniacul a fost arestat in cele din
urma, singurul lucru pe care mai putea sa il faca, era
sa isi ia un avocat bun pentru a obtine cat mai putini
ani de detentie pentru cunoscutul traficant din
Zenica.Avea sa fie condamnat la 7 ani de inchisoare
cu executare in penitenciarul Zenica, a fost o
lovitura uriasa pentru Vatreni, pana acum nu au avut
de a face cu politia, cel putin cat timp traiau cei doi
sarbi, Gravrilo si Desmir, oamenii prin care gruparea
avea asigurat spatele in conformitate cu autoritatile.
Degeaba esti rechin daca traiesti in apa lor

Daca banul il schimba pe om, atunci elibereaza-te


de povara de a mai fi o fiinta umana.

Terminare 4: Intalnire, reverenta din partea


oamenilor