SECOLUL XX 1901-2000

IDEOLOGIE Totalitatea ideilor și concepțiilor filosofice, morale, religioase etc. care reflectă, într-o formă
teoretică, interesele și aspirațiile unor categorii într-o anumită epocă.
DOCTRINĂ Totalitatea principiilor unui sistem politic, științific, religios etc.
DEMOCRAȚIE Formă de organizare și de conducere politică a societății, bazată pe principiul exercitării puterii
de către popor.
TOTALITARISM Regim politic autocrat care aplică dictatura unei minorități, prin conducerea și controlul întregii
activități în stat, îngrădind libertățile democratice și practicând o politică de forță și violență.
STAT 1. Instituție suprastructurală, instrument principal de organizare politică și administrativă prin
intermediul căruia se exercită funcționalitatea sistemului social și sunt reglementate relațiile
dintre oameni; teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație;
țară.
2. Instituție politico-administrativă a societății în frunte cu un guvern și cu organele acestuia, cu
ajutorul cărora se asigură funcționarea vieții sociale pe un anumit teritoriu; țară.
GUVERN Organ central al statului care exercită puterea executivă; cabinet, consiliu de miniștri.
REGIM POLITIC Modul de organizare a vieții economice, politice și sociale a unui stat. Se definește în funcție de
ansamblul de metode folosite și prin relația dintre putere și cetățeni.
FORMĂ DE Formă de organizare politică a unui stat: monarhie și republică.
GUVERNĂMÂNT
PARTIDE Organizație politică care exprimă și apără interesele unei clase sociale sau ale unei pături a
POLITICE/FORM acesteia, conducând lupta lor pentru atingerea anumitor scopuri sau idealuri.
AȚIUNI
POLITICE

PRACTICI Modul în care se aplică regimul politic.

POLITICE

CONSTITUȚIE Lege fundamentală a unui stat, care cuprinde principiile de bază ale organizării lui, stabilește
drepturile și datoriile fundamentale ale cetățenilor, sistemul electoral, organizarea organelor
supreme și locale etc., reflectînd în întregime structura socială respectivă.
COMUNISM Doctrină socială, politică și economică constituită pe principiul abolirii proprietății private asupra
mijloacelor de producție și al instaurării proprietății colective.
FASCISM Ideologie apărută în Europa după Primul Război Mondial, caracterizându-se prin naționalism
extremist, misticism, violență, cultul forței, intoleranță față de alte partide, promovarea
rasismului etc.;
NAZISM Doctrină politică a fascismului german fondată de Hitler, profund antiumană, care, susținând
superioritatea rasei ariene, al cărei reprezentant „pur” ar fi poporul german, încerca să justifice
violența, rasismul, genocidul, războaiele de cotropire; național-socialism.
CENZURĂ Control prealabil exercitat, în unele state, asupra conținutului publicațiilor, spectacolelor,
emisiunilor de radioteleviziune și, în anumite condiții, asupra corespondenței și convorbirilor
telefonice;
POLIȚIE Structuri ale securității, create pentru instaurarea și menținerea puterii totalitare, precum și pentru
POLITICĂ suprimarea sau îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
CULTUL Termen care definește venerarea excesivă a unui singur conducător aflat încă în viață. Cultul
PERSONALITĂȚII personalității caracterizează de obicei statele totalitare. Renumele unui singur lider, deseori
caracterizat drept "liberator" sau "salvator" al poporului, ridică conducătorul la un nivel aproape
divin. Portretul conducătorului apare peste tot, la fel ca și statuile sau monumentele dedicate
măreției și înțelepciunii liderului. Lozincile și citatele din opera șefului acoperă pancarte uriașe,
zidurile, iar cărțile cuprinzând discursurile și scrierile lui umplu librăriile și rafturile bibliotecilor.
SEPARAREA Principiu/ Un model de guvernare conform căruia statul este împărţit în ramuri, fiecare cu puteri
PUTERILOR ÎN şi zone de responsabilitate separate şi independente, astfel încât nici o ramură nu are mai multă
STAT putere decât celelalte, şi care asigură un echilibru instituţional şi democratic prin funcţii de
control reciproc. Tradiţional, cele trei puteri sunt puterea legislativă, puterea executivă, şi puterea
judiciară.
STAT DE DREPT Forma cea mai dezvoltată de organizare socio-politică care se bazează pe respectul legii și
drepturile omului. Este statul în care cetățenii și instituăiile statului sunt egale în fața legii.
 Ideologii şi practici politice democratice
Regimurile democratice, bazate pe:
 principiul separării puterilor în stat
 alegeri libere
 respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti
 pluripartidism, s-au consolidat în ţările nordice, precum Danemarca, Suedia sau
Norvegia, şi în cele mai multe state din vestul Europei.
 Pluralism politic.

Ideologiişi practici politicetotalitare.Fascismul şi nazismul.Caracteristici comune ale regimurilor

politice totalitare.
Secolul al XX-lea mai este desemnat în istorie şi prin sintagma de secolul extremelor, deoarece
mai multe state (Germania, Italia, Spania, Portugalia etc.) au cunoscut regimuri politice
dictatoriale. Opuse celor democratice, regimurile politice totalitare au avut o serie de trăsături
comune:

 existenţa partidului unic şi a unui dictator în fruntea statului

 încălcarea de către regim a drepturilor omului

 cultul personalităţii

 controlul absolut al statului asupra societăţii

 lichidarea oricărei forme de opoziţie

 supravegherea populaţiei de către poliţia politică

 cenzura presei etc.

Ideologiafascistă şi practicilepoliticealeregimului.
 Mişcarea fascistă a apărut după încheierea Primului Război Mondial, în condiţiile în care
Italia se găsea într-o criză profundă. Era susţinută atât de populaţia debusolată de război şi
de sărăcie, cât şi de mulţi industriaşi şi bancheri .
 Mişcarea fascistă a ajuns la putere prin presiune ( Marşul asupra Romei,1922). Printr-o
lege specială, lui Mussolini i se acordau puteri sporite. Acesta a interzis orice formă de
opoziţie, ca şi toate organizaţiile care nu erau fasciste (partide, sindicate etc.). Mussolini a
inaugurat cultul propriei personalităţi, proclamându-se Il Duce (Conducător ).
 Partidul Naţional Fascist a devenit formaţiune politică unică.
 Poliţia politică (OVRA) şi organizaţiile paramilitare Cămăşile negre şi Ballila.
 Italia a fost transformată în „stat corporatist”, în care nu primau interesele individului.
Îndoctrinarea cetăţenilor se făcea prin propaganda şi prin diferite organizaţii fasciste.

Naţional-socialismul german,ideologieşi practici politice.

 Ideologia naţional-socialistă a fost ultranaţionalistă, rasistă şi antisemită . Potrivit
acestei ideologii, rasa germană a arienilor ar fi superioară, motiv pentru care ar trebui să
conducă lumea, iar celelalte, considerate inferioare (precum evreii), trebuia să fie
exterminate. Naţional-socialismul susţinea necesitatea cuceririi acestuia prin război.
 Datorita nemulţumirile populaţiei faţă de greutăţile din timpul Marii Crize economice,
Partidul Naţional-Socialist al Muncitorilor Germani, condus de Adolf Hitler, a câştigat
alegerile din anul 1933.
 Hitler, instalat în funcţia de cancelar, a fost învestit cu puteri speciale, devenind
Führer(conducător ).
 Toţi germanii au fost înregimentaţi în organizaţii controlate de Partidul Naţional-Socialist
al Muncitorilor Germani, precum Frontul Muncii, care a înlocuit sindicatele.
  Orice formă de opoziţie a fost distrusă, chiar şi în interiorul partidului. Presa a fost
cenzurată, iar propaganda regimului prin publicaţii, radio,cinematografe s-a intensificat.
Poliţie politică a regimului, Gestapo, supraveghea orice activitate.
 Regimul naţional-socialist a transformat antisemitismul în politică de stat, în numele aşa
zisei purificări a rasei ariene. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, din 1942,
regimul hitlerist a hotărât să aplice soluţia finală împotriva evreilor. Astfel a început
drama Holocaustului, până în anul 1945, fiind ucişi aproximativ 6 milioane de evrei, dar
şi romi proveniţi atât din Germania, cât şi din ţările ocupate de armatele hitleriste, în
lagăre de exterminare, precum cele de la Auschwitz, Treblinka sau Maidanek.
Ideologiişi practici politicetotalitare.Comunismul
o Din cauza sărăciei generalizate şi a înfrângerilor de pe front, a izbucnit, la Petrograd,
revoluţia condusă de Partidul Constituţional Democrat (al burgheziei liberale) şi de
menşevici(membrii Partidului Social-Democrat). A fost instaurat un guvern provizoriu la
16 februarie/1 martie 1917, iar a doua zi, ţarul a abdicat.
o Însă bolşevicii (comuniştii) au profitat de anarhia din Rusia, sporindu-şi popularitatea în
rândul muncitorilor, iar conduşi de V.I. Lenin, bolşevicii au declanşat acţiunile în forţă
pentru preluarea puterii, realizată prin lovitura de stat de la 25 octombrie/7noiembrie
1917, de la Petrograd .
o Denumită Revoluţia din Octombrie, aceasta este considerată actul de naştere al statului
sovietic.

IDEOLOGIEŞI PRACTICĂ POLITICĂ ÎN STATELECOMUNISTE.

 În Rusia, apoi în Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, stat creat de Rusia Sovietică,
Ucraina, Bielorusia şi Transcaucazia, toate domeniile de activitate au fost organizate
conform concepţiei lui Lenin, expuse în Tezele din Aprilie 1917.
 Încă de la preluarea puterii, teroarea a fost instituită în stat. Orice formă de opoziţie a fost
desfiinţată, fiind interzisă funcţionarea tuturor partidelor, în afara celui comunist (bolşevic)
rus, denumit apoi Partidul Comunist al Uniunii Sovietice (P.C.U.S.).
 A fost creată, în anul 1917, poliţia politică a regimului, cunoscută cu abrevierile C.E.K.A.,
N.K.V.D. apoi K.G.B.
 Viaţa religioasă a fost obstrucţionată. Statul şi-a impus controlul în economie, prin
naţionalizarea întreprinderilor. Proprietatea privată a fost înlocuită cu cea de stat sau
colectivă.
 Teroarea asupra populaţiei s-a intensificat în perioada în care s-a aflat la conducere Iosif
Visarionovici Stalin (1924-1953). Acesta a impus o economie centralizată şi planificată
rigid.
 Din 1929 s-a trecut la colectivizarea forţată a agriculturii, în paralel cu industrializarea
forţată şi planificarea producţiei prin planurile cincinale.
 Opozanţii politici fie au fost executaţi, fie li s-au înscenat procese în urma cărora au fost
trimişi la închisoare sau în lagărele de muncă forţată din ţară, care formau GULAG-ul.
 Marii Terori,desfăşurate la ordinul lui Stalin între anii 1936 şi 1939, i-au căzut victime
oameni din rândul tuturor categoriilor sociale şi profesionale, inclusiv din rândurile
armatei.
 În acelaşi timp, cultul personalităţii lui Stalin a căpătat proporţii fără precedent, presa era
cenzurată sever, iar întreaga creaţie culturală se găsea în slujba intereselor Partidului
Comunist al Uniunii Sovietice şi al dictatorului.

Deşi au aplicat modelul sovietic, regimurile comuniste europene au avut şi trăsături

specifice. Astfel, au existat o mai mare libertate economică în Iugoslavia, păstrarea
proprietăţilor asupra pământului în Polonia, naţionalismul şi interzicerea vieţii religioase
în Albania etc.
Unii conducători comunişti au dorit reformarea sistemului, ca Alexander Dubček în
Cehoslovacia, în 1968, dar sovieticii au înăbuşit prin intervenţia armată această mişcare.
Abia după anul 1985, Mihail Gorbaciov, noul secretar general alpartidului, a iniţiat
politica perestroika si glaznosti(reconstrucţie şi deschidere ), prin care a încercat
reformarea partidului şi statului sovietic.
IDEOLOGII ŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA.
IDEOLOGIIŞI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA PÂNĂ ÎN ANUL1918.

 Sistemul politic românesc de la începutul secolului al XX-lea era organizat potrivit

Constituţiei României din anul 1866.
 România era o monarhie constituţională, bazată pe principiul separării puterilor în stat, iar
regele Carol I (1866 – 1914) şi-a îndeplinit rolul de arbitru al vieţii politice.
 În condiţiile exercitării votului censitar (doar de către bărbaţi), în primii ani ai secolului al
XX-lea, cele două formaţiuni care au dominat viaţa politică, Partidul Naţional Liberal şi
Partidul Conservator, au guvernat alternativ (potrivit principiului rotativei
guvernamentale, practică introdusă în 1895). Acestea erau exponentele a două ideologii
diferite cu privire la evoluţiaRomâniei:

Liberalismul, reprezentat de oameni politici precum Ion I. C.Brătianu (preşedinte al

P.N.L. din 1909), se pronunţa pentru dezvoltarea rapidă a ţării, după model occidental, pe
baza capitalului autohton.

Conservatorismul, reprezentat de politicieni ca Gh. Gr.Cantacuzino (conducător al

Partidului Conservator între anii 1899– 1907), dorea o dezvoltare organică a statului, prin
crearea instituţiilor moderne pe măsură ce societatea simţea nevoia apariţiei lor.

Ideologiişi practici politicedupă PrimulRăzboiMondial.

➢ Din anul 1918, a fost introdus în România votul universal, pentru bărbaţii de peste 21 de ani,
cu excepţia magistraţilor şi cadrelor militare.
➢ În aceste condiţii, numărul partidelor parlamentare sau al celor care au reuşit să ajungă la
guvernare a sporit, iar cele de orientare conservatoare au dispărut de pe scena politică.
➢altă lege electorală, cea din anul 1926, a adus schimbări în privinţa vieţii parlamentare.
➢ În perioada interbelică, în viaţa politică românească, adepţi numeroşi au avut ideologii politice
democratice, precum neoliberalismul,reprezentat, în esenţă, de Partidul Naţional Liberal, şi
ţărănismul, având ca exponent principal Partidul Naţional Ţărănesc. Aceste formaţiuni politice
s-au aflat şi cele mai lungi perioade la guvernare.
➢ În condiţiile afirmării în Europa a unor ideologii antidemocratice, extremismul de stânga
(comunismul ) şi de dreapta (legionarismul) s-au manifestat şi în viaţa politică românească,
începând din deceniul al treilea al secolului al XX-lea.
➢ Monarhia a reprezentat, şi în perioada interbelică, centrul funcţionării sistemului politic din
România, bazat pe prevederile Constituţiei din anul 1923.
➢ Regele în timpul căruia a fost înfăptuită Marea Unire, Ferdinand I (1914– 1927), nu a încălcat
principiile vieţii politice democratice.
➢ Un aspect specific al vieţii politice a fost acela că regele îl numea pe prim-ministru, după care
guvernul organiza alegerile, pe care, de cele mai multe ori, le şi câştiga.
➢ Evoluţia monarhiei a marcat şi practicile politice în stat. Criza dinastică din decembrie 1925,
când prinţul Carol a renunţat la moştenirea tronului, a fost rezolvată de Parlament în ianuarie 1926,
când moştenitor al tronului a fost proclamat Mihai.
➢După moartea regelui Ferdinand I, acesta a condus ţara tutelat de o Regenţă, fiindminor.
➢ Dar, după ce a revenit în ţară, în anul 1930, şi a fost proclamat rege de Parlament în locul lui
Mihai I, Carol al II-lea a urmărit reducerea rolului partidelor politice şi instaurarea unui regim în
care monarhul să aibă puteri sporite.
➢ Astfel, în anul 1938, acesta a instaurat un regim autoritar, în timpul căruia singura formaţiune
care a funcţionat a fost cea care îl susţinea pe rege, Frontul Renaşterii Naţionale, denumită, din
1940, Partidul Naţiunii.
 ➢ În condiţiile pierderilor teritoriale din anul 1940, după abdicarea regelui Carol al II-lea
(septembrie 1940) şi după ce Mihai I a revenit pe tron, puterea reală în stat a fost deţinută de
generalul Ion Antonescu, preşedinte al Consiliului de Miniştri.
Acesta a guvernat, până în ianuarie 1941, alături de legionari. Neînţelegerile cu legionarii, care
doreau să obţină întreaga putere în stat, au determinat înlăturarea lor, după rebeliunea din 21 – 23
ianuarie1941. Apoi, Ion Antonescu s-a aflat în fruntea unui regim militar până la 23august 1944,
în condiţiile participării României la războiul antisovietic.
➢ După înlăturarea regimului democratic, cetăţenilor români le-au fost restrânse drepturile, iar
începând din anul 1940, asupra celor de origine evreiască au fost aplicate măsuri antisemite
(deportări, pogromuri, muncă forţată în Transnistria etc.).

IDEOLOGII ȘI PRACTICI POLITICE ÎN ROMÂNIA- SECOLUL XX

Tipul Numele Reprezentare Trăsături Scurte informații
(Țelul) ideologiei
Democratice Neoliberalis Ștefan Zeletin  Susține dezvoltarea economică A fost reprezentat în plan politic de
m prin forțe proprii (,,prin noi P.N.L. care a fost condus până în
înșine”) 1927 de I. I. C. Brătianu. A guvernat
 Respectarea drepturilor și în perioada interbelică cel mai mult.
libertăților cetățenești
Țărănismul Virgil Madgearu  Susține dezvoltarea cu precădere a A fost reprezentat de P.N.Ț., condus
agriculturii și principiul ,,porți de Iuliu Maniu și Ion Mihalache și a
deschise” capitalului străin guvernat în perioada crizei
economice.
Nedemocrati Comunismul Lucrețiu  Intervenția statului prin Reprezentat de P.C.R. apărut în 1921,
ce Pătrășcanu naționalizare și colectivizare iar după 1945 ajunge la putere până în
 Proprietatea privată trebuie să 1989.
dispară
 Susține lupta de clasă
Legionarism Corneliu Zelea  Susține naționalismul și rolul Reprezentat de L.A.M. (Legiunea
Codreanu țăranului ca personificare a Arhanghelului Mihail) 1927,
omului pur promovează crima împotriva
adversarilor politici.
Alegeti varianta corecta de răspuns:
1.Comunismul in Rusia a fost infiintat de :
a) Stalin
b) Lenin
c) Benito Mussolini
2.U.R.S.S. apare ca titlu in anul:
a)1921
b)1922
c)1924
3.” Marsul asupra Romei”inseamna preluarea puterii de catre :
a) Stalin
b) Benito Mussolini
c) Adolph Hitler
4. Comunismul si fascismul sunt regimuri :
a) totalitare
b) democratice
c) dictatoriale
5.Adolph Hitler preia puterea in Germania in anul:
a) 1923
b)1934
c)1935
d)1933
6. Regimul nazist reprezenta :
a) lupta de clasa
b) lupta de rasa
c) lupta de natiune
7.Statele revizioniste in perioada interbelica sunt:
a) Rusia, Germania si Ungaria
b) Germania, Ungaria si Italia
c) Bulgaria , Germania si Rusia
8. Stalin a sustinut crearea unui lagar de munca in Romania in timpul lui :
a) Petru Groza
b) Gheorghe Gheorghiu-Dej
c) Nicolaie Ceausescu
9.Partidul Comunist Roman ia nastere in anul:
a) 1922
b)1921
c)1918
d) 1944
10. In 1923 in Romania este adoptata:
a) Constitutia liberala
b) reforma agrara
c) reforma justitiara
11. Stalin incepe o campanie antifascista in anul:
a) 1925
b)1936
d)1935
e)1926
12. Politica Cominternului este de :
a) a subordona statele capitaliste
b) a subordona statele comuniste
c) de a subordona statele comuniste si capitaliste
13. Cel care a infiintat Cominternul este :
a) Stalin
b) Lenin
c) Hitler
14. Intr-un stat totalitar sunt interzise :
a) drepturile cetatenesti
b) partidele politice
c) reforma electorala
d) reforma agrara
15. Comunismul se baza pe o economie :
a) agrara
b) graduata
c) industriala
d) planificata
16. Economia comunista avea la baza 3 procese:
a) colectivizare,prohibitie, industrializare
b) nationalizare, colectivizare si industrializare
c)lupta de clasa, colectivizare si industrializare
17.Statele capitaliste Anglia, Franta si S.U.A aveau :
a) un regim economic
b) un regim democratic
c) un regim dictatorial
d) un regim toalitar

Completați spațiile libere cu noțiunile corespunzătoare:

Secolul al XX-lea se caracterizează prin confruntarea dintre democraţie şi..........................

1. Ideologii de extrema dreaptă:...................................., .......................................

2. Ideologii de extrema stângă.....................................
3. Caracteristicile ideologiilor totalitare sunt: partidul.....................,
controlul........................, îngrădirea ......................şi libertăţilor, teroare şi
poliţie..................., înregimentarea........................
4. Principiile ale democraţiei sunt: suveranitatea..................................,
reprezentativitatea, separarea.........................................................., pluripartidism,
neintervenţia............................, drepturi şi ...................................................................,
constituţionalismul.
5. Practicile şi ideologiile totalitare s-au afirmat în prima jumătate a
secolului.................... pe fondul consecinţelor.........................................
6. Fascismul apare în ....................., având ca lider pe....................
7. Fascismul are ca idei principale:..............................., .........................
8. Între măsurile adoptate în Italia fascistă se numără:
desfiinţarea..........................................................., suprimarea libertăţii......................,
interzicerea activităţii .............................., înregimentarea .........................., înfiinţarea
poliţiei...................... şi a organizaţiilor..............................
9. Nazismul apare în.......................având ca lider pe............................
10. Ideile principale ale doctrinei naziste au
fost: ..........................................., ................................................
11. Între măsurile adoptate în Germania nazistă se numără:
desfiinţarea..........................................................., înregimentarea ..........................,
cenzura, înfiinţarea poliţiei......................, propaganda, declanşarea
politicii.........................
12. Comunismul, ideologie de extrema........................., are la bază teoria....................
13. Comunismul suţine ideea luptei de...................., dictaturii...........................,
rolului..........................................., preluarea puterii prin.......................
14. Comunismul apare pentru prima dată în..................., în urma......................
15. Între măsurile adoptate în Rusia sovietică se înscriu: înfiinţarea partidului..................,
controlul....................(dirijism...........................), proprietatea.....................,
poliţia......................., cultul.................................
16. Economia comunista avea la baza 3
procese………………………, ……………………….., ………………………………
………………………….