Sunteți pe pagina 1din 11

STATUL ROMÂN MODERN

(SEC XVIII-XIX)

PROIECTE DE REALIZARE A STATULUI ROMÂN MODERN(SEC XVIII-1859)

-formarea statului român modern a depins de doi factori:


1.transformări şi progrese realizate de societatea românească în sec XVIII şi prima
jumătate a sec XIX(pe plan intern)
2.Problema Orientală(pe plan extern)
A. ,,Problema Orientală”(„criza orientala”)
-este procesul desfăşurat în sec XVIII-XIX,prin care Imperiul Otoman a cunoscut un lung
proces de decădere de care au profitat Austria(Imperiul Habsburgic) şi Rusia(Imperiul
Ţarist) care prin războaie au obligat Imperiul Otoman la importante cedări teritoriale iar
Imperiul Otoman a ajuns să fie numit ,,omul bolnav” al Europei.
-Principatele Române(Moldva şi Ţara Românească/Muntenia) aflate sub suzeranitate
otomană au cunoscut în sec XVIII o perioadă de decădere şi criză numită ,,secolul
fanariot”caracterizată prin:
1.încălcarea autonomiei Principatelor prin înlocuirea de către sultanii otomani a domnilor
pământeni/români cu domni fanarioţi(greci din cartierul Fanar din Istambul) fideli
Imperiului Otoman
2.schimbarea deasă a domnilor
3.creşterea tributului şi a celorlalte obligaţii ale Principatelor faţă de Imperiul Otoman
4.înlocuirea boierimii romăneşti în funcţiile de conducere, cu boieri greci aduşi de domnii
fanarioţi
5.pierderi teritoriele(Bucovina cedată Austriei în1775 şi Basarabia cedată Rusiei în
1812)ca urmare a unor războaie pierdute de Imperiul Otoman
6.uriaşe distrugeri materiale şi umane datorită deselor războaie dintre Rusia ,Austria şi
Imperiul Otoman purtate pe teritoriul Principatelor
,,Secolul fanariot”s-a încheiat în1821 când a avut loc revoluţia lui Tudor Vladimirescu
care deşi a fost înfrântă de otomani, a dus la înlăturarea domnilor fanarioţi şi revenirea la
domni români.
B. Programe şi proiecte de emancipare(eliberare) naţională şi modernizare
-în ,,secolul fanariot”s-a constituit o elită politică românească formată din boieri
numită ,,partida naţională”care a inaintat Rusiei,Austriei si Imperiului Otoman numeroase
memorii(scrisori prin care se cere ceva)
-memoriile cuprindeau o serie de cereri care formau impreuna un adevarat program de
emancipare nationala si modernizare,cele mai importante fiind:
1.inlaturarea domniilor fanariote
2.respectarea autonomiei Principatelor conform vechilor tratate incheiate cu Imperiul
Otoman
3.obtinerea independentei
4.reforme care sa duca la modernizarea societatii romanesti
-astfel de memorii au fost:
a),,Constitututia Carvunarilor”

1
b),,Asezamantul politicesc”(cerea introducerea principiului separarii puterilor in stat)
c),,Cererile norodului romanesc”redactat de Tudor Vladimirescu care cerea:
-respectarea principiului ,,suveranitatii poporului”
-desfiintarea privilegiilor boieresti
-formarea unei armate nationale
-numirea in functii dupa merit
In timpul ocupatiei rusesti asupra Principatelor(1829-1834)au fost adoptate
Regulamentele Organice,primele legi constitutionale moderne,ele avand la baza principii
moderne precum:
-suveranitatea poporului
-separarea puterilor in stat
-limitarea puterii domnului
-crearea unor institutii moderne(tribunale,procuratura,notariatele,arhivele)
Revolutia de la 1848 a evidentiat maturizarea programului romanesc de
emancipare nationala si modernizare a societatii romanesti, programele
revolutionare(Proclamatia de la Islaz,Dorintele partidei nationale din Moldova,Printipiile
noastre pentru reformarea patriei) realizate de revolutionari cuprinzand cereri sau
principii precum:
-respectarea autonomiei
-independenta
-unirea Moldovei cu Tara Romaneasca
-suveranitatea poporului
-responsabilitatea domnului
-desfiintarea privilegiilor
-egalitatea in fata legii
-libertatea individului
Desi revolutia de la 1848 a fost infranta, majoritatea aceste obiective au fost atinse
in urmatoarea jumatate de secol.
C. Constituirea statului national roman(unirea Moldovei cu Tara Romaneasca)
-ocazia care a permis implinirea aspiratiei romanilor de a-si intemeia un stat national a
fost oferita de un nou moment al „crizei orientale”-razboiul Crimeii(1853-1856)
desfasurat intre Rusia pe de o parte si Turcia, Anglia si Franta de cealalta parte.
-Congresul de la Paris (1856) de la sfarsitul razboiului a pus si problema unirii Moldovei
cu Tara Romaneasca ca solutie pentru rezolvarea „problemei orientale”
-Tratatul de la Paris (18/30 martie 1856) a prevazut in privinta Principatelor:
-inlocuirea protectoratului (dominatei) rus cu garantia colectiva a marilor
puteri(Anglia, Franta,Prusia,Austria,Sardinia,Rusia)
-mentinerea suzeranitatii otomane
-consultarea populatiei din Principate in legatura cu unirea prin Adunari ad-
hoc(formate din reprezentanti ai tuturor categoriilor sociale)
-Rezolutiile(hotararile) Adunarilor ad-hoc(1857) cereau:
-respectarea autonomiei Principatelor
-unirea Principatelor intr-un singur stat numit Romania
-print strain
-neutralitatea pamantului romanesc
-garantia (protectia) colectiva a marilor puteri

2
-Conventia de la Paris(1858) adoptata de Conferinta puterilor garante avea sa stea la baza
organizarii Principatelor avand rolul de constitutie si stabilea o unire partiala si formala a
Principatelor sub numele de „Principatele Unite ale Moldovei si Tarii
Romanesti”cuprinzand urmatoarele prevederi:
-domni,guverne si adunari legislative separate pentru fiecare principat
-doua institutii comune ambele cu sediul la Focsani(Comisia Centrala,Inalta Curte
de Justitie si Casatie)
-separarea puterilor in stat
-vot cenzitar(pe baza de avere)
-desfiintarea privilegiilor boieresti
-egalitatea cetatenilor in fata legii
-accesul liber la functii publice

-Conventia nu interzicea explicit alegerea aceleiasi persoane ca domn in ambele


Principate fapt de care au profitat romanii care la 5 ianuarie 1859 in Moldova si la 24
ianuarie in Tara Romaneasca l-au ales ca domn pe Alexandru Ioan Cuza.
Domnia lui Cuza(1859-1866) a cuprins doua mari etape:
1.unificarea deplină a Principatelor şi recunoaşterea acesteia de către marile
puteri(1859-1862)
2.realizarea de reforme care să ducă la modernizarea societăţii româneşti, cele mai
importante fiind:
a) legea secularizării (trecerea în proprietatea statului) averilor
mănăstireşti(circa 25% din suprafaţa arabilă a statului)-1863
b) reforma agrară(legea rurală din 14/26august1864)prin care ţăranii erau
împroprietăriţi cu pământ în funcţie de numărulde vite de muncă deţinute de aceştia prin
despăgubirea foştilor proprietari(boierii) iar claca(munca obligatorie a ţăranului pe
pământul boierului) era desfiinţată.
c) legea învăţământului(1864) prin care învăţământul primar devenea
obligatoriu şi gratuit
d) adoptarea Codului Penal şi a Codului Civil în plan juridic
e) legea organizării armatei care punea bazele unei armate naţionale moderne
După abdicarea silită a lui Cuza(11/23 februarie1866) pe tronul României a urcat
Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen(10/22 mai 1866)
D) Consolidarea statului român modern(domnia lui Carol I ,1866-1914)
-domnia de aproape o jumătate de secol a lui Carol I a reprezentat o perioadă de
democratizare,modernizare şi atingere a unor obiective naţionale.
-la baza organizării statului în timpul domniei lui Carol I a stat Constituţia din
1866(promulgată la 1/13 iulie 1866) care punea bazele organizării statului pe principii
democratice:
-monarhie constituţională (puterea monarhului limitată de lege)
-separarea puterilor în stat
-instituţii reprezentative(parlament ales prin vot)
-respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor

3
-Monarhia(Carol I),Parlamentul şi partidele politice erau factorii decisivi ai
puterii,regulile jocului democratic fiind în linii mari respectate, monarhul având rolul de
factor de echilibru între partidele politice şi între instituţiile statului.
-acum au luat naştere primele şi cele mai importante partide politice (Partidul Naţional
Liberal constituit în 1875 şi Partidul Conservator fondat în 1880) care s-au succedat la
putere în toată această perioadă.
-principalele realizări din timpul domniei lui Carol I au fost:
-adoptarea Constituţiei din 1866
-cucerirea independenţei de stat (Războiul de independenţă din 1877-1878)
-transformarea României din principat în regat(14 martie 1881)
-adoptarea a numeroase măsuri şi legi reformatoare în plan economic,
administrativ,educativ care au dus la modernizarea societăţii romăneşti.
-regele Carol I a decedat la câteva luni după izbucnirea primului război mondial(27
septembrie/10 octombrie 1914), desăvârşirea statului român modern prin unirea
Basarabiei,Bucovinei şi Transilvaniei cu România (1918) realizânduse în timpul
urmaşului său regele Ferdinand I(1914-1927)

E. CUCERIREA INDEPENDENTEI DE STAT (1877-1878)

1. Contextul extern/cauze externe care au favorizat obtinerea independentei


Romaniei:
-in 1875 a izbucnit un nou episod al Crizei Orientale care a creat contextul favorabil
obtinerii independentei in Romania
-acest episod al Crizei Orientale a fost declansat de rascoala anti-otomana din provinciile
Bosnia Hertegovina si Bulgaria ale Imperiului Otoman
-in 1876 criza se adanceste prin declararea de catre Serbia si Muntenegru, state vasale
Imperiului Otoman, a Razboiului anti-otoman
-de criza interna a Imperiului Otoman doreau sa profite Rusia si Austro-Ungaria pentru a-
si extinde dominatia in peninsula Balcanica si Romania pentru a-si obtine independenta

2. Contextul intern/factori interni care au favorizat obtinerea independentei


-clasa politica romaneasca dorea obtinerea independentei, insa se impartea in doua tabere,
in privinta cailor de obtinere a acesteia:
• conservatorii: doreau obtinerea independentei pe cale diplomatica, prin negocieri
cu Imperiul Otoman (puterea suzerana) si cu puterile garante
• liberalii: doreau obtinerea independentei pe orice cale, inclusiv militara

3. Razboiul de Independenta
-in 1876 principele Carol I a inlocuit guvernul conservator condus de primul ministru
Lascar Catargiu cu un guvern liberal, avandu-l ca prim-ministru pe I. C. Bratianu si ca
ministru de externe pe Mihail Kogalniceanu
-la 4 aprilie 1877 s-a incheiat Conventia Militara romano-rusa, avand urmatoarele
prevederi:
a) Romania permitea armatei ruse sa-i traverseze teritoriul pentru a ajunge la S de
Dunare si a purta razboi cu Imperiul Otoman

4
b) Rusia garanta integritatea teritoriala a Romaniei
c) Rusia se obliga sa traverseze Romania pe un anumit culoar care evita Bucurestiul
d) Rusia se obliga sa plateasca toate cheltuielile legate de traversarea armatei ruse
-la 12 aprilie Rusia a declarat razboi Imperiului Otoman si a inceput traversarea
Romaniei
-in zilele urmatoare Imperiul Otoman a inceput bombardarea malului romanesc al
Dunarii, iar armata romana a raspuns in acelasi mod; astfel, intervenind o stare de razboi
nedeclarat intre Romania si Imperiul Otoman
-la 9 mai 1877 Mihail Kogalniceanu a proclamat independenta Romaniei in parlament, in
urma interpelarii deputatului Nicolae Fleva

Deoarece ofensiva armatelor rusesti a fost oprita la Plevna de armatele otomane,


arhiducele Nicolae, comandantul armatei ruse, a cerut sprijinul armatei romane. Astfel, in
vara-toamna anului 1877 armata romana a purtat Razboiul de Independenta alaturi de cea
rusa, reusind sa invinga armata otomana in bataliile de la: Plevna (armata otomana
capituleaza la 28 noiembrie 1877), Vidin, Rahova, Smardan. Imperiul Otoman a cerut
armistitiu, recunoscandu-se invins.
-in februarie 1878 are loc Congresul de Pace de la San Stefano dintre Rusia si Imperiul
Otoman, fara participarea Romaniei

Prevederile Tratatului de la San Stefano:


a) Rusia si Imperiul Otoman recunosc independenta Romaniei, Serbiei si a
Muntenegrului
b) Romania este obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei (judetele Cahul, Ismail,
Bolgrad) → Rusia incalcand integritatea teritoriala a Romaniei stabilita prin Conventia
militara romano-rusa din 4 aprilie 1877
c) Romania primeste in compensatie Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor

-din cauza ca Marile Puteri nu au recunoscut Tratatul de la San Stefano, a avut loc un nou
Congres de pace European la Berlin (1 iunie-iulie 1878)

Prevederile Tratatului de Pace de la Berlin:


a) Romania este obligata sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei
b) Romania primeste Dobrogea, Delta Dunarii si Insula Serpilor
c) Este recunoscuta independenta Romaniei de catre Marile Puteri, cu unele
modificari (ex. modificarea articolului 7 al Constitutiei din 1866)
• articolul 7 stabilea conditiile de acordare a cetateniei romane strainilor,
conditionand acordarea cetateniei de apartenenta la crestinism, impiedicandu-se
acordarea acesteia evreilor si musulmanilor

4. Semnificatia/consecintele/importanta obtinerii independentei


-obtinerea independentei a consolidat statutul international al Romaniei si i-a oferit
posibilitatea de a se afirma mai mult pe plan international, jucand un rol important in
relatiile internationale

F. TRANSFORMAREA ROMANIEI DIN PRINCIPAT IN REGAT (1881)

5
-la 1 martie 1881 parlamentul Romaniei a proclamat transformarea Romaniei din
principat in regat
-la 10 mai 1881 a avut loc incoronarea regelui Carol I si a reginei Elisabeta de Wied

Semnificatia transformarii Romaniei in regat: Romania se consolideaza pe plan extern,


avand un statut superior in relatiile international, iar pe plan intern se consolideaza
institutia monarhica, principele Carol devenind regele Carol I.

G. ADERAREA ROMANIEI LA TRIPLA ALIANTA/PUTERILE CENTRALE (1883)

CAUZA:
-dorinta Romaniei de a iesi din izolarea internationala in care se afla dupa obtinerea
independentei si ca urmare a racirii relatiilor cu Rusia, din cauza problemei sudului
Basarabiei
-dorinta de consolidare pe plan international prin alianta cu Germania, Austro-Ungaria si
Italia (Tripla Alianta din 1881)

PREVEDERI:
-ajutor reciproc in cazul unui razboi defensiv (daca unul dintre aliati este atacat)

CONSECINTE/SEMNIFICATIE/IMPORTANTA:
-Romania a iesit din izolare si s-a consolidat pe plan extern prin aderarea la Tripla
Alianta; aceasta alianta ramanand principala directie de politica externa a Romaniei pana
la Primul Razboi Mondial.
-tratatul de aderare a Romaniei la Tripla Aliata a ramas secret la dorinta regelui Carol I
deoarece stia ca nu ar fi fost bine primit de catre poporul roman si clasa politica din
Romania, care priveau cu dusmanie Austro Ungaria, din cauza politicii opresoare asupra
romanilor transilvaneni.

H. ROMANIA IN PRIMUL RAZBOI MONDIAL (1914-1918)

CONTEXT INTERNATIONAL
1) cauza razboiului
-lupta marilor puteri, respectiv, a Antantei si a Triplei Aliante pentru reimpartirea lumii
2) taberele combatante
-tabara Puterilor Centrale/fosta Tripla Alianta (Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria,
Turcia)
-tabara Triplei Intelegeri/Antantei (Marea Britanie, Rusia, Franta, Italia:1915,
Romania:1916, SUA:1917)
3) desfasurarea razboiului
S-a desfasurat pe doua fronturi principale:
a. FRONTUL DE V: unde se confrunta Franta si Marea Britanie +SUA (1917) cu
Germania
b. FRONTUL DE E: unde se confrunta Rusia si Romania (1916) cu Germania si
Austro Ungaria

6
Pe parcurul razboiului Puterile Centrale au detinut in permanenta initiative in lupta,
urmarind o victorie cat mai rapida deoarece, cu cat se prelungea mai mult razboiul, cu
atat scadeau sansele Puterilor Centrale de a castiga, din cauza ca aveau resurse umane si
materiale mult reduse in comparatie cu Antanta.

Participarea Romaniei la razboi a cunoscut doua etape:


A. Etapa neutralitatii (1914-1916)
B. Etapa participarii la razboi alaturi de Antanta (1916-1918)

A. La 3 august 1914, dupa declansarea razboiului in 28 iulie 1914 prin atacul Austro-
Ungariei asupra Serbiei, a avut loc un Consiliu de coroana convocat de regele Carol I,
care urma sa decida soarta Romaniei, in cadrul careia a facut publica alianta Romaniei cu
Tripla Alianta (1883) si a cerut membrilor Consiliului de coroana (ministrii si liderii
principalelor partidelor politice) intrarea Romaniei in razboi alaturi de Puterile Centrale,
insa majoritatea au votat neutralitatea Romaniei din doua motive:
1. interesele nationale ale Romaniei, care vizau unirea cu Transilvania si Bucovina,
nu ii permiteau o alianta cu Austro-Ungaria
2. Romania nu era pregatita pentru un razboi din punct de vedere militar si economic
In perioada neutralitatii (1914-1916) guvernul liberal, condus de primul-ministru Ionel I.
C. Bratianu, a actionat in doua directii:
• pe plan intern, a urmarit sa consolideze economic si militar Romania, pregatind-o
pentru intrarea in razboi
• pe plan extern, a purtat negocieri cu ambele tabere, apropiind tot mai mult
Romania de Antanta

B. La 4 august 1916 Romania a incheiat un tratat de alianta si o conventie militara cu


Antanta, prin care intra in razboi de partea acesteia.

Tratatul de alianta a Romaniei cu Antanta

PREVEDERI:
1. Romania se obliga sa intre in razboi de partea Antantei in cel mult 10 zile de la
semnarea tratatului.
2. Antanta garanteaza integritatea teritoriala a Romaniei.
3. Antanta recunoaste drepturile istorice ale Romaniei asupra teritoriilor romanesti
din Austro-Ungaria (Transilvania si Bucovina).
4. Antanta recunoaste Romaniei statutul de stat aliat cu drepturi egale la Congresul
de pace de dupa razboi.

Conventia militara dintre Romania si Antanta

PREVEDERI:
1. Romania se obliga sa intre in razboi in cel mult 10 zile de la semnarea tratatului si
aa declanseze o ofensiva pe linia Carpatilor, pentru eliberarea Transilvaniei, cu 3 din cele
4 armate, armata a 4-a urmand sa aiba un rol defensiv pe linia Dunarii impotriva
amenintarii bulgare.

7
2. Rusia se obliga sa trimita 3 divizii (unitati mari de lupta) in Dobrogea pentru a
ajuta defensiva romana impotriva Bulgariei.
3. Puterile Antantei se obliga sa sustina in mod constant aprovizionarea armatei
romane cu munitie si tehnica militara pe tot parcurul razboiului.
4. Franta si Marea Britanie se obligau sa sprijine ofensiva romana din Transilvania
impotriva Austro-Ungariei printr-un atac pe frontal de la Salomic (Grecia) impotriva
armatei bulgare; astfel incat, Bulgaria sa nu poata ataca Romania

CAMPANIA DIN 1916

In noaptea de 14/15 august 1916 armata romana a declansat ofensiva pe linia Carpatilor,
intrand in razboi impotriva Austro-Ungariei pentru eliberarea Transilvaniei.
In august 1916 cele 3 armate romane, care au declansat ofensiva pe linia Carpatilor, au
reusit sa elibereze sud-estul Transilvaniei, inclusiv orasele Brasov si Sibiu.
La sfarsitul lui august-inceputul lui septembrie 1916 armata romana, situata pe linia
Dunarii, a fost infranta de catre armatele bulgaro-germane in batalia de la Turtucaia.
CONSECINTE:
a) pierderea unei parti din Dobrogea
b) punerea in pericol a granitei dunarene/sudice a Romaniei
c) oprirea ofensivei din Transilvania si retragerea unor trupe din nord pentru a fi
trimise la granita dunareana
La sfarsitul anului 1916 armata romana a fost infranta din nou de catre armatele Puterilor
Centrale in bataliile de la Valea Jiului si Neajlov-Arges.
CONSECINTE:
a) Romania pierde 2/3 din suprafata tarii, respectiv, Oltenia, Muntenia si Dobrogea;
armata romana retragandu-se in Moldova, capitala mutandu-se la Iasi.
b) in urma infrangerilor din 1916, armata romana a pierdut jumatate din efective
(~250.000).
c) la sfarsitul anului 1916 frontul romanesc s-a stabilizat pe linia Carpatilor
Orientali si pe aliniamentul fortificat: Focsani-Namoloasa-Galati.

CAMAPANIA DIN 1917

In iarna anului 1916-1917 armata romana a fost reorganizata, un rol important in acest
sens avandu-l misiunea militara franceza condusa de generalul Henri Barthelot.
In vara anului 1917 (iulie-august) armata romana, condusa de generalul Alexandru
Averescu si Eremia Grigorescu, a obtinut celebrele victorii de la Marasti, Marasesti si
Oituz.
CONSECINTA:
• ofensiva armatelor germane si austro-ungare, care urmarea scoaterea Romaniei
din razboi, a fost respinsa, Romania avand o contributie importanta/semnificativa la
victoria finala a Antantei din 1918.
La 25 octombrie 1917 a izbucnit revolutia bolsevica/comunista din Rusia, condusa de
Lenin, in urma careia comunistii au prealuat puterea, promitand poporului rus incheierea
pacii cu Puterile Centrale.

8
→In februarie-martie 1918 Rusia comunista a incheiat Pacea de la Brest-Litovsk cu
Puterile Centrale.
PREVEDERI:
• Rusia se recunoaste invinsa, iesind din razboi si cedand Germaniei imense
teritorii.
CONSECINTE:
• Romania ramasa singura pe frontul de E, desi victorioasa in bataliile din 1917,
este nevoita sa capituleze in fata Puterilor Centrale prin Pacea de la Buftea-Bucuresti
(aprilie-mai 1918).

Tratatul de la Buftea-Bucuresti, dintre Romania si Puterile Centrale (aprilie-mai 1918)

PREVEDERI:

a) Romania se recunoaste invinsa.


b) Romania cedeaza teritorii (culmile Carpatilor cedate Austro-Ungariei si Dobrogea
cedata Bulgariei).
c) Romania este obligata la plata unei imense despagubiri de razboi catre Puterile
Centrale.
d) Armata romana este demobilizata, soldatii fiind lasati la vatra.

In vara anului 1918 Puterile Centrale au avut o ultima incercare ofensiva de a castiga
razboiul, fiind definitiv infrante de Antanta (Marea Britanie, Franta, SUA) in a doua
batalie de pe Marna.
La sfarsitul anului 1918 Puterile Centrale au capitulat succesiv, razboiul terminandu-se la
11 noiembrie 1918 cu capitularea Germaniei si victoria Antantei.
Romania a reintrat in razboi la 10 noiembrie 1918, de partea Antantei, astfel incat, in
momentul terminarii razboiului s-a aflat in tabara castigatoare.

I. MAREA UNIRE
ETAPELE CONSTITUIRII STATULUI NATIONAL UNITAR ROMAN
( 1917 – 1918)
AUTONOMIA INDEPENDENTA UNIREA CONSECINTE

BASARABIA

-Februarie 1917: revolutia rusa declanseaza autodeterminarea in Imperiul rus:


-Aprilie 1917:Constituirea Partidului National Moldovenesc;
-8oct.1917:Congresul militarilor moldoveni proclama autonomia Basarabiei;
-2-6nov.1917:Constituirea Sfatului Tarii(presed.I.Inculet) si Cons.Director(Petre Erhan);
-2dec.1917:Proclamarea Republicii Moldovenesti -nov.1917:revolutia bolsevica
provoaca in Basarabia agitatii politice si anarhice;
-dec.ian.1918:tendintele anexioniste ale Ucrainei;
-11ian.1918:solicitarea Sfatului Tarii catre Romania pentru asigurarea ordinii interne;
-13ian.1918:interventia Fortelor militare romane;

9
-24ian.1918:proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti; -ian-
martie1918:intense activitate unionista a Sfatului Tarii sprijinita de catre
guv.Marghiloman,C.Stere si chiar de regimul Von Mackensen.
-27martie1918:Sfatul Tarii voteaza cu majoritate unirea cu Romania;
-22apr.1918:Decret Regal de promulgare a unirii; 1. Implinirea idealului istoric
national;constituirea
statului national unitar roman;
2. Realizarea cadrului demographic si etnic romanesc(Recensamantul din1930 arata ca
din circa 18
mil.loc. 71,9%erau etnici romani)
3.Realizarea cadrului geo-economic national(Romania
intregita avea circa 295mii km² si 2700 mari intreprinderi,
fata de vechiul Regat cu 137mii km² si 810 mari
intreprinderi)
4. Unirea impunea un nou cadru legislativ unificator in
toate domeniile,cadru care sa asigure atat drepturi si libertati tuturor cetatenilor,cat si sa
realizeze
uniformizarea legislatiei.

BUCOVINA

-Aprilie1918:Congresul natiunilor din Austro-Ungaria de la Roma proclama


dreptul la autodeterminare nationala;
-30apr.1918:Constituirea Consiliului National Roman de la Paris in sustinerea Unirii;
-14oct.1918:Constituirea Cons.Nat al Bucovinei(presed.Iancu Flondor)
9oct.1918:deputatii Bucovineri la Viena declara autodeterminarea -sept-
oct.1918:amenintarile anexioniste ale Ucrainei;
-23oct.1918:Consiliul National solicita sprijinul militar al Romaniei;
-25oct.1918:interventia de sprijin a armatei romane;
-12nov.1918:Consiliul National allege institutiile politice ale Bucovinei. -
11nov.1918:constituirea Congresului National al Bucovinei,cu rolul de a decide soarta
tarii;
-15nov.1918:Congresul National voteaza in unanimitate Unirea cu Romania.
-24dec.1918:Decretul Regal de promulgare a unirii.
5. Activitatea legislativa din Romania intregita,cu deosebire intre anii 1918-
1926,a realizat in mare parte unificarea.
Dintre aceste legi mentionam:Legea agrara; Decretul-lege de vot universal(1918);
Unificarea monetara(1920)
Unificarea fiscala(1920); Constitutia (1923); Legea instructiunii publice (1924); Legea
electorala (1926)

TRANSILVANIA

-Aprilie1918:Consiliul National Roman de la Paris sustine unirea cu Bucovina si


Transilvania;
-sept.1918:deputatii romani de la Budapesta declara autodeterminarea Transilvaniei;

10
-12oct.1918:declaratia de autodeterminare expusa de Partidul National Roman;condamna
si manifestul imparatului Carol privind federalizarea(“Catre popoarele mele credincioase)
-30oct.1918:Constituirea Cons.Nat.Rom.Central de la Arad pt.coordonarea
activitatii unioniste;
-6nov.1918:Manifestul”Catre natiunea romana”emis de CNRCproclama independenta
Transilvaniei;
-9nov.1918:CNRCanunta Ungaria de preluarea puterii in Transilvania;
-13-14nov.1918:tratativele esuate ale CNRC,de la Arad ,cu delegatia ungara. -
7nov.1918:CNRCconvoaca public “Adunarea Nationala”la Alba-Iulia;
-nov.1918:Consiliile Nationale zonale aleg delegatii pt.Adunare;
-1dec.1918:deschiderea Adunarii Nationale si proclamarea Unirii,Constituirea Marelui
Sfat National si a Consiliului Dirigent ca institutii provizorii.
-24.dec1918:Decretul Regal de promulgare a unirii

11