.

lOAN NENITESCU
,

DE LA
A

ROMANII DIN TURCIA

EUROPEANA

STUDIO E!~IC §l ~TATISTIC ASUPRA A~MANILOR

CU APROA-PE UNA SUTA DE -WURI ~I CU

BUCURESCI
INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE CAROL GCBL
16, ST:RADA DOAMNEI, 16
1895.
 Ar!tatele trei triburi orientale ale poporului traeie trAeau prin
urmare in imediatA atingere eu fratii lor Getii ~i deei notiunea
geograficA : Traeia, trebue intinsA, de·o eam·datA, mai spre meazA·
noapte. Alte triburi traeiee: Apsintii, Doloneii, Pretii, Ciconii,
Corpilii Sru\ Carpilii ~i Bistonii RC Intlmleau pe (;'o a"8tele Pro-
pmriidei~i Egeei pAna la muntii Hodop. Intre Mesta ~i Strymon,
adeeA in Macedonia, locucau Odomantii, Edonii ~i Sapretii; ear
triburile: Sintii, Brigii ~i Bisaltii se intindeau in Migdonia, tara
dintre Strymon ~i Vardar, adecil incA mai in IAuntrul Macedoniei.
~i daeA am mai urmAri multele triburi traeiee, am glisi pe unele
pAnA in lllyria, ('ar pe altde pAnA peste Hellespont, in Frigi~
~J?enill!:H.\lallalcanic~_er;;,\~p!j!!. u.rmaXQ~ lOQuitl\, de, nu~roa. -­
---!~~ tri_b,~xLal.e.-puterni_Qulu.Lp.QPor tra~ic • .pe care Herodot iI
gil.sea atit de numeros, ineM iI s~cotea ea al doilea dupa po·
porul Indusilor.
Legionarii, eucerind tAriJe Baleanice, supuneau deci I<'gilor
Romei mai numai triburi tracice ~i, colonisand ace6to tAri, altoiau
vita romanA. mai pretutindeni in PeninsulA, tot pe puternieul trun·
ehiu tracie ~i pe ramurile lui, preeum supunend ~i colonisand
Dacia, fllceau acela~i lueru, cAci adueeau sange roman in poporul
rate eu eel al Traeilor. De aceea altaj!!) roman in Dacia ea ~i in
int!!lSJl. Tr..n~~i~Aa!JlcelE}M.L roade, :.d_2uLpo~efra1i:=:ttnmD1t;
de meazA-noapte de pe stanga 'Dun:irei ~i Romanii de meaz!-zi
sa~ff}turii:""~sebirea din graiul Romanului ~i al Armanului
Illl se esplicl't decAt ppn Ilitml"III£t!1!. ~1~_vl.l.6ij@.~~1 j)"ri~-" ~espt- -
earea in douA a'poWlIUlw...tQWaQ.esc.~re, fArl't aeeasta interpunerc,
\ ar fi ~i.:nas ~nul, sau eel putin s'ar fi desvoltat, cum ar ziee Ale-
x~ndri: ca doi bra4i intr'o tulpin!. Tot slimimta roman A, eAqend
pe pl'tmentul Italiei, Ispaniei ~i al Galici a rod it alt-fel in fie-caro
din aeeste trei tAri. DacA. ins! in tustrele ar fi fost numai GaH sau
numai lberi, ori dael't in tustrele s'ar fi intamplat aeela~i amestec
de neamuri ea in Italia, e neindoios eA. atunei sll.man\a romanA.
ar fi dat un soiu do roacIe, pr(>eum intr'un soiu a rodit, atat in
intiDl~a Tracie cat ~i in Dacia, unde ea a glisit aeela~i teren de
desvoltare, la cele doua popoare frati. Jntx:e anii 270 ~i 275, ro-
~anisarea Peninsulei-Baleanice fu put'ernie ajutatA, prin trecerea "
.,],este Pupllre de..clHre Aurelian a unei mari pAr,U de coloni~ti
~i romanisati din Dac1alu~J'raj:.!ri~· -ear la 330 latinisarea Pe-
ninsulel
~ .. atat de profundA, ineM s..~ ·pututcreea un imperiU
.... _ . .era
 7

r.
,
de resArit sub Constantin cel-Ma rA • care prefa.cu oIA~elul Bizan\iu
; in putermca ~a.pjtaIA CQAstantiU.Ql!Q_l. _Grecii chiar, -a]unscserl!.de
• . i~i uitasEii-A pAnA intr'atM fiin\a lor nationalA, incM nu se mai l?tiau
pe sine~i de Greci ori de Eleni, ci de Romei, adeeA Romani,
ear graiul lor nu '~i 'I mai ziceau grece~c ori elenesc, ci Romeica.
~i mai tarziu, dupA ce domnia Constantinopolului se cscamotli.
de Greci, cand Turcii puserA caplit prin arme acelei carmuiri ro-
meice, peste seam! de corupte, pe care istoria 0 stigmatis8, fl1e6nd un
blestem din numelc ei de biz(,£lItintl, ei incorporarll. la imperiullor otto-
man Peninsula-Balcanicl1 sub denumirea e um e~, ceeace inlimhA
ar -a11 . Ac asta ovedel?ce ell. roma·
nIs:JnoP.':!r'-p:mr'm!mlM-nu numal cli. nu se oprise in loc, in timpul
putredei ~i holnavei carmuiri bizantine, ci propl1~ise mereu, cu
toate greutAtile prin care trehuise sA treacA poporul Traco-Ro-
man sau· Armanesc, dupA ee pe scaunullui Constantin-eel-Mare
se furi~easerli. Romeii. Poporul acesta tiner ~i plin de vialA \i-
nuse pept cu tArie tuturor valurilor ee bAntuiserA Peninsula.
.k.ovitura eea mare jnsA 1P dArju 8tunci _~li.n~ ~~.i<liLQ.re§.~inA
..!9.. desflcu in doua. Difi' Disericile oceidentului se alunga Iimba
. !~ greacl1, din cere' ale orientului limba latinA se izgoni eu mare
manie. Atunci se creea poporului roman din PeninsulA 0 situa-
tie foarte dAuniHoare originei lui latine, desvoltll.rei lui de mai
apoi ~i intereselor lui politieo-na\ionale, pe cand Romeilor Ii so
dAdu avent spre a reajunge la stinsa con~tiintA na\ionalA greacli.. In
acele timpuri fiin~ morall1 a omului eref;1tinisat era aproape in
chip esclusiv dominatA de scntimentul religios, ear acest pu-
ternic mijloc de carmuire, adeeA prin sentimentul religios, sc IAsu,
'iii dupA venirea Turcilor, in manele Patriarhului grec din Con
stantinopol, de~i Romanii ~i Romanisatii, adeca Armanii erau atat
de numero~i in Peninsulli.J}acA vitea.1.uLM9.haJnet II•.Q!lC.eritoJ'JJI
I l!!zan\iului. DM. . .H. . _!r:tcredintat Patriarhului gr:~Q bis~ric[\ orien-
tnlu~_ <.lare s'a fl!.c.q.t .incA.de la inceput.nu...nwnai .pi&Wtoareagre-
1 _c;Lsmului, ci . ~i greeisatorul popoarelor. PwWlsulei-Balcanice, na-
f ~ greadi, -IleinzestratA eu 0 prea mare putere de resisfcilfl\,
s'ar fi stins de mult; Desfacerea in doull a bisericei cre~tine, l?i
graba lui Mohamet If, ae a incredinta restului de grecism bise-
rica orientului, Bunt imprejurArile cele mari ee au scllpat de per-
«Janie pe poporul grec, care dovedise ca i~i uitase dejaorigina,
cand se numea pe sine~i romric. Poporul roman, din contra, a resistnt
 8

it loveau drept in inimA.:;...:D::;,je.:..-_

oele dou~ biserici, Armanul nu
limbagr~~ci, care tiu 0 infe~'
-4§'"t?~t- legio-
fur~ condamna\i a nu putea sll. '~i
in stru(J~ia - de oare-ce preotul pe
satului-decat in limba greaell.
inzestrat cu mari virtu\i' casnice,
pAstrat p~nA in zilele de astAzi nu
str~mo~e~oi, ci ~i caracterul
de a fi seoboritor din eoapselc
bine de zeee veaeuri n'a aUQit in
Dumnezeule!... 1l do~i, pAnll mai
invlltau in ~eoalele lor deeat earto

Romunii din stanga Du-

no~trii au trllit rllrll s~ aUQa in
care ei nu 0 in\elegeau precum
veni apoi un veae in care ~i aici
~ Itare stapimirea Iimbci grece, ea
~i cum ar (1 tins a oompleta oare-eum infiuenta strlHna asupra
Iimbei ~i fiin\ei Iloastre na\ionale. Noua veaeuri de inriurire
strAinA, !,Ii totu~i, poporul rcmase cu limba f,li sim\irea romaneasca·
Abea oll. Bufi:\, la ineeputul acestui seeol, ventul nationalist re-
coritor peste vl1ile DunArei f,li ale Carpa\ilor ~i de-odatll ne tre-
ziram, ea prin minune, fa\A eu 0 limba romaneasca ce nu in-
cetase nici 0 orA de a se desvolta treptat, ~i fata eu 0 literatur~
popularA ~i cronicara plinA de margAritare Bufietef,lci ~i de ori-
ginalitate. At.at de mare este puterea de resisten\a, in veacuri a
l'oporului romaneso! I;li, se poate eu tArie al1rma eA in istoria
neamurilor, lipse!,lce un a) doHea esemplu de aeest feJ. Ori de
cate ori insA istoriografii Romani 'iii Armimi vor studia ~i ar~ta
acest fapt istoric, eu neputin\a de a fi supus indoelei, datori
sunt a ziee un euvent de multAmire femeei romfme din drcapta
f,li din stanga Dunllrei, credincioasei pastrMoare in sinul fami-
liei a tuturor comorilor f,li darurilor neamului.
Daea am admite un moment eli interpunerea Slavilor intre
l\Romani !,Ii Armani nu ar (1 avut loc, ori-cine va· intrevedea in·
., alA proportiile de mArire 'iii intinderea ce ar n luat poporul romil-
 9

nesc, care se lAtea oa 0 apll. de la crestele maramure~cne ale

Carpatilor pll.nll. peste Balcani, ~i date mnd: atat puterea lui de
resisten~ cunoscutA istoriei, cat ~i puterea lui de asimilare, iarll.~i
destul de bino ounoscutA tuturor vecinilor no~tri. Interpunerea
aceast.A insA a avut 100 ~i pe de-asupra a mai venit ~i schisma din-
tre Roma ,i Constantinopol, aduc~nd dupll ea alungarea limbei
latine din tot r~sli.ritul ~i a mai venit apoi ~i Captul incredin~rei,
de cAtre· illving~torul Mahomet II, a bisericei r~sll.ritene in ma-
nile Grecilor, Capt ce a adus eu sine impedicarea desvoltArei
na~ionale ~i cultural-nationalo a tuturor neamurilor din Peninsula-
Balca.nicll., precum ~i goana pentru grecisarea lor. Tgate imerejurli.~ _
rile i-au (ost w..9Ji.vni9~ po.p.cu:uluLal:m~n.~.!Kl.,. ~i~u toate aC6stea
el s'a tinut ~i se tine incA cu peptul in contra valurilor, cli.ci, chiar
in timpurilo cand imperiul bi~antin era incA tarE', Ro~anii din
Peninsulii, de~i sul1ete~ce fl'lceau parte din biserica resAfiteallA,
politice~te insA i~i triiau viatu lor proprio. In deosebi de in-
semnatul rol co Armanii, impreunA ~i cu Romanii, au juoat in
nordul Balcanilor, nAscend regate ca cel al lui Ioani~, ei aveau,
mai ales in Grecia, in Tesalia, in Epir ~i in 0 parte a Macedo-
niei, ptLncipatelo lor independente, carm_~.tt~_.~le pr!.!1Wji.l.Ql ~i
du~ii lor . Un ascmetIea -princrpa era .uuroit. de Greci ~~ de scrii-
torii bizanLmi !!fUg.aJ.olllal - adcca. Marea-Valahie ~i cuprindea
'rcsalia ~i 0 arto Ep~I'-t:HU- <W.ut- @ rea Pind_,:!lui, ear un altul
era n I I?i euprindea 0 parte a Epirului de jos cu
tara Aspropo amos, Acarnania I?i cu 0 parte a Etoliei, avend drept
capitalli. ora~ul Arta. MArturii despre esistenta acestor doull princi-
pate aduc destule istoriografii bizantini ca Pachymer, Mihail Ne-
pote, Nicetas ~i altii; ear Benjamin de Tudella, vorbind despre rna_
rea mul\ime a Valahilor precum ~i despre me~te~ugul ~i indrAs·
neala lor in lupte zice cA .. . «un singur imp~rat nici cll. i-·ar
M put~a S_~:') - - - - - --_.- . - .
ft -- AstAzi poporilr Armanesc nu mai e atat de numeros cum n'il
aratA scriitorii greci, nu se mai intinde «din foburgurile Constanti-
nopolului I?i p1).n~ in j03 de Pind.) dar el este, esistt'l. ~i daeA nu ar fi
decat Captul eli. el esistli., tot ar merita sll. fie cercetat. Dar cu
atat mai mult meritll. el aceasta, cu cnt esistli. plin de vigoare,
v~dit de inzestrat ~i apt pentru 0 cheUlare civilisatorie in viitor'
esistA C3 popor de ordine, muncitor I$i moral, luminat l?i r~s­
boinic, ~i avond con~tiin\a originei lui latine, clici, numai strli.inii
 10

Ii zie Valah, pe cand el ensu~i i~i ziee, ea tot-d'a·una, Armdn,

ear pe alocurea: Arom&n.
In timpurile din urm!, cu deosebire in secolul nostru, seris-
au despro Armani, mul\i dintre cercetAtorii popoarelor din Im-
pestritata tar! numitA Penimmla-Balcanic!, dar numai intalllpl!-
tor ~i nu in chip anumit. Unul cerceta bunli·oarli, poporul turc
ori albanez; pe cel grec, serb sau bulgar j altul fllcea geografie
sau arheologia, etc., ~i intalnind ~i pe Armani mereu in cale, !(Ii,

~
neputend sli.-i lase cu totul de-oparte, de oare-ce mereu se lovea
,de ei, ii trecea in pomelnicul Peninsulei, zicend des pre num~rul
!(Ii despre intinderea ce ei ocuplt, ceca-ee aUQea de Ill. Greci, de la
Bulgari !(Ii de la al\i doritori de a-I desnationalisa. Singur Dimi-
trie Bolintineanu, dupli. ce flicu 0 cli.l~torie in Turcia !(Ii cu do-
osebire in Macedonia !(Ii Albania, se ocupa in special de Armuni
in scrierea sea «ClLlt;torii la Romanii din Macedonia ~i muntele
Atos» tipliriUi. in Bucuresci la 1863, plina cu 0 multime de note pre-
tioase despre Arrnanii din Tesalia, Albania, Epir, Macedonia ~i Gre·
cia. De la 1863 ins! ~i pAnA acum multe sehimbll.ri s'au petrecut in
inima ~i cugetul Armanului. Pe atunci simtirea lui national! elteJ-use
intr'un fel de amortire ~i ajunsese a se erede oare-cum Grec, do
oare-ce i~i v~rsase sangele pentru independenta Greciei cu un ero-
ism uimitorj acum el se !(Itie pe sine"i Arman, in\elege c! sub
oblliduirea Sultanilor se va putea desvolta in sens national ~i cul-
tural, i~i trimite cu drag copiii la ~coala rom!neasc! ~i se lupt! ca
s!'~i readuc! graiul lui str~mo~esc in biserica lui arrnuneasclL.
De aceea in vara anului 1892, am intreprins 0 clLIl;torie la cei din
dreapta Dun!rei cu scopul de a vedea ensumi schimbarea c~. a ~at
a
na~cere ~coalei...!'<;>mane d.in~.r.u.rcia...~ppallil ce"ra-fflO'd Ulei reche- .
mat la vra~'l-~a\ionaIA ~i culturalA pe Arman, cu deosebire pe cel din
--'l'urcia Europeanli, pe care il ~i cercetez in lucrarea de-fatA. ~i inc1l.
un scop a avut clLIl;toria mea: a face 0 num~rlitoare a acestui neam
frate, de oare-ce scriitorii mai vechi ~i noi, ce studiasem ~i inainte de
plecare, se esprimA prea desplirecheat asupra num~rului, intinderei
~i positiunilor geograficc ce el ocupA. Poate e1\. cine-va mi-ar pune
intrebarea: ce statistic1\. ai putut face intr'o tarA unde statistica
e in fa~A? Aceluia i·a~ respunde: care geograf a suit toate pis-
curile de munti, ale clLror· inlL1\imi ni Ie presintA m~surate, ~i a
v~Qut toate vAile, platourile ~i de~erturi1e, toate fluviile, mlirile,
insulele, riurilc ~i garlele de pe fata pAmentului, toate ora';lele ';Ii
 11

satele din toate t~ril~? Imposibilitatea de a cunoa~ce prin sine

~nsu~i to ate ncestea, impedicA propll!;lirea geografiei? ImpedicA
pe cutare sau cutare bArbat de a fi un bun geograf, de~i nu
cunoa~ce poate nici propria 'i tarl1 prin proprii lui ochi? Cer-
cctAtorul intr'o ramurA de ~tiintA profitA, ha e tinut chiar sA pro-
fite in largA m~surA ~i de cuno!;!cintele altora.
~_la mij\ocml ,i sfir!;litullui Octobre. Armanii. fie ei eomer.-
cianti ori industria~i, i~i pArl!.sesc familiile ~i pleaeA prin tar-
guriIe ~i ora~ele m~ri, unde i~i eserciteazA peste an negotul e.au
meseria, ear pe la inceputul sau mijlocul lui Iunie obicJnues!1
a se reintoarce la vetrele lor, stau toatA vara in familiiIe lor, ~i
toamn-a,-U-np1tC~- t~i aprovisioneazli casa ~i familia eu de-ale man-
dl.rei, imbrAcAminte' ~i comhustihil, pleacl!. iarA~i printre strlHni.
Cal~torind eu tocmai in lunile de varl!.. in fie-oare oomuna unde
ajungeam, gliseam 0 multime de comereianti ~i industria~i ar- ,
mimi reintor~i, ba din diferitele ora~e ale Maced6ni~, ori ale ,
'fraciei ~i tinutuilli Seres, ba din ora~ele _.t\lbaniei ~i ~irului, '\
at e Tesaliei ~i Grec~ ale Bulgariei, Serbiei ~ikum~nei, ~ ale ,
Nofibazarul~i ~I' depretutinderii dIn- -Pen Insula· Balcanicl!., dar
,
mai ales d~l!.r~ia EuropeanA, gat.., ~i pune la dispositie eu-
\
no~cintele lor despl'e -~efe aleneamului Armanilor. $i cuno~ein­ \
tele en~tigate intr'o comnnA nu Ie primeam ea desAvar~ite. ci Ie
controlam prin noile informatiuni ee clipMam in alta. A!;!a am
fl!.eut in Bitule ~i in toate imprejurimile ei armane!;!ci, a~a in
Gope!;! fJi Molovi~tea, in Iancov~t. in Reasna, a~a in Ohrida, in
CrufJova, in P~rleap, a~a in Salonie, in Constantinopol ~j peste
tot locul pe un de am cAI~torit. La culegerea aceasta de cuno·
~cinte s'a adl!.ogat apoi materialul pus mie la dispositie de pro-
resorii ~i institutorii Armani, s'a adliogat ceea·ce ensumi am ve-
cJ.ut, precum ,i tot ce am putut controla !;Ii alege dintr'o aetiv!
corespondent! de eati-va ani cu mai multi institutori Armani,
eu institutori Bulgari ~i Grecomani, ba chiar cu functionari de
ai statului turc ~i altii. $i cu toat! aeeastA grijl!. sunt deJ?trte de
a erede el!. lucrarea de-ratA. ar fi perlectA, ci ea numai tndepli-
ne~ce unele lipsuri de pAn! acuma, in eunoa~cerea Armanilor
din Tureia Europeanl!., de carii m~ preocup mai ant~i. $i incA
un lucru va remanea ea~tigat prin luerarea mea: inainte se
zieea cil. sunt ArmAni in Epir, sunt in Albania, sunt in Mace-
donia, sunt in Tesalia, farli. sA ni se ll!.mureascl!. ins! ca\i sunt
 12

~i co anume positiuni ocu}>1\. in numitele tari; eu, pe cat eu putinta

mi-a fost, aratai numerul lor ~i positiile unde anume sunt ei.
De asemeni am studiat pe rand triburile din care se aleAtue~ee
poporul armanese din Tureia Europeana, ~i ered ell. a~ putea
ziee ell. de aeum in colo eampul eereetarilor viitoare nu mai e
fAra drum ~i tara carari. Ear daea cum·va lucrarea aceasta a
mea ar putea sa indemne pe Armanii eulti ~i instrui\i, de carii
sunt multi atat in Romania mit ~i in Tureia, sa-i indemne a seri
ei en~i~i despre poporul lor, atunci a~ gusta din cea mai mare
multlimire ... cea mai mare ~i... de mult a~teptata! ... clici, mi se
pare, ca nu Ie mai poate fie ertat sa mai inlature de la ei ~i
in viitor aceasta datorie. Prea adesea scriitorii straini i-au lovit
~i i-au mic~uratJ unU din necuno~ciinta, altH din nepiisare ~i in-
diferentA, altii iarl\~i din suficiE'ntA sau din rea-vointa ~i uniichiar
din interes, ear Armanii n'au respuns inca. Cel ee crede a avea
drepturi de- rasa ~i, deci, dreptul la esistentli- ~i la 0 eultura na·
tionalli, trebue sa ~tie a ~i Ie apara.

loan Nenitescu.

Iunie 1895, BUC1W1',li.

 DE LA
ROMANII DIN TURCIA
EUROPEAN A

DB LA OR~OVA LA BELGRAD. ORA~lJr, BELGRAD. NI~. ARllA.NIl DIN NI~.

CONVORBIBBA DB LA BOTBL MACEDONIA. STRllMNITA. FLUVIlJL STRYMON. ARM1NIl
DIN STRUMNITA ~I IMPRRJURIMI. ANTAIA' tNCERCARB STATISTIC! ASUPRA MACEDO-
BOIIANILOR: G.RAMOSTEANII, F!R~BROTlI, ARN!UCHENII SAU ALBAloiOlLAHII, MO-.
SCOPOLBNIJ SAU VOSCOPOLENII, EPIRIATlI, MEGLENII, OLIMPIANII. ASPIRATIlLR .
TINERIMEI StRBE~CI. KALKANDELEN SAO TETOVA.
LA STATIA ZRBEFCE.

Prin luna lui Iulie 1892, treceam, spre revarsat de zori,

cu tn'isura printre cele doua ~iruri de plopi betn1ni, ce
stateau nemi~cafi ca ni~ce santinele pe ambele laturi ale
~oselei ce duce la Or~ova. Piramidalele lor virfuri incepu-
sera a se desemna pe cerul abea rumenit de sosirea ·au-
rorei. La fermul Dunarei dadui de agentia vapoarelor ~i .
dupa ce luai. un bilet de caletorie pana la Belgrad, intrai
in vaporul Tegetthoff. In a~teptarea orei de plecare toata
lumea dormea cam deavalma ~i ~nsu~i invechitul Tegetthoff
parea ca dormea dus. Caletorii se asemanaumai mult cu
ni~ce scapafi· de prin baluri mascate, atat de amestecate
 14

erau porturile romc\ne, serbe, bulgare~ci ~i maghiare. In

revarsat, clopotul sunc\ de plecare. Tegetthoff se de~teptc\
cu tot poporul seu, se puse incet in mi~care, apoi incepu
a despica cu crescenda putere valurile in susul cursului.
Se luminase bine de ziua, ~i in fa~a soarelui se aratau
~ermurile serbe~d, ni~te coline ple~uve ~i petroase.
Era o-data caletoria aceasta mult cautata de iubitorii de
caletorii. Inca mai povestesc unii de neuitatele petreceri in dru-
mul la Mehadia ~i Viena. Zed de familii amice plecau impre-
una ~i 0 duceau numai intr'un ris ~i in glume. Acum drumurile
acestea au ajuns destul de uricioase, noroc numai ca ~ermurile
Dunarei sunt tot frumoase, ca ~i alta data. Unele posipuni
sunt in adever incc\ntatoare, ~i caletorul Je poate foarte bine
asemana in minte, ba cu unele parp de pe valea Oltului sau
a Arge~ului, ba eu unele vederi de pe Bistri~a sau Siret. In-
cet, leganat de val uri, po~i visa lini~tit la mc\ndre~ele mun~ilor
Romc\niei, taind mereu apele Dunarei de la Or~ova spre
sud-vest, de la Milanovi~ spre nord, ~i apoi drept spre apus,
tot tmpotriva apei, in spre or~elul Moldova-Veche. Pana aid
fluviul trece printre doua lan~uri de munp puternid: ai Bana-
tului pe stc\nga Dunarei ~ ai Serbiei pe dreapta. La Gradi~tea
se face ~es pe ~ermul austriac, ear la Semendria, se plead.
mun~ii ~i pe ~ermul serbesc. Orai?ul Semendria, a~eq.at pe
~esul dintre Dunare ~i dintre riurile Morava i?i Jesava, este
unul dintre cele mai frumoase ale Serbiei, ear popula~ia lui
este in btma parte romaneasca. In el se ved cc\te-va zidiri
mai de seama, intre care trebue numita biserica cea mare
din centru, ridicata de un arhitect macedo-romc\n ~i 'caria
i-ar sta bine in ori-ce capital a din ~arile occidentale.
Pana la Gradii?tea ~i la Semendria sta~iile pe unde se
opre~ce vaporul, mi~uescJ pe ambele laturi, de 0 mul~ime
de Romc\ni. Faptul, ca pe ~ermul bana~ean sunt atc\t de multi
cei de neamul nostru, nu poate mira pe nimeni, de oare-ce
toata lumea ~tie ce popor locue!?ce acolo; dar faptul ca se
 1n
gasesc multi Rorri~ni ~i pe ~ermul s~rbesc, l?i inca pe 0 at~t
de mare intindere, poate ca pentru unia sa necesiteze' 0
espli care , fie de-o-cam-data c~t de scurta. La sud de bu-
cata de Dunare dintre Or~ova ~i Gradil?tea cade regiunea s~r­
beasca, cuprins intre rluriIe Timoc ~i Morava l?i intre Dunare.
Aceasta regiune, alcatuita din cele patru frumoase districte ale
Serbiei: Pojarovatz, Negotin, Kiupria ~ Zaiciar, este locuita
aproape esclusiv de Rom~ni, al caror numer trece cu mult
peste cifra de 300.000' de sufiete. Dintre acel?tia, cei din
vecinatatea Dunarei vorbesc limba romaneasca din Regat,
ear cei din sudul Serbiei vorbesc dialectul macedo-rom~n.
~i a~a se esplica marea multime de Rom~ni pe tot termul
s~rbesc.
Dela Semendria pana la Belgrad, unde se ajunge pe in-
serate, nu mai sunt dec~t vr'o c~te-va ore de caletorie.
A~eq.at pe ni~ce coline intre Dunare ~i riul Sava, Belgrad
se bucura de 0 minunata posi~ie, insemnata at~t din punct
de vedere comereial c~t ~i strategic. Or~ul este acum in
formatie l?i are infa~o~area tuturor acelor or~e din Orient,
unde luciul l?i trebuintele occidentale, ca semn de civi-
lisatie, cauta sa petrunq.a in mare grab a ~i sa ~tearga re-
pede trecutul, las~nd insa sa se vaq.a iei-colo c~te 0 da-
ramatura eu taraba l~nga un palat. ~i Rom~ni ~i Arm~ni
se gasesc destui stabiliti in Belgrad, a caruia populatie de
asemeni face impresia indoioasa pe care 0 fac toate populatiile
or~ene~ei, ce se tndoapa silnic cu fr~nturi de-ale civilisatiei
din apus, importata de-a gata l?i fara munca, civilisape ce se
aseam~na cu 0 planta resadita pripit l?i fara sa se cerceteze
natura pam~ntului in care se pune, cu 0 hrana ce umfia.
De aceea ~rbii, carii de alt-fel se ved inteligenti, repede-pri-
cepetori, frumo~i la chip ~i la statura, au aerul unor oameni
foarte grabiti sa traeasca, vorbareti, plini de teorii, aprin~i
dupa c~~tig, dar feira sa'~i dea oasele indestul la munca.
Fenomenul acesta sociologic, care, nu poate fi cercetat
 16

aid dupa cum ar merita, e insa destul de cunoscut ~i la

noi in Romania. Populatia acestui or~ nu poate sA treadi
peste 30.000 de suHete.
Capitala Belgrad este intarita, dar intr'un chip ce nu mai co-
respunde cererilor de astilzi ale fortificatiunei. ~ea mai mare
parte din intariturile acestui ora~ ~i are obar~a din timpurile
printului Eugen al Austriei, care avea cetatea Belgrad ea un
fel de post avansat in contra Turciei. Intte cladirile mai tn-
semnate trebuesc numite: palatul regal, ministerul de interne
palatul metropolitan, teatrul national, ministerul de interne,
comandamentul eitadelei ~i altele. De asemeni este aiei ~i
Un museu de antichitati, 0 biblioteca national A, mai multe
~coli normale, un gimnasiu ~i un liceu, un seminar, 0 aca~,
demie militara, ~co1i primare ~i reale ~i mal multe alte In-
stitutii de cultura. In timpul Romanilor acest ora~ apartinea
Moesiei superioare ~i se numea Sl'ngidunum. In veacul de
mijloc era cunoscut sub mai muite numiri: Alba Bulgaro-
rum, Belogradum ~i Ballegrada. In veacul al 14-lea cetatea
Belgrad apartinea Serbilor, dar mai tnainte, ~i anume: tn
secolul 7, 8 ~i 9-lea apartinu Avarilor, in al 10-lea Romano-
Bulgarilor, in al 11 ~i 12-lea imperatilor bizantini. La anul
1521 diq.u in puterea Turcilor, carii it luanl din manile
Ungurilor. In veacul al 17 ~i 18-lea Belgradul trecu de mai
multe ori cand sub Turci, dnd sub Austriaci. In urma re-
volutiunilor serbe~ci dela inceputul secolului al 19-1ea, acest
ora.~ devcni capital a noului principat al Serbiei, totu~i ce-
tatuea a remas in manele Turcilor paOlI la 1862, cand
colonia turdi din Belgrad ~i din imprejurimi s'a retras.
Me oprii cat-va timp ~i la Nil;;, iara~i un ora~ insemnat al
Serbiei. De~i tntins, Ni~ul nu are 0 populatie, care sa atinga
cifra de 20.000 de suflete. Inconjurat de coline, e a~eqat pe
termul drept al riului Ni~ava, de care parte e ~i 0 gradina
publica. Pe stanga rtului, legata de ora~ printr'un pod, se
aHa 0 veche cetate de ziduri, care ar fi fost clclditcl de
 - 17

Turci pe temelia unei cetap romane. Se gasesc in aceste

ruine monede de-ale imperatorilor ~i inscrippi latine. Riul Ni!?ava
este putin plutitor, apa lui e buna de beut. Pavajul" ora~ului
Ni~ aminte~ce foarte pe cel al Galatilor, cu deosebire di stradele
Ni~ului sunt ~i mai necurate l?i in loc sa fie canalis ate , au
ni~te ~anturi pe laturi, pline cu lucruri ce de sigur nu im-
bunatatesc salubritatea publica. Noaptea ora~ul este in ab-
solut intuneric, de oare-ce nu esista mai nici un felinar.
Trasuri de piata sunt cinci sau ~ease. PravaIiile sunt inca
cu tarabe. lntre cladirile ceva mai cu vaq.a sunt: localul
po~tei, localul unui liceu cu opt clase, palatul ce regele
serbesc are in apropiere de Ni~ava, Hotel Europa, Cazino,
localul garei ~i biserica S-ta Treime. Restul or~ului e al-
catuit mai numai din ni~ce colibe ~i ni~te daramaturi. «Hotel
Machedonia» la care am tras, este proprietatea unei familii
macedo-romc\ne, cu numele Paligora. Sunt in Ni~ inca 130
suflete de Macedo-Romc\ni, sau Armdnt; cum se numesc ei
pe sine~i ~i cum e drept sa'i numim ~i noi. Dintre Armc\ni
vr' 0 40 sunt cu sentimente romane~ci, ear cei':lalp cu senti-
mente grece~ci, din care causa sunt porecliti: grecomanz' nume
ce dau «Armc\nii curati» tuturor fratilor lor carii greciseaza.
Se gasesc in N~ l?i 40 de familii de musulmani cu 0 geamie
~i un hoge. Evrei sunt foarte putini, cc\ti-va zarafi ~i dti-va
lipscani. Au mai remas doi-trei popi greci, din timpul su-
prematiei patriarhului din Constantinopole, carii de~i s'an
serbisat, totu~i cu placere te sal uta : ~aAt-p.spa ~6pts I
Multi dintre Serbi ~tiu romane~ce, caci Yin des in contact
cu Romc\nii din districteJe Negotin~ Kiupria !?i Zaiciar. Limba
german a e destul de respandita, cea franceza mai putin.
In timpul Turcilor a fost aici 0 mare colonie romaneasca,
venita dupa ruinarea Voscopolei; ea locuea in partile ora-
~ulni numite Vlah-Mahale. 0 parte a acestei colonii s'a serbi-
sat, 0 alta a emigrat mai departe. Macelariile din Ni~ nu sunt
menite a face pofta de mancare trecetorilor. Carne, picioare,
 1S

ma~e, burta necurapta, fica~i ~i alte m-aruntae de vita, se vind

!7i pe strada in ni~te co~uri alcatuite ca sam are ~i purtate de
magari .. In Ni~ se face un intins comerciu cu cereale ~i mai
ales cu porumb.
Ooare-care interes presinta bisericuta S-tul Michail, remasa
din timpul domniei turce~ci. Pe din afara se arata ca 0 casa
particulara ~i inca foarte joasa, dar dnd intri inlauntrn, dupa
ce scobori cfi.te-va trepte, dai de 0 incapere destul de mari-
~oara, de oare-ce mai bine de jumatate din intlltime se afia
in pament. Turcii nu permiteau ca bisericile cre~tine sa se
inal~e prea falnice. Catapeteazma e neinsemnata; pictura icoa-
nelor de asemenea. In curtea acestei bisericute, s'a zidit alta
noua, pe care am pomenit'o mat sus cu hramul S-ta Treime,
~i care a fost inceputa cu putin dupa anecsarea provinciei
Ni~ului catra Serbia. Architectul acestei frumoase biserici
este un oare-care Andrei, Macedo-Romfi.n. Mai pretutindeni
in Peninsula-Balcanica unde se vede vr'o zidire mai insem-
nata ea este ridicata de vr'un architect armfi.n, care de
obiceiu n'a trecut prin nici 0 ~coala tecnica, al cclrui nume
remfi.ne uitat de multe ori, ear cfi.te-odata trece la poesia
populara ~i e cfi.ntat ca vr'un Me;terul Manole. In afara de
cunoscutul talent ce are Armfi.nul la lucrarile de filigrane
in argint (1), la aurarie, la fabricarea de arme, la incru-
starea cu metale a armelor, el este din fire arhitect foarte
inzestrat. Puntile cele mai indrazne~e (2), cupolele cele mai
grandioase din Turcia sunt opera vr'unui arhitect armfi.n.
Dar sa lasam pe Kanitz (Serbia, Leipzig 1868 p. 328-332),
care a veq.ut nenumerate opere de-ale arhitecturei armfi.ne~ci,
sa vorbeasca de inzestrarea aceasta fireasca a Romfi.nilor
(I) Dr. Gustav Weigand, Die Aromune'l, Leipzig 1894-Vol. II, pag. 32, Ta-
bc\ul I. Din lucrarca aceasta, volumul I nu a c~it incli ~i nici se ~tie cand va
va apare. Volumul II, cc sc afili dinaintea noastrli, presintli 0 culegere de poesii
populare armane\lci, culcgere nu prea reu~itli ~i din care s'au inUHurat, parcli
intr'adins, dintecele mai frumoase ~i cu simtiri mai adanci.
(I) id. op. cit. Veqi la tabela Ill, puntea dela Vovusa (pe armane~ce: Blieasa.)
 19

de-Sud, pe carii Ii nume~ce Tintari. Eata ce zice el: «De-

osebit ca au aproape monopolul constructiunilor in Con-
«stantinopole, Atena ~i Belgrad, Tintarii sunt singurii arhi-
«tecti ai Turciei ~i ai Greciei. Tintarul esecuta eu mare
Clu!?urinta, gratie inteligentei lui naturale, lucnlrile cele mai
«grele: punti cu mai multe arcuri, cupole ~i bolte.» «Lu-
«crarile sale de architectura intrec cu mult pe cele ale ar-
«hitectilor e~iti din ~coli, dici daca am compara numai bi-
«serica din Semendria, cu cele mai multe dintre monumentele
«serbe l?i germane, n'am putea decat sa adminlm abilitatea
«Tintarului.» «Foarte adesea-ori Tintarul este in acela~ timp
«arhitect, zidar, fierar sau lacatu~, tamplar !?i lemnar.» Mar-
turii despre abilitatea industrioasa i?i multele talente ale Ar-
manilor aduc inca multi cereetatori ai Peninsulei Baleaniee,
preeum: Ami Boue, G. Lejan, William Martin Leake, ~i
mai cu seama F. C. H. L. Pouqueville ~i altii. - In bise-
rica S-ta Treime loeurile barbatilor sunt deosebite de ale
femeilor. Aeestea au locul sus de tot, pe un fel de estrada
ingradita cu dese gratii de lemn, pentru ca sa nu'~i neli-
nil?teasca rugaeiunile uitanduse la bclrbati. Intre biserici mai
trebuesc pomenite s-tul Pantelemon ~i s-tul Neculai. Aeeasta
din urma a fost geamie ~i s'a prefclcut in biserica crel?tina
dupa ce s'a darimat menareea.
Ca chip, poporul scrbese se pare foarte asemenat eu
eel al poporului nostru de pe termul stang al Dunarei. Cand
veq.i mai multi Serbi la un loe, cre<j.i ca ai din'aintea ochilor
un pale de Romani. Aceasta asemenare poate ca'~i are
espliearea in substratul comun de care vorbe~ce ultima teorie
ad-lui B. P. Hasdeu, tinq.end a arata gene alogia popoarelor
din Peninsula-Balcanica. (1) Portul femeilor serbe e national
numai pana la brau. Roehia eedeaza caprieiilor modei, insa

(t) B. P. Hasdcu, Slrat fi Substrat. Genea/ogia jojoare/or Bakam·ce. Estras

din Analelc Academici Romine, seria II, Tom. XLV. Memoriile scctiei Iitcrarc.
Bucurc\lci 1892.
 20

corsagiul ~i peptanatura, nu. Corsagiul este un fel de ilic cu

muite !?i frumoase cuseturi in fir ~i variaza ca culoare, nu ~i
ca forma. Peptanutura ~i acoperemintul capului e un fes fara
canaf, inconjurat de coadele sau cositele femeei.
La departare de 0 ora cu trasura, de ora~ul Ni~, se afia
un loc de bai numit Ni~ca-Bania, avend un bun izvor de
apa minerala cu 0 temperatura de+30 grade.
In apropiere imediata de Ni~, s'ar putea zice la marginea
ora~ului chiar, se afia un monument ce poarta numele turcesc
Kele-Kula. Cuventul Kele insemnaeza: cap sau capatina ~i mai
insemneaza ~i ple~ sau descoperit, ear cuventul Kula este primit
in limba armaneasca sub forma: wId ~i are intelesul de ghe-
reta, locuinta unei sau mai multor santinele, caci tot cui a nu-
mesc Armanii !?i micile intarituri din Turcia in care se ada-
postesc jandarmii, prin strimtorile ~i trecetorile din munti,
in contra banditilor j cum e buna-oara la trecetoarea Diavato,
dintre Bitule ~i Ohrida, la Prisrena ~i in alte parti. Kele-
Kula este 0 mica zidirc tn forma unui cub nemasiv. Acest
monument nu a fost zidit cum-va numai cu var, cu caramida
~i cu peatra, ci ~i cu dI.patini de om.... care, la 1808 au
fost aplicate inca sangerande ~i calde in peretii cubului
Kele-Kula. La aceasta data pc tronul Sultanilor sta marele
reformator Mahmud II (1807-1839), care i~i inaugureaza
domnia prin numeroase esecutiuni menite a asigura lini~tea
imperiului ~i prin chemarea la viziriat a teribilului Baraikter,
de origina albanez. In paftile Ni!?ului, a fost atunci 0 marc
rescoala sub conducerea lui ~tefan Singhelic. Imperatia a
inabu.;;it revolt a cu armele ~i descapatinand pe cei prin~i,
capatinile lor, in numer de vr'o cate-va sute, au fost zi-
dite in pere~ii cubului Kele-Kula, pentru ca sa se dea
o aspra pilda. La 1880, dupa ce Serbia i~i anecsa partile
Ni~ului, s'au scos din ziduri capa~inile ~i stau imormentat.
Capitenia acestei rescoale, numitul Singhelic, era Roman
de pe langa Dunare, din districtul Pojarovatz, locuit esclu-
 21

siv de RomAni ca ~i cele-l'alte trei districte an'itate mai

sus: Kiupria, Negotin :;;i Zaiciar cuprinse intre riurile Timoc ~i
Moravia, toate afhltoare in imediata vecim'itate cu com-
pactul element romanesc din Banat ~i din Regatul-Ro-
mAn. Singhelic a trebuit deci sa fi fost insotit de 0 multime
. de Roma.ni din Serbia, in care cas, nu putine dintre capa-
tinele zidite in Kele-Kula vor fi fost romane~ci.
In vechime Ni~ul se numea Naissus l?i din causa ca este
pus la 0 incruci~are de drumuri, era ora~ul cel mai inflori-
tor al Moesiei superioare, numita mai ta.rziu Dada mediter-
ra1tea. In veacul de mijloc acest ora.c;; se numea Nisus, Nissa
"i Nicea. Imperatul Constantin-cel-Mare a favorisat ~i a in-
frumusetat mult Ni~ul, de oare-ce era locul seu de na~cere
ceea ce dovede~ce ca partite acestea erau de mult romani-
sate. Mai ta.rqiu Ni~ul fu sdrobit de Attila, apoi rezidit de
Justinian. In secolul al 6-lea imprejurimele Ni~ului erau sta-
pa.nite de Slavi, ear in secolul al 8-lea, ata.t provincia dt "i
ora.c;;ul Ni~, caqura in ma.nele Bulgarilor. La 1019 Ni~ul re-
veni in stapa.nirea Bizantului. In secolul al 14-1ea apartinea
Serbilor, cura.nd insa (Ia 1389) fu cucerit de Turci ~i remase
sub stapa.nirea acestora pana la 1877, ca.nd iara~i veni in
partea Serbiei.
Seara, la Hotel Machedonia se adunasera mai multi Ar-
ma.ru ca sa me vaqa, ~i, fire~ce ca, ne pusen'im cu totii
la yorba. Convorbirea a alunecat asupra a 0 multime de
subiecte. Mai a.ntei de toate s'a dat libertate tuturor popoa-
relor din imperatia austriaca, alcatuindu-se 0 sumedenie de
regate, schimM.ndu-se charta Europei cum nici nu po ate
trece diplomatilor prin minte. S'a indemnat Serbia inca mai
repede spre progres, da.ndu-se poporului ei un adaos de
putere de munca, desvolta.ndu-i-se comerciul, indulcindu-i-se
moravurile politice;-i imblanq.indu-i-se ura dintre partide. S'a
admirat indestul repedea mergere inainte a Bulgariei, :;;i
dupa ce i s'a dorit mai putina patima ~i resbunare in du-
 22

cerea cArmuirei, s'a recunoscut ca oamenii de stat ai Bulgarilor,

dintre cari cei mai multi '~i-au facut educatia in Tara-Roma-
neasea, '~i-au luat ca model demn de imitat, luptele RomAniei
pentru rede~teptarea nationala. S'a recunoscut de asemeni di
in Turcia libertatea con~tiintei este mai respeetata deeM in
unele'din tarile occidentale poreclite, civiIisate. Grecia s'a trecut
intre cei reposati. Ear apoi venind, cum se ziee: la eaprele
noastre, a trebuit sa se pue la eale ~i soarta ArmAnilor. Lucrul
acesta insa, intre Armani, se pare ea nu se poate face deeat
laudandu-se sau oearindu-se Apostol Margarit, ori: ~i lau-
dandu-se ~i ocarindu-se in acela~ timp.
-Del a 1864, eand s'a deschis la Ternova, langa Bitule, eea
d'antei ~coala armaneasea ~i pan a astazi, ce s'a faeut? striga
unul. Eata doua-zeci ~i opt de ani impliniti! Parintescul guvern
Ottoman tine eu noi Armanii, fiindca !ltie ell suntem un popor
muncitor, credineios ~i pacinic; cl ~tie de asemeni ca de
ne va li'isa Iimba ~i biscrica noi yom remanea pentru tot-
deauna amici ai imperatiei, ear daea ni le-ar rapi, ne-ar
arunca cu sila in bratele Panelenismului, sau a Panslavis-
mului ~i ne-ar face cu sila du~mani ai imperatiei! De ce
nu s'a profitat de aceste sentimente?
-Dar incredintarea ~i ~tirea aceasta, guvernulOttoman, de
eand 0 are? striga un altul. La 64 nu ne dadeam noi eu
totii drept Greei? ~i nu ne ru~inam eu totii sa spunem efi
suntem Armani? Ear dad astazi guvernul Ottoman s'a in-
eredintat ea este ehiar in profitul impen"i.tiei a ne lasa noue,
Armanilor, libere Iimba ~i legea, oare sa nu aiba intru a-
eeasta nici-un merit Apostol Margarit?
Diseutia ar fi mers departe ~i ar fi incalqit multora san-
gele, dad gazda no astra, d·l Paligora, n'ar fi eondus intre
noi doua femei armane, toemai dela Strumnita, un eentru
eonsiderat ea aproape bulgarese, spre resarit de fluviul
Vardar. Ora~ul Stru1tlnz/a, cunoseut in veacul de mijloe sub
numeIe Strumpita ~i Strumbita, face parte din vilaietul Sa-
 23

lonicului ~i are vr'o 8,500 de 10cuitoriJ dintre carii cei mai

multi Turci ~i Bulgari l?i mai sunt inca ~i ceva Armani.
EI e a~eqat aproape de riul Strumnita, un afluent de pe
dreapta al fluviului Struma. Acest puternic curs, care in
vechime purta numele de Strymon, e una dintre apele mari
ale Peninsulei-Balcanice ~i strebate 0 multime de parti 10-
cuite de Armani. Trece mai antei nu departe de ora~ul
armanesc Melenic, apoi pe hlnga Lesnica, pe care Ie lasa
la stanga ~i, dupa ce scapa de strangerea muntilor Cen-
gheldagh, se aventa pe 0 mandra vale printre catunele ~i
targurile armane~ci: Mirsla, Giumaia, Nicolian, Dulap, Colac,
Christian, Bursuc, etc. La punctul Osmanli, lasand la stanga
oral?ul aproape armanesc Seres, Strymonul se arunca in
lacul Tachino, pe care strabunii no~triiJ Romanii, il numeau:
Cercillz'tes lactts, ~i care, pe laturea cea sudica, adaposte~ce
iara~i 0 multime de catune ~i targu~oare armanesci, pre-
cum: Nigrita, Fitoc, Patric, Asachi, Ineli, Castri etc, ear
dupa ce petrunde acest lac Strymonul se varsa in goiful
Orfanii.
Cele doua femei deia Strumnita erau 0 mama cu fiica
ei mai mare, maritata dupa un negustor Bulgar din po-
menitul ora~el. Cum Ie mai merge a gura ~i cum respundeau
de repede la toate intrebarile cate Ii se faceau. Trebue sa
spun, in treacat, ca fratii no~trii Armanii nu sunt mai pu~in
vorbariti de cat locuitorii Serbiei. In scurt timp toate im-
prejurarile dela Strumnita ne erau cunoscute: se cultiva
tabac, orz, porumb, orez ~i chiar bumbac ~i se ingrije~ce
de vita de vie. Se cresc oi, capre ~i bivoli, ear vite albe
mai putine. Daca in partile Macedoniei, despre Bitolia, Gope~,
Molovi~tea, etc., 0 fata de Arman se considera ca neno-
rocita cand se marita cu. un Bulgar, ear parintii ei abea
d~ mai pot ridica ochii asupra cunoscu~ilor ~i rudelor, de
oare-ce, dandu-~i fata dupa Bulgar, este a'~i marturisi saracia,
la Strumnita fetele de Armfmi se duc cu voe buml dupa
 24

Bulgari, fara ca aceasta sa insemneze ca parintele fetei e

sarac ~i ca 0 asemenea casatorie s'ar face de nevoe. Bul-
garul opre~ce pe sotia sa Armtinca de a'~i vorbi limba ma-
terna. Totu~i copiii, fiind mai mult in contact cu mama,
invata arm~neasca ~i 0 pastreaza toata viata. Bulgarii des-
nationaliseaza repede pe Armanii din Strumnita. Prin muntii
din imprejurimile Strumnitei sunt multe cete de pastori ar-
m~ni Fclr~eroti, adapostite pe culmi inalte in ni~ce sate pro-
visorii - de oare-ce Fclr~eroti sunt migranti - sate pe care
ei Ie numesc cdlive ~i pe care carna, dupa ce pleaca eu
turmele, Ie las a goale ~i in paza numai a eator-va barbati
voiniei ~i bine inarmati. Una din aeeste eaIive este de trei
sute de familii ~i se soeote~ce la 2.800 de suflete. Bulgarii
nu sunt lipsiti de amaraciuni in lupta ce due pentru des-
nationalisarea altora, caci ~i ei sunt divisati in doua tabere
foarte d u~mane: unii se uita eu drag spre prineipatul bulgar,
altii fae oehi dulci Greciei j aee~tia din urma sunt poreeliti:
greeomani, ea ~i Arm~nii carii greciseaza. La Strumnita insa
e~ti sunt Arm~ni, sunt Armani buni, ei pastrcaza ehiar ~i
datinile, buml-oara: nu m~nandi strugur pana in ziua de
~easa August, cum fae ~i ceilalti Armtini din altc parti. In
ziua aceasta, fiind serbatoarea Schimbarea la fald, toti Ar-
manii, carii au vii, adue struguri la biseriea in straehini ori
in eo~uri de nuele, ~i dupa ee preotul cite~ce asupra stru-
gurilor ~i'i bine-cuvinteaza, cre~tinii iau in gura cate 0
boaba (1). De aici incolo este deslegare la mancare de
struguri, ear a manca inainte de ~easa August e pacat
mare. Ni se povcstesc de asemeni datini dela nascere, dela
botez, dela nunta, dela imormentare, pe care Ie voiu aduce

(1) Datina cu strugurii este;;i)a noi, Romanii din Dacia. Des)cgareala mere, mai
ales in Moldova, se dll la 20 lulie, in ziua de s-tul Ilie. In Moldova e obiceiul ell
atunci eand se ca in gurll boaba din stmgurul citit, sc zice: .poamll noull in
gurll veehc .• In Macedonia, Armanii caml gustll ant(:iu dintr'un fruct nou zic:
.Sllnlltatca a noastrli, hiavra Uvrcilof> adccll: Noue sllnlltatea, ear Ovreilor
frigurile.
 25

mai la vale. Femeile armane sunt intrebate cum se vor

duce acasa singure? ~i de nu Ie e frica sa calatoreasca prin
mun? netnso~ite de vr'un barbat? Ele marturisesc ca fara
frica nu cruatoresc, dar ca sunt sigure ca vor ajunge cu
bine acasa, caci: pana la Venetziani-Gradsco vor merge
eu calea ferata, de aici vor pomi spre resarit ~i vor face
o cale de vr' 0 doua-zeci-~i-cinci de kilometri, calare prin
eodri ~i peste mun~i. Indata ce se vor departa de Gradsco,
se vor schimba in haine de eadana, se vor acoperi pe fata
ca turcoaicele ~i vor ajunge in lini~te acasa. Se intelnesc
adesea in drum cu hoti ~i uciga~i, dar, fie ei Turci, ori
Bulgari, ori Albaneji, nimeni nu se atinge de ele, caci fe-
meea musulmana e respectata; de n'ar fi insa imbracate in tur-
ce~ce, greu ar fi de ele. Pentru insultele aduse unei musul-
mane toate autoritatile se ridica in picioare ca s'o resbune;
~i, nu numai autoritatile, ci ~i barbatii turci se fac toli so-
lidari la resbunare cu acela a carui cadana ori ruda a avut
ceva de suferit. Ear cand se nesocotesce , 0 femee crestiml
,
se face mai putina mi~care. De aceea cre~tina, pomind
la drum, i~i ia in desagi nelipsit ~i portul de cadana. A~;m
se esplica faptul ca pe alocurea femeile armane au a-
doptat pentru totdeauna portul cadanei, cum s'a intlimplat
buna-oara cu cele din Scutari, din Elbasan, din Dibra,
din Prisrena ~i din alte parti. ;;i tot a~a se esplica in parte
~i socotirea numerului de suflcte armane~ci sub adever,
mai de catra toli cercetatorii Peninsulei-Balcanice. Ei ved
o femee imbracata turce~ce, cu sotu1 pe strada ~i cu co-
piii, tOli cu fesuri pe cap, ~j, ne~tiind ca ace a cadana este
o Armanca, numera 0 familie musulmaml sau albaneza mai
mult, ear una armana mai putin. In Strumnita se gasesc
acum ca la 300 de Armani, carii nu au inca ~coala.
Armanii lin intre ei mai mult de cat s'ar putea crede.
De~i membri acelia~i familii pleaca dupa inavutire, ~i adese
i~i parasesc pc lung timp satul, sau cum zic ei: patria,
 26

totu~i i~i scriu ~i se ~tiu unn pe altii ori-cAt de departe

ar fi. Familia hangiului Paligora, de pilda, este foarte res-
pandita: in Ni~ mai sunt doua familii Paligora; tot in Serbia,
la Karaguevatz sunt ~easa familii cu acela~i nume ~i inrudite
de aproape; in Bulgaria, la Sofia, mai e 0 familie de-a lor;
ear la Molovi~tea, unde Ie este origina, sunt un-spre-zece
familii inrudite cu cea a hangiului din Ni~. ~i toti par a se cu-
noa~ce ~i a se ~ti de aproape, caci cfmd se intalnesc doi,
unul de la apus ~i altul de la resarit, se intreaba ~i iar se
intreaba de nu mai sfar~esc, ~i nu sunt uitati nici bunicii ~i
bunicele, ~i chiar cumnatii noi intrati in familie, ~i fete Ie
care s'all' mai ridicat ~i se informeaza ~i de noii veniti prunci
~i cum ii cheama, in fine se pare ca la Arman nu esista
uitarea de ai sei.
Fiind la Hotelul Machedonia atati Armani, cunosd:tori
ai Macedoniei, Epirului, Tesa!iei ~i Albaniei, era greu sa se
resiste ispitei de a nu incerca 0 statistica a poporului Ar-
manilor in genere. Parerile exau foarte dcosibite,. de oare-
ce fie-care cuno~cea mai bine acea parte a Turciei de
Europa in care se mi~case ensu~i mai multo S'a vorbit mai
Cmtei despre ramurile din care se alditue~ce harnicul, in-
dustriosul, ~i indraznetul popor armanesc, care de asemenea
sunt socotite in deosibite chipuri, ~i anume: de unii la
cinci de altii la ~ease, ear de al\ii la ~eapte ~i chiar la opt.
In afara de Romanii din Serbia ~i de cei de pc termul
bulgar al Dunarei, carii sunt mai mult Daco-Romani, graind
limba Regatului-Romanesc, precum ~i in afara de cei afla-
tori in muntii Balcani ~i in Grecia, carii sunt Armani, po-
porul Armanesc din Turcia de Europa cuprinde ~eapte
ramuri socotite precum urmeaza:
Grdlllostea1lZi~ luandu-~i numcle dela muntii Gramosta,
sunt un popor de pastori cu mult mai putin migranti decat
fratii lor Far~erotii. In timpurile din urma, de~i n'au paras it eu
totul pastoria, ei au inceput a se oeupa ~i eu industria )ii
 27

comerciul. Multi dintre ei sunt chirigii ~i conducetori de

dilatori in peninsula. Gramosteanii sunt cutezatori, ~i poarta
arme. Satele lor nu sunt provisorii ca ale Far~eroti1or,
ci stabile. Ora~ele de capitenie ale Gramosteanilor sunt:
Niausta, Selfige sau Servia, Hrupi~tea, Belcamen, Nego-
van, Blata, Seati~tea, Nijopole, etc. Cei rema~i in munti tra-
esc aproape independenti in satele lor Gramosta, Nicolita,
Comanic, Vlaha, Fetita, Bobusta, Gala~iana, Marcoveni ~l
altele, sub juridictiunea u-
nor ~efi ai lor numiti Cel-
nict'. Adesea Celnicii sunt
foarte avuti ~i.au 0 foarte
mare puteremoralaasupra
populatiilor, putere pe care
autoritatile 0 respecta.
Gramosteanii se socotcsc
intre 60 - 70.000 de su-
flete, ~i sunt cunoscuti ca
oameni carii nu se incred
lesne, de aceia in Mace-
donia se zice des pre ei ca
nici Jidanul, nici Armea-
nul nu poate sa'i in~ele.
Fdr;erolzi' sau Frd;d-
rolzi', ~i-ar fi luat numele
dela satul Fr~ari, in Al-
bania, ear dupa altii del a Un Rom~n Gramostean din Hrupi~tea
ora~ul Farsala, in Grecia.
Nu vom discuta ob{lr~ia numelui lor, totu~i c{lnd am intal-
nit un Far~erot - ~i am intalnit multi - ~i cand l'am intre-
bat: ce e;tzr el mi-a respuns: «eu, esc Fdrsdlz~t». Dadi cei
doi d s'ar pretace in doi a, cuventul ar suna: Farsaliot. Far-
sala este locul unde Cesar a invins pe Pompeiu, a caruia
oaste risipita, fara a fi zdrobita, dupa cum se ~tie, a putut
 28

foarte bine sa nlmc\e in Peninsula ~i sa cuprimfa muntii

Tesaliei ~i muntele Pindului, ale carora piscuri, plaiuri ~i vai
inca de veacuri Far~erotii Ie au in stapc\nire, impreuna cu ra-
mura Epiriatilor, care tot de origina far~eroteasca este. A zice
ca satuceanul F ra.~ari ar fi putut - fie in cate secole ar fi - sa
dea na~cere unui intreg popor, care numera mai bine de
320.000 de suflete, ca poporul Fa.r~erot, este 0 arfirmatie,
cel putin, greu de sprijinit. Ori-care ar fi insa origina po-
porului Fa.r~erot ~i a numelui ce i se da, in lucrarea de fata
eu nu voiu numi neamul acesta dedit asa , cum se numesce ,
el ensu!?i pe sine: Farsaliot sau Far~erot. Poporul acesta este
vioiu, ager, de~tept ~i cu porniri resboinice. Far~erotul este,
nalt, mladios, svelt ~i frumos la chip. In portul lui domne!?ce
albul, ear la cingetoarea lui sunt in~irate multime de cutite,
de revolvere ~i de pistoale cu 111c\nerele incrustate. Femeea
fa.r\,eroata este de asemeni rosa ~i frumoasa la chip ~i cu sta-
tura sveIta, dreapta ~i mc\ndra. Ea este fata onesta, mama
devotata ~i sotie credincioasa pana la moarte, caci despartenia
este necunoscuta la Fc\r~eroti ca ~i la ceilalti Armc\ni. Pentru
a'~i apara onoarea ~i mc\ndria Far~eroata pune mc\na pe arme
~i Ie manue~ce cu indemc\nare. Ea nu se da indarat de la
muncacea mai grea. Pe cap ea poarta 0 podoaba, pe care
n'a imprumutat'o cum-va dela Bulgarca venita mai tc\rziu in
Peninsula, nid dela indigena Traca, caci ea se cheama Cl(;£--
roaml ~i nu 0 poarta femeea altor neamuri. In afara de muntii
Pindului, Ha~ia, ~i muntii Tesaliei, Fc\r~eroti sunt respc\nditi
pretutindenea. S'ar putea ·zice ca vara nu este munte in
Peninisula unde sa nu fie ~i Fa.r~eroti. Ei tnlesc in cete, cc\te-o
data de doua mii ~i chiar de trei mii de suflete, poruncite
de asemeni de Celnici, ale carora hotariri sunt f<'ira ape! ~i
fara recurs. Se intern pia une-ori lupte sc\ngeroase intre doi
celnici, sus pe crestele muntilor, din causa turme!or ~i a
pa~unatului, insa autoritatile nu se amestica, dici Fc\r~erotii
traesc aproape independenti. T oamna Celnicul se scoboara de
 29

la munte, insop,t de c~p,-va flacai inarmati din unghii pana'n

dinti, ~i platesce autoritap.1or pa~unatul, care, la Far!?eroti e
ca un fel de capitap,e; ear perceptorul, primind banii, multu-
me~ce ~i se fere~ce dea pune intrebarile: «dar cate oi ~i
c~te suflete
de om stap~­
ne~ci?» ori« ai
facut bine so-
coteala?» Cu
drept cuvent
ceil a It i A r-
mani numesc
pe F ar~eroti :
sarea Mace-
doniei.Cupri-
vire la senti-
mentele reli-
gioase,Far!?e-
rotii sunt mai
mult liberi cu-
getatori, de
aceea preot-
F ar~erot este
rara avzs In
lerris. Popor 0 familie de Fllr~eroti.
eminamente
pastoresc, Far~erotii sunt migranti, unii insa au izbutit a se
ficsa ici ~i colo in mic numer printre ceilalti Arm~ni, pre-
cum sunt cei din Pisuderi, Nijopole, Furca, Terrnova, Pleasa,
Magarova, Gheorgea, Veria, Selia, etc. Earna, Far~erori pu-
tini se mai gasesc pe la munti. Ei se respandesc pe cftm-
piile Tesaliei, ale Epirului, ale Albaniei, coastele Adriatice !?i
unii nu afia departe a se duce cu turmele chiar in Micasia.
Arndllchenzi' sau Albanovalahii, numiri de Greci Arvanito-
 30

Vlahi !?i adesea chiar Arvani~, aded!. Arnelu~, sunt ArmAnii

din Albania, pe carii Macedo-Romanii ii numesc mai des
Caraguni, ear cate-odata Arnaucheni fiind-ca locuesc in tara
Arnautilor, precum RomAnii din Regat numesc Ungureni,
pe Romlhui din Ungaria. Armanii ace~tia din Albania se gasesc
pe 0 foarte mare intindere. Cei dela camp sunt agricultori
~i crescetori de vite, cei de la munte crescetori de vite ~i
pastori, ear cei de prin ora!?e sunt comercianti !?i industria!?i.
Ace!?tia sunt vestitii croitori plini de imaginatie in impodo-
birea hainelor cu gaitane, ei sunt me~terii lucratori de fi-
ligrane de argint l?i nu mai putin mel?teri in ale aurariei, ei
sunt cunoscutii fabric anti de arme, l?i tot ei impodobesc ma-
nerele pistoalelor l?i hamgerelor incrustandu-Ie cu 0 minunata
rnaestrie. Pe toata coasta Adriaticei, Arnauchenii se gasesc
in mare numer in ora!?ele l?i porturile: Scutari, Prisrena, A-
lessio, Duratiu, Tirana, Kavaia, com una pur armaneasca!?i
prin escelenta industriala, Pekini, Elbasan (pe arrnane!?ce Niu-
castru, adeca Castrul-nou), Avlona (pe arm. Valona), Berat
(pe arrnane~ce Vilardi) etc. etc. N urnai in imprejurimile Be-
ratului se gasesc peste doua-zeci de sate unele curat arma-
ne!?ci, precum: Perinia~i, Capinova, Cutali, Pasati, Liaparda,
Vartop, Corba!?i, Scala, Pestani, Conicbalta, Ermanica, Pre·
~tiani, Porta, Zitoni, Guri, Dobreni, DUl?ari, Tocar, Moti~ti
(sau Mosti~ti), Graciani, Signa etc. La apus de Berat ~i Elba-
san l?i la sud de Kavaia, Pekini ~i Elbasan se intinde rna-
rele district numit lVfusakia, unde se gasesc mai bine de 0
suta l?i trei-zeci de sate unele avend lj'i Armani, ear altele curat
armane~ci, insa despre acest district se va vorbi mai la vale.
De asemenea l?i tinutul Malacastra este aproape tot arma-
nesc. Multi Arnaucheni ce am intalnit !?i multi Armani din Ma-
cedonia, carii au umblat prin Albania lj'i rnai ales prin Mu-
sakia socotesc poporul Arnauchean de la 220.000 panella
240.000 de sufiete, de proprietari de turme lj'i pamenturi,
comercian~, proprietari urbani !?i esportori.
 31

VoscopolenH sate Moscopolenzi~ numip ast-fel dupa numele

marelui ~i puternicului ora~ arm~nesc Voscopole sau Mos-
copole, in Albania, astiizi in ruine, au jucat un mare rol
in via~a arm~neasca ~i inca represinta stratul cult al po-
porului Macedo-rom~n. In secolul trecut Voscopole era un
ora~ bogat ~i cult cu 0 popula~ie pur arm~neasca de peste
70.000 de sufiete. Astazi abia de mai sunt 3.500 pana la
4.000 de Armtini in acest nenorocit ora~ distrus, prin foc
~i sabie, de Albanejii lui Ali-Pa~a, a caror lacomie a fost
indelung escitata de avu~iile adunate acolo de munca, sir-
guin~a !?i economia arm~neasca. Ramura Voscopoleana insa
este socotita intre 150.000-160.000 de sufiete. In deosebi
de com una Voscopole, Voscopolenii se giisesc in Scopia,
in Gheorgea sau Kori~a, Gope~, Molovi~tea, Monastir (pe
arm~nesce: Bitule) mare or~ considera t ca ensa~i capital a
Macedoniei propriu zise, Cru~ova, Terrnova, Magarova, Kiu-
priuliu (pe arm~ne~ce Veles sau Velasa), Reasna, Iancove~,
Ohrida etc., in c~te-va sate arm~ne~ci de pe l~nga lacurile
Ohrida ~i Presba, dintre care Pograde~, e insemnat ~i ca
trecetoare de mun~i, ~i 0 mare parte din ramura aceasta
este respandita peste toata Peninsula-Balcanica, caci numai
in Constantinopole ea are 11-12.0000 de sufiete. Mai in
toate ora~ele ~i comunele Voscopolene numite mai sus se
gasesc deja ~coli romanellci, in unele numai de bae~i, in
altele de bae~i lli de fete, ear in Bitule se afia un liceu
rom~n cu ~eapte clase, mai multe ~coli primare de baep
~i de fete precum lli 0 ~coala normala de institutoare. Ra-
mura aceasta da pe vestitii .arhitecti~cari au uimit cu lu-
crarile lor miirete pe to~i scriitorii ~i calatorii; ea da pe
marii ~, carii ~i-au intins afacerile in Salonic,
Cavala, Constantinopol, Livorno, Moscova, Leipzig, Cair ~i
Alexandria, Londra, Viena etc.; ea da pe industria~ii de
talent, pe erofesorii ~i p~_oamen!i luminati eli Ar~nilor.
Dintre Voscopoleni se trage ~i marele Andrei ;;aguna al
Transilvaniei. In Moscopole erau inca din veacul trecut im-
primerii (1), ~i se tip:'iriau in limba armaneasca, carp biserice~ci,
care au fost urmarite de aproape ~i poate distruse de popii
~i mitropoli~ii Greci ~i Grecomani, una cate-una. Se banu-

Romlinii Epiriati din Samarina.

(1) Armlin din Macedonia IU !7i Tipogratul lI,fdelle, di.lug1\r, adus in Muntenia
de di.tre Matei Basarab, pentru instalarea tipografiei de la monastirea Govora
din Vilcea, in anul 1634. EI fu numit ~i egumen al monastirii. Veqi Hrisovul
lui )latei Basarab din 6 Ianuarie 1634, dat cu ocasia inaugurllrii acestei ti·
pografii. Originalul se aflll in biblioteca spitalului Mavrogheni.
 33

e~ce ca la Ohrida ar mai fi esistand cate-va esemplare, pe

care insa nu le·am putut vedea, de~i Ie-am cautat cu sta-
ruinta. De asemenea se spune ca ~i intr'o biblioteca de la
Voscopole ar mai fi scapat cate-va carti armane~ci ~i cate-
va pergamente privitoare la istoria neamului Armanilor.
Ep£rz'a/£t", sunt Armanii din Epir, din Albania de sud, din
provincia numita Zagori, ~i din muntii Pindului cu deose-
bitele lui ramuri. Tribul acesta se poate socoti intre 175-
180.000 de sufiete. El cuprinde pe Armanii din Janina,
Metzova (pe arm. Aminciu) Crania (pe arm. Turia), Seracu,
Margariti, Perga, Preveza; pe Armflnii din muntii Kiafa,
adeca Ceafa; pe cei din Grebeniti, Flamburari sau Floru,
Cerne~i adeca Cerne~ti, Vovusa (pe arm. Baeasa), Samarina,
Laca(sau Laista langa Vovusa), Cuculi, calivale Sudene-de-sus
~i Sudena-de-jos, Cuci, Triada, Rizu). Kesarates (pe arma-
ne~ce Chesaratii), Glisani, Mazaraehi, Vlahos, Suli, Petrini,
Avela, Furca, Perivoli ~i pe cei din inca foarte multe alte sate
~i targuri, ce vor fi aratate la randul lor. Epiriatii sunt in-
dustriosi, si, resboinici. Ei se ocupa mat mult eu pastoria si ,
industriile ·ce tin de ea. Femeile lor sunt robuste, munci-
toare ~i tenace. Acest trib armanese a jucat, in luptele pen-
tru independenta Greciei, un foarte insemnat rol, dar as-
t<'izi Epiriatii se simt Romani ~i nu '~i·ar mai versa a doua
oara sangele pentru Greei.
Meglenzi' sall lIloglenzi' ~i-au luat numele dela mica pro-
vincie Meglenia, ~i aceasta probabil dela riul Meglen sau
Moglenita, un afiuent din dreapta al Vardarului. Meglenii,
judecati dupa limba, pot fi tot a~a de bine considerati Ar-
mani ca ~i Romani, ei alcatuesc 0 populatie destul de deasa,
ins a mai mult de cifiicari, adedi claca?i ~ agricultori fara a
fi proprietari de pament. In totul ramura numera 25.000-
30.000 de sufiete, cea m3.i mare parte cre~tini, ear unii
mohamedaQi. Limba Ie este mai putin amenintata de gre- --
Clsare decat de bulgarisare. Ei locuesc muntele Pajik ~i
 34

Caragiov ~i se gasese in vr'o 22 sau 25 sate dintre care

unele eurat armane~ei ca Lumnita, Nanta, Huma, O~ani,
Cupa etc. Tot pe muntii Megleniei se , gase~ce !?i 0 ealiva
de Far~eroti, numita Livaqi, eu mai multe mii de suflete.
Meglenii sunt foarte ~i, rabdatori, dar ~i eu tempera-
ment resboinie. Cei din ora~elul Nanta sunt trecuti la Islamism.
OHmptanzi' sunt Armanii earii loeuesc pe plaiurile mun-
telui Olimp ~i ramurile lui, munte care a incetat de mult
de a mai fi laca~ul zeilor mitologiei grece. Tribul aeesta se
socote~ce de la 36.000 pana la 40.000 de suflete. Ora~e1e
~i comunele mai insemnate loeuite de ei sunt: Salonic (pe
armane!?ce: Saruna), Vlaho-Livadon (pe arm. Livadia), Fteri,
Veria sau Caraferia, ca-
livele Bardalexi sau Ba-
dralexi, Pretori, Condu-
riotu, Ciariciani, Cate-
rina, Coehinoplo, etc.
Ei se oeupa eu eomer-
~iul, eu industria easniea
preeum e jesetoria, eu
pastoria, eu lemnaria ~i
de-ale padurilor, eu fa·
eerea de carbuni, eu
eulegerea sarei ~i eu
agrieultura; ins a nu ca
lueratori, ei ca proprie-
Armani Olimpiani din Vlaholivallia. tari de pamenturi, de
oare·ce un strat adeve-
rat taranesc nu esista nicairi la Armani, afara de Meglenia.
In Sa Ionic Olimpianii sllnt pitari, buditari buni, hangii ~I
luenltori de fiJigrane. OJimpianuI, om onest, de~i neinereqe-
tor ~i banuitor, este primitor de oaspeti ~i iubitor de arme.
Aeestea sunt ramurile sau triburile inzestratului popor al Ar-
manilor, care toate la un loe soeotite dau un milion de suflcte.
 85

Se intelege insa ca incercarea aceasta statistic a - ce nu

a rervas numai cu datele culese dela pomenipi mei inter-
locutori, ci controlata ~i iar controlata, atat in cursul ca-
letoriei prin mine ensumi ~i prin numeroase informatiuni,
cat ~i prin studii - este departe de a fi complecta, de oare-
ce ea scapa din vedere pe Armanzi· Rodopolent" (1) din carii se
gasesc inca cu zecile ~i zecile de mii in muntii Rodop, la
resarit de fluviul Mesta; pe A~manzz" dzn sangiacul Serts,
unde 0 suma de sate armane~ci se tin unele de altele; pe
Armanzi· dzn Trada It" de pe lz~oralul turcesc al Medite-
ra1tel~ pre cum ~i pe Armanii dintre Priserena, Pri~tina, No-
vibazar ~i Peci, adeca in partea cea mai de nord a Alba-
niei ~i deci a Turciei, parte asupra caria aspira tineretul
serbesc.

Pe linia ferata dela Ni~ pana la Zebefce, rutteia statie la

granita Turciei, limba romaneasca este cu mult mai respan-
dita decat s'ar putea crede. In tren, in gari, romaneasca e
vorbita de toata lumea. Adesea un Serb se intelege cu
un Bulgar in romane~ce, ear cu un Roman nici ca e chip
sa se inteleaga altfel. Prin partile acestea ale Serbiei pre-
cum ~i in Macedonia-de-sus limba romana s'ar putea zice
ca joaca rolul unei limbi diplomatice, dupa cum se intampla
!?i in Transilvania cu intelegerea dintre Roman, Ungur ~i
Sas, ce nu se poate face decat prin mijlocirea limbei romane.
In trenul nostru se gaseau ~i doi studenti Serbi, carii
i~i face au studiile la Berlin ~i de vacantie venisera in patrie,
fii de oameni amestecati in viata politica a statului Serb.
Ei mergeau la Vrania, 0 incantatoare statie balneara tn Ser-

(1) Numiti ast-fel de noi dupa muntele Rodop, dar ei nu aldituesc 0 ra-
mum andneasca deosebitll.. Ei sunt din toate triburilc \Ii mai ales Fa~croti,
Grlmosteani, Epiriati \Ii Olimpiani. In unele sate din muntii Rodop se glises
\Ii Meglcni.
 36

bia, aproape de granita tureeasca, !?l mi se pUmgeau foarte

de indanitnicia ce pun locuitorii Romani ai Serbiei in in-
vetarea unei alte limbi decat cea materna.
- Romanii i!?i aduc graul, porumbul, mieii, prunele uscate ca
sa Ie vinqa in ora!?e1e noastre - ziceau studentii Serbi - !?inu vor
sa vorbeasca decat romane!?ce. Daca ii intrebi pe serbe~ce
despre pret ei nici nu'ti respund, ci i!?i indeasa pe urechi
inaltele caciuli de oae, te privesc cu nepasare !?i taco Ei
yin ea sa';;i prefaea in bani marfa in ora!?ele noastre, deci
au nevoe de limba pietei, !?i totu;;i parca ar cere ea piata
sa invete limba lor, daca vrea sa Ie cumpere marfa. ~i chiar
daca, la urma, il intrebi pe romane!?ce: «cate parale mielul,
ere!?tine?» eI iti respunde scurt: «cinci» !?i nici se oste-
ne;;ce sa zica: cinci lei; dar cum se intelnesc dOl Romani,
de odata Ii se desleaga limba ca prin farmec. ~i tot a~a
sc poarta cu propaganda serba !?i Macedo-Romanii din Tur-
cia, adeca. .. din Serbia-veche, asupra caria avem netaga-
duit drept ;;i pe care tot 0 yom euprinde, cand Turcii vor
fi impin;;i inapoi, in Asia. Cu cea mai mare inlesnire Macedo-
Rominii se fac Bulgari, chiar in partile Turciei asupra ca-
rora noi avem tot dreptul ~i unde noi ne gasim in mai marc
numer, ear Serbi nu se fac cu nici un pret.
- N u ved de ce ati a yea nevoe sa serbisati pe Macedo-
Romini. In regatul D-v .. aveti aproape trei sute cinci-zeci
de mii de Romani; -- intru cat ve incomodeaza ei oare? in-
trebaiu ~i cu, dnd mi se paru ca cei doi studcnti i~i vor
fi versat in destul focul.
Nu ~tiu cum vorbele acestea, avura darnl de a infer-
binta intr'un chip nea~teptat pe cei doi studenti.
Nu cum-va D-v. Romanii, aveti pretentii ;;i incoace?
Cum ~i dnd veti trece Dumirea, peste noi ~i peste Bul-
gari? ~tiam ca aspiratiile D-v. sunt indreptate numai spre
nord, ear nu ~i incoace ... ! zise unul.
A!?a ~tiu ~i eu. De aceea a!?tept inca respunsul D-v.
 37

la intrebarea ce ve-am pus; ~i . .. a~ dori sa mai adaog una:

Oamenii politici ~i betrAnii, aici in Serbia, cugeta ca ~i D-v. ?
- Nu ... ! respunse cellalt student. BetrAnii no~tri ~i oa-
menii no~trii politici privesc cu lini~te la cei 350.000 de Ro-
mAni din Serbia ~i la RomAnii din T urcia. Tineretul insa cata
cu ingrijire !?i la unii ~i altii ...
- Permiteti-mi, intrerupseiu, se fiu de parerea betrAni-
lor D-v.
- Eu in deosebi, urma el, consider cu amaraciune !?i
cu oare-care iritatie ~uvitele ~i insulele de Macedo-RomAni
infipte acolo, in poporul nostru serb esc dintr'o tara asupra
cana - me repet - avem un drept nediscutabil. ;;i apOl
Macedo-RomAnii prea se tin de poalele Sultanului.
- Iritatia D-v. se esplica u~or. Pretentiile asupra unei
portiuni din Turcia s'ar sprijini mai bine in fata Europei,
daca n'ar esista acele indaratnice ~uvite !?i insule de Macedo-
RomAni, ~i cAnd ati putea striga: sun! numaz" .5erbz" acolo ...
A~ dori insa sa me lamuriti pana unde merg hotarele pre-
tentiilor D-v., caci ... un hotar trebue sa aiba ~i e1e.
- Pana la PerJepe . .. unde se gasesc ~i azi ruinele ce-
tatei eroului nostru Marcu CraIe a ... ! imi respunse cellalt
student cu un glas profetic.
- Paml la Perlepe?! esc1amai eu.
- De ce ve mirati? imi zise acela~. Pretentia este din
cele mai modeste, caci ce mai remane de1a hotarul Serbiei
de azi pana la Perlepe? Pretentia Bulgarilor, nu a noastnl,
e absurda. Aceea se intinde pana la Salonic, ~i. .. de sigur
ar fi mers mai departe de n'ar fi dat de mare! Au ajuns
Domnii Bulgari sa-~i mesoare pretenpile cu cele ale Austriei ...
Convins ca entusiasmul !?i accentul profetic sunt «un drept
indiscutabil» ~i cAte-odata chiar stimabil al tineretei, m'am
ferit de a atinge intru cAt-va acest drept ~i n'am observat
interlocutorilor mei ca drumul Austriei spre Salonic, s'ar
putea intAmpla - doamne fere~cc - sa treaca prin Bel-
 38

grad, nici Ie-am amintit, ea ~i Albanejii ~i ehiar Bulgarii

pretind partile asupra earora aspira tinera ~i, de sigur, ~i
betn1na Serbie

Trenul se opri la Vrania, statiunea balneara pe care 0

pomenii mai sus. Aici se petree luerurile ca ~i la vecina
noastra Mehadia, caria, de n'ar visita-o Rom:inii, greu i-ar
merge treburile. La Vrania Yin Arm:ini din Perlepe, din
Cru~ova, din Gope~, din Molovi~tea ~i chiar din Bitule de
populeaza aceasta statiune balneara. Pe peronul garel erau
o multime de Bulgari, vinqetori de gogo~i prajite in uleiu de
nuca ~i toti vorbeau ~i glumeau pe romanesce; mai mult:
chiar cumparatorilor se adresau in limba romaneasca a Re-
gatului. Studentii Serbi mi-i aratara de departe cu degetul
~i imi strigara:
- Ii vedeti?
Nu numai ea ii vedeam, ci me ~i interesau foarte mult
ace~ti Bulgari a~a de bine graitori pe romane~ce.
Intrebati, imi respunsera ca sunt Bulgari din Turcia, dela
Kalkandelen sau Tetova, ca au invetat romane~ce in Bucu-
re~ti, unde se duc cu r:indul barbatii dela ei, de vind braga,
halva, rahat, acadele, salep, etc. ~i se intorc cu bani acasa.
Ca pe c:ind 0 parte din barbati pleaca la Bucure~ti, de
unde se resp:indesc in celelalte or~e mai mici ale Romaniei-
Muntene, ba ehiar ~i in Moldova de jos, 0 alta parte din bar-
bati rem:ine acasa «sa pazeasca femeile» ~i sa ingrijesca de
nevoile dmpului. Ca la ei toti c:iti au trecut prin Romania,
cunosc limb a Regatului, ~i ca intre ei dnd vor sa'~i spuna
vr'un secret, ~i'l spun pe romane~ce. Ca la ei sunt ~i Ro-
m:ini, dar nu ca cei din tara, ci «alt-fel de Romuni, de cei din
Machedonia, carli se chema Cutuvlahi ~i Tintari». - In
scurt: in or~ul ~i tinutul Kalkandelen unde se gasesc in mare
numer ~i Arm:inii, locuesc 0 multime de Bulgari, carii dau
 39

marele contingent de halvitari, bragagii, rahagii etc. din Ro-

mania de Sud.
Nu vor fi de prisos dte-va cuvinte despre ora~ul Kal-
kandelen. Intre riul Drin, care i~i are principalul izvor in
lacul Ohrida ~i se varsa in Adriatica, mai la sud de Dulcino,
~i intre fiuviul Vardar, se afia un puternic masiv de munti:
numit de Turci: ;;ardagh, cunoscut in vechime sub numele
Scardus. La poalele acestor munti, pe vale a Vardarului,
langa trecetoarea peste ;;ardagh spre Priserena, se ascunde
ora~ul Kalkandelen cu 5.200 de lucuitori, Turci, Bulgari,
Albaneji, Armani ~i cati-va Serbi. Armanii sunt in numer de,
630 de sufiete, se ocupa cu comerciul mic ~i cu industria,
ear dti-va ~i cu agricultura. Ei cer de multi ani sa Ii se dea
~coala romanesca, pentru ca sa'~i scape copiii de slavisare
~i in special de ademenirile propagandei bulgare~ci, care
lucreaza puternic in nordul Turciei. Propaganda serbeasca
intimpina ~i ea in Kalkandelen 0 buna primire. In jurul
acestui ora~el se mai gasesc cateva sate armane~ci, precum:
Matca ~i Forina la sud ~i Pusnicul la nord.
La statiunea turd. Zebefce a fost destul timp spre a
pranzi in Iini~te. Mi se cere pasportul ~i il dau impiegatilor
ea sa'l viseze. Functionarii mai de sus sunt Turci ~i Armeni,
cei mai de jos sunt Albaneji ~i Bulgari-Mohamedani. Mi se
inspeeteaza bagajele: nu e permis a avea cu sine carti, no-
tite serise ~i charte geografiee. Mare atentie se da apara-
tului meu fotografic, care se cerceteaza cu de-a merunful.
In zadar esplic ca e un lueru cu totul inofensiv, a trebuit
sa'l desfae ~i sa arat ca in camera obseura nu e aseuns
niei un esplosibil. Toate bune, dar aparatul trebue vamuit,
caci prea e nou. Se constata apoi ea e lovit la un colt;
deci e intrebuintat ....
- Treci, domnule, inainte 1
Cand sa es din sala de revizie, iar sunt strigat:
- Domnule .. do rnnule, ia poftim ... Ce e~ti d-ta?
 40

Roman. N'ati veq.ut din pasportul meu?

Ba am veq.ut. Dar ce treaba faci?
Sunt publicist.
Se intelege ca pentru a lamuri acest cuvint, a trebuit
sa iau in ajutor pe toti cei din sala, carii afara de roma-
ne~ce ~tiau ~i turce~ce, ~i dupa ce vame~ul se lamuri ce va-
sa-zidi cuventul publicist, imi zise:
Peki! (= bine). Ce vrei sa faci in Turcia?
Sa me preumblu ~i sa scriu tot ce voiu vedea ~i

Peki-ii! (= foarte bine). Treci.... me rog!

 II

DEL A ZESEFCE LA KUMANOV!. SATUL KUlIANOVA. IUSKIUP SAU SCOPIA.

CURSUL FLUVIULUI VABDAR. PRISERENA. SCUTARI SAU SCODBA. CURSU •• FLUVIU-
LUI lIIESTA. KIUPRIULIU SAU VELESA. ISTIB. COCIANI. MELENIC. NEVROCOP. AR-
MANU rAUP!NI. VENETZIANI-GRADSCO. BANGIUL ARMAN. CiLtTORIA LA ptRLEAP
SAU PERLEPE

Linia ferata turca nu e neingrijita. Vagoanele sunt mai

bune ~i ceva mai curate decM cele de pe calea s~rbeasca.
Conductorii sunt Greci sau Grecomani !?i Armeni; ei cunosc
toti limba francesa, atat cat Ie trebue spre "a se face inte-
le~i. In compartimentul nostru, deosebit de c:W-va Arm;\ni,
carii intamplator me insoteau, ca unii carii l?tiau ~i tur-
ce~ce, era ~i un bet ran capitan turc ca persoana mai in-
semnata. Dupa ce conductorul grec inchise u~a vagonului
~i trenul se puse in mi~care, capitanul se scula ~i privin-
du-ne cu bunatate ne pofti tuturora bun a dUetorie, zic~nd:
Urlar-olsun ~i fac~nd un frumos salut oriental. A~a e obi-
ceiul turcesc. Se intelege ca ~i noi, ceilalti caletori din com-
partimcnt, facuram asemenea respunq~nd : Urlar - olsun,
adeca: sa caletorim bine. Capitanul deschise desagii de per
de capra, ce purta cu sine in loc de geamandan, !?i scoase
 42

o mare punga de M.rtie plina cu tutun de contrabanda,

care, ca tot-deauna, nici nu se putea asemana cu delicioa-
sele tigarete de calitate-estra ale monopolului turc, pe care
Ie cumparasem la gar a Zebefce. EI ne oferi tuturora, facend
un larg gest cu dreapta ~i zicend : Buz'urum (=poftim). Dupa
ce fie-care ne facuram dte 0 tigara, i~i fabrid ~i el una ~i
o fuma cu cea mai mare lini~te ~i concentrare sufleteasca,
ca ~i cand ar fi zis 0 rugaciune in gand. In urma i~i scoase
din desagi metaniile, pe care Ie purta cu multa arta printre
degetc, ~i tocmai dupa ce i~i aprinse a doua tigara, limba capi-
tanului se deslega. Mai antei ne ruga sa r.u ne miram ca
fumeaza tutun ce nu e trecut prin cutiile monopolului ...
Daca ar ave a statui monopolul tutunurilor... dar a~a? sa
imbogateasca pe antreprenorii greci, jidani ~i armeni? Apoi
ne povesti despre bunatatile drumului de fer, admira mult
iuteala trenului, ce de alt-fel nu isbutise sa ameteasca pe ni-
menea, ~i adaose;
- Dar ce este iuteala asta? De~i trebuc sa fie mai mare
dedt iuteala cu care calctorea la iubita sea, printul din 0
mie ~i una de nopti, eel cu lada cea inaripata, totu~i daca
Tufecci-Ba~a (=~eful ma~inist) ar vrea, calea de trei-spre-zece
ore pana la Salonic, ar face-o numai intr'o singura odi1 Mare
lucru este 0 ma~ina 11
Se parea ca betranul capitan nu era inca lamurit ca ma~i­
nistul e tinut a conduce dupa un orar anume, chiar dnd
ma~ina ar fi avut aripi de vultur.
Ajunseram la statia Kumanova, pe armane~ce: Cumanii,
nume bine cunoscut, noue Romfmilor, din istoria patriei noa-
stre, ca purtat de barbarii cari cuprinsera, pe la mijiocul
veacului al ll-lea, campiile Moldovei ~i ale Munteniei. Cu-
manii dupa un indelungat traiu impreuna cu Romanii ~i dupa
ce s'au ~i romanisat in mare parte au trecut des in Penin-
sula-Balcanica, atat in timpul fratilor Petru ~i Asan, pe carii
i-au ajutat impreuna cu Daco-Romanii din Dacia in contra
 43

Bizantinilor, dt ~r mai tru-ziu. Multi Cumani, vor fi remas in

Peninsula-Balcaniea, eu oeasia desei lor treeeri aeolo, ~i se
vor fi a~eqat apoi, tot printre Romanii din Peninsula, ea
unii earii erau deja deprin~i eu Romanii din stanga Duna-
rei, de aeeea sate eu numele lor se gasese multe in Tur-
cia (1), ~i in to ate se afla ~i Armani.
Kumanova este un satucean eu Bulgari, Armani ~i eati-
va Turci. Numerul Armanilor este aldituit din membrii a 92
familii indigene ~i se soeote~ee la 520 suflete. Cu 20 de ani
inainte erau aici mai multi Armani, unii au fost slavisati
pe nesimtite, altii au pleeat de s'au stabilit in ora~ele mai
mari. Cei earii au mai remas resista pana acum eurentu-
lui panbulgarie. La Kumanova pamentul se pare a fi in-
grat, apa de beut e foarte rea. Muntii ee aleatuese cele
doua ~iruri, printre eari treee linia ferata, sunt ariqi ~i des-
paduriti. lci ~i colo se vede 0 mica plantatie de plop pi-
ramidal, dar vegetarea e ~ubreda ~i timida. Kumanova e
foarte importanta ca chee de drumuri spre Serbia ~i spre
Bulgaria, la Egri-Palanea, Kiostendil etc. Ori-unde se ga-
se~ee 0 asemenea chee de drum uri, preeum yom vedea ~i
eu alte oeasii, Armfmul este nelipsit. Bulgaria are ochii pe
Kumanova ~i trateaza cu Turcia pentru legarea aeestui im-
portant punct pe de-oparte eu Kiostendil, Sofia ~i Rusciue,
ear pe de alta eu Seodra ~i deci eu Adriatiea, in care eaz
linia Belgradului ar avea de suferit. Dela Kumanova inainte
nu m'am mai suit in eompartimentul unde se afla capitanul,
ei am treeut in alte vagoane, unde iara~i gasii 0 multime de
Bulgari, eari vorbeau romane~ce. Multi erau tot de eei dela
Kalkandelen.
Ajunseram la luskzup sau Iuskiub, un frumos centru al Ma-
eedoniei de nord ori, mai bine, al Albaniei resaritene.

adesea: Comana, ~atintre Bucurc\,ci

(.) hi Romlinia numele acesta se tntimpinli
~iGiurgiu, Coman nume de familie etc., dar mai des se glisqce in Turcia unde
se presintli sub mai multc forme: Comanii, Cumanic, Cumanova, Cocomanii ctc.
 44

Acest frumos ora~ este capital a vilaietului Kossova, ~i are

o populatie de 24-27000 de locuitori, Turci, Arm~ni, AI-
baneji, Bulgari ~i d\i-va Armeni. Ei se ocupa cu comerciul,
cu cultura fructelor, cu lucrarea de metaluri, cu pelaria, va-
psitoria ~i tesetoria Armanii numesc acest ora~ Scopia, dupa
numele Scupi, ce purta in vechime c~nd facea parte din pro-
vincia Dardania. In timpullui Iustinian imperatul, el se numea
Illslz1uana prz"11la, ear in veacul de mijloc: Scopiae sau Scopi.
In secolul14-lea se afla in puterea Serbilor, ~i tot in acest veac
a trecut in m~ni1e Ottmanilor invingetori. Este a~eqat la poale
de munp, pe malurile Vardarului, la 0 altitudine de 268 de
metri deasupra nivelului marei.
In Scopia Turcii au 11 geamii dintre care unele sunt destul
de frumoase. Ora~ul are 0 casarma mare, cate-va zidiri pre-
sentabile ~i mai multe mori cu abur ~i de apa, pe Vardar. Ci-
mitirul turcesc e la marginea ora~ului ~i se intinde pe doua
laturi ale unei coline. Se gasesc in Scopia 350-380 familii
arm~ne~ci, imigrate dupa sfarmarea Voscopolei, cu cel putin
1880 de suflete. ~coala romaneasca nu era aici pe cand am
trecut, de~i Arm~nii Scopiani facusera la Bitule repetite cereri
in acest scop. Natura este cu mult mai frumoasa ~i mai dar-
nic<l decat la Kumanova, ~i vegetatia cu mult mai vesela. Se
face mare cultura de tutun ~i de porumb. Malurile Vardarului
. sunt plantate cu nalti plopi piramidali, carora Ie merge bine.
De asemeni tot cu plopi este impodobita ~i ~oseaua, ce
merge l~nga Vardar ~i langa calea ferata. In stare natural a
cre~ce pe luncile Vardarului multa salcie ~i mult plop sur.
Vardarul este iara~i unul din fluviile insemnate ale Pen-
insulei-Balcanice, cunoscut in vechime sub numele: Axius.
El i~i are obar~ia in masivul de munti ~ardagh sau Scardus
~i dupa ce trece pe langa Kalkandelen atinge Scopia, de
unde apoi, pe strimta lui vale, se indrumeaza ~i linia ferata
Zebefce-Salonic. Trecend printre doua lanturi de mllnti mari,
Vardarul vede in toata lunga lui cale, pana la Salonic, 0
 45

suma de sate ~i catune armc1nc~ci in~iratc pe coastele mun~i­

lor, precum: Vlahconica, Orizari, Babuna, Clisura-de-sus ~i
Clisura-de-jos (ambele in dreptul localita~ei Demir-Kapil), ~i,
tot inaintc1nd spre sud-est, lasa la stc1nga Caplu (in apropiere
de Strumni~a), Veselu, Furca, Han Furca, Doiran (femeile
armc1nce din Strumni~a it numeau: Dorian) pe lacul cu acela~
nume, atinge provincia Megleni~ilor in dreptul stapei Ghev-
gheli, lasa apoi la drcapta: Celticul, Gube~ul, ear la stc1nga:
Arbor, Casanova in apropiere de Kiukiuk, !?i venind sa se
arunce in golful Salonic, streb ate frumoasa dmpie dintre
muntele Olimp ~i ora~ul Salonic, dmpie catre care porncsc,
toamna, din Pind !?i altc parti, Far~ero~ii cu turmele lor ~i
care e presarata de satele armc1ne~ci: Clidi, Grizul, Plati,
Lutra, Arabli ~i altele.
A)ia cum sta Scopia pe Vardar )ii calea ferata, in nordul
Macedoniei, parca ar fi pusa la mijlocul unei linii ce s'ar
trage din Scutari prin Priserena, Kalkandelen, Scopia ensa~i,
apoi prin Kiupriuliu sau Velesa, prin Istib sau Stiplie, prin
Co ciani , prin Melenic )ii Nevrocop sau Nevrecop, linie ce
ar alcatui hotarul pana unde se intinde mai compact la nord
poporul armc1nesc. Prin aceasta insa nu e zis ca inca mai
la nord de aratata linie nu ar fi esistc1nd Armani, ci numai'
ca se gasesc in insule ~i ~uvi~e mai pu~in compacte. Nu
cred rara interes pentru cititor, de a cunoa~ce aceasta linie
de nord inainte de a pa~i mai departe cu descrierea. Anteia
ei jumetate ar merge spre apus prin Kalkandelen )ii dupa
ce ar face un unghiu in Priserena s'ar incheea cu ora~ul
Scutari, la Adriatica. Kalkandelen ne este cunoscut deja, sa
vorbim deci pu~in despre Priserena )ii Scutari. -
Pr£,erma sau Priserendi sau Perserin este unul din ora~ele
mai de seam a ale vilaietului Kossova,
p
cu cel mult 10.800
de locuitori Turci, Albaneji, Armc1ni, d~i-va Serbi ~i cc1~i-va
Evrei. E a~e4at pe riul Rema-Mari~a, un afluent al Drinului-
Alb. Ocupa~ia locuitorilor Priserenei este: agricultura cu in-
 46

dustriile mici ce tin de ea, armele albe, filigrane, tesetorii

bine renumite, cre~cerea vitelor ~i comerciul. In sistemul diilor
de comunicatie din Turcia, Priserena este un principal punct
de legatura spre Scutari, Dibra ~i alte paqi ale Albaniei,
din care causa este considerata cu drept, ~i ca un foarte in-
semnat punct strategic. Pe aici vor Englezii sa faca 0 linie
spre Adriatica, cu singura conditie de a Ii se da in esploatare
minele din ~ardagh. Femeile romane sunt imbracate ca ~i
cadanele ~i mai to ate sunt comerciante, vinqend teseturile
minunate ce ele en~e~i fabrica. Barbatii Armani sunt imbracati
ca Albanejii de nord. Armanii din Priserena in numer de
5600 de suflete, cer de mai multi ani ~coala romaneasdi.
La nord de ora~ul Priserena, aproape de Drinul-Alb, se"ga-
sesc de ascmeni c:1te-va sate de Armani Armlucheni, intre
care unele mai insemnate sunt: Glina, Vla~chii, Nepote, etc.
Se mai afla Armani ~i in Giacova, intre Priserena ~i Ne-
pote, la Ipec ~i in tot nordul Albaniei.
Sa trecem la ora~ul Scutarl~ pe turce~ce I~codra sau
U~codra.
Numele lui in vechime era Scodra, Armanii ~i Albanejii
.iI numesc ~i azi: ~codra, ~i este ora~ul cel mai de capetenie al
Albaniei de nord. Familia armaneasca Bal~ numita ~i Balsiki
guverna ~codra. Ea a cedat acest ora~ Venetiei retragandu-se
mai tarziu in Moldova. Un Bal~ era cumnat cu Schender-
beg; ear un alt Bal~ sau Balsiki (1) cornanda Zenta pe timpul
acestui print albanez. Vechea ~codra era capitala intarita
a regilor Illyriei, ea este ~i asta-zi un punct strategic din
cele mai insernnate in Turcia de Europa; La 168 in. d.
Chr. fu cu greu cucerita de pretorul L. Anicius, ear mai
tarziu fu colonisata de Romani ~i capata nurnirea de Clau-
dia Augusta. La 195 d. Chr. ~codra caqu in partea im-
periului de resarit, in veacul de rnijloc fu stapanita de Ve-
\ I) 0 ramurll a familiei Bal~ sau Balsiki, s'ar fi retras in Serbia ~i ar fi fost
eunoseutll aeolo eu numele Bal~ici.
 47

netiani, ear la 1479 fu supusa de Mohamet II, dupa 0 lunga

~i grea impresurare. Totu~i n'a platit ~i nu plate~ce nici azi tri-
but ~i nici oameni de oaste nu da, in virtute a vechilor ca-
pitulatii. Scutari de asta-zi, a~eqat intre lacul cu acela~ nume
~i fluviul Drin, este un ora~ foarte intins, de~i nu are dedit
cel mult 27.000 de locuitori. Putini sunt in $codra Turcii,
in foarte mare numer Albanejii catolici ~i, ca pretutindeni,
se gas esc ~i aici Armani, al carora numer e de 1640 de
suflete. Ei cer de...lung timp
!?coalcl romaneasdi. In Scu-
tari !?i-a pus re~edinta !?i pro-
paganda italiaml, care, aspi-
rand la coasta adriatic a a
Peninsulei - Balcanice, a In-
temeeat aici mai multe !?coale
catolice, insa nu prea face
mari p~i inainte. Austria are
ochii de asemeni aici, ~i nu
putin 0 costa anual ginga~a
privire spre Albania de nord
prin ferestruica Scutari. Are
numero~i !?i inteligenti emi-
sari gata a preface gandul ~i
dorul ei in fapta, cel putin
a~a zic ei, de~i i~i dau seama
cii poporul albanez e mai
greu de supus, decat cel
Bosniac ~i Hertegovinean.
Propaganda austriaca a a~e­
qat in Scutari un Archiepiscop
Annancli din- Scutari
catolic cu mai multe episco-
pate in imprejurimi !?i cu un seminar, in care se pregate~ce
clerul albanez catolic. Armanii din Scutari sunt comercianti
~i industria~i cu mare maestrie, mai ales: croitori de talent,
 48

lucratori in gaitane, lucratori de metaluri ~i armc etc. Femeea

armana poarta !?i aici portul de cadana. In genere locuitorii
acestui vechiu ora!? sunt vestiti ca lucratori de arme, de
vase plutitoare !?i teseturi de ianarie. Scutari esporteaza pe
Drin, care in apropicre se varsa in Adriatica, mari cantitati
de ceara, nuci, castanc, seminte de in, unt, pe~ce sarat,
pelerie, grau, porumb, lemn de ars !?i de constructie, un fel
de lemn din care se estrage tincturi, tutun renumit, matasa,
lana, unt-de-Iemn ~i altele. Pam~ntul din jurul ~codrei este
negru !?i gras !?i produce de toate, dupa cum se ~i vede
din variatul ~i bogatul esport ce face ora~ul. Sprc nord de
~codra se mai gasesc cate-va catune ~i caIive armane~ci,
pre cum sunt: Precaii, Plonti etc.
A doua jumatate a aratatei linii de nord, pan a unde se
intinde compact poporul Armanilor, ar merge spre resarit
de Scopia, scoborandu-se mai antei spre sud-est la Kiupriuliu,
drept spre resarit ia Istib, spre nord-est la Cociani, spre
sud-est la Melenic ~i apoi la Nevrocop, aproape de fluviul
Mesta.
Cursul acesta isvore~ce pe poalele nordice ale mun~ilor Ro-
dop, locuiti inca de foarte multi Armani, trece pe lfmga Ne-
vrocop, lasa la dreapta lui tot sangiacul Seres cu ora~ui Seres,
de asemeni iocuit in mare parte de Armani, portul Cavala,
unde capitali~tii cei mai de seama sunt tot Armani, ~i nume-
roasc comune armane~ci, intre care mai insemnate sunt: Docsat,
Proia-de-sus, Proia-de-jos, Drama, Giumaia, Alistrat, Ramna
etc., care cer de mult ~coala romaneasca. Sa cercetam acum
~i linia dela Scopia spre resarit, pan a la fluviul Mesta.
Kz"lIprtulzit este un frumos ora~ cu 0 populatie de eel mult
16000 de suflete, Turci, Armani, Albaneji ~i putini Buigari,
carii inclinau mai mult spre Serbia inainte de a veni aici un
episcop bulgar, ca ~i la Nevrocop. Drumul de fier trece chiar
prin ora~. A~eq.at pe ambele laturi ale Vardarului, la 0 altitu-
dine de 210 metri deasupra nivelului marei ~i intins in mod
 49

amfiteatric pe muntii ce string aici cursul Vardarului, Kiu-

priuliu are 0 inrati~are din cele mai pitore~ci; stradele ii sunt
insa repeqi, abrupte ~i stancoase chiaro Multa plantatie de
plop piramidal se vede pretutindeni. La Turci este legata de
plop ~i 0 datina de natura economica: cand un copil se na~ce,
mai ales dadi e fata, tatal resade~ce cu grija in pament doua-
zeci ~i cinci sau trei-zeci de cnlngute de plop ~i d.nd copila
a)unge fata mare, buna-oara de doua-zeci de ani, plopii sunt
crescuti ~i ei nalti ~i frumo~i. Ear cand peptorii incep a se roti
in jurul fetei, parintele tae plopii, carii, din causa cumplitei
despaduriri a Turciei, sunt foarte cautati ca lemn de con-
structie ~i se vind cu 0 lira turca bucata, adeca cu 22 lei ~i
70 bani, a~a di zestrea fetei este gata. Aceasta datina de
natura economica, cum 0 numii, am gasit-o adoptata;;i de
economul Arman prin multe locuri. Cimitirul turcesc e in
ora~ !?i c foarte intins, ca mai toate cimitirile musulmanilor,
carii au datina de a nu ingropa pe mortii lor intr'un vechiu
morment, chiar dupa ce corpul din acesta ar fi putreqit, ci
fie-care mort trebue sa'!?i aiba deosebit mormentul seu,
pentru ca sa nu se amestece sufletele reposatilor, ameste-
dlndu-li-se corpurile sau oasele. Peste Vardar se intinde un
pod de lemn prin care se leaga ambele parti de ora~, de
pe termurii fluviului. Sunt multe case turce~ci frumoase,
unele sunt chiar marcte. Pe Vardar sunt mai muIte mori.
La sudul ora~ului se ved in muntii stt..nco~i cate-va mo-
nastiri. Pamentul este de buna calitate ~i produce mult
porumb; tutun se cultiva de asemenea, precum ~i fruete
de tot soiul, mai ales mere ~i duqi. In Kiupriuliu sunt 337
de farnilii arrnane~ci eu 2270 suflete. Mai toti eornercianti
~i industria~i. Armanii din Velesa sunt indigeni, ei au ea-
patat ~eoala romaneasca in eursul anului 1893 ~i e fre-
cuentata de 64 de elevi intre carii sunt ~i cati-va copii
turci. Acurn cer ~coala de fetc. In tirnpul imperatiei Bizantului
ora?ul acesta era eunoscut sub nurncle de Belasus sau Be-
 50

lesius, de unde s'a ~i f<leut numele armAnesc Velesa. Pc Ia

.. inceputul veacului 13-Iea apartinea imperiului RomAno-Buigar,
~i tot in acest veac puternicul rege al Serbilor, ~tefan Du-
~an, l'a luat sub stapAnirea sa, car la 1389 a trecut in m<'l.-
nile Turcilor.
l.dz'b sau Stiplie este a7eqat tot in apropiere de munti ~i
nu departe de riul Bregalnita, un afluent din st<'l.nga al Var-
darului. Are 16-18000 Iocuitori, Turci, Armani, Bulgari
~i cali-va Albaneji. Ocupatia locuitorilor este micul comert,
industria, mai ales tesetoria, agricultura ~i cre~cerea vitelor.
Sc produce mult strugur ~i mult orez. Cu agricultura se in-
dclctnicesc Bulgarii ~i Turcii, ear cu cre7cerea vitelor ~i
industria se indeletnicesc in mare parte ArmAnii, carii sunt
in numer de 2060 de suflete. Acei dintre Armani carii se
ocupa cu comcrciul ~i industria sunt stabiliti in ora~, ear
cei ce ingrijesc de cre~cerea vitelor se respandesc ~i prin
muntii apropiati de Istib, pe carii sus se afla ~i cMe-va ca-
live de Far~eroti in numer de 800 de suflete. Istib sau Sti-
plie de azi, cunoscut in vechime sub numele de Astibon,
are cate-va moschei frumoase, mai multe fontani ~i un mare
bazar. In vecinatatea ora~ului e 0 citadel a ruinata pe virful
unei coline. Arminii din Istib nu au inca scoald..
,
Cocz'anz~ situat la nord-est de Istib, tot in apropiere de
riul Bregalnita, este iara~i un ora~cl de 'munte. Populatia
armftneasca de aici se socotesce , la- mai bine de 2.500 de
suflete, ea este ocupata cu diferite soiuri de industrii ~i cu
comerciul. Mai sunt si Armani Farseroti, asedatit prin muntii
, , , J J ,
yccini ~i ocupati cn pastoria ~i industriilc ce tin de ea in
numer de 460 de suflete. Sate armftne~ci sunt imprejur,
din carc: Vinita ~i altele. Armanii eer ~eoala de mult, dar
aici trebnesc doua: una stabila in or~ ~i una ambulanta
in munti, dupa felul ~coalelor romane~ci din Pind ~i din
muntii Murihova. Printre Armanii din Co ciani unii sunt veniti
din Cru~ova. Aici este ~coala bulgara, dar e populata cu
o suma de copii Armani, parasiti in bratele panbulgaris-
mului. Se produce orez mult !?i bun.
jJlelentc sau Melnic, a~eqat intre munpi ce fac parte din
puternicul masiv Perimdagh, nu departe de riuletlll Melnic,
afluent din stanga al Strymonului, are pe hinga Turci ~i
Bulgari 0 populatie de Armani de 2.160 de suflete, ocu-
pati ~i aici cu comerciul, cu cre~cerea vitelor ~i industriile
ce depind de ea ca branzeria, tesetoria ~i altele. Sate ar-
mane~ci prin vecinatate mai sunt: Marnopole, Spanca, Cur-
midava, Marecostina ~i altele; ear sus pc munte se gasesc
!?i dilive de Far~eroti. ~coala romancasdi lipse~ce de~i s'a
cerut cu staruinta.
Nevrocop sau Nevrecop, a~eqat pe poalele despre resarit
tot ale masivului Perimdagh, in apropiere de fluviul Mesta,
des pre care s'a vorbit mai sus, are pe langa Turci ~i Bul-
gari un numer de 970 de suflete de Armani. Spre resarit
de Nevrecop se deschide 0 frumoasa ~i rodnica campie, produ-
cetoare de orez, grau, porumb ~i tutun. Locurile acestea sunt
foarte bogate in fructe. ~coala romaneasca lipse~ce ~i aici.
Sate armanesci in imprejurimi sunt: Banica, Baldu, Cru-
~ova (un sat mic), Rachi~teni, Petrica, Albani~a !?i altele.
La nord de aceasta a doua jumatate a liniei de care
vorbiram, locuesc ni!?ce Armani, ocupati cu pastoria ~i lem-
narie, carii au pastrat inca destul de bine graiul din Ro-
mania. Armanii cei-l'alti ii cunosc sub numele de Tarapant·.
Ei se scoboara de la munte !?i aduc in targuri articole
de strungarie, pe langa branzeturi minunate. Tarapanii
sunt nomaqi ca !?i Far!?erotii. In numele Tarapan se aude
radacina: tara. Unii se gasesc ~i prin Bulgaria, in apro-
piere de Kiostendil !?i Samacova. Tarapanii, in numer de
peste 10.000 de suflete, vor fi socotiti la un loc cu Far-
~erotii.
Aceasta este linia de nord pana unde se intinde com-
pact poporul armanesc, Cll punctele estreme Scutari !?i
 52

Nevreeop. Anteiul, eel mai inaintat la apus, ~i anume pam\

la Marea Adriatica; ear al doilea, cel mai inaintat la re-
sarit, ~i anume pana la fluviul Mesta, care i~i varsa apele
in mare de-asupra insulei Thaso.

Pentru a merge la Perleap ~i )a Monastir scoborirea se

face )a statia Venetziani-Gradsco, sau mai pe scurt: Gradsco.
In catunu) acesta locuit de Bulgari, parte mohamedanisati,
se gasesc ~j cali-va Turci ~i ~easa familii de Arm~ni. Satui
este la altitudine de 180 metri deasupra nivelului marei.
Hanul cel mai bun c tinut de un Arm~n. Jandarmii de
la gara privigheaza de aproape toate mi~carile Arm~nilor,
insolitorilor mei, carii, indata ce au caicat pe pamentul
Turciei, au inlaturat palariile ~i au pus fesul, pe care tot
supusul imperatiei trebue sa '} poarte nelipsit. Ei sunt me-
reu urmarili ~i ccrcctali, a~a cu incetul. Li se cere pas-
porturile pe care jandarmii Ie csamineaza cu 0 incordata
Iuare-aminte, de~i Ie lin in mtmi cu scriitura pe dos. Mie
imi arunca ni~ce priviri pJine de banueala, dar nu-mi fac
nici 0 intrebare. La urma ei perd dibdarea ~i intreaba despre
mine pe hangiul Arman Ia care am tras, car el, fara a sta
mult pe ganduri, Ie respunde ca am de cumperat p~nza
alba la Monastir.
Hangiul Arman, in Turcia macedoneana !;ii albaneza, este
un tip demn de atcntiune, el e de inttllnit pretutindeni, dar
mai ales pc la strimtorile cele primejdioase ~i pe la tre-
cetorile cele mai grcle. Un baeat de pra\,<llie, 0 caitii la
vr'un me~te~ug, ori un conducetor de calHori, indata ce
isl)lltc~ce a ad una la un lac suma de doua sau trei sutc
de lei turce!;ici, ceea-ce face 50-70 lei de-ai no~trii, el i~i
ia un han cu chirie. Frugal ~i foarte stringetor, cum e Ar-
m~nul pretutindeni, face tot soiul de economii, se priveaza de
toate p)acerile ~i in zcce sau doi-spre-zece ani, hangiul aduna
oare-care avere. De aici incolo el are aripi ~i lumea ii este
deschisa. Nu putine dintre capitalurile mari arm~ne~ci i~i
au ob~r~ia in hanul din cutare sau eutare strimtoare de munti.
Am auqit pe unia banuind curatenia isvoarelor acestor avutii,
adunate la inceput prin hanuri, se pare insa ca banuitorii
ace~tia nu ~tiu sa pretueasca puterea muncei sprijinita de
puterea economiei. «U~or e de c~~tigat; greu e de pastrat»
zice proverbul romanesc. Arm~nul insa po ate pastra mai
bine de c~t toti conlocuitorii lui din Peninsula-Balcanica,
mai bine chiar de c~t Btilgarul. De aceea averile mai inflo-
ritoare din Turcia se gasesc in m~nile Arm~nilor.
Calea eatre Perlepe, trece printre doua ~iruri de munti
preserati cu sate ~i catune loeu.ite de Bulgari-Mohamedani,
oameni crunti, rapitori ~i uciga~i. Dela Gradsco pleaca marti
seara caruta po;;tei cu corespondent a ;;i cu banii pentru Per-
lepe, Monastir, Gheorgea, Ianina etc. insa fiind ca pana la
PerJepe trebue sa treaca, cum ziseiu, pe langa 0 multime de
sate de talhari, ea este insotita de patru jandarmi inarmati
pana in dinti, deosebit ea cei trei sau patru functionari, earii
iau loe in earuta po!?tei, sunt de asemeni inarmati ;;i gata
de a preintimpina ori-ce primejdie. Ziua tot se po ate eale-
tori intre Gradsco ~i Perlepe, cu chiu eu vai, dar noaptea
este absolut imposibil. Ori-cftte arme ar avea c3.letorul cu
sine el se espune unei morti sigure, caci Bulgarii-Mohamedani,
a!?a zi~ii Pomaci, nu se multamesc numai eu jafuirea lui. De
aceea, cine e silit sa caletoreasca noaptea spre Perlepe, trebue
sa se ingrijeasca mai dinainte de tn'isura, pentru ca sa porneasea
odata eu caruta po!?tei, ;;i ast-fel, sa aiba in drum paza a patru
jandarmi. Se iau deci mesuri de mi se gase!?ee un landou in-
chis, tras de trei cai. Birjarul este un Bulgar-turcit, ca ~i eei
trei din patru jandarmi gata de drum, ear al patrulea este Turc
!?i se nume~ce Osman-Aga. Se iau de asemeni mesuri din
timp ea buna-vointa lui Osman-Aga sa fie e~~tigata pentru
trasura noastra, de oare-ee pe credinta Pomaeilor nu se po ate
pune mult razem. La 5 ore, spre inserate, venim eu trasura
 54

in pia~a de unde obicinue~ce a pleca caru~a po~tei cu jan-

darmii, care mi~ca din loc la 51/~ ore, punct. Aici gasim
inca doua lando uri gata de plecare. In unul se afia un pop a
cu familia sa, Armin cu sentimente grece~ci, ear in celalt
landou e un Turc bogat, care i;;i transporta haremul, al-
catuit din trei sau patru cadane, la Bitolia. Fiind toti inar-
mati, se ivi ideea ca ar fi bine sa plecam cu ceva inainte
de po~ta, pentru a mai ci~tiga din drum j caci po~ta i;;i
schimba caii la fie-care statie, ear noi ce~tialalti trebue sa
ajungem unde ne-am propus cu aceia~i cai. Ideea se primi
~i la 5 ore ~i 10 m. ne mi~caram. In momentul plecarei
u~a landoului meu se deschise repede, ~i, hangiul Arman,
la care fusesem gazduit, imbracat in turce;;ce, cu 0 multime
de pistoale ~i revolverc la brau ~i cu 0 stiehl de rachiu sub-
tioara, intra ~i se a~eqa in trasura.
- Me luati ~i pe mine? Me opresc la Toplita, zise el.
- Bine, remai. Apoi adaogai: Atatea pistoale inteleg, pen-
tru ca se zice ca e greu drumul, dar cu sticla de rachiu ce faci?
- Este hotarita pentru birjarul pomac.
- Cum?
- El e de prin locurile acestea ~i deci ruda ~i prietin
cu banditii ...
- Ei si?,
- Poate sa voeasca sa '~i economisea~ca caii, 1?i... daca
remanem in urma po~tei numai la jumatate de kilometru
suntem perduti, cu toate armele noastre. ~i ... atunci are ~i
el 0 parte din ca~tigul banditilor.
- Tot nu te inteleg ...
- Trebue sa 'I imbet ca sa nu '~i mai economiseasca
caii, ci sa se tie de po~ta.
- Dar e in adever a~a de primejdios drumul? intrebaiu
eu, gasind cam esagerate toate aceste pregatiri.
- Zi: Doamne fere~ce! respunse el, facendu'~i semnul
crucei.
 55

Lasanlm la st~nga ruinele Stobi, apoi satul de Bulgari-

turciti, Rosaman, locuit de bandi~ii cei mai cu renume ~i
ne opriram putin sa a~teptam caruta po~tei la hanul din
dreptul satului Kamendol. Incepuse a se inopta, de departe
se auqea venind po~ta, ear Osman-Aga, calare pe un ager
fugar de s~nge arab, se aventa inainte intr'o goana furtu-
noasa. C~nd voeam sa intru in han spre a-mi lua ceva de-ale
mancarei, Osman-Aga, care sosise, spuse repede ceva pe
turce~ce hangiului Arman de la Gradsco, ear acesta numai
de cat se puse in calea mea, rugandu-me sa nu intru in han.
- Pentru ce? intrebaiu eu.
- Pentru ca hanul e pI in de banditi ...
Privii pe Osman Aga, ear el imi facu cu capul un semn
afirmativ.
Tocmai in acest moment se aprinse luminarea in han.
Prin 0 fereastra intarita cu gratii se vedeau, in dugheana fu-
megaita ~i murdara a hanului, vr'o opt sau zece capete in
care, de sigur ca nu locuise nici odata un gand bun. Atat
erau de uriti la chipuri in cat fie-care parea a fi un gre~
al naturei. Hangiul Arman din Gradsco me conduse inca
la 0 fereastr<\. Me uitaiu inlauntru, ~i, intr'o incapere in care
petrundea prin 0 u~a deschisa 0 slaba raza de lumina despre
dugheana, vequi ingramaditi inca zece sau cinci-spre-zece
indiviqi ale caror chip uri nu se puteau distinge, se vedeau
ins a inarmati ca ~i tovara!?ii lor din incaperea cea luminata.
Intreband cum de se tin banditii l?i nu cad in ispita de a
ataca ~i jafui po~ta, hangiul Arman imi povesti ca jandarmii
de prin locurile acestea se recruteaza tocmai dintre acel?ti
oameni, dintre Pomaci ~i, fiind deci jandarmii ~i banditii rude
~i amici, se ingaduesc unii pe altii, intru cat nu ar ajunge in
prca de aproape atingere. Aceasta reciproca ingaduire dintre
banditi ~i jandarmi este cam singura siguranta ce are statuI
pentru po~ta sa prin acestc locuri. Porniram cu totii ia-
r~i inainte; se intunecase bine ~i noaptea era fara luna.
 56

Cei trei jandarmi Bulgari-tureiti e~ntau cat ee puteau, eu

un glas nlgW?it, e~nteee bulgare~ci de dragoste, ~i resuna
intre vai a dogit cantecul lor. Osman-Aga se tinea. mereu
de trasura noastra, did din cand in cc\nd ii ofere am cate
o tigareta zicendu-i: «Buirum bir tigara» ~i el multamea:
«Evalla».
Limba hangiului Armc\n din Gradsco nu avea de loe
odihna. EI e de departe, tocmai din Samarina. Numai 0
septamc\ml a trait cu tinera lui sotie ~i a ~i pIe cat printre
stnlini ca sa adune avere, cad Armanul numai prin avere
va birui ~i pe Grec ~i pe Bulgar, carli cauta sa il cople~easca cu
intrigile. ~i cum plangea biata lui sotie... ~i cum il petrecea
departe de sat insotita de 0 multime de neveste, carora
~i lor Ie plecasenl bclrbatii printre straini, ~i cum plangeau
toate de i se rupea inima in pept. In zadar se lupta el in
sine, ~i voea sa riqa ~i sa glumeasca, caci ochii i se umplusera
de laerimi amare. Sunt ~easa ani de-atunci! ~easa ani .... dar
inca n'a uitat Cllm una dintre femei, caria ii plecase bar-
batul de opt-spre-zcce ani, plangca cu adanca durere, ~i
plangend ;;i zmulgendu-;;i perul, canta jalnic ;;i ~icea:
Munte, lai * munte... * urit
Multe areale ai!
Vimturile te bat
Frunzele 'ti cad
Cflte un~, dao ...
Gionli * s' fug, * tinerii, junii, sotii
'Nevestile * s' plflng! * neve stele, miresele
«Iu * vi! duceti, voi gioni, * unde
Va s'venim si , noi ... !.
(C - Iu mergem noi
N u veniti voi! ~ 1)

I) G in ann~ne~ce inainte de c !;'i i sunli ca d:;, car inainte de a, 0 ~i It sunli

ca grecescul r. - Sunete1c f\ :;;i iii se aud ea gll in italiana ~i in franeeza.
lnainte de cuvintelc ee incep cu r, se pune sunetul a, cum c in randul al doilca
area/e in loe de rele. Tot a~a inaintea euventului Roman s'a pus a ~i s'a obti-
nut: AnnIJ", ear pc alocurea: Aromlln ~i Aroma".
 57

Drept la miezul noptei eram la hanul Iraclia, pus intr'o

strimtoare de munti, la altitudine de 378 de metri deasupra
nivelului marei, loe vestit cu rea veste ~i pazit in perma-
nenta de patru jandarmi. Hangiul e un Armftn. Fiind noap-
tea pre a intunecoasa, Turcul eel eu haremul nu se bizui
a merge mai departe, ci remase aici spre a a~tepta ziua.
Se schimbara caii de la caruta po~tei, se adapara caii nostrii
~i se dadu 0 buna portie de raehiu birjarului pomae. Os-
man-Aga refuzft de a fi sehimbat, ca eeilalti eolegi ai lui,
ci caletori impreuna cu noi mai departe, insotit de alti trei
jandarmi odihniti.
In drum intrebat, hangiul nostru, asupra schimbarei por-
tului seu national de Epiriat cu portul turcesc, respunse ca
a~a face tot-deauna cftnd pleaca in caletorie, simtindu-se
ceva mai sigur in haine turce~ci. Dupa cum cunoa~ce de
bine limba turdi, u~or poate fi <<iuat drept domn.» Sur-
prins de acest fel de intrebuintare a cuventului domn ~i
cercetand lucrul gasii ca, de~i Armftnul are in limba acest
cllvent, totu~i nu'l intrebuinteaza ca noi, cei de la Dunare,
ci numai spre a desemna pe Titre, pe stiiptlnz'tor j ear pen-
tru a zice domn in sensul nostru, el are la indemftml cu-
ventul Kz'r, luat din grece~ce. A~a d. e. dnd se zice: vine
un domn, insemneaza: vine un Turc; «vin domnii» = vin
Turcii. Pentru a anita ca vine un cre~tin se adaoga ~i nu-
mele d. e. « vine Kir Gheorghe» fie el Armftn, Albanez
Bulgar sau Serb.
Pe la orele doua, dupa miezul noptei, ajunseram la To-
plita, unde hangiul este iara~i un Armftn. Locul acesta,
la altitudinea de 402 metri deasupra nivelului marei, este
inca mai reu vestit de cM Iraclia, caci e pazit zi !?i noapte
de opt jandarmi. Po~ta stationeaza aproape 0 ora. Hangiul
din Toplita afUnd ca sunt Roman din «tara cea mare» cum
numea el Regatul nostru, imi oferi 0 zdravaml cea~ca de
cafea !?i 0 felie de pftne prajita, pe care Ie primii bucuros,
 58

dar de branza alba ee-mi puse pe masa nu me atinseiu,

caei era tare ea peatra.
-Cum de ai ales Toplita, C<l.nd te-ai faeut hangiu? il intrebaiu.
- Veqi, domnule, respunse el; unde e loeul greu, panea se
ca~tiga mai u~or, car undee bme de trait panea se ca~tiga greu,
pentru ea toti se vira aeolo, alergftnd dupa pane eu totii.
Era in aeest respuns 0 adanea ~i fireasca pre~tiinta a legilor
de la basa ale eeonomiei politiee. De sigur panea se ca~tiga
mai greu aeolo unde eoneurenta este prea marc ~i unde, deei,
lupta pentru esistenta e mai inasprita ~i mai ineordata.
La Toplita remase hangiul Arman de la Gradseo. Cand
ins a era sa pledim, popa greeoman se hotari sa rcmae
si el. Caravana noastra se miesura mereu. Osman-Aga re-
I I

fusa din nou de a fi sehimbat ~i iara~i ne insoti mai departe

eu alti trei jandarmi. Drumul merge suind 0 bueata, apoi
seoboara intr'o vale ingusta, strinsa de munti ~i numita
Clisura. Ori unde se gii.se~ee in Pcninsula-BaIcaniea acest
nume, el este dat de Arm<ini, caci vine de la verbul a in-
chide: clis = inchis, clisura = inehiqetura sau strimtoare, adeea
clausura. Clis~ra de aid este vestita ea foarte primejdioasa.
Cate jafuri ~i omoruri se int<impla in drumul de la Gradsco
la Periepe, aiei i~i au teatrul. Numai cati-va oameni, st<ind
sus pe coasta, ar putea zdrobi eu pietre 0 eeata de voiniei
in vale, atat e de u~or atacul ~i de grea aparare. La 41/2
ore de dimineata ajungeam in Perlepe, dupa ee mai <intei
ridicasem 1010 metri de inaltime de-asupra nivelului marei,
treeend peste posomoritul munte Pletvar.

Toata 'noaptea Osman-Aga, cal arise langa trasura mea, ~i

dupa ce ajunseram in Perieap me insoti pana la casa familiei la
care trageam in gazda. Credinta ~i devotamentul aeestui simplu
jandarm sunt de gasit in inima ori-carui Turc adeverat. Cm'en-
tul dat de un Ture e un contract. C<ind mai tarziu, la pleearea
spre Salonic, treeui iara~i pc la Perleap, am intrebat de Osman-
 59

Aga, ca de un vechiu amic, ~i mi-a parut foarte reu ca nu

l'am mai intalnit.
~i atunci, la intoarcere, era noaptea intunecoasa; inso-
team iara~i caruta po~tei ce pleca din Pcrleap dupa orele
zece din noapte. Caletoriam impreuna cu D-nu Ciuli, di-
rectorul liceului roman din Bitule ~i cu credinciosul Ismail,
Albanezul-musulman, de care fuses em insotit in caletoriile
prin Macedonia} in cea spre Ohrida, etc. Sus pe piscul mun-
telui Pletvar, caruta po~tei se opri dcodata, trasura noastra
facu de asemenea ~i toti puseram manele pe armco
Totu~i nimeni nu ne ataca.
- Ce este? intreba Ismail pe cei din caruta po~tei, ear
conductorul respunse:
- Un ueis!
Sariram repede din trasura, Ismail aprinse cate-va chi-
brituri, ~i vequram pe un tincr Albanez cu patru rani in
pept. Doi alti Albaneji il ridicau ~i il a~eqau intr'un car
plin cu pae, ca sa'l duca medicului din Perleap.
Cunoa~ce-ti pe fapta~? intreba conductorul.
Da! respunsera cei doi Albaneji.
Cine e?
Un Bulgar.
Ce fel de Bulgar?
Pomac .....
N u se ~tia ins a causa uciderei. Sa fi fost furtul? sa fi
fost resbunare?
Strin~i in jurul carului, toti scaparam pe rind chibrituri.
Nenorocitul Albanez respira adinc din-cand-in-cand!?i patru
riuri de sange porneau din peptul lui descoperit. Ochii ii
crau inchi~i ~i ceva afundati, fata galbena ca ceara, buzele
u~or intredeschise, ear intre dintii lui, albi ca laptele, se
zarea 0 spuma insangerata.
- Cat e de tiner ~l frumos... Pacat de el! esclama
conductorul po~tei.
 60

Ceilalti doi Albaneji dadurll biciu boilor ~i carul porni

scartiind. ,
- Cand 0 versare de singe se face la noi, zise con-
ductorul po~tei, Europa striga ca noi, Turcii, 0 facem!
Uciga~ul nu va remanea nepedepsit... Nu'i a~a? zisei eu.
~i cine sa 'I prinqa?
Jandarmii ...
- Dar jandarmii de pe aici sunt Pomaci, ca ~i uciga~ul. ..
respunse conductorul turc, dand din umeri.
PI~caram iara~i inainte. Ismail suindu-se in trasura tot
clatina suparat din cap ~i zieea:
- Bulgarii, Bulgarii 1... ~i cum Ie a dat Allah libertatea,
fara sa 0 merite ....
- Ismail. .. Ismail. .. , grai un alt Albanez-musulman, tot
insotitor al meu. Nu invinovati cu u~urinta... Tu ~tii ea nu
Allah, ci oamenii au dat Bulgarilor libertatea... ~i tu ~tii
ea oamenii pot gre~i!
Calarind pe langa caruta po~tei, eei patru jandarmi Po-
maci, eari nu aruneasera maear 0 privire Albanezului ucis,
cantau eanteee de dragoste bulgare~ci... ~i resuna printre
vai a dogit eantecul lor.
 III
ORA~ELUL ptm,EAP. ARMANII DIN P~RLEAP; CASA LOR $1 GRADlJL LOR DE
CULTURA. FA:IIILlA ARMANEAScl. INDEMANAREA ARMANULUI LA CROITORIR ~I CIS-
MARUi. NUMELE TINTAH. CIOPLITURA LA ARMANI. ~COAr.ELK ROlofANE DIN ptRLEAP.
CIORAPII ARMANRSCI A8EMINATI CU PULPARIiLE THACICR. ROLUL CIORAPILOR
IN VIATA DE FAYILIE $1 IN DATINILE ARMANILOR. A DOUA INCERCARE STATl·
STICA ASUPRA POPORULUI ARMANESC.

Ora~elul Perlepe, pe armane~ce: Perleap, ear pe serbe!?ce

sau bulgare~ce Prilip, este a~eqat pe campia dintre muntele
Pletvar, care face parte din puternicul masiv Murihova, ~i intre
muntele Marcovavaro!? El nu poate sa aiba mai mult de
10-11.000 de locuitori: Turci, Bulgari !?i Armfmi. Bulgarii,
sau mai bine, Slavii sunt neindoios in majoritate relativa,
ear Armanii se socotesc dela 1000 pana la 1100 de su-
flete, facend parte din grupul sau tribul Voseopolean. In
Perleap se gaseau !?coalele romane!?ci, cele mai despre meaza-
noapte, ca !;Ii cele din frumosul ora~ Cru~ova, pur arman~sc.
Deci aceste doua ora!?e, in timpul cand faceam caletoria
mea la Armani, erau eentrele armane~ei eu ~coale roma-
ne~ci, cele mai inaintate spre nord, in Macedonia. Altitudinea
Perleapului este de 607 metri. Rodnicul pament din impre-
 62

jurimi produce mult ~l bun tutun, in, canepa, orz, grfiu,

porumb, meiu, secara etc. Se cresc ~i vite, mai mult oi ~i
ceva capre, ear pe la familiile mai de seama se aHa ~i cate
o vaca sau doua, pe langa casa. Turcii au opt sau noua
moschei ~i mai multe ~coli incepetoare, insa neindestulator
populate. Bulgarii sau Serbii pe langa 0 ~coala primara de
baeti ~i una de fete, au ~i un gimnasiu cu trei c1ase. ~coalele
acestea, zise bulgare~ci, sunt populate.
Armanii perlepeni, au doua ~coale romane~ci: una primara
de baeti cu 54 de elevi ~i un invetator, ~i, una primara de
fete cu 32 de eleve ~i 0 invetatoare. Ambele aceste ~coale
mai au ~i un ajutor al invetatorului ~i al invetatoarei. Printre
elevii ~coalelor romane~ci se gasesc ~i copii din mama Ar-
manca ~i tata Slav, sau tata Arman ~i mama Bulgarca.
In biserici au avut mai putin noroc Armanii. Biserica cu hra-
mul: BUlta-7}estz"re, bul~areasca astazi, a fost zidita pana
sus cu bani armane~ci, dar Ie-au luat'o Bulgarii printr'un pro-
ces, in care judecatorii au fost cumparati. De asemeni 0 a
doua biserica cu hramul: Schzitlbarea-Ia-Fafd a fost rapita
Armanilor, cari au ridicat'o cu cheltueala ~i munca lor, de
catra partidul grecoman, tot printr'o stramba judecata. Vr'o
20 de familii de Armani grecisanti ~i cati-va Siavi, alcatuesc
intregul partid grecoman de aici, ear grec adeverat nu esista
nici unul singur in perleap. De~i Serbii trag nadejde ca viitorul
lor regat se va intinde la s~d pana la Perlepe, totu~i in acest
ora~el nu se gasesc de cat 17 familii de Serbi cu 112 suflcte.
Cat de putini sunt ace~ti Serbi, ei fac insa destule incurca-
turi Bulgarilor, de oare-ce ~i ace~tia sunt divisati intre ei ~i nu
pre a sunt lamuriti asupra punctului de sunt Bulgari sau Serbi,
in deosebi ca unii dintre ei ar dori sa fie Greci.
Privit de sus, Perlepe are 0 foarte frumoasa infato~are.
Mai ales turnurile celor cate-va moschei, frumu~elul turn in
care e pus orologiul ora~uluiJ a~e4at in mijlocul pieteii, celc
cate-va zidiri armane~ci mai de seama, precum ~i intinsul
 63

cimitir tureese din marginea targului, ii dau un aspect in

auevcr pitoresc. Privit de aproape, insa, are cu totul alta
infat6~are. Mal antei cl nu se poate numi niei-de-eum un cra~
eurat, de~i e re~edinta unei eaimacamii. Piata de ftuete
este neindoios foarte bogata, dar maeelariile sunt intr'o stare
grozava! Buturile de carne ~tau atarnate pe la u~ile ~i obloanele
mueede, neacoperite eu panza, ear mu~eele fae roiuri im-
prejur. Intre buturile de carne se vcdc eate un eopil, in-
armat eu 0 eoada de cal sau de bou infipta intr'un bat, ~i
insarcinat de a bate resboiu neeontenit cu roiurile de mu~ce.
Se pare ca n'a trecut inca nimarui prin minte, ca leafa pe
un an a acestui rcsboitor eu mu~cele, costa mai mult de
ciit vr'o cati-va metri de panza alba. Cun'itenia stradelor ora-
~ului Perleap, ~i-o poate inchipui ori-eine. Targul este 0 mare
ingramadire de dughene, de 1 m. 50 em. latime pe 2 m.
sau 2 m. 50 em. lungime, a~a ea pe un spatiu foarte res-
trans se gasese dela 800 pana la 900 de dughene. Aeelea
ale lueratorilor in metaluri, adeca dughenele ferarilor, eal-
dararilor etc., sunt eeva mai mari ~i mai departe de targ,
a~eqate intr'o singura strada, pentru ca lueratorii sa nu
tulbure tot targul eu ciocanele lor.
Armanii sunt aiei me~teri eroitori ~i pantofari, buni lu-
eratori in argint ~i mari eomereianti, Turcii sunt pelari, eu-
relari ~i dHdarari, ear Bulgarii ~i Serbii sunt agrieultori ~i
ercsd!tori de arbori fruetiferi. Bogata~ii targului sunt Armanii,
de aceea ~i easele lor sunt ede mOai fcumoase. Nalte, ineape-
toare, eu seari de marmun'i, eu eate 0 gnidinita in fata, eurat
intretinute, ele vcdcse buna-stare a Armanului. Din veeinul
munte Pletvar se estrage 0 mare eantitate de marmura fru-
moasa ~i eu eftine mijloace. Armanii sunt ~i vestiti tesctori,
adeea femeea armlnea. Din manele ei esa ni~ee minu-
nate eovoare de lami sau velinte, ni~ce mici covora~e de
ata de canepa, nemuritoarc de trainiee, ~i desagi de peri
 n 0-
;"'\ ~ ('D

n
('D
n
I\)
-"tj
('D "1
I\) I\)<

~==
< 0
('D 0-
::-=Cb
::l -
--~
(";) ('D

O'n
"1 0
o"1 0<
- I\)
::l "1
I\)< ('D
::l - .~
(";) 0 ~
-'fl "1
Q. ~
3
~>
::l
('D
-'fl
Q.
en
('D

e:
('D
I\)

Comllna I'erlcpc (pe armfmqcc: !'crlcap). In lata se vcdc cimitirul 3I\)<

turccsc, ear in fund la dreapta, Muntclc Pletvar. ::l
I\)<
Casclc mai mari sunt dc-ale Armi'milor.
~
....
 Dar nu numai cura~enia, hclrnicia !?i bun a stare se ved
in casa Arm~nului, ci !?i vedite semne de cultura. Multi
dintre ei sunt cunoscetori ai literaturei elene ~i franceze, se
~in in curent cu mersul politicei in imperiul turc !?i in Eu-
ropa, i~i dau destul de bil}e seam a de rela~iunile dintre state,
cunosc cu de-amaruntul rela~iile comerciale, ca unii carii sunt
[oarte inteligen~ comercian~i ~i, nu in putine case arm~ne~ci,
se gas esc biblioteci de valoare. Chiar in ora!?ul Perleap ~e
afia un Arm~n bacan, care a urmat !?eapte c1ase Hceale
ale liceului romanesc din Bitule, !?i sunt in cate-va case
fete, care au terminat cu succes cursurile asilului «Elena
Doamnalt din Bucure!?ti. Dar !;ii acei dintre Arm~ni, carii
nu au facut un curs regulat, totu~i sunt deschi!?i la minte,
primitori de cultudi ~i se poate sta la vorba cu ei, dici
toti sunt oameni desghe~a~i, !?i .mai to~i au di.1etorit departe
de casa lor !?i au veq.ut !?i au auqit multe. ~i nu numai
acum, ci !?i mai de de-mult Arm~nii au representat stratul
cult aI Peninsulei-Balcanice, ~i au facut mirarea caletorilor
straini. Inca de la inceputul veacului F. C H. L-Pouque-
ville, consul al Franciei la lanina, pe l~ga tiranul Ali-
Pa~a, vorbind despre Arm~ni, in cartea sa: Voyage en
Grece, zice: «Valahii, carii all diletorit, ceea-ce fac cei
«mai mul~i dintre ei, vorbesc mai multe limbi ~i au biblio-
«teci, destul de asortate cu dirti franceze !?i italiene. Ei
«posed a bune editiuni din c1asicii Greci, ~i un strain ga-
«se~ce la ei car~i pe care numai cu greutate le-ar purta
«cu sine in caletorie. Dar ceea-ce e mai surprinq,etor este
«spiritul de ordine ce domne!?ce in familiile !?i in ora~ele lor. D
N. Popilian, un Romln, care a trait multi ani in Mace-
donia, considerlnd cultura la poporul armanesc in genere,
nu numai la stratul inavu~it, se esprima in chipul urmator:
«trebue sa spunem, in interesul adeverului, ca rar int~lnim
Arm~n, care sa nu aiba cuno~cin~e elementare de scris, citit
~i calculat. In trepte1e cele mai de jos ale societa~ei arm~-
I
 66

ne~ci, gasim cuno~cintele mai sus pomenite. Este necesar

sa mai adaogam ca in imprejurarile cele mai grele, in re-
stri~tele deosebite prin care au trecut populatiile din Peninsula,
Armanii au fost cei mai zelo~i ~i devotati aperatori ai con-
servarei bisericei ~i ~coalei ~i ai drepturilor acestor a~eqe­
minte, pc care ei Ie privesc ca cele mai insemnate loca~uri
de scapare in vremuri grele (1).»
!?i spiritul acesta de ordine de care vorbe~ce Pouqueville
ca se oglinde~ce in viata Armanului, mai bine de cat ori-unde
se vede in familia lui ce este ca ~i 0 biserica. Femeea armanca,
pe langa ca are marele ~i netagaduitul merit de a fi pa-
strat limba stremo~easdl armaneasca nealterata in sinul fa-
miliei, pe langa eel este 0 carmuitoare de casa fara pereche,
ea este ~i intruparea vie a moralitatei casnice. 0 septamana
sau 0 luna dupa cununie, barbatul 0 parasesce ~i pleaca
ani tndelungati de langa ea, dupa avere. Onoarea casei re-
mane neatinsa. In toata eelletoria mea la Armani n'am auqit
de cat de un singur caz de abatere, al unei femei din Gope~;
dar ea a fost greu pedepsita chiar de femei. Ele au pandit-o,
ele a descoperit-o ~i tot ele au plimbat-o prin tot ora~ul,
calare pe un catar, in ocara ob~tei. In cantecele populare
de despartire ale poporului Armanilor, femeea plange cu jale
plecarea mirelui ~i intarzierea reintoarcerei; dar pe el, pe sotul
ei, «vrutlu gione» iubitul tiner, care in ochii ei e mereu tiner,
caci tiner a plecat de l;~.nga ea ... numai pe el il dore~ce ~i '1
a~teapta ea cu dragoste.

O.nd va vini sl1 'ffii dai habare

S'aung portile eu ffiiare ...
S'es afarl1 sl1·ffiI te-a~teptu
Sl1'~i Hau ealu de el1pestru I

A~a grae~ce poesia populara. Adeca: cand va fi sa vii,

sa-mi dai de ~tire, sa ung portile cu miere; sa es afara sa

(I) N. Popilian, Roman;; din Peninsula-Balcallidi, Bucure~ci, 1885 pag. 16.

 67

mi te-a~tept !?i sa.'ti llu calul de ciip~stru. A~a iube~ce ~i

a~teapta. virtoasa femee arm~na..
Familia armaneascii la care am tras in gazda, este tocmai
una din cele mai culte ~i in care domne~ce ordinea ~i mo-
ralitatea. ;;i nu e singura in Perleap din acest punct de ve-
dere, ciici in toate casele armane~ci in care intra Cllletorul
gase~ce 0 biserica casnidL Copii carii i~i iubesc parintii,
sotii muncitoare ~i oneste, parin~i devota~i familiei lor din
fundul sufletului. Familia Capsali, care m'a gazduit, ~i caria
ii mul~amesc aicea, este alcatuita numai din membri ale~i.
Fiul eel mai in virsta e un absolvent al liceului roman
din Bitolia; al doilea copil, 0 domni~oara, este absolventa
a asilului «Elena Doamna»; al treilea copil urmeaza la ~coala
romana de baeti din Perleap ~i e unul dintre elevii cei
mai distin~i; ear parin~ii sunt de asemeni oameni foarte lu-
minap. N umele acestei famili este de sigur luat dupa acela
al muntelui Capsali, in vecinatate de Seati~tea.
Un ginere de nepoata al betranului Capsali, Mitu Bobescu,
este vestit croitor de matasarii impodobite cu lucraturi de ar-
gint ~i aur in fireturi. In genere meseria aceasta, precum ~i croi-
toria, care i~i impodobe~ce lucrarea cu gaitane, se afla aproape
monopolisata in m~nele Armanilor. Cel care i~i comanda °
haina, gz"amadan, tHe sau capcht'u, voe~ce sa 0 aiba unica In
felul ei ~i sa nu se asemene intru nimic cu haina altuia;
!?i nu numai colo area sa fie alta, ci mai ales gaitanele sau
fireturile sa fie a~eqate cum n'a mai fost (1). Asemenea
ecsigen~a numai inventivul Arman 0 poate satisface. El se
pune cu rabdare la lucru ~i face 0 a~eqare de fireturi !?i de
gaitane, pe stofa ce i se da de croit, in adever cum n'a
mai fost, ~i cum n'a mai avut un altul, ~i fiecare haiml ce
esa din manile lui este unica in felul ei, dici nu se repeta
artistul croitor nici-odata, ca toti adeveratii arti~ti.

(1) Veqi ~i la Gustav Weigand: Die Aromunm, etc. Vol. II, pag. 64.
 68

Intre familiile mai insemnate pot fi numite aceea ad-lui

Madjaru, ad-lui Chiriu D. Christu, ad-lui Costi Pendifranga
croitor ~i proprietar ~i altele. Capul familiei Madjaru este un
barb at in ad ever luminat, mare amic al imperiului, !?i de-
votat supus al Sultanului.
- Sa dea Dumnezeu sa tie imperatia cAt de mult ~i sa
fie mare ~i puternica, caci numai sub aripile M. S. Sultanului,
noi ArmAnii putem sa ne desvoltam. La Constantinopole se
~tie ca noi ArmAnii iubim imperapa, ~i nu me indoesc ca
ni se va lasa libera cultura limbei ~i a legei noastre, ca sa
nu ne facem amici ai cutezatorului panbulgarism, nici ai !?U-
bredului panelinism !-A!?a zice adesea d-l Madjaru, care, in
timpul anecsarei catra Grecia a provinciilor din Turcia 10-
cuite de RomAni, a stat in capul deputatiei romAne de pro-
testare in contra acelei anecsari.
D-l Chiriu D. Christu, comerciant de coloniale ~i ferarie
are pecetea statului in pastrarea sa. El represinta comunitatea
armaneasca ~i percepe darile dela aceasta comunitate pentru
stat. Functiunea sa este onorifica ~i se chiama: Miflar, cu-
vent arab ce insemneaza: cel mai onest.
Cismaria de lues se afla tot in mAnele ArmAnilor. Este
!?tiut ca TurcuI, nu numai cAnd intra in geamie ca sa se
inchine, ci !?i dnd intra acasa la sine, este dator sa-~
lase indiltamintea afara. El nu intra la femeile sale, daca
Ia u~a haremului lui se afla papuci sau alte incaltaminte,
caci aceasta dovede~ce ca femeile sale au primit visita unor
altor cadAne, pe care nu poate sa Ie vaqa, precum nici
el nu permite ca sa fie vequte de altii cadAnele sale. Turcul
mai de jos intra in ciorapi acasa la sine, dar Turcul mai
de seama, nevrend sa se descalte, !?i in acela~i timp, ne-
putend veni in conflict cu datina de a-'~i lasa papucii afara,
spre a impaca amendoua aceste trebuinte, el poarta pe de
asupra mcaltamintei sale de peIe de ed, un feI de galo!?i tot
de pele ~i adesea de lac, atat de lipip de mcaltaminte mcAt
 69

par a face 0 bucata cu ea. Ast-fel el lasa afara ace~ti ga-

10l?i l?i nu mai are nevoe sa se descalte pan a la ciorap. Acest
soiu de incaltaminte, acoperita de galo~i de pele sau de lac
ce se imbuca perfect, esa mai numai din m~nile Arm~nilor,
in toata Turcia. ~i tot Arm~nul este cismarul care fabrica
acei frumo~i pantofi de cad~a cu verful intors in sus, fie
de pele ori de matase cusuta cu fireturi de argint, sau de
aur.
In casele Arm~nilor servitoarele sunt Bulgarce sau mai
bine zis Slave, caci Arm~nca, ori-cat de saraca ar fi, nu
se tocme~ce ca servitoare ~i chiar cand munce~ce cu ziua,
ea se intoarce seara de man~nca ~i doarme la casa ei.
Servitorii sunt de asemeni Bulgari sau Serbi, ear oamenii
de incredere ai Arm~nilor sunt T urci, carora de multe ori
Ii se incredinteaza sume mari de bani, pana la 20 ~i 25
de mii de lei noi de ii duc la Gradsco ~i de acolo se
espedieaza negutatorilor din Salonic, carii crediteaza larg
pe comerciantii armani din perleap. In casa ei Arm~nca
se supune insa cu placere la munca cea mai grea, chiar
p~nea, ce trebue~ce familiei, este fabricata de mana ei,
caci in Perleap Armanca nu cumpara pane din piata. In
toate apucaturile sale Armanul vede~ce 0 buna mesura de
mandrie ~i de stima de sine, sentimente ce se observa la
rasele culte ~i de origin a mai superioara. Plangendu-me in-
tr'o zi, unui Bulgar mai de seama din Perleap, asupra po-
reclei de Tt'nlarz', pusa Arm~nilor de catra Slavii din Pe·
ninsulc1, el imi respunse:
- Fara drept ve plangeti, pentru ca Tz'ntar} sau mai
bine: S,n Tzar, nu este un cuvent de ocara, ci de mare
lauda, de oare-ce insemneaza: jiu de imperat. Cand a venit
Slavul in Peninsula-Ba1canica a gasit aici pe Valah, care ~i
atunci representa stratul cult ~i cu avere al Peninsulei. De a-
ceea, nu pentru a'l ocari, ci din respect ~i admirape l'a numit :
Sin Tzar, adeca: fiu al imperatesei lumei, liu at Romei
 70

eterne. Paml azi Valahul sau Sin-Tzarul, se oeupa eu lu-

erurile mai subtiri, ear munea grea a cflmpului 0 lasa pe
seama Slavului. El este mandru ~i se tine de-oparte de eele-
l'alte neamuri din Turcia. Dar fiul Romei sa ia bine seama,
cad el va fi invins in eurand de Slav, prin agricultura. Sla-
vul va cuprinde cu incetul campia, ear Valahul va remanea
pastor, cismar, croitor ~i lucrator de argint prin comunele
lui ascunse in crapaturile muntilor.
~i ave a dreptate filologul Bulgar din Perleap. Mandru
estc Armanul ~i retras de cele-l'alte neamuri, insa de nu se
va scobori de la munte spre a cuceri ~i el 0 parte a cam-
piei va fi invins de Slav, ear de Grec nu. Amenintarea cea
mare acum nu mai vine din partea panelinismului, ajuns 0
de!?ertaciune, ci din partea panbulgarismului, care lucreaza
cu indrazneala !?i propa.~e!?ce, Armanul va trebui sa se de-
dea ~i la munca cflmpului, cum au inceput a face Ar-
nauchenii din districtul ,Muzachia ~i unii dintre Far!?eroti.
Mandria insa nu trebue sa-!?i 0 paraseasca, ear curatenia
casnica a familiei sale sa !?i-o pastreze ~i dupa ce se va
scobori la cflmpie, !?i sa nu faca ca Bulgarul, care de!?i
agricultor el nu e stapan de pament, d zace in trista
stare de dflicar, adeca de iobag, legat de pamentul altuia,
pe care il rode~ce cu munca lui, ~i care a incetat de mult
de a mai apara curatenia casnica a familiei lui.
Mormintele din cimitirul turc, ce se ved in partea de jos
a figurei prin care se infati!?eaza ora~elul Perleap, sunt impo-
dobite cu ni~te stalpi adesea cilindrici de marmura, in virful
carora e sculptat un fes. Marmura e frumoasa, e din cea
estrasa din muntele Pletvar, dar sculptura, facuHi mai ales
de Armani, este grosolana. In genere sculptura in peatra
este putin cultivata de Arman, de~i el este arhitect de foarte
mare talent, inzestrat lucrator in armurarie ~i filigrane de
argint, bun tamplar ~l bun lemnar. Sculptura, sau mai bine
zis, cioplirea in lemn insa} este din contra foarte cultivata,
 71

chiar ~i de pastori, carii in timpul ca.t i~i odihnesc turmele

la umbra, cioplesc adesea lucruri in adever minunate, pre-
cum: plasele de cu~ite, linguri, bastoane ciobane~ci ~i altele.
M'am preumblat cat-va in mahalaua turceasdi., unde se
juca pe strade 0 mul~ime mare de copii. Turcul ~i Slavul
este mai bogat in mo~tenitori de cat Armanul din Perleap,
in casa caruia abea se gasesc doi, trei sau eel mult patru.
Casele turce~ci sunt aproape ni~te cetatui; zidurile sunt
groase, ferestrele mici ~i inchise cu puternice obloane, pentru
ca nu' cum-va cadanele sa se poata uita pe strada la bar-
ba\i. Copii turci, baeti ~! fete, pana la etatea de 9 sau 10 ani
se pot juca impreuna, de aici incolo sunt despar~iti.
Cum am intrat in ~coala romana din Perleap invetatorul
a indemnat pe un copil sa-mi reciteze poesia: «Limba strau-
~asca» scrisa de poetul Macedoniei, Ta~cu Iliescu, Arman
originar din Cru~ova, poesie in care se oglinde~ce iubirea
de limba strebuna a Armanului ~i in acela~i timp sentimentul
de rede~ceptare nationala ..~i intelectuala a neamului. Eata-o:
Domni marl, cet~~i l?i case
Au cherdut cu toate l?' top;
!?i romAneasc~ limb' armase
Di l'aul?i 1) la strinepoti.

Ma Z) in starea care easte, !) ins~

M~rata 8) di limba mea, 3) am~rita, s(!rmana
Te lia 4) mila de-a liei mast& 5) ') te ia D) fat~
And 6) arunci ocli la ea. 8) cAnd

'Nvirinat~ 7) l?'ad~pat~ 7) m1ihnit~

eu piloniii 8) sute di veri; 8) pelin, am~r~ciune
T~l~it~ 9), sfulgerat~ V) nimicit~
S'amurtit~
• I
di dureri I

Dispuliat~, dipirat~ 10)

!?i cu trup-lu v~t~mat;
Anv(!lit~ si 'ntasat~
I I

Tr'un straniu 11) 'mpetecat. 11) hain~, ve~mint

 72

Ag~r~itli 11) 'n muhleqire 13) 1 ') uitat~ 1 B) muceqire

Iete 14) 'ntregi ca tri ciudii i~) U) secoli H) de mirare
~'al~sat~ 'n putreqire
Nu di m0r? rna ~i di vii I...

Scoas~, ~tears~ di tru carte.

Asgunit~ 18) di p~ngAni 18) izgonit~
Din biseric~ departe,
Ca lup av~nat di cani;

Sum 17) negur~ 'ntunecoasl1, 17) sub

Sdruminat~ 18) di furtuni, 18) zdruncinat~
Pliguit~, 19) giace'n cas~ 19) r~nit~
La fumelll-le di RomAni.

Multi RomAni la ea muntrescu '0) 10) privesc

Cu 'n-a-r~u-lu ~1), ~'flir~ dor; 11) ur~
C~ di fum-l'acel gre~escu,
'Ntunecat~ i mintea lor.

Multi din noi, o! frati di sAngi,

In loc ca-s'n~ agiut~m,
De-ar~u mare 'F vine s'plAngi,
Cum fa~eIIl, cum ad~r~m II): It) proced~m, lucr~m

D~m avere, d~m sudoare;

D~m di tot rna' bun ce-avem
Pisti lumea di sum soare,
Ni-oaspeti-li n) s~ 'ngrl1~~m. 28) inamicii

'N'cHdem poart~, u~e, cas~,

La ai no~tri hilH U) ~i frati ") fii
~i 'ng~nAm ID) la noastrA meas~ n) chem~m, strig~m
~erchi ~i luchi nes~turati!...

N~'nc~cem 26) cu mum~ ~i tat~J 18) ne cert~m

Ne b~tem frate cu sor,
t;;' cu oaspeti 27) di ieta toat~ 17) amicii
Tr'a~el1i ci s'nli s'grume vor.
 73

Multi glari 28) sunt cari sghiarli 18) nebuni

~i lucreazli necurmati
I;>iuli ~' noapte, vrundu s'chearli
Limba di plirinti ~i frati.

Cer ~i Iunli, niori, steaIe,

Munti ~i dmpuri plin'vedem:
.Blir~iri, 29) chietri, pliduri grele 19) stAnci
Pesci tn mare plin'avem.

~'plinli soar'Ie va-s' Iuceascli,

Ea nu chearde di stri loc aD)! 10) de pe p~m~nt
Cli-i visteare 81) plirinteasdl. 11) vistierie, tesaur
Care n'arde nici in focI *)

D-I Ta~cu Iliescu-Cru~oveanul, autorul acestei frumoase

poesii, bogata in senti mente nationale, a mai scris un Abe-
cedar ~i 0 Carte de lectura, in dialectul armanesc. Poesia
sa a devenit astclzi un feI de rugaciune a neamului, pentru
ca ea este izvorita din sentimentul general de rede~teptare
national a a Armanului ~i redata, prin pana d-lui Ta~cu lliescu,
iara~i neamului care -a primit-o ca pe un respuns la 0 nevoe
sufleteasca adanc simtita de toti. A~a s'a intamplat ~i cu
mar~ul «De~teapta-te Romane» al lui Mure~ianu, care fiind
zmuls din sentimentul general national al neamului roma-
nesc a respuns la timp unei trebuinte suflete~ci natio-
nale, din care causa va trai inca mult, de~i nu are va-
loarea literara a poesiei lui Ta~cu Iliescu. ~colarul Arman
care Imi recita «Limba stremo~eascal)·, zic~nd-o, avea ochii

*) Verbul ingdnd del a No. 25, se intrebuinteazll numai cAnd e vorba despre
animale d. e. ingAnll oaea, ingAnll cll.nele etc. adecll: strigll oaea etc.
Articolul masculin plural: Ii l1i cAte-odatll IIi sunll ca italienescul glt' d. e. in
cuv~ntul figlio. Precum esistii un m l1i fl, in armAna de asemeni esistll un "
pronuntat ca T inainte de e l1i i d. e. vin = '(in viu = Tiu. De alt-rd este
!;Itiut cll aceastll pronuntare a lui v ca T nu este strllinll nici RomAnului.
Ve4i !jli Tara Noud, an. III pag. 751 - 754, unde se gllse!jlce poesia, «limba
str'au!jleascl .•
 74

vii ~i foco~i ~i cu d.t inainta in descrierea nevoilor prin

care a trecut graiul lui str'au~escJ nevoi in care se oglin-
desc acelea pe care le-a indurat neamul lui in veacuri, s~ngele
i se tot ridica ~i Ii rumenea obrajii. Se vedea bine ca co-
pilul simtea cu toata inima ceeace spunea. Invetatorul simtind
ca poesia aceasta, pe care de altfel 0 cunosceam de mai
nainte, imi tacuse placere auqita din gura unui copil Arm~n,
indemna pe un alt ~colar sa-mi reciteze de asemeni 0 poesie
in care sa se c~nte iubirea graiului stremo~esc. Elevul se
ridica in picioare ~i cu glas frumos ~i tare anunt~ titlul:
«Dimandaciunea parinteasca» apoi urma:

Plirinteasea dimAndare 1) 1) poruncli

Ne spregiurli I) eu dor mare: S eonjurli

Frati di mumli ~i di tatli

Noi ArmAni di ieta-toatli 3), 3) de secoli
Di sum plod-Ie ') di morminti ') de sub petrele mormintale
Zie a no~tri bui'li p~rinti:
.Blestem mare s'aibli 'n eas~
cCari di limba noastrli s' lasli!
«S'hibli ~) hiliu draeului I D sli fie

«Sli-'s dirinli 6) viu pri loe, 6) sli se chinuease~

«Sli-li se frigli limba 'n foe,
«leu tn vatra plirinteaseli
«Fumealie 7) s' nu ';;i Mriseascli 8) I 7) familie 8) sli nu se bueure
.Di fumeali *) euruni 9) s' nu ba~e 10) 9) cununii 10) sli nu slirute
.N.. 11) in leaglin sli nu 'nfa~el.. 11) prune
• Care fuge de-a lui mumli
«~i di plirinteasca. 'Ii numli,
.Fugli-li doara 12) Domnului. U) darul, harul
c ~i dull,;eamea somnului I. ..

Aceasta intocata poesie, in care se blestama Arm~nul

ce-~i ar uita Iimba, ~i pe care micul eIev imi 0 recita cu

*) Cuvintul familie = fumealie, insemneaza aid mai mult cOjJii, ~i cAnd poe-
sia zice blestem1lnd: di fumealie clInmi s' nu bafe, insemneaza: sa nu ajunga
a saruta cununiile copiilor.
 75

mult patos, este scrisa de poetul C. T. Belimace, ongmar

din Molovi~tea. Pan a sa a inavutit literatura contimpurana a
Arm~nilor ~i cu alte bucati frumoase (1).
Copiii din ~coala romaneasca, ~i baetii ~i fetele, par sa-
nato~i, crescuti voinici mai toti avend 0 infato~are inteligenta.
Baetii sunt indrasneti ~i nu rare ori fac pe strada adeve-
rate resboae cu copiii Armanilor Grecomani. Copiii «Arma-
nilor curati» ~i cei ai Grecomanilor, se alcatuesc in doua
tabere cum se intaInesc, ~i cate-odata se bat pana la sange.
Este intre ei 0 ura tot atat de adanca ca ~i intre parintii •
lor, cu deosebire ca la copii ura e ~i agresiva. ~i faptul ace-
sta nu e f;lra insemnatate: el dovede~ce ca generapa ce se
ridica acum se hrane~ce inca din copilarie cu idei nationale
!?i ca sentimentul lor de rasa are nevoe de manifestare.
~coala romaneasca merge destul de bine. Se cite~ce bine
in cartile de lectura romane~ci ~i se pronunta ca la noi.
Aritmetica se face pe romane~ce, ear lucrarile practice la
tabla se vorbesc pe arm~ne!?ce. Rugaciunele se invata de
asemeni pe arm~ne~ce, dar multi dintre institutorii din Ma-
cedonia cer ca ele sa se invete «in limba celor de la Du-
nare» cum' zic ei. Cred insa ca drept este ca fie-care sa
se roage in limba lui. Istoria nationala nu se invata: cea
de aici este oprita de censura, ear cea de acolo nu este
inca scrisa, ~i, a~ putea zice ca chiar lor Ie este inca ne-
cunoscuta. Gramatica se invata iar in romane~ce, ~i mai
peste tot locul este bine predata, cu deosebire partea eti-
mologica. Elevii perd mult timp insa cu aceasta disciplina,
fiind-ca ea este dictata in clasa, ~i deci copiii i~i fae en~i~i
manualurile. Programul lor este cu mult mai incarcat de
cat al nostru din causa ca copiii, inca din cursul primar,
invata limba greaca moderna, limba franceza §i limba turca.
Utilitatea limbei turce ~i a celei franceze este netagaduita,

(1) Ve~i ~i revista mea: Tara Noud, an. IV pag. 415-419.

 76

dar greaca moderna, pricinuind elevilor 0 mare "risipa de

timp, se pare a fi mai mult 0 ingreunare, mai ales la
un popor ce face lupta Grecilor ~i Grecomanilor. ~tiintele
naturale se predau de asemeni cu pricepere ~i cu folos.
Rugaciunile se consider a mai mult ca un esercipu de me-
morie $i nu se profita in destul de ideile morale cuprinse
in ele, spre a se face educapa inimei copiilor.
Indata ce intrai in ~coala privirea imi fu atrasa de cio-
rapii ce purtau mai top copiii, ~i avui simprea ca i-a~ mai
fi veq.ut unde-va alta data. Tot cautand in amintire, me a-
dresai invetatorului ~i it intrebai ca ce fel de ciorapi Bunt
aceia.
- Armane~ci, respunse el scurt l?i ceva mirat ca intre-
bam de un lucru atat de cunoscut.
- Ce intelegi prin ciorapi armanel?ci? impletip de femei
armane?
Nu, ci ciorapi pe cari ii poarta numai Armanii.
Dar Bulgarii au alt-fel de ciorapi?
Cu totul alt-fel.
~i cum sunt aceia?
Cu mult ro~, ~i cu ni~ce inflorituri colorat~ in imple-
tituri; pe cand cei armane~ci sunt cu vraste albe in jurul
pulpei, taeate de liniute mai mici, tot albe, pe un fund tran-
dafiriu ori negru sau albastru inchis, r.a ace~tia ai ~colarilor.
- Dar Grecii?
- Acolo unde vor fi, am auq.it ca umbla ~ cu picioarele
goale.
La gazda mea, in toata casa, ciorapii erau aceia~i. La
pravaliile din Perieap cand am intrebat de ciorapi arma-
ne~ci, mi-au scos din cutii iar~i intocmai ca cei ai ~cola­
rilor. La Bitolia, cand am f<lcut asemenea incercare, negustorii
au deosebit tot-d'auna ciorapii armane~ci de cei bulga.re~ci. ~i
ace~ti ciorapi ai Armanilor nu sunt alpi decat vechile pulpare
ale Tracilor. Cum ace~ti ciorapi nu au fost pastrati de
 77

Albaneji, descendentii veehilor Traei, earii dupa 0 zieere

a lui Herodot (Istoria, cartea a III ~i V) alditueau «dupa
indieni rasa cea mai nume-
roasa din lume» ~i cum s'a
faeut de au fost pc'istrati de
catre Armeini, descendentii
coloniilor romane altoite pe
puternicul trunchiu tracie, es-
te 0 intrebare ce nu voiu
incerca a deslega. Afirmatia
insa ea ciorapii armane~ci
sunt pulparele traciee, tre-
bue~ee sprijinita. Victor Du-
roy in cartea sea: Histoire
des Grecs (1), infato~eaza 0
seena luata de pe un vas
antic greeese din Beotia, in
care mitologicul ceintaret Or-
feu se arata ~e4end ~i can-
Ciorapi armane~ci.
teind cu lira, inconjurat de
trei eompanioni ai sei, carii stau in picioare. Portul lui
Orfeu !?i al tovar~ilor lui aduce mult cu al teranilor no~tri
munteni, dar inca mai mult eu portul Dacilor, popor frate eu
eel tracie. 0 tunica, sau mai bine zis 0 ciima!?a lunga ce
ajunge pana la genuchi, ale caria po ale sunt impodobite cu
euseturi, 0 cingetoare ce se aseamana cu un chimir ingust,-
care la Orfeu ensu~i pare sa aiba !?i ni~ce nasturi metalici-
mc\nicile eam~ei sunt eroite dupa grosimea bratului, ear nu
largi, !?i iar~i impodobite eu cuseturi, itari strin~i pe vena,
earii de la genuchi in jos se arata ea ni~ce pulpare intoe-
mai asemanate eu ciorapii armane~ci, !?i, picioare1e incaltate
eu opinci. Unul dintre tovara~ii lui Orfeu e infato~at cu pi-

(') Tomul I, pag. 623.

 78

cioarele goale. Dela a.nt~ia arunditura. de ochi se vede ca.

portul acesta nu se aseamaml intru nimic cu portul grec,
care nu se Iipe~ce de corp, ci e larg ca cel asiatic. Ca aco-
perem~nt al capului, ata.t Orfeu, ca.t ~i companionii lui poarta
o blana, care, dupa cum vom vedea mai la vale e de vulpe,
a~eqata in a~a chip incM capul animalului jupuit vine de aco-
pere capul omului, ear la unii se obicinuea ca ~i restul blanei
sa cada peste spatele omului. In notita esplicativa din josul
citatei pagine 623, V. Duruy zice di. scena este 0 pictura
pe un vas de Beotia ~i mai adaoga: «Orphee est assis et
joue de la lyre: autour de lui sont trois de ses compagnons,
revetus comme Ie chanteur de riches vetements barb.lres.»
~i vesmintele acestea barbare de care neam sa fi fost purtate ?
Astazi este cunoscut ca neamul numit barbar, de Grecii vechi
adeca: negrec, din Grecia ensa~i, precum ~i din restul Pe-
ninsulei-Balcanice este puternicul popor al Tracilor. ~i cu-
noscuta este asta-zi ~i origna tracica a lui Orfeu, despre
Care mitologia greaca zice ca ~tia sa cante atat de {rumos,
cu glasul ~i cu lira, indt «mi~ca pietrele ~i lemnele ~i im-
blanqea fiarele selbatice». Asupra na,?cerei lui sunt doua mi-
turi, unul grec ~i altul tracic. Dupa cel grec el este fiul muzei
Caliope ~i al lui Apolon, ear dupa cel tracic al acelia~i muse
~i al zeului trac Oiagros. I. Van Den Gheyn, S. I. (1) des-
criind dupa Xenofon portul Tracilor zice: eeei purtau pe cap
«ni~ce bonete de pele de vulpe, ce Ie acopereau urechile.
«Tunica lor nu Ie imbraca numai bustul, ci se scobora pana
«mai jos de coapse. Cand calareau, ei nu se imbdicau cu
«hlamide sau ve~minte fiotante, ci i~i acopereau pulpele ~i
«picioarele cu nisce ghetre)I - sau pulpare, sau poate chiar
ciorapi. Copii Armani din Cru~ova umbla ~i pe strada in ciorapi,
pana in zilele de asta-zi, ~i nu putini Armani am v~q.ut ca-

(I) us populations Danubiennes. Gand, 1886, pag. 21.

 79

lare incaltati numai cu ciorapi (I). Bonetul de pele de vulpe,

adeca caciula de vulpe, se numea basara pe limba traca,
~i insemna vulpe, dar ~i: acoperement al capului, caciula,
palarie, coafura (2); ear ciorapul sau pulpara se chema zet'ra
cuvent ce, dupa I. Van Den Gheyn, ar fi inrudit cli san-
scritul hdra din radacina hr, care inseamna a stringe, a cu-
prinde, a imprejura. Poporul trac luat in intregul seu adora
patru zeitati mai insemnate, pe Marte (Ares), pe Bachus
(Dionisos), pe Diana (Artemis) ~i pe Mercur (Hermes) adeca,
resboiul, veselia sau vinul, venatoarea ~i ca~tigul; pe cand
deosebitele triburi tracice aveau ~i zeii lor particulari. Diana
Traciior se numea Bendt's, ear Bachus national tracic purta
numele frigian de .5abazis sau Sabadius. Zeii Tracilor nu se
pot asemana insa intru nimic cu ai Grecilor, caci pe dnd
Grecii serbatoreau pe Dionisos prin orgii cumplite, cultul lui
Sabadius al Tracilor «se deosebea printr'o energica afirma-
pune a nemurirei sufietului» (8) Tracul Orfeu se ridica in
contra imoralitaplor ~i orgiilor facute cu ocasia serbarilor lui
Dionisos, ear bachantele acestui zeu vijelios numite menade,
infuriate de predicile nenorocitului cantaret, il sfa~iara in bu-
cap. Valurile marei primira capul ~i lira lui Orfeu ~i Ie du-
sera pana la insula Lesbos. Mitul grec cauta in zadar se

(1) Compar1 portul trac cu eel al prisonierului Dac, din Hislvire des Romains
tot de V. Duruy, vol. IV, pag. 752.
(I) P. Botticher, Arica, pag. 26.
tl) I. Van Den Gheyn, Les populations lJanllbiennes, pag. 31. Tot aici ve4i
ell cultul lui Sabazis se localisase la tribul trac numit Bess, care Cll timpul de-
venise un trib sacerdotal. Se poate insa ca tribul acesta sl fi cllpetat numele de
Btss dupll. ce dcvenise sacerdotal, caci bess in albanc~ce insemncaz1 credinla ~i
Bessii ar fi fost TracH insllrcinati cu cultura credintei. Pll.na azi Albanezul c~nd jurll.
zice: credintll.=bess, ear c~nd voe~ce sl-';;i intareasc1 juram~ntul zice: bessa-bess=
credin~a ~i iar credinta. Penfru a caletori prin Turcia cste adesea nevoe a face
legiUur1 cu vr'un Albanez. fie el ortodoes, catolie sau musulman, care sl nu fie
prea necunoseut cu ~efii de banda. C~nd Albanezul acesta a blltut palma eu cllle-
torul ~i a zis bessa-bess, leglltura e at~t de tare in cat el moare apllrandu-I in
primejdie, inainte de a cugeta mllear a'l trllda. Veqi ,i B. P. Hasdeu. Mag-
num EI)'m%eicum, cuventul Abe,.
 80

ascunda ongma tracica a zeului musicei, caci ~i viata lui

~i felul mortii lui vedesc pe Tracul care propovedue~ce ne-
murirea sufletului pana ~i menadelor lui Dionisos.
Ciorapii ace~tia de 0 obar!?ie atat de veche ~i pe carii
astclzi ii poarta Armanii, vlastarele romane altoite pe ar-
borul tracic, joaca un rol foarte insemnat in viata de familie ~i
in datinile fratilor no~tri Macedoneni. La zestrea din casa
a miresei, pe armanel?ce: «pae» ciorapii sunt cei dantei pu~i
pe list a ; darul ce face tataI miresei, cand vine mirele ca
sa-~i ia ~i sa-!?i conduca logodnica Ia altar este iara~i 0 pe-
reche sau mai multe de ciorapi, ~i inca in alte multe im-
prejurari ale vietei casnice armanel?ci se amesteca ciorapii,
dupa cum yom vedea, cfmd yom descri obiceiurile !?i da-
tinile de la nunta, de la logodna, de Ia botez, etc.
Or~elul Perleap este a~e4at pe un mic riu numit Oreo-
vita, dupa numele locului de unde i~i are obar~ia. Pe un
mal ~i ce1-l'alt mal al acestui riu e ca 0 incercare de cheiu
!?i de fie-care parte e 0 strada. Vara, pe seceta, Oreovita
se usuca desavar!?it, ear cand ploua vine cu furie, ~i aduce
in or~el 0 foarte mare cantitate de nisip. Atunci albia se
umple pana sus. Administratia curata nisipul din riulet
~i'i arunca pe cele doua strade vecine, care bine-inteles ca
se tot inalta necontenit, ear case1e de pe laturi se tot in-
mormenteaza in nisip. In zadar se plang proprietarii, admi-
nistratia nu se ocupa de casele lor, ci tine ia un singur
lucru: albia riului sa fie curata. Din aceasta causa propri-
etarii se pazesc de cele doua strade de pe termurii Oreovitei,
unde pretul caselor e foarte jos. La Perieap lumea se
culca de vreme, ca in to ate ora~e1ele !?i satele din Turcia.
La 6 ore ~i 1/2 seara se inch ide targul ~i toti bc1rbatii yin
pe la casele lor. Daca cine-va voe7ce sa se dud. la 0
ruda ori la un cunoscut trebue sa ia un feHnar, nu numai
pentru ca ora~ul este ne1uminat, ci mai ales pentru ca sa
 81

se vaqa ca e om bun. Cel care e intalnit de poli~ie fara

felinar este dus la inchisoare ~i ~inut pana dimineata.
In noa ptea prezilei plecarei mele din Perleap am primit
visit a a mai multor Armani, ~i cum eram to~i la un loc,
iar am facut 0 incereare statistic a a neamului Armanilor.
Pusei in discu~ie inc ere area de la Ni~ ~i se recunoa~ce ca
incomplecta. Fdr;ero/zi sunt jos socotiti la 320.000. Numerul
adeverat al Far~ero~ilor este de 350.000, din causa ca mai
nu e munte in Peninsula-Balcaniea unde sa nu fie Far~e­
roti. Albania este plina de F ar~eroti. ~i e ~tiut ca, dupa unii,
Albania in care se afia satul Fra~ari ar fi ~ara de b~tina a
Far~ero~ilor. La aeest neam trebuesc numera~i ~i Arma-
nii numiti Copddart" carii ratacesc ca nomaqi cu turmelc
lor printre comunele de Armani ficsa~i: Baeasa, Avela,
Perivoli, Samarina, Turia, Smixi, Bura, Triveni, Merali, Gre-
bena etc. ~i carii se pot socoti intre 12.000 ~i 14.000 de
sufiete, deosebit de Copaciarii ficsa~i ~i deosebit de cei gre-
cisati. Copaciarii «au eostumele ~i obiceiurile romane~ci, vor-
«bese insa grece~ce. Pastori ~i ei, petree prin vaile ~i de a-
<<lurile Pindului, ocupandu-se cu cre~cerea ~i specula vitelor.
«Copaciarii sunt reu vequ~i de conationalii lor. De~i vecini
«(eu Far~erotii~i Epiriatii) Copaciarii sunt esc1u~i de inte-
«gritatea datinilor ~i relatiunilor celorlalti Romani; sunt con-
«sidera~i ca renegati ~i sunt deci oropsiti de tot neamul
«romanesc. Copaciarii ~tiu Iimba romaneasca dar in familie
«nu 0 vorbcsc. De catl"-'lla ant' t,zsd tnce! a revent" fa matcd fi
<<i1lCetuf C1t z,uetuf, es dz'n, InfunddtuYl"(e munIz/or, spre a se
«tltcorjora fa ora;efe romitne;cz"(l).»- Lucrarea ~coalelor ro-
mane~ci, foarte numeroase in sudul Macedoniei, a rede~­
teptat ~i Ia Copaciari sentimentul national adormit de mult
timp.-Se sustine ca pe inaltimele masivului Murihova se gasesc
inca vr'o 8.000 de Far~eroti adapostitrintr'o multime de ca-

(.) N. PopiIlian, Roman;; din Pminsula·Ra!canictf, Bucure~ci, 1885; pag. 54 .

•
 82

live, dintre care mai insemnate sunt: Dunia, Vepreciani,

Mresca ~i altele. Ac~~ti Far~eroti din Murihova ~i aduc br~n­
zeturile la Perleap de Ie desfac ~i tot aici i~i aduc ~i peile
de miel ~i de oae, numai sarate nu ~i tabacite. Ei se mai
ocupa cu lucrarea unor lopep de lemn foarte cautate, ~i
cu cioplirea altor obiecte tot de lemn pre cum : linguri, covep,
plasele de curte etc. ear unii sunt foarte me~teri ~i in alte
diferite cioplituri. Casele lor sunt, ca ale tuturor Far~ero­
tilor, mai mult provizorii, ~i traesc in grupe conduse de c~te
un Celnic. Ei i~i pastoresc turmele cu pu~ca la umer ~i cu
«br~nlu» incarcat de pistoale ~i revolvere.
Unul dintre convorbitori intrerupse ~i zise:
- Numai Arm~nii ace~tia din muntii Murihova, ne~tiuti
de nimeni, de s'ar scobori la vale ~i s'ar ficsa, ar putea in-
temeea peste 0 suta de sate ca ale Bulgarilor de 15 ~i 20
de familii. Ear caletorii straini, veq.end at~tea sate arma-
ne~ci, po ate ca ne-ar socoti mai drept de cat pana acuma.
Dar sus acolo cine sa 'i caute?
Numerul Arm~nilor Arnduchenz" este de asemeni gasit
sub adever, caci la cei 240.000 de Arnaucheni mai tre-
bue~ce adaogata insula arm~neasca din imprejurimile ora-
~ului Duratiu, numit in vechime Dyrrachium, ~i pe care
Turcii it numesc Dract, ear Armanii Durus. Grupul aee-
sta, in numer de eel putin 10.000 de suflete, se gase~ee
in frumoasele sate: Camera, Rada, Poreea, Rusculi, Cula,
Sateli, Pineti, Cuci, Menieu, Straea, Chiela, Paliama, Maenar,
Greza, Sara, Copala, Bruena, Codru sau Codra, Chineta,
Coset ~i inea multe altele. In jurul acestui ora~, loeuit el
ensu~i de foarte multi Armani, ehiar localitatile poarta
numiri armane~ci, preeum: un munte din apropiere se nu-
me~ce muntele Barza, 0 eosti~a a acestui munte se cheama
Ardi~tea, 0 alta eosti~a poarta numele Coeomanii, eeea ce
dovede~ce ca Armanii Arnaueheni de aici se gasese din ve-
chime prin loeurile aeestea. Pentru a fi deci mai apropiati
 83

de adever neamul Armluehean trebue~ee soeotit la eel pu~in

260.000 de suflete, dici toata Albania, de la Novibazar ~i
Muntenegru pana la Ianina, este plina de ei.
Se sus~ine cd grupul Meglenz/t"lor sau Moglenilor este de
asemeni soeotit sub adever. Megleni~ii nu sunt 28.000 de
suflete, ci fara nici 0 esagerare pot fi urea~i la 30.000 !?i
ehiar la 32.000 de suflete, de oare-ce ei nu locuesc numai
in cele eate-va sate armiine!?ci ce aleatuesc eunoscutul ~inut
al Megleniei, ci se gasese amesteea~i cu Slavi in toate sa-
tele de pe plaiurile masivului Pajik, preeum in Capinjani,
Caralavoda, Slatina sau Castro, Paleoeastro ~i altele. In unele
sate se gasese amesteca~i eu Turci, preeum in Papasehioi,
Orman etc. In or~ele Giumge ~i Ghievgheli se afla de asemeni
un mare numer de Megleni~i, ajun!?i la 0 bun a-stare mai ri-
dicata de cat a fra~iIor lor ciflieari din Moglenia. ~i mul~i
Megleni se gasese la resarit de Vardar.
Se cerceteaza numerul Armanilor Olz'mpz'anz' ~i se ga-
se!?ee ea este apropiat de adever, de!?i eu eeva scaq.ut.
Grupul Grdmostean este bine ~cotit la 70.000 de suflete,
insa in afara de Gramosteanii din ora!?ele aratate !?i din satele
deja pomenite, se mai gasesc a~eq.a~i Arm ani din grupul
aeesta ~i in Florina, in Bla~a sau Valachia, in Seati~tea ~i
in alte ora~e din ~inutul' Seres.
Grupul Ept'rz'all1or, in care se euprinde ~i popula~ia de
Armani din Zagori, este de asemeni bine soeotit la 17S.000
de suflete, de oare-ce el se intinde la sud pan a la Arta
~i Prevesa; ear daea s'ar numera ~i Armanii despre resarit
de riul Arta ~i fluviul Aspropotamos, earii de fapt fae parte
din aeest grup, dar carii se gasese sub stapanirea Greciei,
atunci grupul ar treee cu mult peste 250.000 de suflete.
Grupul Voscopolean sau Moseopolean, cuprinq.end ~i pe
~-numitul Molovi~tean, trebue soeotit nu la 100.000, ci
pe pu~ la 180.000 de suflete. Infloritorul ora~ Moseopole,
care a respins lung timp ataeurile Albanejilor ~i care a eaq.ut
 84

sdrobit ~i ars pe la 1790, nu ar fi avut, dupa Pouqueville,

decat 53.000 pana la 58.000 de suflete. Amintirea populara
spune ins a ca a avut 70.000 de locuitori, caci to Voscopole se
gaseau intre 13 ~i 15 roii de case. Cind coline se v~d ~i astllzi
pline de ruine. Moscopole mai era metropola Nicolitei ~i a sa-
tel or armane~ci de pe langa lacurile Ohrida ~i Presba, unde ~i
acum se gasesc Moscopoleni, in deosebi de cei emigrati
in Scopia, Constantinopol, la Cavala etc. etc. ~i peste
toata Peninsula: De aceea num~rul adev~rat al grupului
Voscopolean ar ajunge pana la 180.000 de suflete. La sfar~it
se constata ca r~roan neintra~ ~i to aceasta incercare sta-
tistica: Armanii Rodopoleni, cei din Tracia, cei cuprin~i in
patratul Priserena, Pristina, Novibazar ~i Peci, precum ~
Armanii «Tdrdjdnz'» carii locuesc pe hlnga hotarul Bulga-
riei de astc1zi, la nord de Cociani, de Melenic, de Nevrocop
~i de Macri~, ~i intre fluviile Vardar ~i Strymon.
Se zice ca Perleapul este locul de na~cere al s-tului
Nicodem, fundatorul mai multor biserici ~i m6nastiri in Ro-
mania. _
 IV
IN DRUMUL SPR! CRU!\IOVA. BOLGARII DINrR! PiRLKAP!\I1 CRm~OVA.. ALBANEJIl
DIN ADALCJANI. TRESTINIC. BIRINA. POVRSTIRRA LUI ALI' AGA. CRU!\IOVA. MIAQII.
BISERICILB DIN PRU!\IOVA.. lMPlRTIBEA. ORA!\IULUI !\II PlATA. NEVOEA. DE API. CASA
UMINEAscl. VISIT!LE INTBB ARMINI. SENTIM!NTELB NATIONALE. hlPREJURIMILE
caO!\lOVEl. !\IeOALA BULGARl, ~COALA GRBCOMANA !\II ORGANISARKA LOR. !,lCOALA
ARMINKASC! ~l ORGANISAREA. RI. SUPERIORITATEA. PEDAGOGIC! !,ll MORAL.! A
CORPULUI DIDACTIC ARMINIiSC. INGRIJIRKA ARMANILOR FATI DE PANBOLOABISM.

Pe 0 arl?it~ eumplit~ de so are luaiu drumul de la Per-

leap la Crul?ova, marea l?i frumoasa eomuna loeuit~ aproape
numai de Arma.ni. Calea treee pe l~ng~ muntele pe virful
e~uia st~ pomenita eetate a lui Mareu Cralea, hotarul pre-
tenpunilor tineretului s~rb, in ruinele e~ria ins~, d-l I. Ciuli
direetorul lieeului rom~n din Bitule, a g~it mai multe mor-
minte eu inserip~iuni italiene l?i monede din timpul pu-
terniciei Venepei. Com una Cru~ova este a~e4ata pe muntelc
eu aeel~i nume, f(lc~nd parte din masivul: Craeiunae,
strins intre riurile: Blatu spre res~it, Tri~ea eu afluentul
Copaci spre nord ~i apus, Cerna spre miaz~-zi l?i apus. Pe
acest masiv, ee sta in fata masivului Murihova, se gasese
mai multe sate eu numi romane~ci, precum: Cer, Toplieeni,
Pti~eani, Vraneea, Vraneciea, Barbaro~i, Salce, Coci~tea
 86

etc. Dupa ce muntele Marcoi-Culi, cu ruinele lui Marcu-

Cralea, rem~ne la dreapta, drumul apuca printre mai multe
sate bulgaresci, tot lungindu-se spre apus. Bulgarii, dupa
cum am aratat mai sus, fiind agricultori, se gasesc a!?eqati
pe c~mpii ~i lunci. Satele lor, de~i numeroase, sunt tnsa
mici, de cate 15, 20 sau 30 de case de lut cu pae in cari
domnesce 0 miserie vrednica de toata mila. Cel d'~nteiu sat
bulgaresc mai de seam a, ce se arata in drum, este Malo-
Coniar, apoi ceva mai departe vine Golemo-Coniar, care
fiind locuit ~i de Turci, are 0 frumu~ica geamie. Satul accsta,
Golemo-Coniar, se bucura de oare-care renume, din causa
ca pana arum cati-va ani, in geamia de aici se cite au po-
rundle imperate~ci pentru toate satele dimprejur, ~i de aici
firmanele i~i capatau cuvenita publicitate. Ne opriram la ha-
nul de langa drum, !?i erau adunati aicea mai multi Bulgari
miseri, numai zdrente ~i scur~i de oboseala. Pe fata lor se
citea durerea !?i desperarea. Dupa ce ii trataram cu cafea
~i intradim in yorba cu ei, ni se plansera amar, cat sunt
de nedreptatiti ~i speculati de proprietarul lor, stapanul ci-
fiicului, adeca al mo~iei.
- EI are dreptul, dupa invoeala noastra, ziceau neno-
roci~ii iobagi, sa ia din rodul anului, pentru plata pdm~r..­
tului seu, 3 din 10. Dar ce face? Mesoara din ochi ~urele
de grau secerat, ~i 0 ~ura ce ar putea da 30 de chile, el
o scrie de 60 de chile, apoi ne trece datori cu 18 chile,
in loc de 9, ast· fel in cat ia din munca noastra 6 din 10.
In drumul de mai t~rziu spre Bitule am intalnit pe acest
lacom ~i crud proprietar, avend 0 frumoasa casa in Golemo-
Coniar, ca 0 cetate, ~i mergea la mo~ie inarmat pana in
dinti, ca ~i cei trei servitori albaneji, carii il insoteau calare.
EI se nume~ce Adem-Bey, un nobil albanez din Dibra. Mai
departe vine satul Verbian, apoi satul Crivoga~ciani, ambele
locuite de Bulgari sau Serbi c<1qup in cea mai neagra miserie·
In apropiere de muntele pe care sta comuna Cru~ova,
 87

la dreapta drumului, se afia satul Adalciani, locuit de Al-

baneji turci~i. Cu ca~i-va ani mai inainte Adalcianenii erau
groaza imprejurimilor, pana in departare.-Saraci lipiti pa-
m~ntului, dar indn1zne~i, temerari chiar din cauza (oamei,
ei stateau la drumul mare ~i zilnic jafueau ~i ucideau pe
ealetori. Ora~ul Cru!?ova ~i locuitorii lui erau zi ~i noapte
amenintati. Dar ~i Adalcianenii, la randul lor, erau urma-
rip ea ni~ee fiare selbatice, prigoni~i de toata lumea ~i 10-
viti de numeroase resbunari. Veq~nd ei ea sangele Ii se
versa mereu, fara a izbuti sa alunge saracia!?i lipsa, acum
9 sau 10 ani, s'au hotclrit sa se pue pe munca ~i s'au apu-
cat a agriculta frumoasele ~i rodnicile campii ee au im-
prejur. ~i a~a av~nd ce manca, Adalcianenii s'au facut
oameni de-treaba ~i a~eqati. E 0 placere sa-i veqi aeuma
cum sue muntele Cru~ova manand din urma magari, ca-
tfu-i ~i cai incareap eu fructe de tot soiul, cu eastraveti,
eu pepeni, roade ale muneei lor, pe care Ie due de vin-
<Jare la ora!?, ei, ingrozitorii Adalcianeni, carii pana mai
eri Hiceau nesigure cele mai imediate apropieri ale Cru-
~ovei. Adesea un Cru~ovean, e~ind la preumblare cati-va
pa!?i afara de ora~ se intorcea fara punga ~i fara ciasor-
nic, ~i era mul~amit ca se intoreea, caci Albanezul ii punea
pistolul in pept, strigfmdu-i scurt: «da-mi tot ce ai ... sau
e~ti mort.» Munca, eterna moralisatoare a omului, a mo-
ralisat !?i pe Adalcianeni.
Pe 0 poala din stanga a muntelui Cru~ova, se afia sa-
tul armanese TresHnic, al earuia nume, in gluma, pro fe-
sorii armani din Cru~ova, 11 deriva din cuvintele Trqstu
mit- (1). Satuceanul acesta are pana la 400 de suftete de
Armc\ni, oameni foarte muncitori ~i stringetori, ca.rora Ie
cresc mereu averile. T ocmai din causa aceasta insa, ei
sunt prea des suparati de banditi. Trestinicul, ell 50 de

(t) Adecli: Traistli micli.

 88

ani inainte, era mult mai infloritor ~i avea 0 popula~ie

armaneasca ce trecea peste doua mii de suflete.
Prin locurile acestea nu e u~or de trait. Acela mai ales,
care dupa mul~i ani de munca ~i dupa multe privatiuni a
isbutit a aduna doua la un loc, 0 duce foarte greu, pentru
ca ochii reu-facetorilor sunt a~inti~i pe el. De aceea Ar-
manul ciiruia i-a crescut ceva averea, se duce de se ada-
poste~ce in una din comunele mari, cum e Cru~ova, ori
Perleap, ori Gope~, Molovi~tea, Terrnova, Magarova etc.,
~i de aceea sate mici armane~ci, nu s'au putut infiin~a prin
locurile acestea.
Ali-Aga, inso~itorul meu turc, stand pe capra trasurei,
din cand-in-cand intindea mana de-mi arata cate un loc pe
langa drum, ~i imi tot spunea:
- Eata aici, acum doi ani, ni~te negustori Armani au
fost uci~i de bandi~i, dupa ce ace~tia Ie luase tot.
Peste cat~va minute, zicea iar~i:
- Eata dincoace, sunt numai ~eapte luni, a fost ucis
un Albanez, care se intorcea de la terg, unde vinduse ceva
verde~uri.
~i ici altul, ~i mai icea iar altul.... ~i AIi-Aga imi po-
veste~ce mereu cum a vequt cu ochii lui pe unia dintre
cei uci~i. ;;i erau tae~i a~a de reu, cu cutitele de-alungul
trupului, ca se parea ca banditii nu s'ar fi multamit numai cu
jafuirea ~i darea mortei, ci parca ar fi vrut sa ~i manance
pe nenoroci~ii caletori.
Birjarul nostru (harabagi), un turc care mi fuma, ~i care
judecat dupa fatii, trebue sa fi fost de originii tatara, cum
ajunseram la poalele muntelui Cru~ova, ne spuse ca ii sunt
prea obosi~i caii, de~i venise aproape la pas, ~i ne invita
sa suim muntele pe jos. Po ala muntelui este la altitudine
de 668 de metri. Impreuna cu Ali-Aga ~i ceilalti inso~itori
ai mei, incepuram a sui muntele pepti~, taind necontenit
 89

;;oseaua ce merge ~erpuind spre virful unde se gase~ce

Cru~ova.
La dreapta sui~ului sta, pe 0 coasta, monastirea Schim-
barea fa Fa/d, foasta arm~neasca, astazi in m~nile Gre-
comanilor. In ea servesc cati-va calugari. Aproape de poala
muntelui este un mic izvor numit: «apa ro~ie». Mai sus
se ved ruinele unui sat arm~nesc: Bir£naJ care nu de mult
era locuit de numeroase familii, ce s'au retras parte in Cru-
~ova, parte in Molovi~tea, dupa ce satul a fost desfiintat de
desele atacuri ale banditilor, ~i cu deosebire ale Adalciane-
nHor. Suind mereu dam inca de un izvor numit: «apa di
mercuri» unde odata pe septem~na, mercurea, Yin femeile
din Cru~ova ~i Trestinic de se spala cu apa aceasta, spre
a se vindeca de multe soiuri de suferinte. Inca mai sus e
un al treilea izvor cu numele «apa di vineri,) de asemeni
cu virtuti vindecatoare, unde femeile cru~ovence Yin in vi-
nerea fie-caret septamani. Dar nu numai dupa vindecare
Yin bravele cru~ovence la acest izvor, ci ~i pentru ca sa
aib:l prilejul de a se ad una intre ele ~i sa faca sindrojie,
vorbind c~te ~i cate, ear une-ori aici la izvor pun ele la
cale ~i cftte 0 casatorie.
In drum, tot suind, Ali-Aga, supra-numit Gianginem, a-
deca suflet infernal, de~i e un om a;;eq.at, cu glasul ~i pri-
virea bl~nda, ne poveste~cc 0 multime de intamplari. El
face primejdiosul drum dela Perlepe la Gradsco fara team a ;;i
adesea ori cu sinul plin de multe lire, ~i nimeni nu se atinge
de el, de~i, ori inaintea lui in cale, ori dupa ce trece el se in-
t~mpla moarte de om. Gurile rele spun incet, ca Ali-Aga,
in tineretele sale ar fi cunoscut pe ~efii cei mai renumiti
de bande. Ori-cum ar fi insa, cand el calteore~ce este sigur
~i nu mai putin sigur este ~i acela care caletore;;ce cu cl.
- Odata mi-a incredintat betranu\ Capsali pe un tiner
amic al famiIiei sale, poveste~ce Ali-Aga, ca sa'l conduc
intr'o caletorie. Tinerui era logodit ~i purta la sine 0 avere
 90

insemnata, dnd mii de lire in aur ... ! Abea e~isem din

Perlepe ~i ajunsesem in dreptul muntelui Mareoi-Culi, eand
eata ea ne opri 0 eeata de tMhari, carii eu armele intinse
spre noi ne strigara «Stati!» Pusei repede ma.na pe fr~ne
!?i oprii trasura. Aveam doua pu~d eu mine ~i eAte-va pi-
stoale. Iau 0 pu~ea ~i trag. .. iau pe eeealaita !?i trag ...
Apoi mi-am desfaeut peptul ~i am deschis bratele ca sa me
ia la oehiu talharii !?i sa se sfAr!?easca !?i eu mine! Erau zece
sau doi-spre-zece. Dar ei nu trag, ei ii ved ca fug. Tinerul
aproape le~inase in fundul trasurei. Sar repede pe capra!?i
indemn pe birjar sa mae in goana. T:1lharii fugeau ~i ei
spre satul eel mie s~rbese de sub Marcoi-Culi; adeea ....
s~rbese 0 fi satul, bulgarese 0 fi nu ~tiu, cad intr'o zi 10-
cuitorii lui sunt Bulgari !?i pana a doua zi se lac iar serbi.
L'am dus pe tiner la loeul lui teafar ~i nevatamat. Intor-
c~ndu-me aeasa me gandeam sa me plAng la stapanire im-
protiva tfl.lharilor, pe carii ii cam cuno~eeam. Abea intraiu
in Perleap, ea me ved luat cu sila de jandarmi ~i aruneat
la in ~hisoare. Pentru-ee? Pentru ca a~ fi tras doua focuri
de pw;;ca in ni'?te oameni paciniei, carii se indeletnieeau eu
munca campului ~i ca am ranit pe doi dintre ei! Am stat
cat am stat la inehisoa.re; cand la judeeata erau fata toti
talharii ca marturi improtiva mea! Doi erau in adever raniti.
Judecatorii spun ea am dat eu arma de foe in oamenii cari
nu ave au arme. Eu spun ca am tras tocmai in ticalo~ii
ace~tia - ~i i-am aratat eu degetul - pentru ca cu pu~eele
intinse m'au oprit la drumul mare. Ei toti spun ca eu mint,
~i eer sa Ie aduc marturi. De unde sa scot marturi? Tine-
rul logodnie era departe, la Salonie, ear bietul harabagi
murise de-o boala, in timpul cAt statusem eu in inehisoare.
Spusese ella multa lume in tArg ca stapAnirea me inchisese
pe nedrept, dar judeditorii cereau sa aduc omul sa vor-
beasca cu gura lui. Sa'l scot din morment? ~i cine sa'i dea
limba? Atunci veqend ca judecata putea sa easa improtiva
 91

mea, mi-am batut peptul cu pumnii ~i jurand in numele

lui Allah pentru nevinovatia mea, am strigat tare: «E ru~ine
ca imperatia noastra sa se faca aparatoare'de hop! !» Atunci

judecatorii au stat cat-va pe ganduri, apoi m'au ertat ~i

pe mine ~i au ertat ~i pe talhari. Zi-i judecata!
Trasura noastra remasese departe in urma, ear noi intram
 92

in Cru~ova, un adeverat cuib de vultur, la 1178 de metri

de-asupra nivelului marei. Atftt e de frumos acest or~, in
cftt a'l descri nu e 0 sarcina u!?oara. Virful muntelui Cru-
~ova nu e cum-va un pisc, ~i nici un pJatou nu este, ci in-
fa~o~eaza 0 scobitunl ca un imens cazan, ca 0 jumatate a
unei sfere gigantice. Pe peretii acestui cazan, bine inteles
in mod amfiteatric, sta a!?eq.at acest or~ arma.nesc din fund
~i pana la marginile de sus. Ori de unde s'ar uita, caleto-
rul uimit vede aproape intreg ora!?ul. Gre~ita este numirea
de: Venetia de uscat, ce se da in Macedonia acestui mi-
nlUlat loca!?, caci ea e departe de a da adeverata icoana
a Cru~ovei. Zidiri trumoase cu mai multe caturi, biserici
marete, locuinti inalte ~i masive, toate presarate printre
plopi piramidali ~i alti arbori de tot soiu!, par ca suspen-
date de 0 ma.na magica pe peretii muntelui, pe peretii sco-
biturei din munte; ear sus de-asupra Cru!?ovei, despre miaza-zi
sta 0 tinera ~i viguroasa padure de fag, ca q ma.ndra !?i
trainica coroana pe fruntea acestui ora~ ca din poveste. Tot
de-asupra acestei arm:ine!?ci fortarete, in fata ~i oblic cu
pad urea cea de fag, stau ca.te-va piscuri ple!?e !?i sta.ncoase
cari in lumina soarelui se par poleite cu aur !?i eu azur.
La un loc, marginea giganticei scobituri din pa.ntecele mun-
telui, este ceva !?tirbita, !?i tocmai prin aceasta !?tirbire e in-
trarea in Cru~ova. Aici muntele se apleaca putin ~i lasa sa
treaca 0 car are prin ingusta strimtoare, unde se afla cel
d'anteiu han al ora!?ului, cafeneaua «Concordia» in care
se gasduesc de obiceiu trasurile, ce nu pot face ntci un pas
mai inainte, de oare-ce stradele Cru~ovei sunt eumplit de
repeq.i ~i abrupte. In centrul ora~ului unele strade sunt eu
«caldaram» dar cele despre marginea de sus sunt de-adreptul
cioplite in stanca. Transporturile de producte, de br:\nzeturi,
de lemne, de peatra etc, se fae in ora~ numai eu samare
a)ieqate pe eai, catari sau asini, fiind imposibila ori-ee mi!?-
care eu caruta, care ar veni la vale peste cai ~i conducetor.
 93

Prive~ci aeum in fata 0 easa inalta eu trei etage, buna-

oara, !?i numai eu 0 strada de te ridiei la deal, prive~ci
peste aeoperamentul ei, atat de repeqi sunt stradele aeestui

ora~ muntenese. Intrarea tn Cru~ova e atat de strimta, in

dt eu greu ar patrunde inlauntru 0 oaste fara voea Cnt~
,~veni)or. Doua piscuri de munte, eu paretii petro?i ~i sel~
 94

batici, stau ca cei doi st~lpi ai unei uria~e porti. Trecend

prin aceasta poarta de-odata vederea c:1letorului este robita
de priveli~tea uimitoare ~i inca.ntatoare a comunei.
Dar tot privind-o ~i admirand-o, far a voe iti trece prin minte
o umbroasa cug~tare ~i nu te poti impedica de a zice:
«eata un ora~, ce prin instinct s'a pus in defensiva». La
c~mp pre a ar
fi stat Armanul
cru~ovean in ca-
lea tuturora, sau
mai drept vor-
bind: la voea tu-
turora. Familia
lui, sacra lui fa-
milie, pre a ar fi
fost espusa la
incercari ce i-ar
fi atins curate-
nia. M~ndria lui
de rasa ~i sen-
timentele lui de
moralitate prea
ar fi fost ranite.
De aceeaArma-
nul trebue sa-~i
fi zis: «Fie a al-
tora rodnicia ~i
dulceata c~m­
piei ~i a lunci-
lor ... ! Eu me
o Miacl din Crm;lOva. multamesc sa-
mi pastrez neatinsa mandria !;Oi familia curatiL.!» !?i luandu-~i
nevasta ~i copiii de mana s'a suit la munte. Neindoios,
aceasta trebue sa fie istoria intemeerei Cru~ovei. Simtul de-
 95

fensivei morale a ales Jocul acestei comune, !?i el a intemeeat-o.

Dadi. la P~rleap sta un Caimacam in capul ora!?ului, la Cru-
~ova este numai un Mudt"r, av~nd rolul unui jude de pace, ear
cuv~ntul ~nsu!?i nu insemneaza de cM: dtrector. Acesta !?i
cu telegrafistul, sunt aproape singurii Turci din Cru!?ova. De
aceea nu se gase~ce in tot ora~ul nici 0 geamie !?i comuna
se bucura de 0 buna mesun! de autonomie. Numerullocuito-
rilor este de 15.800, dintre cari numai 1.000 sunt Bulgari. Au
fost odata!?i Albaneji in Cru~ova, dar astilzi nu se afla ded.t
opt familii, caci partea cea mare de Arbine!?i, cum numesc
Macedo-Romiinii pe Albaneji, s'au contopit in Armani, carl
se socotesc aici la 14.500 de suflete.
Bulgarii, de~i putini la
num~r, au 0 biserica cu
hramul «Adormirea Mai-
cei Domnului» zidita cu
mult ajutor banesc din
partea Armanilor. Ei au !?i
o ~coala de baeti cu 0 cla-
sa preparatorie, cu patru
clase primare ~i cu 0 clasa
gimnasiala, in care nu
se preda ca limbi nici
greaca, nici turca, ci foarte
putin franceza ~i numai
in clasa gimnasiala uni-
ca. Cele-l'alte materii sunt
impartite intre doi insti-
tutori ~i trei ajutori. De
asemeni au 0 ~coala. de
fete cu 0 clasa prepara-
torie !?i patru clase pri-
ArmAnd. in haine de miacl.
mare, in care franceza se
preda numai de formel. ~coala aceasta e condusli de cind
 96

institutoare, dintre care una ca ajutoare. Clasele prepara-

torii de la amendoua ~coalele zise bulgare sunt necesitate de
faptul ca Bulgarii Cru~oveni vorbesc 0 limba deosebita nu
numai de cea a Bulgarilor din Principat, ci ~i de limba
celor din Turcia. De aceea fie-care copil. inainte de a
intra in ~coala primara, se indeletnice~ee un an in cla-
sa preparatorie cu invetarea limbei bulgare din principato
Bulgarii aee~tia Cru~oveni se numese ilHafl', ~i de~i se lasa
a fi bulgarisati in sensul Prineipatului, ei nu se ineuserese
cu Bulgarii din campiile Turciei, dupa eari nu '~i dau fetele
~i ale caror fete nu Ie ian in casatorie. 0 deosebire lin-
guistica intre Mia<;i ~i Bulgari este prefaeerea lui a in 0,
d. e. Bulgarul zice: eade ode~? (unde mergi?) ear Miacul:
code ode~ ?-Mia<;ii sunt blamJi, buni, muncitori, bine facuti
~i chiar frumo~i, !?i nu se aseamana la chip cu Bulgarii
dintre Perlepe !?i Cru~ova ~i dintre PerIepe ~i Bitolia. F e-
meile Mia<;e sunt placute, de~tepte, muncitoare ~i devotate.
In portul lor, care seamena mult cu eel al teraneelor din
ccJ.te-va judete de-ale noastre, este precumpanitor ro~;ul, a-
mestecat cu albul ~i chiar eu alte culori, dar nu se poate
Miaca care sa nu aiba ceva ro~ pe ea.
Tipul Mia<;ilor, ~i la barbati ~i la femei, este foarte ase-
menat eu acel al ramurei Far~erotilor. Profesorii Armfmi
din Cru~ova ~i Bitolia chiar sustin ea Mia<;ii ar fi Armani
slavisati mai din veehiu, ~i am ve(Jut ca Mia<;ii, nu numai
ea nu se sbat eand Ii se afirma aeeasta, ei se simt ma-
guliti. Direetorul ~coalei de baeti, preeum ~i directoarea
~eoalei de fete sunt platiti din fondllrile Exarhatului bulgar
din Constantinopole, ear cei-l'alti institutori atat de la baeti
cat ~i de la fete i~i prim esc salarilll parte din veniturile
biserieei Adormirea Maicei Domnullli, parte dintr'un izvor
pe care nu vor sa 'I marturiseasca, dar care nu e prea
greu de ghicit. Panbulgarismul a luat-o mai inainte ;;i bul-
gariseaza aprig pe Mia~i, trebue aratat insa ca ;;i panser-
 97

bismul pretinde pe ace~ti slayisati, ~i poate, nu fan1 temeiu. Fe-

meHe Armflne, care de obiceiu nu Yin in contact cu cele
bulgare, stan in strinse re\atii cu Mia<;ele ~i adesea pun cu
placere portul de miaca. E de observat ca la Mia<;e se
pastreaza ni~ce ciorapi, ce aduc mult cu cei arm~ne~ci.
Biserica cea mai frumoasa din Cru~ova, cu hramul S-tul
~eculai, a!?eqata drept in centrul ora!?ului, este in m~nele
Grecomanilor, a carora partida aicea e destul de insemnata.
Grec adeverat tnsa, nu esista nici unul ~i nici macar Epi-
scopul grecesc Antim, care i~i are aici re~edinta ~i poarta tit-
lui de Mitropolit al Presbei ~i Ohridei nu e grec, ci dupa
unii Arm~n din Macedonia de sud, ear dupa altii Armflno-
Albanez. Biserica S-tul Neculai e incapetoare ~i frumoasa,
ear catapiteazma infati~eaza 0 adeverata lucrare de arta.
Toata de sus pana jos e 0 minunata sculptura in lemn, 0
bogata broderie in care nu e numai ornamentatie, ci pc
ici pe colo, mai ales sub icoanele imperate~ci, se ved chi-
puri de sfinti sculptate ~i chiar scene pline de mi~care,
precum: taerea capului lui loan Botezatorul, ~i altele. Aceasta
artistica lucl'are e alcatuita de mtmi armtme~ci. Neizbutin-
du-mi fotografia ce luasem dupa catapiteazma aceasta, re-
comand Tabel No. II, intre pag. 64 ~i 65 din cartea «Die
Aromunen) a d-lui Gustav \Veigand, unde cititorul 0 poate
yedea. Biserica s-tul Neculai este zidita cu banii partidului
arm~nesc, dar Grecomanii, sprijini~i de autoritati, au ren~it
sa 0 ia. ridicata gata, ~i fiind-ca se aAa chiar in centrul
ora~ului, ea este biserica catedrala.
A treia biserica este cea a partidului armtmesc, zidita in
mare parte cu chcltueala unor negustori arm ani din Con-
stantinopole, ear ceealalta parte de cheltueala au facllt-o
mahalagiii arm ani de prin Yecinatate. Zidirea ~i podoabe\e
din launtru sunt gata !?i totu~i biserica sta inchisa. Negustorii
din capitala imperiului cer ca hramul sa fie s-ta Treime,
ear mahalagii cari au contribuit ~i ei, cer hramul s-tii A-
 98

postoli. Dar nu aceasta midi neintelegere era causa ca

biserica statea inchisa, ci alta. Arm~nii eru~oveni au eerut
mitropolitului local s'o sfinteasea, ~i acesta a promis, insa
eu 0 conditie: sa se eiteasca ~i sa se dnte grece~ce in
biserica arm~neasca. Cru~venii au preferat sa 0 tie inchisa
~i sa a~tepte timpuri mai bune, de c~t sa se supue acestei
absurde pretentiuni a mitropolitului grecoman.
C~nd se zide~ce 0 biserica, datina populara cere ea fie-
care Arm~n sa ia parte la inaltarea «Casei Domnului». De
aceea tot cre~tinul pune m~na la lucru ~i eulege petre,
aduce lemne ori fer ~i alte material uri. Chiar femelle, ~i
inca femeile de familie, imbracute cu matasuri fiind, ajuta
lucrarea !?i aduc petre, pament ~i altele, caci biseriea fiind
pentru toti, trebue de toti sa fie ridicata.
Cru~ova e imparpta in. patru-spre-zece mahalale, dintre
care numai una e loeuita de Bulgari sau, mai bine zis:
de Mia~i. Cele opt famllii albaneze sunt resp~ndite in ma-
halalele arm~ne~ei. Casele sunt mari, frumoase, eu doua
sau trei etaje. N umai locuintele Mia~ilor sunt eeva mai mici.
Cele arm~ne~ci sunt de peatra, acoperite cu ardesie ~i cu dte
opt, zeee ~i ehiar doua-spre-zece incaperi. In unele 10-
cuinte de-ale Arm~nilor am gasit saloane frumoase, cu
mobile lucsoase ~i de mult gust, ~i cu parehete din lemn
de nue. ~i in toata Cru~ova, unde se afia 2816 case, nu
sunt doua Iipite una de alta, ci fie-care e eeva departata
de cea vecina, avendu-~i eurtea deosebita.
Piata din Cru~ova este foarte bogata in fruete de tot
felul, in zarzavaturi ~i branzeturi. In PerIeap se man~nca
mai mult carne de oae ~i de berbec, in Cru~ova, mai mult
de capra, de ed ~i de tap. Vaci se gas esc ~i pe aici dar
mici ~i degenerate ca ~i la Perleap. In schimb bivolii sunt
foarte mari ~i puternici. In pamenturile dintre Perieap ~i
Cru~ova se eultiva mult grau, orz, porumb, c~nepa) in ~i
ceva tutun. In Cru~ova viata este foarte eftina ~i imbel~u-
 99

gata. Familia eea mai sus pusa, ~i eea mai primitoare nu

poate eheltui nid doua mii de lei pe an. Cladirile costa de
asemeni foarte putin, de oare-ee materialul ~L munea sunt
aproape degeaba. Pentru 25 ~i ehiar pentru 20 de bani mun-
ee~ee un om 0 zi de vara. 0 easa eu trei ba !?i eu patru rftnduri,
bine zugravita, eu parehete de lemn de nue, ~i aeoperita
eu ardesie, nu costa decftt vr'o 500 de lire, adeea vr'o 12.000
de lei noi.
Cu apa 0 due insa greu Cru~ovenii. Sunt trei sau patru iz-
voare tn totul, din care abea pieura apa. Adesea 0 femee
a~teapta 5 ~i 6 ore, pana sa-i vie randul sa-~i ia apa ce'i
trebue~ee pentru easa ~i sta eu vasele dinainte ~i imple-
te~ee, ea sa i se para timpul mai seurt. Rftndul este,
bine inteles, dupa cum a venit femeea; cea mai tn urma
sosita, i~i pune mai in urmcl vasele. Daea nu poate sa
a~tepte, i~i face soeotealcl asupra intftrzierei, dupa nume-
rul vaselor a~eqate mai inainte, ~i vine dupa 5, 6 sau
ehiar 8 ore, ea scl-~i ia apa. Rindul se respeeta eu foarte
mare luare-aminte, ~i ehiar eftnd stclpa.na unui vas lipse~ee,
vasul ei se pune la izvor de eele-I-alte femei, se umple ~i se
da de-oparte. Adesea vasele aduse seara la ~ipot sunt abea
dimineata duse pline aeasa. Neindoios ca pentru unele femei
nu e toemai 0 neplaeere a!?teptarea aeeasta, cad se. inta.l-
nese aeolo ea sa'~i mai cleveteasea putin veeinele. Croniea
seandaloasa -- ata.t eftt poate fi 0 eroniea seandaloasa la Ar-
ma.ni, ale carora moravuri sunt atM de curate - ~i care nu
e de eM 0 tesetura de banueli, i~i face tortul la fontana.
~i se intelege ea ~i la aeeste izvoare mamele ~i veeinele pun
Ia cale insuratori ~i mariti~uri, inainte de a fi intrebati bar-
batii ~i poate ehiar inainte de a se fi plaeut tinerii.
In easele Cru~oveni1or, ea pretutindeni la Armani, dom-
ne~ee 0 minunata ~i adeverat inveselitoare euratenie. ~i
toata casa e dusa numai de muneitoarea femee armftnea,
care !?i spala, ~i de bueate ingrije~ee, ~i toate Ie face r.u mftna
 100

ei. Cand te gazdue~ce Armanul, cu drept vest it de os-

pitalier, iti pune la dispositie 0 camera curata, 0 masuta
de scris invelita cu 0 tesetura e~ita din manile stapanei de casa,
1?i un pat alb 1?i din nou primenit. Masa este bogata in
fructc, in branzeturi 1?i in vinuri puterniee din viile de la
Ticvi~ 1?i Racle sau Iraclea, loealitati de pe langa calea de
la Perleap la Gradsco, pe unde multi Armani cru~oveni 1?i
perlepeni poseda vii, ce se cultiva in tovara1?ie de jumatate
~i jumatate cu lucratorii Pomaci, cari, dupa cum vequram,
noaptea mai au inca 0 meserie. Stapana easei, de1?i in-
grije~ce de toate cu mare harnicie, tot ea serve1?ee ~i la masa
pe sot 1?i pe oaspetii acestuia. In toate familiile armane~ci,
ehiar in acelea ce au ajuns·la mari averi 1?i stau in vaqa
tuturora, femeea nu mananea cu sotul ~i eu oaspetii. Su-
bordonata positie a femeei in familie ~i in societate se 0-
glinde~ee ~i in faptul ca ea saruta mana barbatului. Insti-
tutoarele de la ~coala romaneasea au ineercat sa-mi sarute
mana, dar nu m'am supus datinei. Intr'o familie unde se gasea
insa 0 mireasa ~i unde intorceam 0 visita, nu s'a putut sa seap
ca mireasa sa nu-mi sarute mana, de~i m'am sbatut indestul.
Cu 10 sau 15 ani in urma esista obiceiul ca femeea sa spele pi-
cioarele oaspelui. Aeum datina aceasta s'a padisit; totu~i invi-
tare~ inca se face, numai nu se mai starue~ce in urma refusului.
La serbatori, de la e~irea de la biserica ~i peste zi, Ar-
manii i~i visiteaza regulat unii altora familiile. F emeile reman
acasa ~i primesc visitele. Cum intri ele ip esa inainte de
fae onorurile primirei, apoi te conduc in odaea eea mai
curata a easei, un fel de salona~ indestul de bine mobilat
~i care nu lipse~ce in nici 0 locuinta armaneasca. Dupa ce
te a~eqi, femeea cea mai in vresta ia cuventul ~i te in-
treaba mai antei despre tata ~i mama, daca mai traesc,
apoj. despre nevasta, daca. e~ti insurat, apoi despre frati ~i
surori, pe urma despre eumnati, despre copii, despre copiii
::;urorilor ~i fraplor, ~i gradarea aceasta de rudenie nu se
 101

perde nici odata din vedere. Daca cum-va ai rude in strai-

natate e~ti cercetat asupra ve~tilor ce ai primit. A doua
femee vine apoi la rind ~i iti face tot acelea~i intrebari. A
treia femee, care e ~i mai tinera de cat a doua, i\i repeta
intrebarile intocmai, pe dnd eea d'antei femee se adreseaza
visitatorului al doilea, mai tiner de cat eel d'anteiu, a-
poi celui de al treilea ~i de aid in colo toti vorbesc ~i
intrebarile se incruci~eaza cu mare repeqeciune. Abea dupa
ce se sfrr!?esc aceste intrebari se incepe eonversatia. Se in-
telege di. daca e in vedere vr'o nunta, la rude sau la vecini,
subjectul e gasit gata, !?i se deapana cat se poate depana.
Daca Jntre visitatori este !?i unul mai de seam a, atunci aeesta
e intrebat mai anteiu, de catra femeea cea mai in vresta a
casei, de~i ar fi mai tlner de d.t cei-lalti barba\i eu earii
ar fi venit. A ~ti just cand trebue sa se treaca peste antee-
tatea de vresta, e un semn ca gazda e femee inteligent<1 ~i
cu patrundere. Intimitati nu sunt permise de cat intre rudele
cele mai apropiate, !?i anume intre parinti ~i fii,!?i intre frati ~i
surori. La 0 nunta, buna-oara, femeile dantuese mai mult intre
ele, ear barbatii se invirtesc !?i ei mai de-oparte in polci ~i in
valsuri, cad ~i la Armani, dansurile nationale incep a'~i lua
remas bun, de!?i armaniseaza ~i ei pe cele importate. Barbatul
poate dantui cu sotia ~i sora lui, ~i eel mult cu 0 veri~oar<1
primara, dar nu ~i cu 0 vara de-aldoilea.
Sentimentele nationale la Cru~oveni par a se des volta
destul de repede. Copiii de «Armani eurap» ~i copiii greco-
mani, fae ~i aid tabere du~mane ~i adesea se resboese pana
la sange, ca ~i la Perieap, Gope~, l\Iolovi~tea, Terrnova, l\'la-
garova etc. Puii de Grecomani arunca eu petre in institu-
torii Armani, ~i Ie striga din urma: «dascale Arman». Du~­
mania aceasta insa se vede ~i la cei mai in vnsta, ~i nu
rare-ori din causa Armanzsmuluz" !?i a panelenismului sau,
mai bine, a Grecomam'smuiui se du~manesc membrii uncia
~i acelia~i familii. Inasprirea acestei lupte a ajuns pana acolo
 102

in cat a causat pretutindeni rupturi de relatii intre fii !?i pat:inti,

intre frati ~i frati. Betranii mai adesea sunt grecomani, ear ti-
nerii «Armani curati». Am vequt la unele case din Cru~ova,
zugravita lupa romana cu pruncii Romus ~i Remus de-asupra
u~ei. Odata mitropolitul grecoman din Cru!?ova, mergend
sa visiteze pe d-l loan Unca, unul dintre institutorii ~coalei
romane micste din mahalaua Cire~, ~i, veqend lupa romana
zugravita cu culori de-asupra u~ei, esita cat-va de-a intra.
Atunci d-l Unca ii zise: «Pleaca-te lupei romane, caci intri
la un Arman!» ~i popa vrend-nevrend trebui sa se piece,
mai cu seama efi ~i w;a era foarte joasa, cum e de obiceiu
mai la toate locuintele armane~ci. Se poveste~ce ca Gre-
comanul i-a pastrat manie pentru faptul ca a fost nevoit
sa se piece lupoaicei, laptatoarei intemeetorului Romei,
~i ~ incercat sa opreasca pe d·l Unca de a mai canta la
biserica, cad acest institutor e ~i cantaret, dar nu a isbutit
fiind-ca l'a cerut iara~i poporul. Institutorii armani, oameni
culti, tin posturile ca ~i cand ar fi calugari, ~i se due la
biserica cu luminari mari, de oare-ce ~a dore!?ce Armanul sa
vaqa pe dascalul seu, de?i in totul considerat, poporul arma-
nesc e departe de a fi bigot.
Imprejurimile Cru!?ovei sunt foarte frumoase !?i bogate in
priveli~ti minunate cu orizonturi intinse. De aceea ~i obici-
nuesc Cru~ovenii a face adesea preumblari, dar tot-de-a-una
in mare numer, dici un om singuratic, daca ar hazarda
a se duce in padure, ar fi imediat prins de banditi !?i dus
prisonier «in munti» !?i de aid nu scapa pami ce nu-~i res-
cumpera capul cu bani, ear daca cum-va pretul intarzie
de a ajunge in mana banditilor la termenul ficsat prin
anume scrisori trimise familiei prisonierului, atund capul ne-
norocitului cade nelipsit. Se pare ca nu e ceas din zi ~i
din noapte in care Cru!?ova sa nu fie pandita. Abea es
cap-va copii sa se joace la marginea ora~ului, ca unul dintre
ei e indata rapit, ~i in tot-de-a-una fiul unei familii cu avere.
 103

Apoi curg scrisorile ditre bietii parinti, aruncate fiindu-Ie

noaptea prin curti, ~i nu pot face alt-fel, ci trebue sa-~i
vire mftna adftnc in punga, pentru ca sa nu fie versat sftn-
gele nevinovatului.
cDu-te, Leno, s'bagi (*) dHdarea!.
cNu m~ due, d-mi easte [rid ...
c Mi-easte [rid di-Arbine~i (1) 1) Albaneji, Arnliuli
c Di-Arbine~i
cFru-' di dme~i,
cCli-mi m~ Hau (I) em (3) di eusilli 2) m~ iau 3) ei
c~i-mi m~ due la pliduritli! :>

Atftt de mare e frica de banditi ca nici pentru apa nu

se duce 0 copila in padure. In aceasta poesie populara,
ce se intMne~ce prin comunele unde se afia ~i oameni cu
avere, adeca prin comunele pftndite de banditi, tipul ban-
ditului este infato~at prin «Albaneji far' de came~i» de~i
de cele mai multe ori el este Bulgarul ~i mai ales Bulgarul-
Turcit, cftte-odata Turcul ~i ceva mai rar este chiar Armft-
nul. D-I Gustav Weigand a gasit aceste versuri in comuna
armftneasca Samarina, din muntii Pindului, aproape de riul
Grebeniticu, numit ast-fel pentru ca trece ~i pe lftnga alta
com una armftneasca, Grebena.
~kolile zise bulgare~ci din Cru~ova, nu de mult infiintate, nu
au institutori formati anume, ci improvisati. Unii dintre ei
sunt oameni cari nu ~tiu mai mult decftt a scri ~i a citi,
dar pun atftta sirguinta ~i dildura in munca lor ~colara
incftt dau roade nea~teptate. Aceste ~coale, duse de un
corp didactic nepregatit pedagogice~ce, au' putut totu~i
opri in loc armfl.nisarea Bulgarilor Mia~i, eari inca in 10
sau 12 ani s'ar fi eontopit eu totul in Armftni, mai ales
ea nu e nici unul dintre ei care sa nu eunoasca armftneasca,
~i sa n'o vorbeasea cu u~urinta. De~i insa ~coala bulgara

(*) Sbagi ciildarea, adcd. sil pui cilldarea la isvor. Vc(ji ~i: Gustav Weigand,
Die Aromunen vol. II pag. 155.
 104

din Turcia, nu se poate compara cu cea armaneasca, in care

lucreaza 0 suma de institutori bine pregatiti ~i inimo~i, totu~i
ea este superioara celei grecomane, care inca din vechiu
sufere de rele ce par incurabile. Despre adeverul cuprins
in afirmatiunea aceasta, cititorul se va convingc indata ce
voiu descri chipul ~i felul cum se lucreaza in ~coalele grece~ci.
Le iau pe cele din Cru?ova, dupa felul carora sunt orga-
nisate launtrice~ce ~coalele grece~ci ~i din alte parti ale
Turciei. Mai antei: 3 ore in fie-care zi a septamanei, ~i
anume orele de dimineata, sunt date limbei grece antice,
nu celei moderne, de oare-ce episcopii ~i consulii greci,
carmuitorii acestor ~coale, nu se multamesc a greciza pe
Armani, ci vor a-i elenz'sa. Dar biata elena e tot atilt de
cunoscuta profesorilor, ca ~i ~colarilor lor. ~i cum ar putea fi alt-
fel, cand nu e nici un grec intreei, ci to~i pana la unul sunt Ar-
mani ~i inca Armani din Cru~ova, cari n'au invetat decM in
~coalele gimnasiale grecomane din Bitule. ~i astazi e ~tiut
ca elena nu se invata cum-va la A tena, ci la Berlin, unde
se duc ~i Atenienii de 0 gusta cu picatura. Deci: orele de
dimineata ale fie-direi zile sunt date invetamentului elenei,
ear din cele de dupa pranz, 3 ore pe septamana sunt pentru
Iimba franceza, 2 ore pe septamana pentru latina !?i 2 ore
pe septamami pentru limba turca, ce s'a introdus de putin
timp, ~i imitandu-se intru aceasta ~coala romana, in care
limba imperiului s'a cultivat tot-d'a-una cu luare aminte.
Chiar dupa numerul orelor se vede lamurit ca latina ~i
turca sunt introduse in program, numai de ochii lumei. Mai
reman acum numai 5 ore de dupa .pranz, in care trebue
sa se invete: aritmetica, geometria, geografia, ~tiintele fi-
sico-chemice !?i cele naturale, istoria lumei negrece~ci, ca-
ligrafia, desenul, etc. Cine nu vede din programul !?i orarul
acesta ca in ~coala grecomana nu se invata decat elena?
~i cine 0 preda? Armanii originari din Cru~ova, cari nu
o cunosc nici pe departe. A~a se esplica faptul ca Arma-
 105

nii, oameni practici, au inceput a inconjura ~coala greaca,

de~i ea da ~colarilor pana ~i bani de buzunar. ~i tot a~a
se esplica faptul ca copii, dupa 11 ani de munca in ~coala
greaca, es fara nici 0 cuno~cinta practica, ci numai cu
dite-va versuri desparecheate din Orner, invetate !?i acelea
pe de fost. Grecomanii au 1n Cru~ova 0 ~coala mare, in
centrul ora~ului, intr'un frumos edificil1 propriu, cu 0 clasa
preparatorie de un an, cu !?ease clase primare !?i cu patru
clase gimnasiale, care clase, toate la un loc, cer unui elev un-
spre-zece ani in cap. Mai au inca doua ~coli primare,
dintre care una micsta, cea din mahalaua Cire~, pusa
anume aICl spre a combate influenta ~coalei rom~ne, a-
flatoare in aceea~i mahala, ~i una de baeti; ~i inca alte
doua ~coli de fete, fiecare cu cate 0 divizie prepara-
toare !?i cu cate cinci clase primare. Toate aceste ~coli
sunt conduse de 8 profesori !jii de 7 profesoare. Profesoarele
grecomane sunt, mai toate, pregatite la ~coala normala greaca
din Bitule, unde se zice ca se fac ~i 2 ani de aplicatie, cu to ate
acestea, nici una nu cunoa~ce noile metode de invetament.
Atat profesorii cat ~i profesoarele sunt platiti de silogurilc
din Atena ~i din Pera, ear venitl1rile bisericilor, din care
de obiceiu se spune ca ar fi platiti dascalii grecomani, sunt
cscamotate pretutindeni de episcopi in mare parte, pecand 0
parte mai micuta e pentru preoti, pentru cantareti ~i chiar
pentru efori. De un timp incoace Grecomanii au inceput a
c!a 0 mai mare atentiune ~coalelor de fete. Ei au ajuns a
se incredinta acum, ca singunl femeea armanca a impe-
dicat repedca mergere inainte a grecisarei. De aceea vor
ca prin femee sa desnationaliseze pe Armanii indaratnici.
De secoli, de cand au in mfma biserica cre!?tim'i a Penin-
sulei Balcanice ~i nu au cules nici 0 izbanda in desnatio-
nalisarea diferitelor popoare ale Turciei, s'au hotarit deci
sa greciseze pe femeea armtl.na, albaneza ~i slava ~i in-
data ce vor izbuti a face aceasta, in cati-va ani Peninsula
 106

intreaga va fi elenisata, !?i c~nd Turcul va pleca in Asia,

Atena va mo!?teni Constantinopole cu toate apanagele lui.
Ideea nu e rea, pacat numai ca a licarit in mintea epis-
copilor ~i consulilor greci, tocmai dnd ~i la celelalte po-
po are din Turcia s'a .rede~teptat sentimentul naponal ~i clnd
nici Arm~nul, nici Albanezul, nici S~rbul ~i nici Bulgarul
nu se mai simt maguliti a fi Greci.
Cunosc~nd organisarea launtrica a ~coalei bulgare ~i a
celei grecomane, este timpul sa aratam ~i pe cea a ~coa­
lei arm~ne~ci, pentru ca ori-cine sa poata face mai bine
comparatia. De oare-ce !?i ~coalele arm~ne~ci din toata
Turcia sunt organisate tot ca cele din Cru!?ova, de aceea
pe vom servi de acestea spre a precisa tipu!. In acest
or~ sunt trei ~coli romane~ci: una de baeti ~i una de fete
in centru ~i in apropiere de biserica s-tul Neculai, ~i inca
o ~coala micsta a~eq.ata in mahalaua Cire~. ;;coala de ba-
eti are 0 c1asa preparatorie ~i cinci c1ase primare. Clasa
preparatorie serve~ce pentru a face pe copiii arm~ni cM-
va cunoscuti cu limba rom~nat in care Ii se preda partea
cea mai mare a disciplinelor invetam~ntului primar; ear in
c1asa a cincea se repeta cele invetate in clasa a treia ljii a
patra. Programul e aproape acela~i ca al ~coalelor prim are din
Romania} u~urat de istorie, ~i incarcat cu limbele: turca,
franceza ljii greaca. Turca se preda In c1asele 3", 4-a ~i 5-a
cu 3 ore pe septamana, franceza _in clasele 3-a , 4-& ~i 5-a
tot cu 3 ore pe septamana, ear greaca modern a in c1asele
4"" ~i 5-· cu doua ore pe septamana. Fiind deci invetam~n­
tul primar de aici, incarcat cu trei limbi straine, ~i trebuind,
in acela~i timp, a se face bine toate materiile programelor
invetam~ntului primar din Romania, adaogarea c1asei a 5 -.
era inevitabila. Dupa cum am aratat ~i mai sus, rugaciu-
nile ljii lucrarile practice aritmetice se fac in armane~ce,
ear celelalte materii se invata in romaneljice. Spiritul inve-
tam~ntului este eminamente practic, ba chiar atM de prac-
 107

tic, incat in unele ~coli arm~ne~ci se invata ~i comptabili-

tatea, de oare-ce parintii, fiind comercianti ~i industri~i,
doresc ca copiii sa capete in ~coala tocmai ceea-ce Ie tre-
bue~ce in viata de toate zitele.
Corpul didactic armanesc este cu mult superior celui
grccoman ~i celui bulgar. D-nul Steriu Cionescu, directo-
rul ~coalei romane centrale de baeti, a urmat cursuri a-
cademice la universitatea din Ia~i mai multi ani. D-nii
Ta~cu Iliescu ~i Evangheliu Petrescu sunt cei doi poeti
in viata mai gustati ~i mai iubiti intre Armani. De ase-
menea ~i ceilalti membri ai corpului didactic arm~ din
Crul?ova, alcatuit din l?easa institutori ~i patru institutoare,
sunt oameni, carii cunosc cerintele invetamentului intuitiv
~i ale noilor metoade. Una dintre institutoare, d-na Zaharia
Bu~a, directoarea ~coalei de fete, este absolventa a asilului
«Elena Doamna». ~coalele armane~ci din Cru~ova sunt con-
duse ~i de 0 eforie alcatuita din ~eapte bclrbati iubitori de
instructie ~i anume: Prenda Leasa, Petru Baliu, N. Gogu,
N. Petra~incu, D. Petra~incu, Costi Chieli ;-i Toma Atana-
siu, care e ~i casierul eforiei, toti oameni foarte stimati ~i cu
averi insemnate. Invetamentul nu se preda insa nici dupa
sistema ipstitutorului de clasa (Klassenlehrer), nici dupa cea
a specialisarei pe materii. In ~coala roman a din Mace-
donia s'a catat 0 infralire a acestor doua sisteme ~i s'a
gasit ~i a dat deja destul de bune roade infratirea aceasta,
pe care, cred, ca e bine sa 0 arat tot acuma. Eat'-o: la
~coala centrala: dasele 1 0 ~i 2° sunt conduse de d-l Iani
Papa-Hagi, clasele 3°, 40 ;-i 5° de d-l Steriu Cionescu, ear
clasa preparatorie este condusa de d-l Ta~cu Iliescu. Tot
odata d-l Cionescu preda franceza in d. 4 0 ;-i greaca in
a 4 0 ~i 50, d-l Petrescu preda turca in clasele 30, 4° ~i
5° ~i franceza in a 50, ~i tot ace~ti institutori predau lim-
bele ~i la ~coala de fete. Mai toti ace~ti institutori scriu ;-i
alcatuesc cclrti. Steriu Cionescu a scris un abecedar ~i 0
 108

geografie a Turciei de Europa. Din poesiile d-Iui Ta~cu

Iliescu am adus deja una respandita in toate !?coalele Ma-
cedoniei, sa infati~ez ~i una din ale d-Iui Evangheliu Petrescu
cu titlul: Pul iu asburator:

Tine puIru (1) asbur~tor (i), 1) pasere 2) sburatoare

Ah ce tot ma'mi dinti tr' (3) ubor ('); 3) in ') curte, ograda
Tine cuno~ci a meu dor.
Disi (~) mi faci virn'ajutor? ~) nu cum-va?
Tine-am frate, tine sor!
V~d eli e~ti bun dHetor,
S'asbori poti de tot li~or,
Vino'ncoa s~'ti zie un sbor (6): 8) vorba, cuv~nt
Slaba-mi boace di ficior,
Nu strcbate a~el nior,
S'avda bunul Domnitor
Cfmtec1u a meu di-amor,
Ce eu cant tra I') numa (A) lor .) in 8) numele
~i tr'ac;;eli frati r;e me vor.
:VIa (U) tine mu~at (10) puIr~or 9) insa 10) frumos
!5i·a inimaliei cantator,
Spune a lumiliei FaptMor (11), ll) creator, faptuitor
In arma.nescul mare cor
S'm'aveaglie (12) mine pana s'mor. 12) s~ m~ vegheze
~i'n sinlu a lui aparator
Eu alt nu dint cu toc ~i dor,
De cat dreptatea tutulor
~i-a armanescului popor ... ! (*)

In afara de accst tip de ~eoala, care e eel general, Ar-

manii mai au in munti inca unul, ce se aseamana mult eu acela
al unei ~coale ambulante. Din causa ea Faqero~ii ~i parte
de Gramosteani sunt migranti, ~eoala armaneasea e silita sa
se tie mereu de ei, ~i deei, vara sa se sue la munte, ear earna sa
se eoboare la campie, ea ast-fel instructia eopiilor sa nu sufere.

(*) Vc(Ji: rcvista mea Tura -,"owl an. IV, [lag. 561. .Puliu asbur3.toro sc
ascamllna eat·va eu /,aserea mat:t.ls/ra. ~i in unele basmc annanc!?ci are un rol
apropiat eu aeela pc earc paserca mauu/rd, i1 are in basmele noastre.
 109

Far!?erotul dHetore~ce cu nevasta ~i eopiii lui, ori-eat de de-

parte s'ar duce, ~i nici ehiar pentru invetatun'i. nu se ho-
tar~ee a se desparti de numeroasele~i odrasle. Deci, ~eoala ar
fi de~arta earna daca ar remanea la munte, ear de-ar sta
Ia eampie ar fi de~arta vara. ~i ea sa nu fie de~arta s'a
facut ~i ea quasi-nomada ea ~i poporul earuia este datoare
a'i apropia bine-faeerile invetaturei.
In ee prive~ee moralitatea ~i curatenia vietei, ante etatea
eorpului didactic armanese, fata de cel grecoman ca ~i de
eel bulgar, nu e supusa la indoeala nieairi in Macedonia.
Dascalul arman intelege ca trebue sa fie pilda vie a bunei
purtari, ~i i~i da Iamurit seama ca glasul lui cu, atat ya fi
mai ascultat, eu cat ensu~i va face ~i va fi a~a ellm pro-
povedue~ce. Pretutindeni in Turcia unde se afla ~eoala
armaneasca, dascalul arman este iubit ~i stimat de popu-
lape, ~i el este tinut sa nu poata !?ovai, caci daca. n'ar fi
el pilda vie a binelui, atunci lui ensu~i pilda aceasta i-ar fi pa-
rintii ~colarilor ~i familia armaml in genere, in care mora-
litatea, frugalitatea, curatenia de mora vuri ~i spiritul de
ordine sunt domnitoare. Nu tot ~a stau lucrurile cu insti-
tutorul bulgar, care crede ca eu atat se va arata mai civi-
lisat, eu cat va avea mai putine serupule. Poporul bulgar
din campiile ~i luneile Turciei, traind in miserie, ca unul
care e legat de pamentul proprietarului turc ori albanez,
~i, fiind eu trup ~i suflet la dispositia proprietarului, e sta-
panit de toate vieiile, ee fae tristul eortegiu al miseriei ~i
al starei de ciflicar. Puse fiind satele Bulgarilor in ealea
tuturora, familia la ei a avut de suferit necontenit in!nin-
geri, ce au aruncat-o in prada unei coruptii infioratoare, pe
care stapanul ciflicului 0 cultiva ~i 0 ere~ee, dand concursul
seu personal. Ciflicarul bulgar, muneind pamentul altnia ~i,
tot rodul sudorilor lui trecend la stapanul ciflicului, niei mi-
serul bordeiu in care i~i odihne~ee oasele trudite nu este
al lui. In acest bordeiu fiind cu femeea, eu fetcle ~i eopiii
 110

lui, cum zlselU, in calea tuturora, fatal este !li in calea

poftelor tuturora. Din straturile acestea porne!lce institutorul
bulgar, !li de sigur ca el se va fi intreb~nd: «Pentru cine sa
fiu moral? Cui ar servi de pilda infrenarea mea?» De aceea
in !lcoalele bulgare din Turcia, instrucpa se da intr'o me-
sura oare-care, dar la educatia inimei !lcolarului nu cugeta
nici institutorul, nici episcopul bulgar, care ca !li cel gre-
coman, de-o-cam-data e ocupat eu luarea a !leapte piei de
pe spatele drept-credincio~ilor, carora Ie propovedue~ce iu-
birea aproapelui ~i milostenia. Tot a!la stau Iucrurile - din
punetul de vedere al moralitatei - ~i in ~eoala grecomana.
Nu doar ca poporul grecoman ar fi ca~ut, caci aeesta nu
e altul de c~t poporul arman, la care iubirea de familie e
o religie. Dar amesteeul consulului ~i episeopului grec in
~coala greeomana a introdus aici apueaturi ~i reutati, ce nu 0
pot face sa progreseze. Cap-va ani mai inainte, consulul
grec de la Bitolia, in fie-care septam~na, s~mbata dimineata,
pleca la Gope~ ealare, insotit de un eavas inarmat, ajungea
la ~coala de fete grecomana, lua pe institutoare eu sine
pe cal lli sub ochii tuturor «Arm~nilor eurati» ~i a Armflnilor
grecomani, eonsulul ~i institutoarea, amendoi pe-aeeea~i !?ea,
plecau voio~i la Bitolia. Aici, primejdiosul greeisator, tinea
cu sine pe doamna institutoare greaea pan a mereuri dimi-
neata, ca.nd apoi 0 trimetea la ~eoala pentru ca sa propo-
vedueasea, pana s~mbata viitoare, moralitate !?i spirit de
ordine ~colaritelor ei. Domnul consul de mere uri ~i pana vineri
seara de asemeni nu rem~nea neoeupat. El seria rapoarte
diplomatice, adresate Atenei, prin care arata ea de e~nd
d-Iui sta in capul ~coalelor greee~ei din vilaietul Monastir,
toti Arm~nii s'au faeut Eleni; ear Atena indntata ii trimetea
noi subsidii pentru ca sa prefaea tn Eleni, !?i pe Bulgari, pe
Serbi, pe Albaneji ~i sa nu mai rem~e barbari in Peninsula
Balcanica. Resultatul a fost di Atena a rechemat la urma
pe aeest aprig grecisator al Peninsulei; ea parintii grecomani
 111

din Gope~ '!?i-au luat copiii !?i i-au dat la ~coala armaneasca,
incredint~ndu-se ca poate cine-va '>a fie om !?i fara sa fie
Elen, ear ~coala grecomana s'a inch is !?i a remas inchisa.
Nu numai la Gope~ insa, s'a lucrat in acest chip in favoarea
panelinismului, ci ~i in alte par~i ale Macedoniei, unde el
a e~it invingetor intocmai ca !?i la Gope~. Dar nn despre
aceste episoade din cumplitul resboiu, ce consulii greci duc
pentru panelenisarea Peninsulei era Yorba, ci de moralitatea
corpului didactic grecoman. A~a este ; totu~i, de oare-ce
consuHi greci sunt ~i conducetorii supremi ai ~colei greco-
mane in Turcia, ·!?i consilierii ascultati ai episcopilor greci
in lupta grecisarei, at~t prin ~coala cat ~i prin biserica, oare
esemplele ce dau ace!?ti !?efi sa nu aiba nici un resunet in
~coala? ~i sa nu molipseasca oare intru nimic pe membrii
corpului didactic grecoman? Faptele respund afirmativ. Da-
scalii grecomani sunt departe de a fi pildel de moralitate;
ei inteleg prin civilisatie lupta in contra frugalitafei, de oare-
ce la carte sta scris, in economia politica, ca imu1tirea
trebuintelor este civilisatia, la carte sta scris ca respectarea
datinilor stremo~e~ci este tot una cu superstitia, in codul
cavalerului de «bon ton» este scris eel a sta la masa intr'o
~ietate alaturi de sotia sa, ~i a dantui numai cu sotia ~i
cu sora sa «e ceva vulgar». De aceea ace~ti civilisatori ai
barbarei Peninsule dau cu piciorul in to ate datinile, obi-
ceiurile ~i credintele stremo~esci. Ei deschid portile casei
lor !?i imping cu sila portile altor case ~i familii. Ear Ar-
manu], de~tept ~i neincreq,etor, se iuta piezi!? ]a ei ~i clatina
din cap cu bclnueala.
Armanii cari imi povesteau lucrurile acestea aveau tot
dreptul sa inchee cu vorbele:
- Noi nu ne temem nici de cum de stigletii panelenis-
mului. Greci nu sunt in Macedonia, ei vor sa. (act'J Greci,
~i dad1 n'au izbutit pana eri, astiizi in zadar se mai muncesc.
Un alt Arm~n lua cuvintul ~i adaose:
 112

- Ai dreptate. De corbii panbulgarismului insa trebue

sa ne temem, caci propaganda panbulgarid. n'are nevoe
sa faca Bulgari. Bulgari sunt in Turcia, ~i bordeele lor sunt
pline de copii.
- Copiii tuturora!
- Dar carii se numera ca Bulgari.
- ~i car-ora directia bulgara nationalista de prin ora~e,
nu Ie face ~coala, de !,'i are atAtea mijloace bane~ci la dis-
positie, ci ii lasa in intuneric ~i in prada panelenismuiui, a
panslavismului, a catolicismului ~i a protestantismului. Di-
rectia nationalista se reazema pe credinta ca Bulgarii de
prin dmpii nu vor putea fi desnationalisati, ci vor remAnea
tari in fata tuturor ademenirilor strainc, aparati fiind de ig-
noranta. Aceasta credinta a ~i formulat-o dircctia nationalista
bulgara din Bitolia intr'un cuvint foarte scurt ~i foarte crud:
«dobitoacele i~i vor pastra carnea bulgareasca!» Slaba mAn-
gAerc. Nici odata ignoranta n'a aparat pe un popor de
nevoi ~i de ispitc. Faptele vorbesc ca ~i mine; ei sunt divi-
sati ~i se sfa!?ie intru ei. N u me tern nici de den~ii.
- Divisati suntem ~i noi, ~i ne sfa!?iam intre noi din causa
panelenismului. Dar aceste sfa~ieri vor inceta cAnd !?coala
~i biserica armAneasca vor revarsa lumina peste tot nea-
mul nostru. Tot a~a !?i sfa~ierile dintre Bulgari vor inceta
cfi.nd ~coala bulgareasdi va veni in mijlocul lor.
- CAnd se va putea face !?coaia in catunele lor de dte
20 ~i 30 de suflete? Cuvintul: «dobitoacele i~i vor pastra
carnea bulgareasca» are menirea de fapt de a masca ne-
putinta de a se face ~coli in atAtea catune, el nu espnma
cum-va in realitate credinta conducetorilor bulgari ca «do-
bitoacele» vor resista ademenirilor.
- Dar Bulgarii n'au nevoe sa faca Bulgari, ei sunt in
Macedonia.
- In Macedonia? .. Hm! in straturi subtiri ~i deci putin
resistente. Noi, Ar"manii, de asemeni nu avem nevoe a face
 113

ArmAni, dici ArmAni sunt nu numai in Macedonia, ci ~i in toata

Albania unde nu sunt Bulgari"~i in Epir, ~i in Tesalia ~i pre-
tutindeni in Peninsula-Ba1canica.
- Dar neajun~i la con~tiinta nationala.
- Da.: Neajun~i pretutindeni.. tnsa esistam in insule sau, mai
bine zis: in peninsule puternice, in straturi tari. ArmAnii
sunt ~i mai multi ~i mai luminati de cAt Bulgarii, carii
erau uumero~i inainte de formarea statului bulgar ~i a-
necsarea Rumeliei. Ar fi destul sa scoborim zece comu-
ne armAne~ci de 1~ munte ~i toate luncile Peninsulei vor
fi cuprinse de Valahi. Dar ceasul n'a sunat ca ei sa se sco-
boare. Sa 'i lasam pe cre~tetele muntilor pana vor fi chemati
Ia lumina ~i la con~tiinta nationala.
- ~i pana sa ajungi la con~tiinta nationala, Europa te
va darui, din ne~tiinla ori din interes, dnd Bulgariei, cand
Serbiei, cAnd Greciei sau tuturora deodata. ~i atunci?
- S'au mai facut daruri cu Armani. Grecisatu-s'au cei
din Grecia? Nu traesc pana azi in BalcaniRomanii lui
Ioanita imperatul? ~i s'a nelini~tit un Roman de soarta
RomAnilor din Serbia?
- Veq.i cum. ne. socotesc strainii.
- Pe M.rtie ne-au impulinat tot-d'a-una, in realitate
cre~cem ~i ne imultim. Noi ~tim cAti suntem, ~i n'avem
nevoe sa-i intrebam pe ei spre a ne cunoa~ce numerul.
Ear intru cat me prive~ce, mai ~tiu inca un lueru: peste
un popor nu se trage cu buretele, dad odata este, el va
va fi ~i in viitor I
~ totu~i cAnd ace~ti doi luptatori incetasera, fara a se
convinge, un betran din cei de fata nu se putu impedica
de a zice:
- Toate bune ... toate bune! dar fratii nostri de Ia Du-
nare au un cuv~nt ce glasue~ce: «paza buna trece pri-
mejdiaJl ~i pe care ar trebui sa nu'l uitati cand vorbiti
despre Bulgarii din Macedonia, ~i despre panbulgarism.
8
 114

- Da, relua unul din cei d'~ntei vorbitori, zicetoarea ce-

lor de peste Dumire e inteleapta, insa nu pentru ca cuven-
tul: Bulgarzi· dzn Macedonza, ar fi avend vre un' inteles in
sine, ci pentru ca la spatele Bulgarilor sta Colosul de Nord,
care tulbura necontenit pacea Peninsulei noa"tre. Toate nea-
murile de pe pament au dreptul de a gusta din bine-face-
rile pacei, numai noue Arm~nilor, Turcilor, Albanejilor ~i
cate alte neamuri mai. suntem aici, nu ne este ertat a trai
in pace, pentru ca nu vrea puterea cea mai mare cre~timl.
Bulgarii din Macedonia? Dar ce inteles are oare cuventul a-
cesta? Este mai ~nH!i lamurit intelesul geografic al cuven-
tului Macedonia? ~i nu sunt in Macedonia ~i Turci, ~i Ar-
m~ni, ~i Albaneji, ~i Serbi, ~i Ovrei, ~i Greci, ~i Bulgari,
~i Curqi, ~i Armeni? Ce insemneaza deci cuvintul: Bulgarii
din Macedonia? Se putea vorbi odata de Bulgarii sau, ~i
mai cu drept: de Slavii din Turcia. Da ... inainte de forma-
rea statului Serbilor, ~i cel al Bulgarilor, Slavii erau in ma-
joritate in Peninsula, dar acum, ~i inca ~i dupa anecsarea
Rumeliei? Acum ce mai vor Bulgarii cu Macedonia unde
noi, Armanii, Turcii ~i Albanejii ii intreceam in numer; nu
tustrele neamurile la un loc, ci fie·care deosebit?
 v.
PLECAREA DIN CRu!~OVA. DE LA P£BLRAP SPRE BITULK: CKR~ITORII SLAVI;
LlPSA DE CER~ITORI ARMANlj CasATORIA LA SLUlI D1NTRE ptBLEAP ~I BtTULEj
CUM GRE~ESC STRalNlI NUMtRATOAREA ARMANILORj PORTUL FEMEILOR SLAVE;
ASPJRATIlLE LOB 111 D1VIQIUNIL£ DINTRE HI; JUDECATA UNOS UCIGA~I. 0 PERECHK
DE BULGARI LA FONTANA DE LANGA BITULE. INAUGURABEA CONSULATULUI
ROMAN DIN MONASTIR.

Se resp~ndise vestea ca peste cate-va zile avea sa se

inaugureze consulatul rom~n de la Bitolia, de cur~nd in-
fiin~at, ~i Arm~nii erau cuprin~i ca de ni~te friguri. Nu se
mai vorbea dec~t despre aceasta. T o~i ar fi vrut sa piece
• la Bitolia, ca sa vaqa inalt~ndu-se drapelul Romaniei in ca-
pitala Macedoniei. Femeile chiar, nu mai vorbeau de nunti
la fontana, ci numai despre «consulatlu arm~nescu».
Iar~i pe 0 ar~ita cumplita de soare, parasii Cru~ova, a-
cest m~ndru cuib de vulturi, aceasta puternica cetate a
neamului arm~nesc. Dascalii, dascalite1e ~i 0 multime de
locuitori Cru~oveni insemna~i, Armani toti, me insotira pana
la e~irea din ora~, despiirtindu-ne ne strinseram m~nele,
ear c~nd pornii, imi strigara cu ochii uqi de lacrimi:
 116

- Spune celor din Romania sa nu ne uite! Frati Ie

suntem ~I ii iubim! Spune-Ie sa ne iubeasca !?i ei!
Ali-Aga, care remasese la
hanul de la intrare !?i pe care
nu'l mai vequsem de la so-
sirea in Cru!?ova, imi facu
un frumos salut oriental, sari
pe capra trasurei, pusepu!?ca
intre genunchi ~i indemna
pe birjarul Tatar sa mae.
Peste d.t-va timp eram la
perleap. Aici atat Armanii
cat ~i Grecomanii erau· mi-
~cati de vestea inaugurarei
consulatului ~i numele, Ro-
mania, era purtat din gura
Ccr~it()ri slavi
in gura. Unii 0 !?i luasenl la
picior, ca sa va(Ja ceea-ce se va petrece a doua zi la Bitule,
caci a doua zi chiar avea· sa aiba loc inaugurarea. Altii
pornisera calari, ori cu trasura inca cu 0 zi mai inainte .
. E~ind din Perleap, un de mai observai ca se fabrica ~i
pietre demoar·a, in drum spre Bitule intalnii mai multi cer-
~itori serbi ori bulgari, unii orbi, altii ~chiopi, altii ologi,
a~e(Jati din loc in loc la marginea !?oselei !?i cantand nis-
ce cantece jalnice ~i traganate de ale lui Marcu Cralea,
despre care Serbo-Bulgarii sau Bulgaro-Serbii de aici cred
ca nu a murit, ci ca doarme in adfmcimele muntelui Mar-
coi-Culi ~i ca se va rede~tepta, spre a-i scapa de jugul
Ottoman. Ali-Aga, care cuno~cea aceste cantari, se uita
chi oris la ei si tot mormaea:
J J

- Sa a7teptati pana va invia Marcu-Cralea.

Se. afirma nu numai de Armani, ci !?i de Turci, ~i de
Bulgari, ~i de Albaneji, ca flU s'a vequt vr'o data un cer-
~itor arman in Macedonia !?i in cele-l'alte provincii turce!?ci
 117

in care locuesc Armanii; ear eu pot afirma ca. atat cat

m'am mi!?cat in Turcia, care de alt-fel mi~una de cer~itori
de toate nationalitatile, nu am intalnit nici un singur cer~itor
arman, !?i nici macar un Arman in miscrie. A~Clt de marc
este iubirea de familie la
Arman, incat el prime~ce in
casa sa !?i ajuta pe un ne-
norocit ~i de-aI noulea neam,
~i l1u 'llasa sa intinda mana;
ear ajutatuI nu mananca
degeaba, ci tot face ce poate
in casa care i-a dat ospitali-
tate, macar aduce apa !?i
atita focui. In faptuI acesta
se constata doua inalte sen-
. timente: iubirea cea mare
de familie a Armanului, ~i
con~tiinta de sine ridicata
la con!?tiinta ~i mandria de
rasa. In comuna Terrnova
se afM. 0 betrana saraca, care
nu are nici 0 ruda !?i nici
un sprijin. Ea sta in casuta ei
~i toata ziulica ~implete!?ce 0 bctrana saraca IucrAndciorapi

ciorapi armane!?ci !?i :bulgare;;ci. ;;i daca, ~tiind'o in lipsa,

voe!?ce cine-va sa-i dea un ajutor in forma de dar, ea pri-
me!?ce ajutorul ins a in schimb face ~i ea un dar, macar cu
o pereche sau doua de ciorapi.
Oprind trasura in cate-va rand uri, am dat cate ceva
cruttaretilor orbi sau oIogi de pe langa ~osea. Unul din-
tre ace!?ti cer!?itori imi ceru !?i 0 tigara, ear Ali-Aga imi zise:
- Dupa ce 'i vei da tigara, iti va cere ~i chibrit!
Observai lui Ali, ca judeca pe ace!?ti nenorociti a~a cam
cum era sa fie el ensu~i judecat Ia Perleap, dupa ce tnlsese
 118

cu pu!?ca in t~lharii de l~nga muntele Marcoi-Culi, ear el

clatin~nd din cap respunse:
-Dupa ce vei mai fi umblat prin Iocurile noastre, te vei lncre-
dinta ensuti, cM sunt de rei !?i nerecunoscetori. Strainii cati veniti
pe la noi, aveti obiceiul sa ne ocariti dupa ce ajungeti
acasa. Gre!?iti foarte. Noi Turcii avem un Iucru: consideram
oameni nu numai pe cei de legea noastra, ci !?i pe cei de
alta lege. Oamenii ace!?tia insa, Bulgari ori Serbi ce sunt,
considera drept c~ni pe toti cc1ti vorbesc alta limba det:~t
a lor, deci !?i pe cre!?tinii de alta limba. f?i sa te fere!?ci de
a Ie face bine, iti iai beleaua cu ei. Caci nu ei se cred
datori, ci d-ta Ie e!?ti datornic, dupa ce Ie-ai facut binele.
In drum trecuram iara~i pe I~nga mai muIte sate bul-
gare~ci stap~nite de miserie: Borovee, Calician, Rubci,
Tricrst, Tapoician etc. La jumatatea drumului spre Bitule
se treee peste riul Cerna, care i~i are obar~ia Ia poalele,
Muntelui Craciunac. In dreptul satului Lojna, ~i in imediata
apropriere, se afla un han unde hangiul este un Bulgar.
Ceruram apa de beut. Bulgarul eu capul descoperit, se
presint~ eu un vas de lut plin eu apa in st~nga, ear in dreapta
eu 0 mica tinichea, pe care 0 muia in vas, 0 umplu !?i 0
oferi lui Ali-Aga, singurul Turc dintre toti cei c~ti eram
in trasura. Acesta facu semn hangiului ca sa-mi dea mie
~nH!i de beut. Bulgarul ori Serbul, cu 0 privire indo-
ioasa, cata in ochii lui Ali, statu 0 clipa nehotarit, apoi
11 ascult~. Umplu cana de tinichea a doua oara !?i iara~i
o oferi lui Ali, adeca Turcului, stap~nului sau mai bine
Domnului. Acesta ii facu semn sa 0 dea profesorului arman,
care me insotea in drumul acesta,!?i care ca.ori-ce supus Otto-
man purta fes. Bietul Bulgar, el voea sa serveasca pe sin-
gurul Turc dintre noi, ~i acesta nu 'i primea serviciile.
In cale ajunseram pe un baeat bulgar ori serb, ca de
15 sau 16 ani, impreuna cu 0 femee de 40 sau 45 de ani,
ce parea a 'i fi mama. Mirat de nesimtirea baeatului, care
 119

eellarea pe un asin, ~i de umilinta mamei, care intr'o ecll-

durel arqetoare ~i prin praf, mergea alelturea eu picioarele
goale, atat Armanul, insotitorul meu eM ~i Ali-Aga imi
afirmarel eel eei doi eelletori nu sunt cum-va mama ~i fiu,
ci sot ~i sope. Inca mai mirat fiind, la intrebarile ee pusei
mi se respunse ea la Bulgarii ori Serbii de pe campia dintre
Perleap ~i Bitule, ca ~i la cei dintre PerIeap ~i Cru~ova
este obieeiul ca parintele eand ~i insoara fiul cel mai mare,
intre 14 ~i 16 ani, Ii alege 0 sotie de cel putin 30 sau
32 de ani. Aceasta fata betrana, in anii d'antei e de fapt
sopa parintelui sotului, de oare-ce sopa lui proprie e prea
betrana. Peste w'o doi ani ea devine sotia amandurora. Cei
d'antei eopii sunt ai parintelui, deci frap ai sotuiui, ear eei
urmatori nu se mai ~tie ai cui sunt. Fiul acesta, la rindul
lui, insoara in acelea~i eonditiuni pe fiiul-seu mai mare,
care in realitate Ii este frate 1! Mi~cat in ehipul eel mai
desplacut ~i revoltat, am 'refusat de a crede. Ajunseram
din nou la un han, ~i fiind-ca vroeam ca esistenta sau ne-
esistenta urltului obiceiu ce mi se povestise, sel fie ime-
diat eontrolata, hotariiu sel a~teptelm aici pclna ce va sosi
din urmel ~i perechea. de Bulgari, mamel ~i fiu sau sot
lji sotie, ~i rugai atat pe Ali-Aga, cM ~i pe Armanul care
me insotea, sa pue ei intrebarile, eeld amendoi ~tiau foarte
bine limb a bulgarel de pe aici. Prin Arman invetaiu pe Ali-Aga
cum se intrebe felrel a ofens a pe perechea de Siavi, ce ne in-
teresa. Ei se vedeau acum la cotitura drumului. Pe cand
vorbeam, hangiul, care, judecat dupa port, pelrea a fi Al-
banez, aseulta romelneasca noastrel eu 0 foarte incordatel
luare aminte. Se vedea bine eel ne intelegea grelirea. Fel-
cend apoi 0 mi~care ca un om care nu se mai poate
stelpani, veni repede in fata noastrel ~i ne striga bucuros:
- Cu selneltate I
Dupel ee ii multelmirelm pentru salutare, tncepu a ne
lntreba:
 120

- Iu (1) merge~i voi? Bitule? Ado (2) va s' s' sfin~easca

consulatlu armanescu!
~i ne intreba despre ~ara, despre lucrurile din Regat,
despre traiul nostru ~i multe ~i multe, cum ~tie a intreba
numai Armanul, care din acest punct de vedere aminte~ce
mult spiritul de curiositate pe care Cesar il constata ~i il
descrie la Gali, in: de bello galico. Rar mi-a fost dat sa ved
un om atat de radios ~i de fericit ca hangiul nostru, cand a-
junse a se incredinta el, ca putea sa se inteleaga cu mine, de!?i
el intreba armane~ce, ear eu ii respundeam pe romane~ce·
In timpul acesta sosi ~i a~teptata pereche. AIi-Aga oferi
baeatului 0 pgara, ca sa intre in vorba cu el. Baeatul nu
fuma. Ali ii 0 oferi din nou zicendu-i:
- Ia-o ~i da-o nevestei tale ... ! ~i arata cu degetul pc
femee. Credeam ca aceasta se va revolta, ca tot sangele
se va ridica in obraz... nu; ea respunse cu lini~te:
- Ii sunt mama, nu nevasta.
Ori-ce cuvent pronuntat imi era indata tradus, ori de han-
giu, ori de cel-lalt Arman, carii ascuItau cu atentiune, caci de
oare-ce ~i hangiul imi afirmase esisten~a la Bulgari a acelui
desgustator ~i neomenos obiceiu, toti erau acum interesati in
causa. Ali-Aga avea aerul incurcat al unui om care se temc
a fi prins cu minciuna ~i nu mai putin incurcati pareau Arma-
nii de langa mine. Urma 0 scurta tacere, in timpul careia ba-
eatul se d<'lduse jos de pe asin. Hangiul voia sa se apropie de
Bulgari ~i sa intre in vorba cu ei, atunci Ali se adresa femeei
~i 0 intreba:
- Unde mergeti?
- La Krklina, respunse ea scurt.
Krklina e numele unui mic ~i miser sat bulgar, pana la
care mai erau vr'o patru chilometri. Ali-Aga relua:
- Ce sa faci acolo?
- Am treaba.
(1) Unde. (.) AcoJo.
 121

- Poate ca vrei sa'ti insori baeatul, ca ved ca'i man~or

de-acuma.
Bulgarca e~t-va mirata, ridica oehii la Ture ~i respunse:
-Adeverat.
- Ve~i eel eu ~tiu. Trebue sa tie tineni ~i fata!
- De ce?
- Pentru ca baeatul tell nu poate sa aiba de cat \"r'O
15 sau 16 ani.
- Are 14 ~i jumatatc.
- Tot atata trebue sa aiba ~i fata.
- De ce? intreba iar femcca.
- Apoi ce vresta are?
- 31 de ani.
-- Treblle sa fie frumoasa, urma Ali-Agfl.
- Hm! facu Bulgarca, care parea a se ti saturat deja de
atatea intrebari, carora ea nu Ie vedea insa rostul. Atunci
Turcui fort~ putin nota:
- Barbatul teu tnle~ce ... nu-\ a~a;,
- Trae~ce.
- De catt ani e el?
- Nu !?tiu! respunse Bulgarca repedc.
In zadar mai puse Ali inca un ~ir de intrebari, caCl nu
mai putu scoate niei 0 iamurire. llaeatul se l?i urease pe asin,
ear rna-sa porni prin praf dupa el, mi~cand eu amendoua
mauele imprejurul mijlocului eolosalul brau, ce poarta fe-
meea bulgara sau serba de prin locurile aeestea, ca l?i cum
ar fi fost greu chinuita de cclldura.
Minciuni n'am spus; zice Ali-Aga, intoreendll-se la mine.
- Insa eu n'am prins inca adeverlll j ii respunseill.
- Ce mai lipsel?ce? Cand am intrebat-o daca nora-sa
e frumoasa, ea mi-a respuns numai: hm 1 Va-sa-ziea mare
bueurie n'o ~teapta pe femeea aceasta, dupa ce i~i va m-
sura baeatul. Remanea sa spue eel barbatui ei este de 29
ori 30 de ani ~i adeverul era descoperit.
 122

- Dar n'a spus. Femeea poate sa aiba 42 sau 45 de

ani, ~i bclrbatul ei poate ca e de 50 sau 55 de ani.
- rnsa viitoarea baeatului este de 31 de ani. Nu ai
o parte a adeverului?
Ne suinlm in trasura ~i urmaram drumul spre Bitule. La
plecare hangiul ne strigA voios:
- Calembar (caletorie buna)!
Tot caletorind cugetam ca daca in locul meu, ar fi trecut
pe la hanul ce lasasem in urma, un caletor nero mAn , fie
el German, Francez, sau de alta nationalitate, ar fi judecat
dupa port pe hangiu ~i l'ar fi socotit Albanez. Au~ind acesta
pe caletor vorbind franceza, german a ori engleza, inima
lui nu s'ar fi deschis, cum s'a intAmplat cAnd a au~it ro-
mAneasca. ~i chiar de-ar fi ~tiut el ca strainul acela plecase
anume cu gAndul de a numera pe ArmAni, putin i-ar fi pasat
lui cum ar fi fost socotit. Putin i-ar fi pasat ca stramul tre-
cetor in darea de seama ce avea a face, era sa zica ca in
cutare loc hangiul era Albanez ori Scandinav. Altfel s'a in-
tAmplat cAnd a au~it romAna. ~i imi graiam in mine ca a~a
trebue sa se fi esplicAnd faptul ca Dimitrie Bolintineanu ga-
se~ce mai multi ArmAni, de cAt cei-l'alti cercetatori neromAni
ai Peninsulei-Balcanice. Bolintineanu, ca RomAn} ii gdsea in ade-
ver pe ArmAni ori-unde ii intdlnea pe cAnd cei-l'alti caIetori ne-
romAni, deft' it" intdlnt'au tnsa treeeau pe IAnga ei fdrd sd-z"
gdseascd. Aceasta se vede in scrierile lui F. C. H. L. Pou-
queville, mai la fie-care pagina, atAt in: «Voyage de la Grece»
precum ~i in: «Voyage en Moree, a Constantinople, en Al-
banie, et dans plusieurs autres parties de l'empire Othoman,
pendant les annees 1798-99, 1800-1». La Arta, la Suli,
in tot Epirul de jos, in Pind, pretutindenea intdlnCjce Ar-
mAni ~i in~ira un lung catalog de numiri de-ale satelor 10-
cuite ~i astazi de ArmAni, sta de vorba cu ei, Ie admira
chipul ~i barbatia, dar trece pe lAnga ei inainte ~i nu',
gdsesce, pentru ea nu-i eunoa~ee. Tot a~a s'a intAmplat ~i
 123

eu alp seriitori stdlini. De d.te ori un Rom~n sau un

Arm~n va seri despre poporul Arma.nese, diletorul !?i seri-
itorul strain ii va striga: «Ai vequt eu ochi de !?ovinist!
~i eu am fost in Peninsula dar n'am vequt eeea-ce arati,
n'am vequt at~ti Arm~ni.» Acestuia se poate respunde: I-ai
vequt, ai m~neat eu ei, ai vorbit cu ei, dar nu i-ai eunoscut!!.
Dad. un German !?i-ar cauta Germanii, i-ar gasi !?i i-ar eu-
noa!?ee mai bine de ca.t un Rom~n. Fie ertat ea !?i Ro-
m~nul sa-!?i gaseasca !?i sa-!?i cunoasea mai bine Roma.nii.
Ali-Aga se fnlma.nta mereu pe capra trasurei !?i, dupa
ce indemna pe birjarul Tatar a ma.na, eeva mai tare, se
intoarse spre mine !?i imi zise iar~i, eu oare-care amar~eiune :
- Efendi (=domnule)! Nu, eu n'am mintit, ~i pot sa-ti
mai adue 0 dovada ca la Slavii de prin locurile acestea,
esista obiceiul de care ti-am vorbit. Acum vr'o cinci-spre-
zece ani eram piizitor al unei vii de pe ciflieul unui mare
bey, albanez-musulman. Intr'o seara, mai mult pe inoptate,
prinseiu fur~nd struguri, pe 0 Bulgarea, pe 0 fata betr~na
de acestea, maritata de cura.nd. Ele sunt deprinse prin vii, ciici
eulesul se face numai eu ele. Se aduna, !?i Yin cu mare voe-buna,
cate opt !?i zeee !?i doua-spre-zeee fete, !?i nu se prime~ee
nici un Bulgar in vie, ci numai stapa.nul ~i eu eati-va mu-
safiri ai lui fac impreuna eu fetele eate trei zile ~i trei nopti
eulesul, care dte odata se lunge~ee ~i 0 septama.na. Intelegi
d-ta ce fel se face culesul.. .. nu'i ~a? Dupa ce-am luat stru-
guru I din poala Bulgarcei ce prinsesem, i-am pus pu~ea in
pept ~i am intrebat-o .... !?i ea mi-a respuns cc'i: da.
- Ce fel de da?
- Ca socrul ei ii este barbat. Atuneea eu am intrebat-o:
«dar biirbatul teu adeverat?» ear ea mi-a zis: «e inca mic.»
Arm~nul, insotitorul meu, imi povesti ea vorbind odata
despre acest obiceiu cu preotul bulgar din Perleap, acesta
ar fi incheiat vorbirea zic~nd eu durere: «De ea.nd me aflu
prin locurile aeestea am luptat din toate puterile in contra
 124

acestui urc1t obiceiu, adc1nc innldaeinat in poporul de aiel,

~i nei2;b~nda mea de a-I infr~nge a fost ~i este eea mai
mare amaraciune a vie~ei mele. l) - Erau atc1tea doveqi pana
aeum, dar esistenta
unui al?a de barbar
obiceiu Ia un popor
cre~tin, mi s'a parut
lucru atat de estra-
ordinar, in ec1t nu
m'am putut opri de
a ziee ~i lui Ali ~i
Armc1nului de langa
mine:
- Totu~i Iuerul
trebue inca cercetat.
Povestirile D-v. nu
sunt toemai doveqi
pentru mine.
- Povestirile noa-
stre sunt marturii, r~·
spunse Ali-Aga cam
intepat. Marturisiri
n'ai cum sa capeti
d-ta, caci n'ai cum
sa pui pu~ea in pept
celor eu pricina. Eu
am facut-:o ~i am ea-
patat marturisiri.
BulgareeIesauSer-
Slavli din campiile de la Perlepe. boaieeIe aeestea de
pe campiile ~i lun-
eele dintre Cru~ova ~i Perleap ~i dintrc Bitule ~i Perleap,
au un port ce~ nu se mai vede in alta parte la femeile
slave din Peninsula. Pe cap poarta un feI de tablieta eu
 125

bibiluri pe margine ~i din care cad pe spate ni~te ciucuri. Pe

dedesubtul tablietei, pe cap ~i pe tAmple, sunt mai multe
legaturi, a~a fel puse ca sa fadi. un unghiu ascutit spre
frunte. Pe sub barbie ~i pe sin stau at~rnate sal be, apoi
l~toare doua paftale
mari deasupra unui br~u
colorat in care se cuprinde
talia. BrAul acesta are 0
Iungime de 20 ~i 25 de
metri. Unele femei se in-
eing singure, altele ins a
nu se pot incinge de cat
numai cu' ajutorul altei fe-
mei, care tine capetul cel-
lalt, pe dnd ea se tot in-
verte~ce mereu inconju-
r~ndu-~i mijlocul cu braul
~i apropiindu-se de capet,
cu cAt se tot inverte~ce.
CAte odata operatia a-
ceastaa ineingerei se face
tn strada; 0 femee tine
de departe de brtlU, ear
cea care voe~ce a se in-
einge se inverte~ce mereu.
Peste tot locul femeile tin
ca talia s~ Ie fie sveita ~i
subtire, Siava din cAmpiile
acestea din contra, ~i in-
Slav3. din campiile de la Perlcpc,
gro~a talia cAt poate mai vequtli pe la spate.
mult. Aduc aiei doua foto-
grafii dintre care in una e 0 Bulgarca veq.uta in fata, in cea-Ialta
o alta vequta pe Ia spate. Privind de la oare-care departare 0
Bulgarca de acestea, se pare a fi ori·ce alt-ceva de cat 0 fiinla
 126

omeneasca. !?i bn\ul acesta colorat nu e purtat cum-va nu-

mai earna, ci ~i vara pe dUdurile cele mari, ~i nu-l tncing
numai femeile, ci ~i fetele. Chiar la mirese, podoaba cea mai
de seama· este br~ul acesta, menit a Ie ascunde desev~~it
formele. Sentimentul frumosului, al caruia grad de desvoltare
seog1inde~ce in destul in portul aratat, nu se manifesteaza
la femeile de prin locurile acestea, de c~t intr'un amestec
.al colorilor celor mai tipatoare. Ear la manifestarea fru-
mosului in forme, ele nu au ajuns inca, de aceea ele i~i
~i ascund formele. Vioiciunea, care adese la femeile al-
tor popoare, pne cu izb~nda locul frumusetei, lipse~ce cu
desav~r~ire Bulgarcelor perlepene. De alt-fel ele par sana-
toase, sunt foarte prolife, supuse la munca, de ~i molatice: ear
curatenia ~i ordinea nu pare sa Ie fie 0 necesitate. Casele
lor sunt necurate ~i sarace, paturile acoperite cu rogojini;
ba in unele case nici paturi nu sunt. Vasele lor de bucatarie
sunt doua sau trei oale de lut, in care se ferbe de toate, ~i
din care se bea ~i apa.
Locuitorii Slavi ai satelor de pe c~mpia de la nordul ~i
sudul Bitulei, nu se pot bucura de bine-facerile instruc-
tiei, caci e greu, ba chiar imposibil, de a se face cMe 0
~coala tn fie-care din satele acestea de 20, 25 sau 30 de
case. Ori-c~t de multi bani ar ave a propaganda bulgara
la disposipe, tot nu va putea infiinta ~coli dec~t in ora~e,
ear satele fiind prea numeroase, din causa ca prea sunt
mici, vor rem~ne inca lung timp in intunerec. ~i nici nu
se g~nde~ce acurn la ei propaganda panbulgarica, de oare--
ce Ii considera de «carne sigura» ~i deci nu se ingrije~ce
ca se va gasi cine-va sa-'i desbulgariseze. Totu~i Slavii
ace~tia, «carnea sigunh ce va fi introdusa rnai t~ziu in
bucataria panbulgarismului, nu sta atM de bine pastrata
in frigoriferele ignorantei, pe cat cred capii propagandei
bulgare din Bitule. «Carnea sigunh se agita ~i ea in dis-
parecheri ~i in lupte de partido Unii dintre ei pn cu Exarhul
 127

bulgar din Constantinopole, adica sunt schismatici tntru c~t

s'au lepadat de ascultarea catra Patriarhul grec din capitala
imperiului. Ace~tia sunt acei cari, prin ochelarii Exarhului
se uita la Sofia. Altii din contra au remas credincio~i Pa-
triarhului, adeca sunt ortodoc~i, ear nu schismatici; ace~tia
alcatuesc partida grecoman~, partida ce nu prea cre~ce.
In fine al~ii s'au facut unztz~ de catra propaganda catolica
din Bitule, Duratiu ~i Scutari; ace~tia sunt Bulgarii sau Serbii ca-
rii dau ascultare Papei d~ la Roma, intorcend cu drag ochii
spre Belgrad. In afara de neunirile cu caracter religios
intre Slavi, sau mai bine zis: eu infato~area de earacter
religios, mai sunt intre ei imperecheri ~i din punct de ve-
dere na~ional, si anume: unii de bine de reu, se dau de
Bulgari, ear al~ii par a fi Serbi inflaearap. Nu de mult
eertele aeestea intre partide ajunsera intr'o stare destul de
aeuta, ~i mitropolitul grec din Bitule erequ ca era sosit
timpul spre a da propagandei panbulgarismului 0 «lovitura
inteligenta». Dar lovitura aceasta' a fost data atc1t de inte-
ligent, in e:1t vr'o cinci satuceane de Bulgari s'au suparat,
s'au rupt de Patriarh ~i s'au declarat de fii suflete~ci ai
Exarhului schismatic. Pentru norocirea mitropolitului grec,
luerul nu e insa ireparabil, eaei «carnea sigura» neputend
avea sentimente de 0 natura mai ad:1nca, m:1ne poate
parclsi schisma bulgara ~i a se intoarce iara~i la ortodocsia
greaca, precum poim:1ne se poate catolicisa sau serbisa.
!?i tot caletorind inainte Ali-Aga ne areta pe drum, e:1nd
in dreapta c:1nd in st:1nga, locurile pe unde s'au faeut ucideri
de eatra bandi~i. In apropriere de Bitule ne arata locul unde au
fost omori~i trei nenoroci~i: un Turc, un Cre~tin ~i un Ovreiu,
earii caIetoreau tmpreuna. Crima s'a faptuit pe inserate, ear
a doua zi au fost gasite cadavrele victimelor taeate cu cu-
ptul. Uciga~ii au fost apoi descoperi~i ~i prin~i ~i au faeut
marturisirile cele mai compleete. In ziua judecatii lor, toata
lumea din Bitule, era fata in piata unde se faeea judeeata
 128

sub cer; unii se suisera pe case, a1tii priveau de pe la Ie-

restre, in sfar~it, n'a stat om acasa tn ziua aceea, caci «toa-
,

te legile din Bitule erau interesate», de oare-ce Turcii com-

patimeau pe T urcul ucis, Cre~tinii pe Cre~tin ~i Ovreii din
 129

or~ pe Ovreiul ucis. ~i

toata lumea intr'un glas cerea moar-
tea uciga~ilor. Ace~tia erau ~easa la numer ~i ~edeau pe
scaune in fata mesei, hlnga care erau a~eqati judecatorii.
In jurul vinovaplor statea un cordon de osta~i, alcatuit din
mai mulp oficieri ~i grade, ear la spatele acestui cordon
era abita lume, ca n'ai fi putut strebate nici cu sufletul.
Cu 0 zi mai inainte, fotograful din Bitule, in~tiintase au-
toritaple, ca voe~ce sa fotografieze judecata, ~i i s'a dat
voe de Valiu. Ca.nd fotograful dadu semn, ca talharii sa se
intoarca cu fata la el ~i lumea sa stea nemi~cata, ca.p-va uci-
ga~i se intoarsera, ear ceilalp remasera neclintiti, ca ~i cum
ar fi fost taeati din sta.nca, caci erau foarte abatuti, fiind
siguri ca Ii se va taia capu!. .
- Dar ~titi cum s'a sfir~it judecata? urma. Ali-Agel. U-
ciga~ii n'au fost osa.nditi la moarte, ci numai la munca sil-
nica, nu ~tiu bine pe dti ani! A vern un Valiu ... un Valiu ...
un Valiu!! ~i Ali c1atina din cap, ca un om fara speranta,
apoi urma. iara~i: Zi-i judecata! Allah sa tie pe Rifaat-Pa~a ...
Cand era Valiu, prin locurile acestea, stirpise de tot omo-
rurile l1i hotiile.
Atunci harabagiul Tatar, al carui glas nu 'I mai auqisem
de la poalele muntelui Cru~ova, cand ne poftise sa ne dam
jos din trasura, deschise ~i el gura, ~i, c1atina.nd tndurerat
din cap, grai:
- Da ... avem un Valiu ... un Valiu... foarte stringetor.
Faic-Pa~a? ~i 0 oca de orez prime~ce, dad i-o duci! Ear
dreptatea lui te ajunge din urma!
Arma.nul de langa mine, imi povesti ~i el cum intorcen-
du-se, nu de mult, din 0 caletorie ce facuse impreuna
cu parintele Faveyrial, ~eful catolicilor Lazariti din Bi-
tule, ca.nd sa treaca podul, ce se afla la mica depclrtare
de intrarea in acest ora~, de-odata de sub pod e~ira patru
bandip. carii intinqend pu~cele spre ei ~i luandu-i la ochiu
Ie strigara sa stea. Parintele Faveyrial indemna. pe birjar
•
 130

sa treadi peste pod printre cei patru banditi, gata a trage,

~i birjarul dadu biciu cailor din resputeri. Atunci banditii
veq,end at~ta indrasneala, creq,ura ea po ate diletorii vor fi
bine inarmati, se detera putin mai de-oparte ~i nu puseni
manele pe frenele caiior. C~nd caietorii trecura podul, ban-
dipi observara ca nu aveau de loe arme ~i se luara in goana

Frati Slavi conduc~nd mirelui pe sora lor.

dupa tnlsura. Incredintandu-se tnsa eel nu 0 mai pot a-

junge, trasera cate-va focuri, fara a nemeri.
La marginea de nord a Bitulei, pe unde se intra in ora~
venind despre Perieap, se afia 0 biseriea bulgareasca, in
 131

fata diria curge imbel!?ugat 0 ci~mea cu 0 minunata apa

de beut. Tatarul ne in!?ciinteaza ca voe!?ce sa-~i adape caii,
cand eata ca ne sosi din urma 0 pereche de Bulgari. Bar-
batul in vresta de 24 de ani, sanatos ~i bine facut, era ca-
lare pe un asin, femeea ca de 36 sau 38 de ani, dar inca
placuta, cu picioarele goale mergea inainte pe jos, ducend
animalul de capestru. Fata ei era acoperita de sudori !?i la
fie-care cinci-!?ease pa~i tot i~i mi~ca coloratul brau, de sigur
pentru ca sa mai strebata ceva aer, intre mijlocul ~i braul
ei, din care, cum ajunse la fOntana, scoase 0 strachina de
lut. Toti priveam la aceasta seena cu atentiune. Femeea
arunca dipestrul pe capul magarului, veni la ci~mea ~i umplu
strachina eu apa, se apropiea de barbatul ei ~i 'i dadu de
beut, apoi dadu de beut magarului, umplendu-i strachina
de mai multe ori, !?i, dupa ce dobitocul se satura bine, beu
~i ea din acela~i vas. Sfir~ita fiind operatia aceasta, femeea
f<'leu nevequta strachina in colosalul ei brau, lua capestrul
iara~i in mana ~i pa~i inaintea animalului, fara a ziee un
singur cuvent. Ii urmai cat-va timp cu 9chii stand pe gan-
duri. Ali-Aga venind in fata mea, me privea intrebator, dar
veqend ca eu taceam, imi grai zicend:
- Iti place?
- Au ajuns la nesimtire, din causa vietei lor amare de
ciflicar.... respunseiu eu.
- Ba nu; sunt rei din fire.
- Nu din fire, ci din eausa traiului amar ~i greu. Veqi
ea cei din prineipat sunt alt-fel.
- Alt-fel? Par'ea noi nu ~tim ca atunci cand voi ve
bateap la Plevna, pentru desrobirea lor, ei nu ve dedeau nici
apa de beut j ba ve aruneau starvuri in fbntani ca sa nu
avep de unde bea. Alt-fel? Par'ca noi nu i-am cunoa!?ce.
Slavofobia lui Ali-Aga era oare reala?
- ~i te mai rog un lucru, adaose Ali, sa observi ca ~i
 132

la perechea aceasta, barbatul e foarte tiner, ~i ca femeea

.are aproape 40 de ani.
Intr:ind in Bitule trecunlm prin mahaIaua ovreeasdi., a
caria necuratenie
, nu 0 voiu descri. Si• erau oamenii necuratit
ca ~i mahalaua, de ~i era s:imbata.
Traseram ]a «Hotel Monastir» aproape in mijlocul ora-
~ului, unde e 0 aititudine de 620 metri deasupra nivelului
marei. HangiuI, sau hotelierul e Arman. Seara am cinat
aici Ia el, ~i are trei rind uri de tacamuri: pe unul e scris
«pofta buna» pe armane~ce, pe altul grece~ce, ear pe al
treilea bulgare~ce. Dupa cum socote~ce eI ca musafirii sunt
Armani, ori Bulgari, ori Greei adeca Grecomani, Ie da lin-
gurile ~i furculitele cu «pofta buna» greceasca, ori bulga-
reasca, ori armaneasca. E un om de pace hangiul acesta,
care voe~ce sa infrateasca nationalitatile din ora~ul seu natal,
Bitule, fara sa Ie desnationaliseze. A doua zi dimineata m'am
dus la eonsulatul roman ca sa asist la inaugurare. In Bitule
era 0 mi~care neobidnuita. Pe drum, de la hotel spre consulat,
int:iInii mai multi copii, ~i oameni, ~i femei ~i·i tot intrebam:
- Iu easte consulatIu arm:inescu?
Ear ei imi respundeau pe armane~ce ~i-mi aratau pe unde
sa merg, ca sa dau de casa cea mare ~i frumoasa. Ajunseiu.

Mitropolitul grec din Bitule, care poarta titIul de «Exarh

al toatei Pelagonii» fusese invitat ca sa sfinteasca apa, la
serbarea inaugurarei, dar, pentru ca sa nu participe la 0 ser-
bare romaneasea, a plecat in ajun la Terrnova, spre a servi
In biserica de acolo eu hramul «Adormirca Maicei Dom-
nului» ~i nu s'a mai intors, de~i 0 zi de vara i-ar fi fost pre a de
ajuns ~i pentru dus, ~i pentru oficiat ~i pentru intors. Ba
ar fi putut ~i sa doarma de-amiaza, dupa praznie, mai
multe ore ~i seara tot ar fi putut fi inapoi la Bitule. Ca ~i
mitropolitul, consulul grec, pentru a nu veni, s'a prefae~t
indispus ~i a trimis numai pe seeretarul seu, d-l Scasi. Valiul
 133

Faic-Pa~a era bolnav, dzc#ur)' ear din parte a o;;tirei din

garnisona;;i vilaietul Monastir a venit comandantul militar Fazli-:
Pa~a, un barbat nalt, voinic, cu privirea dreapta ;;i cu in-
fato;;area franca, in vresta de 55 pana la 58 de ani. Con-
sulul serb venise impreuml cu secretarul seu, vice-consulul
rusesc cu dragomanul, ear d-I Boreck, consulul austriac,
venise singur. Din toate comunele armane;;ci, de aproape
;;i de departe, alergasera 0 mulpme de Armani cu femelle ;;i
copiii lor. Corpul didactic alliceului roman din Bitule, precum
~i cel al ~coalelor primare romane, erau in complect. De
asemeni venise 0 suma de notabili Bituleni, intre cari, cel
mai calduros, mai espansiv ;;i mai fericit,. de a vedea fal-
faind in aer drapelul romanesc, era d-I Buracu, un frumos
betran respectat ;;i respectabil. Locuintele din jurul casei
consulatului erau impodobite cu chipuri omene~ci: pe la fe-
re~ti, prin curti !?i chiar pe acoperamentul caselor erau 0 mul-
time de fete, de femei, de copii ~i de barbati de toate nea-
murlle. Curtea consulatului roman era peste seama de inghe-
suita. Sfintirea apei se facu de un preot bulgar, care a citit
pe romane~ce tot a~a de bine ca ~i un preot de la Dumire.
Mitropolitul grec era foarte desaprobat ca refuzase de aveni,
atat de poporul din curte, cat ~i de consulii ~i de publicul mai
de seama, ce se adunase in incaperile consulatului. Caldura
era mare, dar incepuse de curand a sufia un vent recoros de
catra muntele Peristera, a~eqat la apus de Bitule, ~i tunetul se
auqea in departare. Sfintita fiind apa, se dadu ordin de a se rio
dica sus drapelul roman. Multi dintre Armanii cu vaqa din
comunele vecine, precum ;;i unii frunta~i Bituleni, intre cari
~i d-l Buracu, pusera mana pe funie ~i trasera ei ensi~i
drapelul in virful catartului. De-odata vintul incepu a sufia
mai tare, ;;i imensul tricolor se desfa;;ura in toata lungimea,
f<11faind deasupra tuturora. Un taraf de lautari, compus
dintr'un corn, 0 vioara, 0 cobza ~i 0 dairea, intona imnul
national al Romaniei. Betranul Buracu auqind imnul ~i pri-
 134

vind tricolorul i~i simti peptul salt~nd ~i i~i descarc~ inima

intr'o puternidi haranga adresata poporului.
- Fratilor, striga el, fratilor Armani... de-acum nu mai
suntem orfani!.. nu suntem singuri in lumea lui Dumnezeu.
Trait-am veacuri in ne~tiinta ~i in intuneric, dar eata ea
ni s'a anltat lumina ... (~i cu 0 ineordata mi~eare a manei
arata tricolorul). De-aeum nu yom mai rataci. Armani suntem,
Armani sa r~manem! Cel care i~i schimba neamul pckatue~ce
ca ~i cand ~i-ar schimba Dumnezeul. Noi ne-am nascut
Arm~ni, ne inchinam Domnului Christos, ascultam cu cre-
dinta de M. S. Sultanul ~i iubim pe fratii Rommi!.. Sa
traeasca M. S. Sultanul la multi ani!
Un strigat de aprobare porni din toate pepturile Arma-
nilor, carii ~i incepusera a se inverti voio~i strangindu-~i ma-
nile intr'o intinsa hora.
Sus, in incaperele consulatului romanesc, se petrecea 0
sceml de alta natura. Seeretarul de la consulatul grecesc,
state a la fereastra ~i veqend cum ventul, care acum de-
ve~ise 0 furtuna, sguduea puternic catartul in virful caruia
m.lfaea energic trieolorul roman, zise in auqul tuturora:
- Se clatina cumplit inceputul de astilzi!
Un consul, nu voiu spune care, dadu acestei glume
aprobarea sa printr'un zimbet bine-voitor.
Timp de doua luni de zile nu eaquse nici 0 picatura de
ploae asupra Bitulei, ~i earba de pe dimpiile din impre-
jurimi incepuse a se usea de atata seeeta. Abea stir~ise
secretarul grec gluma la adresa drapelului roman ~i a in-
fiintarei Consulatului Regal, caruia el ii proorocea slab in-
eeput ~i deei slaba isb~nda, dmd de-odata porni 0 ploae
imbel~ugata, ear ventul se mai alin~ putin. Atunci din eurte
r~suna strigatul multimei voioase, care juea mereu eu bu-
curie in ropotul de ploae:
- Inceput eu bereehet!..
Acestui strigat respunse 0 puterniea bubuitura de tunet.
 135

FazIi-Pa~a se ridicft in picioare, lua un pahar, ciocni cu

~nt~iul consul al Romaniei la Bitule, ~i catAnd din ochi pe
secretarul consulatului grec, zise cu glas tare:
- Voi, Romanii, n'ave~i tunuri aici, ~i eata ca ensu!?i
Allah da cu tunul la serb area voastra.
Cuventul acesta al comandantului tuturor trupelor din
Vilaietul Monastir, a fost aclamat cu entusiasm de to~i Ar-
mAnii de fala, apoi el fu dus la Armanii din curte, cari de
asemeni it primira cu mare bucurie !?i ca un semn Iamurit
al prieteniei dintre impera~ia turceasca ~i regatuI Romaniei.
Numele lui Fazli-Pa!?a trecu repede din gun1 in gura la
toli Armanii, ear peste cAte-va zile ajunsese pana in co-
munele lor cele mai indepartate !?i mai ascunse in munp.
SeptamAni intregi dupa serbarea aceasta, cuvintele zise con-
sulului romAn de catre FazIi-Pa~a, au fost comentate de
toate na~ionalitalile !?i Ii se dadea fel-de-fel de talmaciri !?i
restalmaciri, care insa mai toate se incheeau a~a: «Ori-cum
ar fi, dar lucrul a inceput cu berechet. De doua Iuni nu
plouase, ~i cum s'a ri~icat tricolorul romanesc, Dumnezeu
s'a indurat de noi ~i ne-a dat ploae».
Ploaea incetase acum ~i tunetul abe a se auq,ea bubuind
in departare. Oaspe~ii cei de seam a ai consulului romanesc
incepusera a se retrage, ear Armanii din curte inverteau hora
inca mai voio~i. Bewinul d-l Buracu se scobori iara~i in
mijlocul poporului, care il primi in aclama~iuni. EI mul~ami
bucuros tuturora, apoi Ie zise:
- Fra~ilor! de astazi inainte sa ~tim ~i sa nu mai uitam
ca ~i noi Armanii suntem 0 na~ie pe pament, ~i ea avem
la Dunare frati mai mari, eari nu ne lasa uitarei. Dumnezeu
sa ~ie mul~i ani pe M. S. Sultanul, parintele nostru.
Atunei din mul~ime se auq,i un glas ca de trambita, gla-
sui unui muntean de pe inaltimile Pindului:
Fratilor!... Armlnilor! ... zise el eu putere ~i cu cal-
dura, sa ve spun ~i eu un cuvint... Ce vor Grecii? Ce vor
 136

Bulgarii cu noi? Ce vor celelalte neamuri? Noi ti lasam pe

fie-care, a~a cum 'i-a fc\cut Cel-de-Sus. De ce vor ei sa ne
strice neamul ~i legea? de ce nu ne lasa ~i ei sa fim Ar-
ma.ni, a~a cum ne-a zidit Dumneqeu? Sa nu mai ascultam
ademenirile ~i barfelile lor ~i sa fim ceeace suntem, ear
bunul Dumnezeu sa tie Imperatia, sa privigheze ~i sa bine-
cuventeze neamul nostru arma.nesc!
 VI
NUNTA LA AR~!NI: INVlTAKEA LA NUNT!; TAl FA NUNULUI; FURTATLU, ~I
TAIFA LUI; BARBIERITOL MIRELUI, TAIFA LUI l?1 IMBRICAItEA LUI; MERGEREA
LA VIRUS!; FELICITARILX; hlBRACARKA MIRESIU; CUNONIlLE; MERGBREA LA
CASA MIRBLUI. DATIN! GOPBl?EANI «SOACRA IN COHlB». ALIPIRU MIRESII
IN COB. LUNI DupA CUNUNIE. MART'. MERCURI DIMINEATI. MERGEREA LA TREI
FONT1Nl. TRAIUL FHTELOR IN CASA pARINTBAscA; DANTURILBj VEOERKA TINE·
R110R LA D1SERlcl; INTEr,EGBRILB INTRE P'\RINTI; PROXINITLI; ZE5TREA DIN
CAsI; «SEMNUL ACEL mlc» l?1 LOGOONA eEA MARE. JOIA DB INAINTE DB CU-
NONIE ~I CINA DB IJEsplRTIRE A FETBLOR. CASA AR!'dNEAsci ~I SOBRIETAT£!
LA UMANI. TiRRNOVA l?1 l?COALELE HI ARMANBl?CI. DlMITRIB ATANASESCU ~I
GRKCOMANII DB ALTA-DATI. plRlNTELE FIR~BROT l?1 CRKOITORUL GRECOMAN.
TURCII DIN T~RRNOVA. MAGAROVA l?1 ~COALELE EI ARMANB~CI. MUNTKLE PKRIS-
TERA ~l FARli\RROPI DE PE BL.

T errnova ~i Magarova sunt doua comune armane~ci atat

de aproprieate una de alta incat alcatuesc un singur ora~,
~i nu sunt despar~ite, decat printr'un mic riule~. Amendoua
sunt a~eqate pe poalele muntelui Peristera ~i se gasesc la
departare de 0 ora ~i jumatate cu trasura, de Bitule. Pe
jos drumul e mai scurt, fiind-ca se face de-a dreptul peste
coline. Indata dupa sfin~irea drapelului romanesc plecaiu la
Terrnova, unde eram invitat la 0 nunta, ~i facui drumul
 138

impreuna cu d-l I. Ciuli, directorul Iiceului rom~n din Bi-

tule, care era nunul. Inainte de a descri aceste doua co-
mune, m~ voiu ocupa de obiceiurile ~i datinele de la nunta
ale Armanilor. Invitarea la nunta glasue~ce:
Dare tru scire
Fratli George Pavle avem onoarea
ta s'adu~im tru scirea onorabilului
public, dl azi tru oara di adete 1) va sl 1) obiclnuit1 *)
s'fadl tncurunarea frate1ui a nostru
Ttodor
tr'a~ea p1l1c1rsim I) tut1 soia, S) oaspi~i I) rug 1m a) toate rudele
~i cunoscuF s'vinll la aiastll nuntll-

~i aceasta invitare, in care se v~d atatea neologisme, se

lipe~ce ~i pe portile tuturor bisericilor, pentru ca publicitatea
data nuntei sa fie cat mai larga. Se intelege ca popii greci
~i grecomanii veneaza cu furie aceste anunciuri scrise in
C(blestemata limba vlahiceasa» ~i Ie rup unde Ie intalnesc.
La Armani, carii sfintesc atat de mult familia, nunta e
o mare serbare. Nunul, familia mirelui ~i familia miresei,
au invitatii ~i oaspetii lor deosebiti. Sa incepem cu nunul.
La casa acestuia se string toti invitatii lui ~i dupa ce
sunt in num~r indestulator, Yin lautarii ~i pornesc, prin
cantari, trupa nunului din loc, luand drumul spre casa
mirelui. In capul trupei pa~esc femeile, ~i inca mai inaintea
lor merge un baiat cu un ciur, in care s'au pus cununiile
de metal, ce au fost luate de la biserica la care nunul este
enoria~. Tot in ciurul acesta, invelit cu 0 naframa, se mai
afia ~i 0 pane (= culac) ~i cap-va pumni de orz. Nunul
mai duce ~i cinci «~eri» adeca luminari de ceara, ce vor
servi la cununii, ~i au menirea de a aminti cele cinci rane
ale lui Isus Christos.
Cu putin inainte de a porni trupa sau ceata nunului, pe

*) Adete, e euv~ntul ture adet, d. e. lurcea adel, adee! datin! sau obieeiu turcese.
 139

arma.ne~ce: taifa nunului, ca.ti-va tineri se reped cu hlutarii

~i aduc taifa furtatlui, ccata fartatului, care impreuna cu
nunul cunum1 pc miri. La Armani nu 0 pereche, so~ ~i sope
sau frate ~i sora etc. cununa, ei numai nunul, care i~i ia
ca un fel de ausiliar pe un baeat tiner, ruda a miresei, ~i
care pentru imprejurare poarta numele de fa.rtate . «furtatlu».
Ast-fel alcatuita «taifa» nunului, eu to ate temeile in frunte,
pornesce la casa mirelui, insa e tinuta sa'~i aleaga drumul
in a~a chip ca sa ajunga la loeuinta lui prin dreapta poqei,
~i nici-odata prin stanga, cad atunci nu e a bine.
Mirele are de asemeni «taifa» lui, alcatuita din invitatii
familiei sale, iara~i cu un taraf de lautari. Prin Iocurile a-
eestea lautarii canta ariile «cat-uta po~tei» sau «am un leu
~i am sa'} beu» arii las ate pe aici de d·l T. Burada, al
carui drum prin Macedonia s'ar putea gasi ~i dupa reper-
toriile h1utarilor. Mirele se saruta Cll toti ai sei, earii it feli-
citeaza, ia binecuventarea parintilor sau a crescetorilor ~i por-
ne~ee cu «taifa» sa, care merge in urma celei a nunului,
sa ia mireasa = «s'lia 'nveasta». Ambele «taife», eea a nu-
nului ~i eea a mirelui, trebue sa intre in eurtea casei pa-
rinte~ci a miresei tot pe la dreapta poqei, ear nu pe la
stanga.
Inca de dimineata, in ziua nuntei, datina cere ea mirele
sa se barbiereasca, ~i cu anume ceremonii. Se string Ia locu-
in~a lui, rudele cele mai de aproape ~i mai mulp tineri, ear
pe eand el se rade, femeile ii eanta in ton recitativ a~a-nu­
mitul «ca.ntee al barbierului», care gla5ue~ce:
Mea! ghine n~ vine birberlu
Ta s'n~ surseasc11 *) grambeulu *) *) blirbiereascll *) mire1e
Meal tu birber a~i s'b11nezi *) *) a~a sl1 tr11e~ci
Tu grambeulu s'ne-l indregi 1) *) *) sl1 ni'l gl1te~ci
Meal s'ne-} adari mu~at, mu~at.

1) Sunetul g se aude aproape ea " sau z. In euv~ntul in/regi se forteaza

putin pronu~area spre a rima eu banezi.
 140

Ti 1a nun ~'ti la fllrtat

Meal ~'ti 1a feata ma-mu~at.
Mea! ia mutrislu di pi nare *) *) ian priviti'i chipul
CalotiM-li di care s'l are; *) *) ferice de cine'l are
Mea I ia mutrislu di pi dinti *) *) ian priviti'i gura
CalotiM di ac;(eli plirinti;
Mea I "ia mutrislu di pi cheptu
Mea I s'pare ca birbec aleptu; *) *) voinic, frumos
Mea I ia mutrislu di pi blirnu
S'pare ca un cal cu flirnu. 1)

In timpul dntarei «grambeulu» adeea: mirele este bar-

bierit. Dupa aeeasta eeremonie e1 se imbradi eu hainele lui
eele de mire ee trebuese sa fie eu totul noue. Inainte de
a se imbraea, m~nieele ve!?mintelor lui sunt treeute printr'un
cle~ee de fier, pentru ea «grambeul» sa se faea tare ea
fierul ~i ea otelul. Hainele mirelui la un loe toate se nu-
mese eu euventul: «grambeatisle».
De indata ee «taifeleJ) nunului ~i mire1ui au ajuns la easa
miresei !?i intra in eurte, lautarii ambelor aeestor «taife»
ineeteaza de a dnta !?i dau r~ndul tarafului de lautari ee
tine de «taifa» miresei, aleatuita din rudele ~i invitatii fa-
miliei ei. T oti stau in eurte !?i a~teapta. Din partea miresei
es cati-va din easa ~i trateaza pe invitati eu yin, raehiu,
naut prajit, rahat etc.; apoi i~i ureaza: «eu 'neherdu» sau
«sa 'neherdiseasea» adeea sa fie eu bine, sa fie eu noroe.
Altii obicinuese a ziee: «eu tihe buna»adeea: eu bun noroe
sau: soarta buna. In ziua nuntei ~i eele urmatoare, cand
se intalnese rudele ~i euserii nu i~i zic buna-ziua sau bun a-
seara, ei numai: «eu 'neherdu». Mireasa sta in easa ~i nu
se arata, de eM dupa ee mirele saruta m~na soerului ~i a
soaerei ~i se imbrat0!?eaza eu eumnatii !?i eu eelelalte .rude
ale ei. Dar nici dupa ee aeeasta datorie e indeplinita, ea
inca nu vine intre invitati, ci abea se arata in fundul an-

t) Calul eu fr~u simboliseazA mandrie ~i, tot-deodatA, bArblltia.

 141

treului easei ~i eMe-odata inainteaza eel mult pan a la prag.

Mirele, care prime~ce darurile socrilor ~i ale rudelor miresei,
de obieeiu ceva bani, nelipsitii ciorapi ~i eate-va batiste,
indata ee zare~ce pe mireasa se gate~ce vesel de plecare,
cad faptul ca ea s'a aratat insemneaza ca e hotarita sa-'~i
urmeze logodnieulla altar. Cand mirelui 'i se tot dau darurile,
invitapi fac glume, ca de ce nu '~i-a adus un catar ca sa'l
incarce eu atitea bogatii. Mireasa este condusa pana la u~a
casei de tatal ei, de aid ineolo, pana la locul cununiei, 0
conduce un tiner dintre rudele ei. «Taifa» miresei merge
dupa cea a mirelui, ear aceasta dupa cea a nunului
Imbracarea miresei se face de asemeni cu 0 anumita
ceremonie, eeruta de vechile datine. Pe cand ea i~i pune
hainele de mireasa, femeile ~i fetele care 0 inconjoara ~i 0
ajuta, canta recitativ:

Meal adar~-ffii-te chiraoa 1) mea,

Mea I s"'inli gionle sli-mi ti lia,
Meal sli-ffii ti dud tu casa tao
Mea I tu flurie, flurie aruspli.
Meal dure .) ne ~iqu~i ascumtli .), .) destul .) ascunsli
Mea I e~i-ne tara .) tu migdane, .) .) de-acum·) la medean, la
Mea! ta s'ne dai unl1 mare name·). .) faimli. [ivealli

Cununia se face ori la bisorica ori la casa mirelui. In

drum, daca eonvoiul trece pe langa vr'o biserica, tustrele
tarafurile de lautari ale celor trei cete, amutesc de-odata.
Sa descrim ceremonia eununiei la biserica. Cetele a~teapta
in curtea bisericei piina ce preotii se imbraca in hainele
sacerdotale. Un preot ia de mana pe mireasa ~i 0 con-
duce in biserica. Cetele ii urmeaza. «Grambeulu cu 'nveasta))
sunt a~eq.ati in mijlocul bisericei in fata unei mese, pe care
se afia un pahar cu yin, un' «culac», cununiile ~i evan-
I) Adedi: caddna mea sau doamna mea, c~ci cuv~ntul cltiraod s~ intrchuin-
tcaz~ pentru cadAnli. Vorba: mea e 0 esc\amatie, car vorha: jlurie inscamn~ aici,
nu moned~ de aur, ci juvacr sau odor.
 142

ghelia. Nunul sehimba de trei ori inelele de logodna, eu

m~nele incruci~ate, apoi sehimba eununiile mirilor de ase-
meni eu m~nele ineruci~ate. In timpul eeremoniei religioase,
m.rtatul sta la stc1nga miresei, ear nunul la dreapta mirelui.
Tuspatru tin in m:1na dte una din eele cinci «~eri», pe a
cineea 0 tine preotul. Oind se ec1nta lsaza diin(uf!src, nunul
ia pe mire de brat, ear aeesta cu degetul eel mie al mc1nei,
apudi degetul eel mic al miresei, ~i a~a, impreuna eu f~rtatul,
se invartese in jurul mesei, de trei ori. In aeest timp un tiner
se sue pe seaunul arhierese din biseriea ~i aruneel peste lume
orzul din eiur ~i cofeturile, dadi sunt. Orzul insa se arunca mai
ales peste (cgramghiazi», adeeel peste miri ~i peste preoti.
Numai de cat femeile culeg orzul de pe hainele ~i din barb a
popei, ~i inca eu lupta. De orzul aeesta dela eununie,
eules indata de pe barba ~i vestmintele preotului se leaga 0
eredinta: se maeina spre a se amesteea in p~ne ~i se da
femeilor sterpe, pentru ea sa nasca copii, ~i mai cu seam a
baeti. In biserica, mirele i~i pastreaza fesul pe cap, ear eei-
1a1ti barbati au capul descoperit. Cc1t tine ceremonia religi-
oasa, mirele e mereu indemnat de femeile din familia lui,
ca sa ealce pe mireasa pe picior, cad atunci, ca sotie, ea va fi
supusa barbatului ei. Sflr~ita ceremonia, cuscrii mirelui mai
:1ntei ~i apoi euscrii miresei saruta fruntea ~i eununiile «gram-
ghizlor» ~i tot trecend pe rc1nd, pun intr'o farfurie de pe
masa, plata popei.
Pleec1nd eu toti spre casa mirelui, acum acesta i~i ia
«'nveasta» la brat sau de m~na. De aici ineolo, cetele merg
amestecate ~i dupa ee ajung in curte, invitatii sunt tratati
cu vin, raehiu ~i mezelicuri.
Cc1nd cununia se face la easa mirelui, indata ce eele
trei eete ajung in curtea acestuia, se desfae ~i nu remc1n
deeM rudele eele mai apropiate.
Ceremonia religioasa a cununiei, bine inteles, ca remc1ne
nesehimbata. Dar fie eel eununia s'a facut aeasa la parinti
 143

sau la biseriea «grambeulu eu 'nveasta» tot trebue sa se

intoarea aeasa la ei ~i anume de aeeasta intoareere, ~i mai ales
de momentul eAnd intra mireasa in easa mirelui, mai sunt
legate iara~i eAte-va datine. La u~a easei, ea este a~teptata
eu 0 pAne = «eulae» ~i eu 0 farfurie = «piat» plina eu
zahar pisat. Panea ~i farfuria eu zahar se preumbla de trei
ori in jurul capului miresei de catre 0 femee, apoi aceasta
~i pune ~ns~i eolacul ~i farfuria cu zahar pe cap ~i a~a
se intoarce de trei ori in jurul miresei, ear la urma se opre~ce
in fata ei ~i ii presinta farfuria cu zahar pisat. Mireasa, cu
trei degete ale dreptei, ia zahar de trei ori ~i face cu el
trei cruci pe pragul de sus al casei, pentru ca sa 'i fie dulce
traiul in noua ei locuinta. Cand e sa· p~easca in casa
- tot-d'a-una eu piciorul drept inainte - 'i se intinde sub
picioare 0 batista alba sau 0 panza alba, pentru ca sa-i
fie in casa bclrbatului viata «alba», curata~i lini~tita 1). In acest
moment cei de fata cant a :
E~i, lea muml1, s'li a~tepti hilIlu,
Cll fili'ti adUt;;e hir1ichin1i *l, *l leb1ld1l
Hir1ichin1i,
Casa 'mplin1i I
Tu grambe, grambe m1lrzeao *l *l m1irgea, frumos ca 0
Ne umplu~i casa di harao! *l *l de bucurie [m1irgea
La Gope~eni se mai tine inca obiceiul ea mireasa, dupa
ce intra in casa mirelui, sa fie data u~or de trei ori eu
capul d~ camin sau soba, pentru ca sa ii fie mintea numai
la caminul barbatului. De asemeni tot la Gope~eni mai este
pastrata datina dupa care «'nveasta» este tinuta sa faca
trei «mitaiii» adeca, metanii sau inchinaciuni soacrei, care
sta langa eamin ca ~i cAnd ar fi suparata. Datina aceasta
poarta numele: «soacra in eohie» adeca, soacra in colt.
I) In Pind cele trei cruci de la u~li se rae eu unt, nu eu zahar. Soaera, e!jind
naintea miresei ii rupe mliruntel de-asupra capulul un caer de ltnli aIM,
pentru ca nom-sa si trieasci ~i sli ajungi eu perul alb ea ~i caerul.
 144

Betr~na sta cu capul plecat ~i posomorita in coltul ce face

caminul cu peretele casei, mireasa se apropie de ea ~i ii
saruta mana, dar soacra rem~ne inca intunecoasa. Abea dupa
ce nora face a treia metania ~i inca pana Ia pament, soacra se
insenineaza ~i arunca noei sale fiice un fel de !?al, 0 «~imiel)
pe urneri.
Dupa ce rnireasa trece in casa mirelui, 'i se da 0 camera
ca sa se odihneasca pu~in, insa indata ce intra Ia ea 0 ruda
de-a mirelui, barbat sau femee, «'nveasta» e datoare sa
se scoale nurnai de cat in picioare. Seara se face 0 masa
mare, la care nunul ~i invitatii lui au locurile reservate, ~i
Ia care iau parte toate rudele mai apropiate. Se mananca,
se bea ~i se canta. Pe la miezul nONei vine tirnpul ca
«s'alicheasca 'nveasta 'n cor.» Aceasta datina a alipirei
sau a prinderei miresei in cor se face in modul urmator:
sotia nunului ia de mana pe «'nveasta» ear nunul pe «gram-
beulu» ~i impreuna cu rudele mai de aproape alcatuesc un
cor. Eata cuvintele ce se canta:
Mea I alb~ sa-flU ti vM lea sor
Mea! ~i ni t'aliehi~i tn cor,
Mea! ea s'ni fa~i tarnanina--
Mea! ea s'ni fa~i nao fi<;;iori
Ca lueeafir ~i ea sori!
Mea! doi s'li hlig~m picurari *) *) plistori
:\'Iea! ea s'ne-adud umtu ~'ea~
Tu eheale di purieu. *) *) in pele, in burd uf de purice
:'olea! un s~ '} hlig~m d\rbunar
C~rbunar drveale 'n sin. *) *) eu p~nea'n sin
:\Iea! furtutirea dpitin. *) - *) ~i eu furea dplit~iu
Mea! un s~ 'I bliglim gunusar *) *) spoitor
Gunusar di u~e *) *) de eapace
U~e ti un~ lae *) c~ld~ru~e; *) ncagrli
Doi s'li hliglim pi tehnea *l tatusui *) meserie
Mea! doi s'li hliglim hrtsiti *) *) argintari
Ca s'ni adara neale *, ~'minghiu~i. *) *) inele *) ~i eereei
:\Iea! ea mutreali tuti d'anv~rliga *) *) prive~ce pe toti in juru'ti
 Ma s' di un va-mi ti lia frica, *)
Mea I cara *) s'ti vinli di la u~e
Va s'ti aduhi *) ca clHu~e, *)
Meal cara s'vin~ dela cap
Va s'ti par~ eli e vurculac! 1).
*} numai de unul ti-a fi frid
*) dad
*} 55 te tnghemue~ci *) pisicli

C~nd se c[tnta ~i se zie versurile acestea, tot pe atit de

ginga~e l?i naive pe dt ~i de glumete, ceealalta lume asculta,
sau insotel?ce incetinel dntarea, ear c:ind se termina atunci
se considera ~i serbarea cununiei = «'ncurunarliei» ca ter-
minata ~i toti incep a porni spre casel. N unta tnsa nu s'a
sfirl?it inca.
Luni «'nveasta l?i eu grambeulu», carii inca nu sunt SO?,
fac visit a = aturnare» nunului mai antei, apoi surorilor mi-
relui, unchilor ~i matu~elor ~i in fine mirii se duc ~i la pa-
rintii miresei. In ziua aceasta mama miresei vine de doua
ori la casa mirelui ca sa'l?i vaqa fata, l?i in fie care data
trebue sa aduca copilei ei un dar anumit, dimineata pilaf ear
dupa pranz «placinta», de-oare-ce fiica ei nu a devenit inca
sotia mirelui. Luni noaptea «'nveasta» ~i «grambeulu» dorm
tot deosebiti.
Marti, mama miresei este inca indatorita de datine sa
duca daruri, adeca de-ale m:incarei, fiieei ei. In una din
camerile casei parintel?ci a mirelui, se pregatel?ce patul nuptial
l?i abe a noaptea de marti spre mercuri, este invoit mirilor
de a remanea impreuna.
Mercuri dimineata, mirele arunca bani in patul nuptial, ear
rudele de aproape se grabesc, dupa ce esa noii soti din ca-
mera lor, sa faca patul, culeg banii ~i cauta semnele virginitatei.
Indata ce aceste semne sunt gasite pe albituri, incepe 0 mare
bucurie, ~i unii pleaca ca sa duca buna veste la casa pa-
rintilor miresei, carii al?teapta cu nerabdare l?i carii, primind'o
dau 0 resplata baneasca l?i daruri aceluia ce le-o aduce

I) Veqi 0 variantllia G. Weigand; Die Aromll1ttn, vol. II pag. 54. Tamanina

e numele unui dant sllltllret armAnesc.
10
 146

mai antei. Vese1i parinpi miresei se uita unul la altul ~i i~i

zie: «'nveasta oi in~i cu fa~a alb.!» ~i espresiunea aceasta
e ca un fel de desdircare a chinurilor nerabdarei cu care
au a~teptat buna veste. Tot in ziua de mercuri, noii soti
i~i sehimba haine1e eu care au nun tit, ~i dupa aeeasta se
face raehiul dulce. Cu aeest raehiu se trateaza rudele ee
Yin sa ia dcla origiml buna veste. La Armanii din Bitule
rachiul dulce se eoloreaza cu ro~, ca ~i la noi in Romania.
Joi seara ~i sambata seara, ear in unele IOCllri numai in
una din aceste seri, ineep a se adllna, insa in deosebi, «tai-
fele» mire1ui ~i miresei ~i plecand pe drumuri deosebite la
trei fOntani cant a mereu pentru ea «taifele» sa se poata au-
qi ~i deci sa se poata intalni in drum. Glumele incep a curge
indata ee eele doua eete se intalnesc, ~i top cauta sa vaqa
pe mireasa, ear aeeasta se aseunde mereu printre rudele
ei, spre a sdipa de a fi vequta. Cand ajung, ~i aceasta se
petrece pe la miezul nop~ei, la «(~opute» adeea la f6ntani
ori la izvoare, cant a :
UmpJe sor, vears~ frate
S~-'Ii dl1m apa a-Ii mu~ate *) *) adcc1i fetelor ~i femeilor
Nu l'e seate
A-Ii mu~ate
C~ l'e foame a-Ii mu~atc. 1)

ear mirele ~i mireasa umple eu apa un vas, ee au ingrijit

a lua, bine inteles, de la trei izvoare. Lutmd apa, mi-
rele aruncii bani mi\runti,. pc carii ii culeg eopiii, ce se
~in de cele doua cctc. Clnd mirii ajung acasa, mamele
lor ii a!?teapta; ei toarna apa din ulcior in ~ortul soaerelor
~i beau amendoi pc rand din ~oq. Atunci abe a mame1e
dau bine-cuventarea lor eopiilor lor insotiti, ~i Ie zic:
Cate steale sunt in c;;er
Abate ghine~i s'ai pisti loc ...

1) Ve<Ji 0 variant a fa Gust. Weigand: Die Aromunetl, vol. II, pag. 50.
 147

aded: cflte stele sunt pe cer, atMea bunatat-i sau fericiri

sa ami pe pament, sa aibi in viata. ~i Cll" acestea se in-
chee rflndueala nuntei.
Dar cunoa~cerea datinilor acestora nu fac inca destul de
inteleasa nunta Armflnilor. Spre a ave a deplina intelegere
a unuia din actele cele mai insemnate din viata, act prin
care se face inceputul intemeerei familiei, este necesar a
arunca 0 privire inca mai adflnca in ensu~i interiorul fa-
miliei ~i a vedea acolo, at<it preliminarele nuntei, cM l?i
traiul fetelor in casa parinteasca.
Mamele sunt cuprinse de grije indata ce capata fete. Ele
se bucura in taina mai mult decat de baeti, ~i totu~i l?i grija
Ie cuprinde, caci trebue cM de timpuriu sa se gtmdeasca la
zestre ~i sa inceapa a economisi ~i astringe. Abea se ridica
o fata, ca mama 0 ~i invata cate putin a fi folositoare in
casa. La vresta de noua sau zece ani, cand copila face 0
mica g:rel?ala mama ii ~i zice: (q;i nu 'nveti lea hilie ?. ~i
numa va s'liai di la vi~ine? ~i ~i casa va s'discliqi?» adeca:
de ce nu inveti copilo? ce nume vei ave a tu intre vecine?
~i ce casa 0 sa deschiq.i? In aceasta zicere, ce se adreseaza
in fie care casa fetelor, se ved doua lueruri: mai antei, mama,
da a intelege fetei, inca de timpuriu, ca ea'i numai un oaspc
sub acoperementul parintesc, caci: 0 ~i easa va s'discliq.i?»
insemneaza: in ce familie 0 sa intri, daca vei remanea 0 le-
ne$a? ~i nu vei inveta ale casei? - !?i al doilea: se invedereaza
insemnatatea cc are in viata unei fete opinia lumci, a veeinci. ~i
in adever, femeile vecine se intereseaza foarte mult daca 0 fata
e cuminte ~i harnica, in care caz ~i incep a 0 lauda ~i a «pune
ochii pe eaD, ear de afia ca. e lene~a ~i nesupusa 0 hulese
a!?a cum !?tiu femeile a huli, ~i'i ingreuneaza foarte mult
mariti~uI. De aeea fetele inca dela opt sau noua ani pun oare-
care grija pentru imbraeaminte ~i cauta a se arata bune,
modeste ~i curate vecinelor !?i femeilor straine.
Fetele in vat a de timpuriu a canta ~i a dantui bine, mai ales
 148

pentru di ele ca mirese sunt datoare sa joace un dant na-

tional, macar unui. Numirile danturilor mai iubite la Ar-
mani sunt: sirto, ciamce, beratce (dantlll Armanilor din Berat
~i imprejurimi), elbasance (de asemeni un dant arnauchean),
sonson, manam caravi, pendi caravia, mar~, papas efendi,
musica, serbsco (serba), caravlasco, mevleanea, arabsca etc.
Alte danturi ca: cerchez-havasi, milet-asker, triandafilachi
se joaca in ~irag. Femeea cea mai cunoscuta ca buna dan-
tuitoare conduce lantul juditoarelor, ce se tin de ea. Bar-
batii joaca tot in lant ~i anume: danturile numite mai antei.
Adesea Armanii dantuesc polca in ~irag sau in hora, ~a
ca nationaliseaza danturile europene ce primesc la ei, fapt
ce se observa ~i la satele noastre, unde polca se dantue~ce
ca hora.
Cu cat fetele se maresc cu atat mamele Ie ascund tot
mai mult. Abea in zilele onomastice ale parintilor daca sunt
viqibile pentru intimii casei, cand servesc dulceata, insa ~i
atunci nici nu saluta, nici respund la salutarile ce Ii se a-
dreseaza. La biserica fetele nu se pot duce de cat de trei
ori intr'un an; in una din aceste dati ele se impart~e~c,
ear alta mergere la biserica este in vinerea Pa~celor. In
ziua aceasta se imbraca in hainele cele mai frumoasc, ~i
daca nu au, se imprumuta cu haine dela miresele ce au
serbatorit nunta in carnavalul trecut. La biserica, tinerii de
insurat, stau la panda ca sa Ie vaqa ~i atunci i~i pun ei
ochii pe fetele care Ie plac, dar ~i ele tot atunci i~i fae
alegerea pe cfit posibil, eaci tetele merg spasite necatfind nici
Ia dreapta, nici la stanga ~i parintii Ie privigheaza de-aproape
ca sa nu respunda la semnele tinerilor. De obiceiu Armanii
i~i marita fetele intre 15 ~i 18 ani; 0 fata remasa nemaritata
pan a la 21 sau 22 de ani e eonsiderata ea fata betrana ~i
femeile eauta causa acestei intarqieri, facend fel-de-fel de
conjecturi menite a'i impedica inca mai mult mariti~ul.
De~i tinerii izbutesc a se zari ~i a se place la biserica,
 149

totu~i nu ei, carora nu Ie este permis a schimba mCI un

cuv~nt, ci parin~ lor alca.tuesc casa.toria. Parintele ba.eatului
sta. li~tit ~i a~teapta ca vr'o fata., prin parintii ei, sa'i ceara.
flaca.ul in ca.satorie; parintii fetei din contra neconteoit se
uita imprejur ~i cauta un tin~r potrivit. Bine inteles ca ru-
dele fetelor scormolesc de asemeni pe viitorii miri. Daca. 0 fa-
milie, in care e 0 fata de maritat, '~i-a pus ochii pe un
tiner bun, atunci se cauta. 0 persoana cu trecere la fa·
milia alesului spre a face cererea. Tatcll baeatului r~spunde
negativ in cas c:1nd nu-i convine fata prop usa., ear daca ii
convine se lasa. greu, pentru ca sa fie mai mult rugat ~i
respunde: «easte tu m:1na feciorlui» d:1nd a intelege ca
voe~ce sa consulte ~i pe flaca.u inainte de a da un respuns la.-
murit. In asel1lenea caz se respunde ~i: «noi nu avem s'zi-
Cim CivaD sau: «noi him cu lingura 'n barnu ~i rna s'hiM.
casmete va s'faca».
Nu rare ori se duce ~nsu~i parintele fetei de-a dreptul
la pa.rintele ba.eatului ~i i'l cere de ginere. Fetele de familii
mai insemnate, cele cu avere, precum ljii cele eseeptional
de frumoase ~teapta sa. fie cerute, ljii sunt in adevar cerute
de multi, ear ele, sau, mai bine, pa.rin~ lor fae alegerea.
De obiceiu insa la Arm:1ni, tineri sunt cerup in casatorie,
ear nu fetele. Aeestea de cele mai muite ori nici nu sunt
intrebate, ci se trezesc de-odata. aduse la logo dna. C:1nd
preotul sav:1rljie~ce aceasta. ceremonie este pnut sa intrebe
daca tinerii se logodesc de voe, ~i daea. consimt a se lua
tn casatorie, ba.eatul respunde: da, fata insa nu respunde.
ci ia m:1na preotulUl ~i i-o saruta, ~i aceasta sarutare de
mfma, data preotului in asemenea imprejurare, e considerata
ca ~i respunsul afirmativ al fetei.
In timpurile mai noi se fac casatorii ~i cu ajutorul unor
mijlocitori de meserie, numip «proxinitli», carii cunosc toate
fetele de maritat, au fotografiile lor ~i pot da lamurite in-
formapuni despre zestre. Totu~i ei nu sunt lacomi ~i min-
 150

cino~i, ca in alte parti, ci recomanda numai partide potri-

vite. Plata insa prim esc pentru informatiile ce dau. Se obici-
nue~ce a se plati ~i mijlocitorul ruda sau arnie, c~nd deci
nu este «proxinitlu» de meserie. Daruri sau plata se dau
~i din partea mirelui ~i din partea miresei; de~i acel care
prime!;'ce insarcinarea de a duce 0 casatorie la sf~r~it se
simte m~ndru ~i considera fapta sa ca 0 datorie reli-
gioasa. C~nd cine-va e consultat despre 0 fata, se sile~ce
a scoate la iveala toate calitatile ei: frumuseta, averea,
bunatatea inimei, harnicia, cumintenia, de teama «ca sa
nu'i strice norocul», caci esista 0 credinta foarte resp~ndita
la Arm~ni, cum ca unul din p'acatele cele marl ar fi a strica
o logodna, vorbind reu de 0 fata. Striearea unei logodne
sau lovirea in soarta unei fete, se considera ca un pacat
mai mare decat pacatul de a strica 0 biserica, ~i chiar esista
cuventul: «cama ghine s'asparga una biserica dec~t s'asparga
una feata di la tihe.»
Zestrea din casa, adica trusoul unei fete este cunoscut
de mult de vecine, totu~i cei insarcinati cu tratativele ca-
satoriei nu uita nici odata a vorbi ~i despre trusou, care
pe armtme~ce se cheama «pac» ~i din care ciorapii nu
numai ca nu pot lipsi, ci sunt totdeauna aratati inainte
de toate. Eata cum se compune de obiceiu «paea»:
40-45 perechi de ciorapi, pe arm. «p~rpozi», 1)
40 de «came~i»,
6-8 cer~afuri de deosebite stofe,
4 «poli» adedi poale sau ~orturi de l~na,
1 «poala» =L ~ort pentru «farmitarea paniliei»
(framantarea p~nei),
20-25 «schepuri cu oime» = broboade cu broderii pen-
tru a-~i lega femeea capul, de oare-ce nu poarta
palarie,

') In Pind ciorapii se numesc ld/,u1i.

 151

4-6 «eaftai'ii» ni~ee broboade de matasa neagra ee

se pun peste «sehepuri» in timp de doliu,
purtate mai mult de femeiIe in vresta,
10-12 «iasmaqi. ti ligarea eaplui» adeea «sehepuri>'
mai eftine,
2 «~imii di lana ti di-gu~e» = batiste mari de lana,
de legat la gat earna,
15-20 «civraqi» adeea batiste,
8 pereehi «pantofie» sau «mestre» luerati la
gherghef,
6 pereehi «smeane idi pantalone»
2 roehii de matasa = «fustrai'ii di sirma»,
2 »de lana,
1 » de fianela,
2 » de oland a = «basma»,
2 » «euburlii»; = roehii vatuite eu bumbae,
3 «saeuri» = paltoane seurte blanite,
2 «pol~i» adeea 0 pole a ~i un palton,
2 ~oquri de matasa,
1 ~oq de olanda,
1 a~ternut eompleet, eompus din: 0 saltea eu
lana, de obieeiu doua saltele; doua plapome
din care una eu fata de matasa, 0 «doaga» adedi
o invelitoare sau eerga alba ~i fioeoasa de lana
~i 0 «tiftica» adeea 0 doaga de lina vinata,
patru perini mari ~i doua perini mai mici.
Toate aeestea la un loe aleatuese «paea» fetei 1) ~i este
obligatorie pentru parintu miresei. Bine-inteles zestrea din
easa variaza in bogatie dupa starea parintilor. Pe langa
aeeasta «pae» parinti eu avere mai dau ~i bani, de la 50
sau 100 lire pana. la 300 lire eel multo
Dupa ee paea ~i toate eelelalte au fost diseutate eu de-ama-

1) In unele plrti in loc de 'pae> se intrebuinteazi grecescul .pricl>.

runtul ~iparintii de amendoua partile s'au aratat multamiti
~is'au imbrato~at, se pa.'je~ce apoi la legatura logodnei, pe
armane~ce: «isusirea» sau «isosmata», care se poate face in
seara ori-direi zile, afara de marti seara. De la inceputul
invoelei, deci inca inainte de logodna, se face intre fiii
parintilor invoiti un schimb de mici daruri, ~i anume: mi-
rele da viitoarei lui 0 «fiurie» adeca 0 moneda de aur
veche, ear mireasa da viitorului ei sot 0 pereche de clOrapt'.
Acest schimb de daruri e ca un fel de subscriere pro vi-
zorie a invoelei, poarta numele de: «s~mnul a~el mic», ~i,
se considera ca logodna mica, ear logodna adevarata I
e
numita logodna mare, «isosmata ~ea mare.»
Dupa ce se fac invitarile de amendoua partile, in seara
logodnei celei mari. rudele despre mire, se duc la casa mi-
resei, insotite de preot ~i aduc semnele, cofeturi ~i 0 garafa
de rachiu cu gatul a~a de subtire, incat mai mult se suge
decat se bea din ea. Cei din ceata mirelui, mai intimi cu
parintii fetei, tree in camera in care se afia mireasa, unde
se !?i procedeaza la celebrarea logodnei. Pe 0 farfurie se
pun inelele amendurora, fie-care inellegat fiind cu 0 panglica.
Dupa ce se term ina citirile logodnei, care sunt cunoscute,
se schimba felicitari, ear mirele trece cu rudele lui in ca-
mera in care a!?teapta ceilalti invitati adu!?i de el, dar mai
putin intimi cu familia miresei. Preotul vine de asemeni in
camera aceasta, ia cofeturile mirelui ~i Ie amesteca cu ale
miresei, i~i pastreaza sie!?i 0 parte !?i pe ceealalta 0 da
familiei ei. Tot a~a preotul ensu~i amesteca rachiul mirelui
cu cel al miresei. Aceasta amestecare de cofeturi !?i de ra-
chiuri arata ca a~a trebue sa se amestice bunurile ce aduc
in casatorie amendoi viitorii soti. Dupa ce se snr~esc acestea
esa ~i mireasa din camera ei, unde a avut loc logodna,
saruta mai ant(~i mana preotului ~i a celor mai betrani dintre .
rudele ei !?i ale mirelui, saruta in gura pe to ate femeile
cite sunt de-fata, ear eu rudele mai putin vresnice ale 10-
 153

godnicului ei numai i!?i atinge obrazul, fara sa se sarute inca.

In urma iau loc cu topi, se da dulceturi, yin, rachiu, etc.
Semnalul pledirei it da ceata mirelui !?i indata pleaca !?i
ceata miresei. Aceasta se duce apoi, in corpore, la casa
parintilor mirelui de intoarce visita, unde nu se mai inde-
pline!?ce nici 0 datina. Urarile de la logodna sunt ca ~i
cele de la nunta: «cu 'ncherdu» etc., !?i mai sunt inca
c~te-va urad ca: «s'incherdiseasdi !?i una oara tru eta»
sau: «s'toarna pi iu lipsea!?ce» etc. Dupa faptuirea logodnei,
tin~rul, intra tiber in casa parinteasdi a miresei chiar sara,
totu~i parintii ii impedica de a r~manea singuri. Cand
ziua viitorii soti esa la preumblare sunt insotiti de 0 ruda
a miresei. Mirele ~i rudele lui, dnd merg sa vaqa pe 10-
godnica, sunt datori sa nu se duca cu mana goala. ~i fa-
milia miresei insa, indata dupa logodna, trimite daruri ru-
delor mai de aproape ale mirelui, daruri in care ciorapii
iar~i nu lipsesc. Cu 0 s~ptamaml ~i chiar cu doua inainte
de ziua "nuntei, care e totdeauna Duminica, mirii se duc
Ia biserica ~i se imparta.~esc.
La Gope~eni, pana acum cati-va ani, mai esista un obi-
ceiu desaprobabil. MireIe, cu cate-va zile sau cu 0 s~pta­
m~na inainte de cununie, avea dreptul de a se duce
tarziu la casa socrului viitor, a r~manea 0 noapte im-
preuml cu mireasa lui, ~i dupa cum 0 gasea virgina sau
nu, 0 Iua de nevasta sau 0 parasea. Obiceiul acesta s'a
desfiintat acum, spre onoarea bravilor Gope~eni, carii s'au
aratat atat de vrednici in Iupta pentru rede~teptarea na-
tionala a Armanilor. Curate sunt moravurile, curate sunt
credintele ~i datinele la tot neamul arm~nesc, Gope!?enii
au reintrat ~i ei in puritatea de viata ~i de moravuri a
Armanilor ~i nu se mai abat printr'un obiceiu atat de
desaprobabil.
Nunta se ~tie, dureaza 0 septamina, !?i adesea chiar ~i
mai multo Ea incepe de joia de inainte de duminica cununiei
 154

~i tine pana ceealalta joi, daca umplerea ulciorului dela trei

f6ntani nu face parte chiar din nunta. Joi seara, inainte de
cununie, rudele ~i amicii duc cate 0 pita la casa mirelui ~i
la casa miresei, ear rudele de aprope ale mirelui ii duc ace-
stuia bohda!tche, adeca daruri purtarete intr'o legatura din care
ciorapii iara~i nu lipsesc, ~i ii mai duc ~i ednz'seu adeca daruri
de mancare, compuse dintr'un berbec taeat, un eulae mare
~i vin intr'o ploaselt, bz"rbz'tz'u sau fISC, adedi intr'o sticla cu
gatul ingust din care se suge in loc de a se bea, despre
care am pomenit ~i mai sus. Aceasta sticla are un rol insemnat
in dati nile Armanilor. In unele locuri berbecul taeat se tri-
mete mirelui sambata seara, ear colacul ~i vinul luni dimi-
neata. Tot joi inainte de cununie, mireasa se duce la bae in-
sotita de muIte femei ~i fete; costul baei il plate~ce mirele.
Sftmbata seara fetele amice ~i rude ale miresei se duc de
o v~d ~i 'i aduc cate 0 pita, apoi stau la masa impreuna.
La masel, cei carii servesc, cauta de pun dinaintea fie-caria
pita ce a adus. Fetele rup pitele ~i'~i impart intre ele, ~i dau
fie-care ~i miresei. Aceasta masa a fetelor, este dna de des-
partire, a miresei de soate1c ei cu care a fetit. In unele
locuri fetele cflnta la a~a-numita dna de despartire, ear
cantecul ce se obidnue~ce mai mult in aceasta imprejurare
e urmatorul:

cAi lea featli la fan Hinli I.

~Ducitr-v~ voi, dl eu nu viu ...
cOl dada, 1) lea, mi isu~i 2) 1) mama t) m~ logodi
«Aoaltlizi I) Dumlinic1i, 3) alaltlieri
eNel ') curat ii'ii-adusirll, ') inel
cCinci flurii ni~ane ~) 5) ca semn, adicli de la mire
cAnv~rtite tu dlftane-
cimbliirate 7) pi ghiurdane .• 8) 7) in~irate 8) salbli

T oti cati au primit invitarca la nunta, se duc duminica dimi-

neata, cu cate-va ore inainte de cununie, de visiteaza pe mire ~i
pc mireasa. La casele mirilor liiutarii incep a canta de timpuriu.
 155

Dupa ce visitele iau sfir~itJ 0 ceata de flacai pleaca, din partea

mirelui, cu un cal sau eu 0 caruta ~i cu lautarii sa ia «paea» mi-
resei, spre a 0 aduce din timp la casa viitorului sot. Ceata insar-
cinata cu aducerea zestrei se nume~ce nunta sau cuscri, ~i fe-
meile ii es in cale ~i se striga una pe alta: «tiniti s'videti cuscrili!»
~i de aici incolo, incepe nunta dupa cum s'a descris mai sus.
Datinile anltate se gasesc mai mult la grupul Voscopolean
~i la ArmAnii din Macedonia. Parte din ele au fost vequte de
mine ensumi, altele mi-au fost comunicate de d-ll. Ciuli, direc-
toml liceului romanesc din Bitule. Prin aratarea cu de-ama-
runtul a datinilor nuntei, logodnei etc. cititorul a dipatat ~i 0
mai de-aproape cunoa~cere a familiei armAne~ci, dar spre a in-
tregi inca mai mult aceasta cunoa~cere, cred necesar a pre-
senta 0 descriere a casei armAne~ci ~i a interiorului ei. «Mai in
toate centrele de populatie casele sunt construite de peatra; in
genere cu doua caturi; adese-ori catul de sus este facut
de paianta. Casele contin mai multe incaperi deosebite prin
multe ferestre. La intrarea in cameri este 0 sala lunga pa-
trata ca ~i forma chldirei; sala aceasta este inconjurata de
trei parti cu geamlic, ear a patra 0 formeaza zidul incape-
rilor. In cele mai multe ora~e casele sunt acoperite cu placi
de ardesie, ori cu olane ~i cu pae. Locuinta armAneasca este
bine' garnisita cu de-ale casei. In ea se vede bel~ugul domestic,
ca sa ilU zicem 0 forma de lucs. Nu e de comparat 0 casa
armAneasca' cu cele ce se ved la conlocuitorii din Penin-
sula. Tot ce esista in casa ~a mobile, a~ternuturi, velinte,
chilimuri (covoare) este e~it din rasboiul femeei armAne;
ens~iimbracamintea in lAna ~i bumbac este 0 tesetura a
acestui rasboiu. Teseturile de lAna cde mai renumite sunt
a~a.;.numitele, ;at'acurz' cu care' se face un comerciu bun,
mai ales cu Albania. In ~aiacuri se deosebesc rasboaele
Gnlmosteanilor ~i cele din Pind (ale ArmAnilor Epiriati ~i
Far~eroti). Ca teseturi de bumbac ~i' borangic, cele mai
cautate es din rasboaele din Macedonia; pAnza cea mai fina
 156

ce se gase~ce in Turcia este tesuta de femeile armane din

aceasta provincie. Ori-ce casa i~i are cuptorul; nu se ~tie
la Armani ce va sa zica a cumpara pane; graul este ce-
reala obicinuita, rare ori porumbul. Mamaliga nu este cu-
noscuta la Armani. Malaiul este alimentul favorit al Albane-
jilor ~i ~i conserva numele de mdmulzc. Ca beuturi se in-
trebuinteaza vinul - in genere negru- ~i rachiul de pra~­
tina. Nici un alt-fel de spirtoase nu se cunoa~ce ; aceste
beuturi se procura la timpul lor l?i se gasesc in casa. N u
esista cArciumi. Viciul betiei, care in alte tari a ajuns un
Hagel pentru popor, la Armani nu a patruns. In privinta
celorlalte alimente, in ori-ce casa se gase~ce 0 buna pro-
visie de carne sarata, branzeturi ~i legume. Carnea de ber-
bec este preferata. In toata aceasta stare a casei domne~ce
o curatenie esemplara. Spre a vedea superioritatea econo-
miei casnice la ArmflOi este destul a cunoa~ce 0 casa bul-
gareasca ~i chiar greceasca... locuinte joase, intunecoase,
reu imparpte, domnind in ele !ipsa ~i miseria ... ~i bajbaind
ni~te copii nesanato~i, oameni ~i animale la un loco Apoi
ni~te stapani ve~teji, umiliti, priimind cu sfiala. Ca conclu-
siune pentru economia domestic a la Armani, putem spune
CC:l abundenta, igiena, economia sunt ensu~irile ce deosebesc
locuinta arma.neasca.» 1)
Descrierea aceasta a interiorului casei armane~ci, facuta
de un Roma.n, prive~ce mai ales pe grupul Moscopolean
~i pe ceil alp Arma.ni din Macedonia. Sa aducem ~i 0 de-
scriere facuta de un strain, ~i care sa priveasca pe alt grup al
neamului Arma.nilor. Eata ce zice Pouqueville despre Megalo-
Valahii din Calareti (Calarites), din Aminciu (Metzova) ~i
despre cei de pe riul Aspropotamos: «Destul de patriop spre
a nu consuma decM putine lucruri din strainatate, sofalele,
covoarele, ce com pun principala lor mobila, este prod usa
de manufactura lor. Deprinderile vechi, stabilite din timpuri
Ij N. Popillian o;'l. cit. pa~ 33 -35.
 157

imemorabiIe, eer ea femeile sa poarte glugi el?ite din fabrieile

lor; l?iJ ea podoaba de lues, nu Ie e permis sa aiba dee~t 0
broboada sau doua de matasa, eu care se pot gati in zilele de
s~rbatori. Horbotele, galoanele de fir de aur, ~alurile l?i blana-
riile, at~t de mult obicinuite tn Orient, Ie sunt eu totul oprite.
Sotii slabi, daca s'ar gasi, earii ar treee peste aeeasta r~n­
dueala ~i ar ingadui femeilor lor alte podoabe de lues, ar
fi desaprobati ~ oeariti de toti. Femeile pe care ei Ie iau
in casatorie din alte parti, indata ee Yin in Anovlahia,
trebue sa imbrace sarica. ~i daea un barbat adopt a portul
in aurarii ~ eostisitor al Schipetarilor, ~i parase~ce de-
prinderile simple ale neamului, e privit ca un om indoios ~i
perde increderea compatriotilor lui». ~i dupa ce ne spune eel
Sultanii n'au recrutat nici odata c~d~ne sau odalisce printre
femeile arm~nce din Pind, dure ea ~i barbatii ~i supuse la
munca cea mai grea, inzestrate cu 0 putere atletica, cu umerii
largi, cu peptul bine desvoltat, cu membrele robuste, Pouque-
ville mai adaoga: «daea m~nele femeilor arm~ne, asprite de
degeraturi, ~i formele lor atletice n'au facut din ele hurii pen-
tru seraiu: institupile lor au facut din ele totdeauna cre~tine
pioase ~i sotii minunate prin puritatea moravurilor lor» 1).

Asupra cunoa~eerei familiei arm~ne~ci yom mai reveni

inca de multe ori la ocasie, de aeeea. acum yom arata
comunele Terrnova l?i Magarova, care, dupa cum am mai
zis, aleifuesc de fapt un singur or~. Intre Terrnova ~i Ma-
garova trece un mic riulet, peste care e un pod de lemn.
Intrarea in aceste comune e prin curtea unei biserici. Ter-
rnova se afia la inaltime de 953 de metri deasupra nivelului
marei, pe plaiul muntelui Peristera, cam de 2.300 de metri de
nalt ~i care face parte din masivul Suhagora sau Galieica. Nu-
merul Arm~nilor terrnoveRi este de 5.500 de sufiete, ~i nu

.) Voyage de la Grea. vol. II oe4. U pag. 357 ,i 358.

 158

esista aici mCI un singur Grec, insa destui Grecomani. Bul-

garii nu au in acest ora~el decat trei familii. Terrnova e
locul de vilegiatura al Bitulenilor, din causa aerului curat de
munte ~i escelentei ape de beut. De asemeni ~i Magarova se
bucura de aceste bun uri ~i ambele comune sunt aparate de
curente, adapostitc
fiind amendoua de
muntele Peristera, de
catre care adesea a·
die un vent recoros ~i
placut. Pe Peristcra
zapada sta totdeauna
~i sus se gasesc doua
lacuri, unul mai mare
~i altul mai mic. Din
lacu} cel mare izvo-
re~ce riul ce desparte
Terrnova de Magaro-
va, de aceea el se nu-
me~ce: «ariulu dela
"iii-
~opotIu a<;el marc»
sau pe scurt: «ariulu
dcla marele». Se po-
veste~ce ca de mult,
primavara fiind tim-
purie ~i foarte caldu-
roasa, marea canti-
tate de zapada de pe
Peristera nu s'ar fi to-
pit treptat ca totdca-
una, ci din contra
foarte repede. Lacu-
rile de pc munte s'au
umplut de apa ~i s'au
 159

versat eu furie la vale. Atunei s'ar fi inundat toate locurile

qe pe aici impreuna eu cele doua comune armane~ci ~i ar
fi sprav:'ilit puhoiul bolovani eumpliti eu urgie la vale, cari
ar fi zdrobit case ~i poduri !?i ar fi pricinuit 0 mulpme
de nenorociri.
In Terrnova Armanii au 0 scoala, de baetit si, una de fete
amendoua bine populate ~i bine eonduse. Directorul ~coalei
de baeti, care e cea mai veche dintre ~coalele armane~ei
din Macedonia, este d-l D. Atanasescu, unul dintre eei
d'antei luptatori pentru rede~teptarea nationala a Armanilor.
Luptele, chinurile ~i durerile prin care a trecut acest insti-
tutor arman, a1catuesc cea mai d'antei ~i cea mai plina de jale
pagina a istoriei infiintarei
!?eoalelor romane!?ci in Mace-
donia, istorie ce nu este alta
decat un lung martirolog 1).
Presint aici un portret din
vechiu al acestui betran lupta-
tor, in care e infato!?at a~a cum
era el cand ducea lupta dela
inceput. Inflacaratii Armani
din·Terrnova, cari, intre anii
1864 cand s'a infiintat ~coala
de baeti de aici ~i 1878, erau
tot atat de inflacarati gre-
eomani, mi-au povestit ei
ensi~i chinurile ~i durerile prin
care au trecut pe d-l D.
Atanasescu, astazi at at de
iubit ~i stimat de ei toti.
- ~i cu petre l'am intim- Dimitrie Atanascscu

1) Veqi: Conr'orbid liff-rare, an. VIIJ, pag. 559. Studiu de Apostol MAr-
glirit asupra prigonirei dascalilor ni ~i invetlim~ntuJui romlinesc.
 160

pinat pe strade, dar el a n'ibdat, ~i prin rabdare ne-a lnvins pe

toti, imi povesteau ei, fo~tii grecomani. La ineeput il ti-
neam de nebun, caci nebun ni se parea tot Armflnul, care
ar fi eautat mflntuirea in alta parte de cat in panelenism.
Mai apoi veqend rabdarea ~i increderea cea mare, ce avea
ei in izbflnda prin Armflnism, am ineeput a ne mira,
~i a nu'l mai tine de nebun, ci numai drept un rataeit. Dar
el nu se pleca nici-de-cum, ci ne tinea pc noi de rataciti.
~i dupa ee am prins a sta din cflnd-in-cflnd la yorba cu
el, ne numea ehiar renegati l?i ne striga: «Ori-eflt de mare
ar fi faima Greciei, eu multamese lui Dumnezeu ca m'a
f;leut Arman !?i voiu sa traese Armfln ea ~i parintii mei!»
Ear noi nu'l mai loveam cu petre, ~i nu mai rideam. La
stir~it ere dint a lui a ajuns a fi ~i credinta noastra sfanta
::;i nestremutata, ce astazi, numai eu inima impreuna ni s'ar
putea zmulge din piept.
- Mari sunt minunile credintei... dar au mai remas inca
multi neeredincio~i! esclama un al doilea fost greeoman.
- Adeverul ii va lumina pe toti in curind... respunse
eel d'flntt~iu cu incredere !?i eu entusiasm.
Cclsuta in care s'au tinut aici leetiile eele d'antei in graiul
romanese ~i care a servit lunga vreme de ~coala roma-
neasea eopiilor terrnoveni, esista inca. ~i cu cat drag se
uita la ea greeomanii de alta-data, !;Ii cum 0 ingrijese sa
nu se darime, ci sa tie cat de mult. Astazi ~coala roma-
neasca de baeti ca ~i cea de fete au cate un local frumos,
eurat ~i incapetor. Focul ~i illbirea pentru invetatura ro-
maneasca ere~ce zilnic la Armani.
Am vorbit mai sus ea in T errnoYa, Magarova ~l Nijo-
pole s'au fiesat ~i ni~te familii de Far!?eroti. Unul dintre pa-
rintii de familie Far~eroti avea Illterese strinse eu un gre-
coman, caruia ii datora ~i 0 suma de bani. Grecomanul i~i
cerea banii eu staruinta. Far~erotul se duse la el in una
 161

din zile ~i il ruga sifl mai ~epte ceva. Care nu fu mi-

rarea lui tnsa c:1nd grecomanul ti zise:
- Bine, te ~tept... cu 0 condi~ie ...
- Ce condi~ie?
- Sa 'tl iai copilul dela ~coala armaneasca ~1 sa'l dai
Ia cea greceasca I
- Dar ce are a face una cu alta?
- Eu... atMa i~i spun ...
Bietul om ce sa faca? Bani nu avea ca sa achite pe ti-
ranul creditor ce '~i inchipuea ca are dreptul de a se a-
mesteca in educapa copiilor datornicului. La urma Far~e­
rotul se hotari. Merse la ~coala arm:ineasca, ceru dela das-
caIul arm:1n ~tergerea copilului din matricole, ~i Iua baeatul
de m:1na ~i cu inima plina de amar ~i de durere pleca
spre l?coala greceasca, unde dascalul grecoman, care era
in~tiin~at, il a~tepta cu nerabdare.
Ce cau~i? il intreba acesta, bine-tn~eles pe arm:1ne~ce.
Am venit cu fiu-meu ....
Ce sa fac cu ell
Sa invete carte greceasca.
Dar pana acuma ce carte a tnvetat?
- Armaneasca... respunse Far~rotul.
- Armaneasca? carte armaneasca? Cine a mai auqit?
De cand au Armanii carte? l?i unde sunt Armanii sa'i ved
l?i eu?
Far~erotul nu respunse nimic.
Grecomanul lua de maneca pe baeat, il duse in clasa
~i'l imbranci tn cea mai din urma banca unde l?edeau lenel?ii,
ca pe unul care era cel mai necunoscetor tntru ale eleni-
calei. _Copilul se arata, ~ ca l?i cum nu '~i-ar fi dat seama de
nimic, din cele ce se pctrecusera pc seama lui l?i remase
in l?coala greceasca. Seara, dupa e~irea dela ~coala, Far~e­
rotul ~i al?tepta copilul, dar acesta nu mai sosi. Ba se va fi
dus la cutare ruda, ba e in Terrnova, ba e in Magarova ...
11
 162

P~ntele tl cauta. pretutindeni dar nu'l mai gasi. Trecu 0

zi, trecura doua, trei... copilul nicairi. In seara zilei a patra
dascaIul dela ~coala arma.neasca se duse la Far~erot, pe care
tl gasi sta.nd indurerat pe pragul casei ~i a~tepta.ndu-~i fiul.
- Vine indata ~iel, zise dascaIul.
- Cine? fiu-meu? de unde? .. intreba. Far~erotul sarind
de-odata in picioare.
Dela ~coala ...
Care ~coala?
Dela cea arma.neasca ...
Cum ~a?
Eata cum: dupa ce a e~it dela ~coala greceasca, in
loc sa vie acasa, el s~a dus la ~coala arma.neasca ~i s'a
ascuns in pod. A doua zi ceilalp ~colari arma.ni i-au adus
de m~ncare din partea lor de-acasa ~i a~a a stat el trei zile ~i
patru nopti in pod. Astazi un ~colar mi-a spus dupa pr~nz,
ascun4~toarea fiului t~u. L'am scoborlt din pod ~i l'am in-
demnat sa se duca la ~coala greceasca. «N u m~ due» mi-a
r~spuns el scurt. Atunci i-am zis: dar ce-p va face tata-t~u?
ear el a r~spuns: «Nu ~tiu» ~i l'am oprit iar in ~coala ar-
m~neasca. Bine am facut?
- Bine ... grai Far~erotul.
Eata ca ~i micul indaratnic intr~ in ograda. Far~erotul
ii arunca 0 privire bine-voitoare, fara sa'i zica un cuvent
~i e~i sa caute bani cu imprumut, ca sa'~i achite creditorul.
In T~rrnova sunt ~i 15 familii de Turci. Au 0 geamie fara
minarea. Hogea cand striga orele se sue pe 0 peatra pusa
in fata geamiei. Copiii acestor Turci frecuenteaza ~coala ro-
maneasca, parintii, toti pana la unul, vorbesc arman~ce,
sunt in amicale relatii cu Armanii ~i pasionati inimici ai pa-
nelenismului, ca ~i Albanejii mohametani din Ohrida, dupa
cum vom vedea mai la vale. Cadanele Turcilor terrnoveni sunt
de asemeni in amicale relatii cu Arm~ncele ~i zilnic Ie visiteaza,
~i invata cuseturi ~i impletituri dela Arm~nce. Unul dintre
 163

Turcii ace~tia din Terrnova trae~ce in Romania ~i s'a cre~­

tinisat. Intorcendu-se odata in patrie a incercat sa conver-
teasca la cre~tinism ~i pe cele 15 familii musulmane din
or~ul seu natal, insa a fost rugat de Arm~ni sa panlseasca
acest soiu de propaganda.
D-I D. Atanasescu este ~colarul ~i conlucratorullui Averhie 1}.
In timpul caletoriei mele la Arm~ni, nu era in Terrnova, ci la
Constantinopole impreuna cu delegatiunea insarcinata de po-
porul Macedo-Rom~n de a cere de la Inalta Poarta episcopate
naponale ~i pentru neamul Valahilor din Peninsula, carli ~i din
acest punct de vedere sunt cei mai nedreptapti, de~i sunt

I) Arhimandritul Averhie, unul dintre initiatorii lucrarei pentru rede,teptarea

naponala a ArmAnilor, era originar din eomuna Avela, afilitoare In munpi Pin-
dului. Nascut la 1818, el se seobora din familia lui Jaciu Buda, eontimporan al
lui Ali-P~a de Ianina ~i Cogeaba~i al Avelei pe timpul acestui satrap. Cu pu_
tini ani inainte de seeularisarea averilor mOnastire,ci, Averhie venise in Ro-
mlnia, dupl ce lung timp fusese egumen al mOnastirilor S-tul Pavel ,i Iviru
din muntele Atos, unde el, din causa sentimentelor lui armlne~ci, era cunoscut
sub numele de Averhie Valahul. Pe la 1860, dti-va buni Romlni ca Chr. Tell,
Dimitrie Bolintineanu, I. Goga ~i D. Cazaeovici, dintre carii unii originari din
Macedonia, incepuserl deja 0 mi~care in favoarea instruetiunei ArmlniIor.
Averhie, care traise toatl viata in Turcia, unde v~quse numai os~i musul-
mani, nu se mai putea satura privind la ost~ii romlni ,i Mereu esclama:
Eata vasilie (adecl imp~rltie) ere,tineascl ,i romaneasea. Ear, clnd la 1862,
Alecsandru loan Cuza impilrtea drapelele tinerei o,tiri romane,ci, pe clmpia
de la Cotroeeni, Averhie, v~q~nd aceasta ~i v~q~nd ,i defilarea o,tirei aclamate
de popor, fu atlt de adlne mi~eat, in cAt strigl: ~i eu hiu Armln! ~i eu ochii·
uqi de lacrimi de bueurie apud ,i strinse cu clUdura mlnile lui Cesar BoHac
~i Chr. Tell. Atunci arhimandritul Averhie deveni eunoscut ~i iubit tuturora ~i
eu deosebire pomenitei societati pentru cultura Armlnil or. Insarcinat de a a-
duee in tara tineri Armani spre a fi preglititi ea institutori ~i profesori pentru
Macedonia, Averhie pleel ~i in toamna anului 1865 Be reintoarse eu 12 tineri
~i ~ se intemeli -$&oala Ma&edo-Romana din Bueure~ci, instalata in inclperile
de llngli Biserica Sfintii Apostoli ~i Ineredintata apoi eonducerei lui Averhie.
Peste doi ani aeest cliluglir devotat ArmAnismului, mai aduse indi un bun nu_
m~r de tineri a~a ca ~coala avea la 1865 nu mai putin de 30 elevi, Armini din
Turcia. La 1871, 0 parte dintre elevii ~oalei Macedo-Romlnli furl treeu\i la
liceul S-tul Sava, ~i ceealaltl parte la Iieeul Matei-Basab. Detrlnul Maxim a lu-
crat mult ,i cu succes in ~oala Macedo-Romlnl la rede~teptarea iubirei pen-
tru limba latinl la Armlni, mai ales cl cunoseea de aproape armlneasca. Intre
profesorii a carora munel a rodit in aceastl ~coall, meritli sa fie numiti: llie
Anghelescu, de matematici, Tanaseseu, de Iimba francezl ~i loan Cartu, de mu-
 164

eei mai eredincio~i supu~i ai impenltiei. Ovreii ~i Armenii

sunt putin numero~i in Turcia ~i totu~i unde se gasese, ei
sunt tratap ea 0 eomunitate ~i din sinul acestei comunit:lp
se trimite un representant in consiliul de judeeata din ca-
pitalele de vilaiete ~i de diimacamii. Numai Arm~nii, un in-
treg popor, nu au representanp ai lor, ci sunt pretutindenea
inglobati, fara voea lor, panelenismului ~i sunt astfel judecap
de popii greci. Barbatii mai luminap de pe l~nga Inalta
Poarta incep a vedea aceasta nedreptate ce se face po-
porului Armtmilor, foarte pagubitoare ensu.?i imperului, ~i de
aceea astazi la Constantinopol se cugeta a se da ~i Ar-
manilor episcopate nationale.
Locuitorii din Terrnova sunt negustori ~i industria~i. Multi
din ei sunt ocupati toata septamina cu diferite manufacturi
in Bitule ~i numai s~mbata seara se reintorc la casele lor.
Bitulenii au obiceiul de a suride cand intalnesc copii din
Terrnova ~i din Magarova, ai carei locuitori de asemenea sunt
ocupati toata septamana in Bitule. Ear cand copiii, juc~ndu-se,
se intrec cum-va cu gluma, atunci Bitulenii Ie zic cu gand de
ocara: copii eonceputi sambata, pe armane~ce: «feciori
acatati sambata», cuvent ce se adreseaza nu numai co-
piilor, ci ~i parintilor terrnoveni ~i magaroveni, carii nu ar
fi respectand noaptea de sambata spre duminica. De alt-
fel casele Armtmilor de aici sunt pline de copii frumo~i,
vioi ~i sanato~i. Am vequt in ambele ~coale armane~ci, de
baeti ~i de fete, ~colari foarte isteti ~i inteligenti, stapanind
bine aritmetica ~i gramatica ~i carii aveau la indemina 0
buni~oanl sum a de cl1no~cinte din ~tiintele naturale. Cat de

sica vocala. Acest din urma isbutise a crca dintrc elevii macedoneni un COf, ce
era ascuItat in biserica Sfintii Apostoli cu multa placere de Uucure~teni. Dintre
pcdagogi pot fi numiti: Anghc1 Dcmctrcscu, Columbeanu ~i altii. Elevii acestei
~coalc crall mai din toate partile Turciei de Europa, !ili anume: din Ohrida,
Nevcasta, Cavala, D1ata, Magarova, Vlahoc1isura, Avela, Perivoli, etc. Ve4i ,i:
Teodor Burada, Cerce/an' dulre fcoa/de rOflla"tfci din Turcia, Bucure~ti 1890,
pag. 14-18.
 165

bogatA este de eopii easa Fw-~erotului, am pomenit in tread~t

~i mai sus, e~nd am aratat ea Fw-~erotul ealetore~ee totdea-
una eu femeea lui impreuna. Casele Gramosteanilor, de cari
se gasese in Terrnova ~i Magarova, sunt de asemeni bine po-
pulate de eopii plini de samltate ~i de vioieiune.
Magarova este a~eqata inca mai sus deeM Terrnova ~i
anume: la 1037 de metri deasupra nivelului marei ~i are
4800 de locuitori toti Arm:l.ni. Grecomanii au aici un partid
puternie ~i foarte agresiv de aeeea ~i este tinuta aeeasta
com una ea 0 citadela a panelenismului pusa in eoasta ora~ului
Bitule, ee se eonsiden'i de eapitala Maeedoniei. In ambele
eomune sunt ~i trei biserici arm~ne~ci, dintre care una in
Terrnova ~i doua in Magarova, dar tustrele se afHi. inca in
m~nele greeomanilor. Arm~nii au in Magarova 0 ~eoala
eu patru clase primare ~i 0 clasa preparatorie. Invetatorii
Armani sunt bine pregatiti ~i lupta barbate~ee pentru re-
de~teptarea sentimentului national. Materialul didactic este
in buna stare ~i in abundenta, eaci ~eoala e inzestrata eu
banci bune, eu eharte geografiee noua, eu table, eu tabele
de intuipe, ~i tabele intuitive pentru invetamentul religiei,
in fine 17eoala e bine dotata eu to ate eele trebuineioase.
De e~t-va timp Magarova tot seade in folosul Terrnovei,
eaci 0 multi me mare de Arm~ni se tot muta in aeeasta
din urma eomuna. ~i eu dt mai multi Magaroveni se muta,
cu atat tot slabe~ee eetatea panelenismului, ~i eu atat se in-
tare~ee partida arm:l.neasea din Terrnova. L~nga Magarova
se aHa un mie catun bulgarese Areutina, ear pe turee~ee Ru-
eutina, pe 0 mo~ie ee e proprietatea unui Arm~n nijopolean
numit Bechi. Aeesta trae~ee in Romania la Beehet ~i face
aici avere eu care lupta. din tara pentru grecisarea Arm~­
nilor, de oare-ee el este greeoman eu sentimentele, ca ~i
at~ti alp Arm~ni traitori in Romania, eari presinta eestiunea
maeedoneana lumei, din Bueure~ci ~i din tara, a~a cum con-
vine intereselor greee~ci ~i intereselor panelenismului in genere.
 166

La Plarginea comunei T errnova se afia 0 fabrica de gai-

tane, de care se intrebuinteaza la impodobirea hainelor na-
ponale arm~ne~ci, albaneze ~i turee!?ci. Stap~nul fabricei a-
ce~tia, pusa pe «ariul dela marelel) este un Arm~n eu fru-
moasa avere. Lucratorii sunt de asemeni toti Arm~ni. Toate
torturile de l~na, necesare la fabricarea gaitanelor din a-

Plllsele de cutita~ cioplite de p!stori F!r~eroti.

,
eeasta fabriea, sunt e~ite din harnieile m~ni ale Arm~ncelor
din imprejurimi l?i, mai ales, din m~nile neobosite ale terrno-
vencelor.
La spatele amenduror acestor frumoase comune curat
arm~ne~ci, care la un loc au 0 populatie de 10300 de su-
fiete de Arm~ni, se rididi majestos naltul munte Peris-
 167

tera, adeca Porumbita, de pe Mul caruia neaua nu se

tope!?ce nici-odata de tot. El a trebuit sa fi fost foarte
impadurit odata, insa padurile lui au fost taeate fara nici
o regula, ear lastarii au fost necontenit impedicati in des-
voltare de dintii oilor !?i, mai ales, de ai caprelor. Atflt
este de delicat profilul azuriu al acestui munte, incflt '!?i-a
meritat cu prisos numele de Porumbita. Sus pe piscurile
lui, in regiuni adeverat alpestre, traesc 0 bun a suma de
Armflni Far~eroti, pastori ~i ost~i, ocupati eu pastoria, cu ve-
natul, cu cre~cerea de vite, de herghelii !?i de numeroase
turme. 0 alta ocupatie la care se dedau cu placere pas-
torii Far~eroti, este sculptura in lemn. Am veq.ut la multi
cutite ale carora plasele de lemn representau chipuri ome-
ne!?ci, !?i adesea chipuri cu intregul corp, cioplite de ei
ens~i cu 0 uimitoare maestrie. In Terrnova ~i Magarova se
mai gasesc vr'o 180 de Far~eroti, ear pe masivul Galicica,
din care Peristera face parte, se gasesc mai multe calive de
Far~eroti, la apus de oral?ul Florina, in care se afia multi
Armflni ~i chiar ~i Far~eroti ficsati, ~i tot la apus de ora-
~elul Buf, precum ~i pe partea apuseana a masivului aratat
Galicica, adeca despre lacul Presba ~i lacul Ventroc. N u-
merul acestor Fiir~eroti este de obiceiu socotit intre 7000
~i 8000 de sufiete. Ei caletoresc earna cu turmele ~i herghe-
liile lor spre cflmpiile de pe termurii Adriaticei, condu~i de
vr'o noua pana la zece Celnici.
Multi dintre Far~erotii ace~tia de pe piscurile Peristerei
~i de pe laturile resaritene ~i apusene ale masivului Gali-
cica, sunt in legaturi de inrudire cu Far~erotii ficsati in
Terrnova, Bitule, Magarova, Nijopole, Florina, Gheorgea ~i
Pleasa. Unii dintre ei ~i·au dat copiii la ~coalele romflne din
aceste comune !?i or~e lasflndu'i in gazda pe la rudele ~i
amicii lor ficsap.
F ar!?erotii de pe Peristera ~i masivul Galicica, carii nu au
inca !?coala romi\na ambulanta, cum au cei de pe masivul Mu-
 168

rihova, sunt cunoscu~i ca oameni foarte intrepriqi !?i ca es-

celenp venatori. Ei sunt cu totii me~teri in manuirea arme-
lor, !?i cu totii bine inarmap cu PU!?ci de sistemele cele
mai noi. Cititorului nu ii mai este necunoscut faptul ea
Far~erotul, Epiriatul, Gramosteanul !?i Olimpianul sunt pastori
inarmati. Dar in viata Far~erotilor sunt inca 0 multime de
amanunte, care, pentru mai u!?oara intelegere a lucrarei de
fata, e bine sa fie aratate ca.t mai din timp. De aceea, fara
a anticipa ~i far a a face 0 prea mare abatere dela planul
lucrarei noastre, capitolul urmator va fi inch in at cunoaicerei
inca mai de aproape a ma.ndrului ~i puternicului neam al
F ar~erotilor.
 VII
TAIFE ybIilEaOTE~CI Iill DRUMUL SPRE NIJOPOLE. COlli UNA NIJOPOLE.
IilCOALA ROMANEASCA DIN NIJOPOLE ~l LUl'TA PENTRU EA. 0 NUNT! FAR~E­
ROTEAscl. FAR~EROTII DIN NIJOPOLE ~I TltRRNOVAj FAMILIA LA HI. PASTRAREA
DATINILOR DE CITRE Fln~BRO'f1. CELNICIl I'll CELNICATELE. DESCENDINTA .'1R-
~EROTILOn. rOR'IUL FlI!~ERO'IESC. MIGBATIUNl!A. DlBBCTllLE MIGRATIUNEI. DI·
JlITRIB BOLINTINEANU ~I MIGRATIUNEA. TRNDlNTB DR' FICSARE LA F!R~E­
ROTI. ARMANll PISTICO~1 ~l INTlNDEREA DB ALTA-DATA. A FlRIilEROTILOR. DELl
NIJOPOLE SPRE BITULE.

Pe crtnd mergeam prin Terrnova !?i Magarova cu nunta

la care fusesem invitat, ~i pe care am descris-o in capitolul
premergetor, sus pe coasta de munte dintre Terrnova ~i
Nijopole se auq,eau atitea impu~caturi, inc~it se parea cii
in apropierea ar fi un atac intre doua trupe ce s'ar infrunta
cu mare furie. Intorcend ochii spre partea de unde se
auq,eau focurile de arme, veq,ui doua cete de dHari. Fie-
care calaret purta in mina un steag tricolor. Caii alergau ageri
pe coaste, manuiti cu mare indemnare de catra calareti. Aci
pe rind, aci de-odata calaretii descarcau armele. Era 0 nunta
de Far~eroti. «Taifa» mirelui ~i cea a nunului, caJareau in
goana peste munti, ~i se duceau la Nijopole, unde se afla
mireasa. Far~erotii fiind eu totti, de la mie pan a la mare,
 170

oameni de arme, ei nu i~i esprima alt-fel bucuria ~i veselia,

deec1t prin impu~eaturi. Celt tine 0 nunta far~eroteasca,
pu~eele ~i pistoalele nu mai ineeteaza, nici zi, nici noapte.
A doua zi de dimineata pleeaiu la Nijopole ea sa ved ~i
sa cercetez ora~eJul, dar mai ales ea sa pot lua parte la
nunta de Far~eroti ee vequsem. Drumul merge pe-o mi-
nunata coasta de munte ~i neeontenit eote~ce, cc1nd suind,
dnd s~oborind. De mai multe ori se vede de pe aceasta
coasta Ofa.'?ul BituJe in departare, a~eqat pe 0 rodnica ec1mpie.
Eram insotit de cc1ti-va institutori din Terrnova ~i Magarova
~i de ec1p-va profesori deJa liceul romc1n din BituJe. In drum
mi se povesti despre mai multe omoruri intc1mplate in 10-
curile acestea. Trecuram in apropiere de 0 cariera de peatra
lc1nga care, de curind, fusesera uci~i ni!lce Jueratori Italieni,
cioplitori in peatn1.
Nifopole, pe turce~ee Gingiopol, este un or~el foarte
frumos, ~i impodobit de jur imprejur de ni~ee eulmi inalte
ce se ramifiea din Peristera. El se afla la inaltime de
1040 de metri d'asupra nivelului marei. In Nijopole se ga-
sese 12 Familii de Slavi ~i 15 familii de Turci. Armc1nii
fae parte din grupul Gramostean, sunt aici in numer de
3900 de suflete ~i au 0 ~eoala de baeti ~i una de fete.
Partidul greeoman sJabe!lee zilnie. Turcii din NijopoJe, ea
~i eei din Terrnova, vorbese toti armc1ne~ee, barbati, temei ~i
eopii, ~i lupta eu partidul armc1nese in contra eelui greeo- .
man. Se gas esc in Nijopole fiesate ~i 32 de familii de
Far~eroti, cu 180 pana la 200 de suflete, pe carl insa nu
ii numeram la un loe eu ceilalti Armc1ni, precum am fa-
cut ~i pana aeum. Or~elul aeesta armc1nese este pe riul
Dragor, renumit pentru un fel de pe~ce, destul de asemanat
eu pastravul, eonsumat de pa.'?ale ~i de prea-sfinpi arhie-
rei greci ~i greeomani.
~coalele romane~ci sunt bine populate, eopiii se arata
sanato~i ~i voio~i. Ei inainteaza bine eu invetatura, eaci in-
 17l

stitutorii lor sunt muncitori l?i conl?tiinciol?i. Loealurile de

~eoala insa sunt departe de eeea-ce. ar trebui ~i ar putea
fi. Frumosullocalul comunal, zidit eu eheltueala tuturor Ar-
m~nilor nijopoleni l?i care e bun l?i ineapHor, se afia in
m~na grecomanilor. Partidul arm~nese se lupta de la 1881
sa cA.~tige acest local, dar pana acum autoritatile turee,
duse in eroare de mitropolitul gree din Bitule, nu au dat
dreptatea aeelora a carora este dreptu!. Aeum c~li-va ani,
eearta intre partidul arm~nese ~i eel greeoman pentru
seoala comunala, ajunsese la atMa ineordare in e~t Valiul
de Bitule trimise 0 aneheta aleatuita dintr'un representant
al seu l?i din mitropolitul ~nsu~i, care mai t~rziu deveni pa-
triarh ecumenic in Constantinopol sub numele de Neofit,
nu de mult dimisionat. Insotiti de oamenii lor, Tureul, tri-
misul Valiului, ~i mitropolitnl ajunsera la Nijopole. Greeul
suspnea ea in eomuna aeeasta nu ar fi nici un singur Ar-
man, ear Tureul Memet-Efendi, membru in eonsiliul admi-
nistrativ al vilaietului sustinea ea tot trebue sa fie vre-o
cati-va «dupa c~t a auqit.»
- Ba nu e nici unul, zieea Greeu!.
- Sa vedem, respundea Tureul eu lini~te.
C~nd sa intre in ora~e1, eata ea'i intampina eu eanteee
o numeroasa ceata de eopii, eondusa de mai multi inve-
tatori.
- In ce limba e~nta eopii aee~tia? intreba, trimisul
Valiului.
- Nu 0 inteleg, grai· mitropolitul.
- Va-sa-zica, nu sunt Greci eopiii ace~tia, daea nu Ie
intelegi grairea I Apoi intorc~ndu-se . eatre invetatori ii in-
treba: In ee limba e~ntali voi ~i ~eolarii vo~trii?
In limba arm~neasea, zisera. invetatorii.
Unde ati invetat'o?
De la mamele noastre am invetat'o.
Dar copiii?
 172

De la mamele lor.
Atunci de ce neam sunteti voi
Tin~r Gramostean din:_NijopoJe.
~i ~colarii vo~tri?
in-
treb~ iara~i Turcul.
- Suntem Ar-
m~ni.
Representantul Va-
liului privi la mitropo-
litul grec, care da-
dea neincreqetor din
cap, ~i ii zise:
- Ai auqit?
- Am auqit nu-
mai minciuni... res-
punse Grecul cu m~­
nie. Ei sunt cu tOlli
Greci, !?i au inven-
tatlimbaaceasta ble-
stemata, pentru ca
mai t~rziu sa se poata
lepada de ascultarea
ce datoresc sfintei bi-
serici ortodocse !?i de
Patriarh ! Nu dela ma-
mele lor au invetat-o
copiii, ci dela ace~tia
in ~coalele lor ... dela
schismaticii ace!?tia .. !
!?i arata pe dascalii
armani.
Cand ajunsera in
fata !?coalei comu-
nale ii intimpina un
mare numer de bar-
bati, femei ~ copii
 173

carli nu inve~asera in ~coala, dar carli vorbeau tot Iimba

cea blestemata vlahiceasca. Atunci Turcul ii intreb~ pe toti:
- Ce neam sunte~i voi?
- Armani.
- T oti in Nijopole sunteti Armani?
- Top.
- Atunci a voastra se cade sa fie ~coala!
~i cu to ate acestea ~coala comunala se gase~ce inca in
manele grecomanilor, caci mitropoIitul grec se duse numai
dec~t la VaIiu ~i vorbi cu el, ce va fi vorbit, ca VaIiul se
convinse ca in Nijopole nu ar fi nici un singur Arm~n, ~i
fara a mai vedea macar pe functionarul insarcinat cu an-
chetarea dela Nijopole, hotari singur ~i trimise porunca ca
l?coala comunala «se remae in m~nile acelora carli au a-
vut'o ~i mai· inainte.» Adedi, spre a arata lucrurile in toc-
mai, oficial s'a fost admis ca 0 aripa a !?coalei comunale
sa treaca la Armani, sau grecomanii sa construeasca alt
local pentru Armani, dar' in practica lucrul s'a petrecut cum
arataram. Arm~nismul pase~ce insa mereu inainte, rata-
cipi se intorc mereu la el, l?i numerul credincio~ilor lui
cre~ce ~i el i~i va lua ~coala comunala fara cearta, fara
judecata l?i fara bine-cuventarea mitropoIitului grec.
. Dupa ce am vequt ~coala ~i com una ne-am suit pupn
in partea mai de sus a Nijopolei ~i am dat de nunta Far-
~erotilor pe care 0 vequsem plecand de la Terrnova. Ei
jucau in hora ~i din cand in c~nd descarcau pistoale ~i
pu~ci, tot juc~nd mereu. Numa; decat ne-au inconjurat tinerl
~i betr~ni ~i fie-care ~inea sa-mi spue ca este Arm~n. Peste
~eapte-zeci de barbati au defilat pe dinaintea mea zicend:
- ~i eu esc Arm~n!
Betr~nii m'au intrebat dadi voesc sa ved pe mireasa
~i la respunsul meu afirmativ au condus-o pami la pra-
gul ca~ei. Ea era in frumosul ~i pitorescul port na~ional
al femeei Far~eroate, ear pe cap purta un comanac impo-
 174

dobit cu bani de aur, comanac ce se nume~ce ciceroand,

~i despre care am pomenit ~i mai sus 1). Apropiindu-me
de mireasa 0 felicitaizic~ndu·i: «s'incherdiseascb earea imi
J;"cspunse: «alba s'hie» adeca alba sa-ti fie vieata ~i traiul,
in loc de mulldmesc pe carl Armi\nii nu-l au in limba. Cei-
talp. Armi\ni pcntro mul14mesc intrebuinteaza grecescul ef-
haristo, Fa.r~erop.i insa carii sunt mai antigreci de ci\t con-
sa.ngenii lor, evita aproape prin instinct intrebuintafea cu-
vintelor grece~ci. D-I I. Caragiani in scrierea sa citata:
«Studii istorice asupra Roma.nilor din Peninsula Balcanica»
vorbind de graiul Fa.r~erop.lor zice ca e «cu foarte multe
cuvinte latine~ci ~i fara imprumuturi din limba greadi..» $tiut
este deja ca la Armi\ni «alb» e tot-una cu norocos ~i cu-
rat, ~i, ne amintim d. atunci crutd mireasa face ruttciul pas
peste pragul casei viitorului ei sot, i se intinde in cale 0
pa.nza alba, pentru ca sa-i fie viata dulce ~i curata in casa
sotului. Facui apoi un dar banesc miresei, ear ea imi sa-
rota ma.na 4ic~ndu-mi inca odata.: «alba s'hie.» Venira ti-
nerii mai pe urma in jurul meu, imi esaminara armele, ~i
toata vorbirea lor nu era de ca.t despre cai, despre arme,

I) VeeJi I. Caragiani, Stud;; is/orice asupra Romani/or din Peninsula Bal-

canica, pag. 65-66. cCiceroana, un fel de eomilnae foarte giltit purtat de fe-
meile FUferoate. Filrferotii, dar mai eu seamil Filrleroatele, nu ftiu ee va sil
zieil mJJda. Cea mai mid sehimbare a unui straiu la Filrferoti, dil dreptul ori-
drui Filrferot sil rupil straiul intreg unde tl vede abiltut de la forma str!mo-
feaseil, ~ eil Fil~erotii sunt eonsiderati de ceilalti RomAni ca singurii re-
presentanti ai neamului romilnesc nealterati in nimica fi carli ftiu sil con-
serve datiniIe str~mo~efCi. Acunla vine intrebarea de unde au luat femeile Fu-
feroate numele de ciceroana pentru comilnacul lor? Dacll gilteala aceasta de
cap au adus'o cu numele incil din timpul lui Cesar, care ii ~e4A in Albania
fi Tesalia dupil luptele din Dyrachium fi ~&po'%)..'%, fi comilnaeul ciceroana era
pe atunci a ta mJJtie, resplndit fi pe la tad in Italia, fiind-eil poate nevasta lui
Cicerone ii dildu 0 nou~ formil, este intrebarea de ce nu s'a eonservat cu
vechea pronun~e kikeroana fi se filcu cieeroanil, pronuntat de Filrleroti fi-
ferOana? Am cerut informatiuni de la multe triburi Filrferote,ci dad nu cum-va
se allil la vre-unul din ele sub pronuntia kikeroanil, dar din toate locurile mi
s'a r~spuns d numai ciceroanil se aude latoti.,.
 175

despre lupta. Top sunt frumo~i, voinid ~i conscii de pute-

rea lor ~i de barb,Wa lor ..
F ar~eropi ace~tia, de~i traesc impreuna cu ceilalp Armruu,
Voscopoleni ~i Gramosteani, totu~i nu se incuscresc cu ei,
did nid Ie iau fetele, nid Ie dau in casatorie fetele lor.
Viata naponala 0 au comuna cu ceilalp Arma.ni, dar fami-
lia ~i-o pclstreaza deosebita de ei. Ca.nd un tiner Arma.n
voscopolean, gramostean, olimpian, etc. se indrag~ce de
o fata de Far~erot, el trebue sa traeasca in sodetatea Far-
~erop1or mai multi ani, ~i numai dupa ce adopta portul,
datinile, credintele ~i graiul far~erotesc, numai atund i se
da in casatorie fata de F ar~erot pe care 0 alesese inima
lui, lli atund el intra cu sotia ~i copiii lui in familia socru-
lui, care, dupa datinile Farllerotilor, este ca un . ~ef al gi-
nerilor, nurorilor ~i fiilor lui. Pe stradele Terrnovei, intr'una
din zile, intaInisem pe 0 femee Far~eroata foarte frumoasa,
~i, cum eram cu d-l I. Ciuli, directorul liceului roma.n din
Bitule, ~i cu sop a ~i mama lui, indemnai pe doamnele a-
cestea ca sa se adreseze femeei Far~eroate ~i sa 0 roage
sa-mi permita a 0 fotografia. Doamna Ciuli, mama, intim-
pina. pe F ar~eroata ~i ii imparta~i rugamintea mea, dar ea
respunse scurt:
- A~i! nu ~tii ca am cumnate? Imi rema.ne mie timp
~i pentru lucruri de astea?
Doamna Ciuli nu starui nid-de-cum, d diind din cap in
semn ca ii gase~ce drept respunsul, plecaram cu topi inainte.
Cera.nd esplicari asupra respunsului F ar~eroatei eata ce aflai :-
Sa luam 0 familie de Far~eroti in care sunt mai multi fii lli
mai multe fiice. Insura.ndu-se a.nteiul baeat, el i~i aduce sopa
tn casa pclrinteasca, unde este primita ca 0 fiica. De indata
insa toata grija casei trece in sarcina nurorei: ea face
. ma.ncarea pentru top, ·ea aduce apa, ea face pa.nea pen-
tru intreaga familie, ceeace este 0 lucrare foarte grea, in
fine toate sarcinele casei cad pe spatele nouei venite in
 176

famille, ear soacra incruci~eaza m~ne1e ~i numai prive~ce

~i porunce~ce. Vine timpul sa se insoare at doilea fiu, ~i
acum aduce el 0 nora in casa. Nora ~ntc~ia trece la odihna,
ear nora a doua ia toate nevoile familiei in spate. Tot a~a
se intampla cu a treia, cu a patra, etc. Cresc fetele din
aceasta casa ~i se marita cea d'~ntei, barbatul ei de cele
mai muite ori intra in casa socrului, c~nd acesta e un om
de seama. Atunci ~i ,-
fiica aceasta i~i serve~ce cumnatele,
care pe r~nd trec la odihna, ~i sarcinile familiei rem~n in
spatele celei din urma maritate, sau celei din urma ve-
nite in casa. F emeea F ar~eroata ce intaInisem in T errnova
~i pe care 0 rugasem sa-mi dea voe sa 0 fotografiez, era
cea din urma nora, de aceea ea respunsese: «A~i I nu ~tii
ca am cumnate?» Timpul ei nu era al ei, ci al intregei
familii. Din cele aratate aici, se vede ce va-sa-zica 0 fa-
mille de Far~ero~i. Ea nu trebue deci a fi cum-va socotita
ca av~nd 5 membri, cum se face de obiceiu. Sunt famiIii
de Far~eroti, ce numera 20, 25 ~i chiar 30 de suflete.
Far~ero~ pn la datinele lor cu 0 foarte mare tenacitate
~i iubire, ear credin~ele ~i obiceiurile lor trebu,e sa fie de 0
foarte mare vechime. Nimic n'au adoptat din nou, ~i nimic
n'au par3.sit din cele vechi. Dar nu numai la datinele ~i cre-
din~ele lor pn ei morp~, ci chiar la portullor. La nunta fe-
meei Far~eroate din Terrnova, pe care voeam sa 0 foto-
grafiez, s'a int~mplat un fapt vrednic de povestit, ~i din
care se va vedea c~t de mult ~ine Far~erotul la portul
stremo~esc. Fata era frumoasa ~i un tiner Far~erot, din-
tr'o familie cu oare-care avere, 0 place. Parin~ii se vor-
besc, se invoesc in toate ~i ziua nun~ei se hotare~ce. Mama
fetei, bucuroasa de ginerele ce avea sa c~~tige, se hotari
sa cumpere matasuri ~i sa imbrace pe mireasa, pe fiica ei
«a la franca» in ziua nun~ei, creq~nd a face placere mi-
relui. Acesta nu ~tia nimic. In ziua cununiei inso~it de
«taifa,> sa ~i a nunului, mirele sose~ce la cas a pclrin~or
 177

miresei, ~i a~teapta sa 0 vada in tinda, ca apoi sa pIece

cu )otii la biserica. De-odata mireasa se aratil in pragul
casei,imbracata
in matasuri ~i cu
rochia taeata «a
la franca». Mi-
rele facu cati-va
pa~i inapoi !?i
strigil :
- Nu e asta
. ,
mlreasa mea ....
asta'i 0 papu~a!
~i vroi sa piece
cu «taiafa» lui
~i sa strice pe
loc nunta.
Un frate al
miresei, infuriat
de aceasta ofen-
sa facuta sora-
sei, trage pisto-
lui ~i it pune in
peptul mirelui,
zic~ndu-i :
- Ori mergi Miri FlIr~croti.
la biserica cu
sora-mea... ori te impu~c indati:i.
Mirele se trage repede inapoi, scoate !?i el un pistol din
brau, ia la ochiu pe viitorul lui cumnat, ~i ii zice:
- ~i eu am arme I N u iau de nevasta 0 papu!?a! Yom
muri am~ndoi!
Atunci betranii, cunosc~ndu-se pe sine~i ~i deci ~tiind ca
Far~erotul nu ia la ochiu numai pentru a ameninta, se re-
peqira intre ei ~i Ie smulsera armele din mani. Tinerii insa
 178

s'ar fi uds ~i cu m~nile goale, daca. n'ar fi fost impedi-

cati cu putere de (I taifele» de fata. Veq~nd parintii fetei
ca. mirele nu prime~ce pe mireasa gatita cca la franca»
cu njci un pret, 0 luara inuntru, numai-de-cat, 0 imbra-
cara in haine de Far~eroata ~i 0 adusera iar in pragul casei.
Cum 0 vequ mire Ie, cu sufletul plin de iubire se uita la
ea ~i zise:
- Da! asta este aleasa mea!
$i cu totii plecara fericiti la biserica, unde se citira cu-
nuniile.

In genere Far~erotii sunt oameni iuti, gata de cearta ~i

iubitori de lupta. In veacul de mijloc ei au dus resboae grele
~i mai apoi nu putine din victoriile Vcnetiei fost-au ca~tigatc
de Celnicii F ar~eroti. Ori in cc tara se gasesc ei: in Macedonia,
in Albania, in Epir, in Tesalia ~i in Grccia, un de unii sunt
cunoscuti sub numele de Maniati, Laconi sau Tzaconi,
sunt bine ~tiuti ca oamcni vijclio~i. «Nu trebue sa confun-
dam pe Maniatii stapanitori cu desccndcntii vechilor Laconi
ilo#, ·oameni paclmcz', tot·d' auna supu;i,. pc cand Romanii
Maniati sau Laconi sau Tzaconi crau ~i sunt de 0 natura
turbulenta, rebeli la cea mai mica banueala, ca vrea cine-va
sa'i supuna, independenti tot-d'auna in cursul veacului de
mijloc, pana in revolutia greaca in care ei cu vitejia lor
~i Su/z'alzi' ~i Romanii cez'Ial# facura totul pentru liberarea
Greciei.» 1)
Pe langa cele aratatc despre mandrul trib al F ar~eroti­
lor in capitolelc premergetoare, credem ca este folositor
pentru cititorul nostru sa staruim inca eu descrierea ince-
puta, ca doar sa petrundem inca ceva mai adanc in viata
acestui puternic trunchiu armanesc. Am zis ca Far~erotij
sunt condu~i de ni~ce ~efi numiti Celnici, carii adesea stau

.) Ve~i: I. Caragiani, op. cit., pag. 54-55.

 179

in capul a c~tor-va mii de sufiete. ~i adesea 0 familie are

o suta, doua ~i chiar trei sute de oi ~i 0 sum a oare-care de
cai, de catiri ~i de asini, inc~t c~te-odata unul din aceste mid
state de Far~eroti are 0 avere de cate-va zed de mii de vite,
~i represinta 0 insemnata putere de producpune ~i de comer-
du, deosebit ca este ~i 0 insemnata putere de brate, tot at~t
de bune pentru munca ca ~i pentru lupta. Un proprietar mare
de vite, sub ale caruia ordine traesc cate-va sute ~i alte ori
e~te-va mii de proprietari mai mid de vite, este un Celnic.
EI este de fapt un domn, un vozvod. EI conduce produc-
tiunea micului seu popor, ca ~i desfacerea produepunilor
acestuia; el trateaza cu autoritaple pentru p~une ~i pentru
toate celelalte trebuinte ale domniatului seu, el judeca, el
condamna ~i pedepse~ce, el sfatue~ce ~i earta. Una din trasu-
rile caraeteristice ale neamului Far~erot e ~i resbunarea pana
la moarte pentru 0 ofensa sau pentru 0 lovire de drepturi,
adeca vendeta care se afia ~i la Albaneji. Dreptul resbu-
narei Ja Far~erot e un drept saeru, ~i nu arare ori, el
se eserdta sub conducerea ~i privigherea Celnicului, care im-
pedica ea vendeta sa se lateasca asupra a prea multor cazuri
~i prea multor persoane. Depinde foarte qlult de judeeata
ce face ~i de sentinta ce da Celnicul, ca sa se pue freu vende-
tei, care, la Arm~nii Far~eroti se obicinue~ce «mai mult chiar
dec~t ~i Ja Albaneji» 1). Celnz'catele sunt un rest istoric ale ve-
chiJor Domnate armdnefci, de care au fost foarte multe in Pind,
in Epir, in Albania, in Tesalia, in Baleani ~i in munpi Rodop
in timpurile veacului de mijloc ~i pana la inceputul seeo-
lului al 19-1ea. Pe c~nd tiranul din Ianina, Ali-P~a-Tepeleni,
purta in Epir ~i Albania armele sale incruntate de s~nge
cre~tinesc, ~i mai ales, de s~nge arm~nese, in comuna Avela,
a~eqata pe inalpmele Pindului, stap~nea un celnie sau un
domn arm:in numit Ale:d BardO. sau BardO. Alext'. EI nu

1) I. Caragiani, op. cit. pag. 53.

 180

era Domn ales de poporul seu, ci prin gra/t"a lUI Dumnezffl

stap~nitor, ~i era judecator ~i esecutor al sentintelor sale ~i tot
poporul ii dadea cea mai deplinii supunere. In comuna
A vela, in care tot omul purta arme ~i era un luptiitor piina la
betr~nete. Turcii nu numai ca nu intrau in Avela, ci ~i respec-
tau acest domniat Cll drepturile lui din vechime. Dar Alexi
Barda veqend puterea crescendii a satrapului A1i-Pa~a,
veqend ca acesta infransese resistenta Saliatilor, carii de
asemeni sunt Fiir~eroPJ !?i, auqind de sfanlmarea !?i arde-
rea infloritoarei ~i puternicei politii armfme~ci Voscopole,
se hotari sii piiraseascii Avela cu poporul seu, pentru ca
sa'l adiiposteaeca de furia ~i liicomia tiranului din Ianina.
Dadu poruncii de plecare !?i 600 de familii il urmara, familii
de Far~eroti !?i Epiriati, care se socotesc pe zece, pe cinci-spre-
zece ~i chiar pe doua-zeci de capete. Domnul !?i poporul
seu scoboririi Pindul spre resiirit ~i se a~eqarii langa ora-
~ul B€??c.ta, in munti, nu tocmai departe de marele ora!?
Salonic, pe armane~ce Sarun sau Saruna. Tot drumul il fa-
curii inarmati, ~i odata ajun~i in locul ce'~i alesesenl in Ma-
cedonia ~i care e intarit de natura, ca toate comunele ar-
m~ne~ciJ ei intemeearii eiilivele, catunul sau eomuna ce ~i
piina astazi poarta numele intemeetorului. Acum eruivele
aeestea s'au prefiieut intr'o puternicii com una eu case de
peatra, ~i numele ei suna aei Barda Alexi, aci Bardalexi,
~i ehiar Badralexi, ear seriitorii greei, ea sii-i aseunda ori-
ginea arm~neasca 0 numese Patralexi ~i natpaM~'1J~. Ineii
de la inceputul lor cdllvele lui Barda Alexz· aveau ea 10-
euitori eel mai putin 6.000 de suflete. «Alexi Barda, ea
~i alti asemenea ~efi de triburi pastorale, avea sub protee-
tiunea lui ~i alte triburi independente de Fiir~eroti ~eqap
in muntii de l~nga B€ppc.ta (pe arm~ne~ce: Veria, pe tur-
ee~ee : Karaferia). El era seniorul lor purt~nd numele de
Celnie, nume dat la ni~te ast-fel de ~efi prin acele 10cUn
din partea Rom~nilor. Numele este slavon, ~i nu ~tiu de
 181

dnd a inlocuit vechiul nume dat la asemenea ~efi, adec~

numele de Domnul, care insemneaz~ stapanul. Supu~ii eel-
nzcultti sau Domnttluz"
se zic ~i astazi fiilcare
•
sau fdmeHle sau fume-
H/e}· fdmezle sau ftt-
mezle cutarui Cel1ttc sau
Domn. Fdmealle ~i ftt-
mealle, fdmeale ~i fu-
meale este cuvintul fa-
mtlt"e dinRomania.C~nd
zic Macedo - Rom~nii :
fume/fie sau filmetlle
lui A/ext" Barda nu a-
rata familiile din easa
lui, ci numerul familiilor
peste care e DoltllZ. 0
alta espresie este ~i a-
eeasta: In loe sa zidi:
me due la cdlz"ve sau
la cdtun, zie: me due
la fume/i. C~nd vrea
cine-va sa ~tie daea un
Celnzc sau Domn are
multi supu~i sau nu, ,
intreaba: are multa la/-
care? are multe jtt-
melz"?» 1). De sigur ea
~i Far~erotii din Terr- Celnicul Zega.
nova ~i Nijopole, de~i
fiesap, trebue sa fi reeunoseend de ~ef pe vre-unul din Celnicii
din muntele Murihova ori dintre cei de pe muntele Suha-

1) I. Caragiani, Op. cit. pag. 51.

 182

gora sau Galicica, pe poalele diruia se ~i gasesc aceste

doua comune. Far~eropi din muntii Suli, adedi Suliatii dupa
ce au fost invin~i, mai mult prin in~elaciune, de Ali-Pa~a­
Tepeleni, s'au stremutat de asemini !?i au format mai multe
calive. Chiar in zilele noastre un Celnic, cunoscut bine la
Florina ~i la Bitule, numit Zega, a ficsat c~te-va mil de Far-
!?eroti ~i a intemeeat 0 comuna numita calivele lui Zega.
Numele fundatorului devine mai tot-deauna ~i numele di-
tunului fund at sau al calive\or. In Albania se gasesc mai
multe calive a carora nume ne arata pe fundator, pre-
cum sunt cele trei dilive a~eq.ate pintre satele de Arm~ni
Arnaucheni: Cosina, Meliesova, Bundari, Liap!?ca, Buhali,
Ghiagara, Cutali, Breazani, Mantilioana etc. ce se numesc
cdlzi1ele luz" Ianulz" Romanlll, calivele lui Spi'ru Romdnul !?i
calivele lui Pz"tu Romanul, locuite de Far!?eroti ficsap.
Dupa cum am mai spus deja, asupra numelui de Far-
!?erot este inca desbatere, totu~i faptul ca Far!?eropi se
!?tiu pe sine!?i ca scoboritori ai o~tirilor lui Pompeiu, ce au
luptat la Farsala, se pare ca este hotaritor. Eu ensumi am
auq.it-o aceasta dela 0 suma de Far~eroti, dar totu~i e bine
sa aduc !?i c:1te-va marturii. Eata ce zice Pouqueville: «Les
Megalovlachites, qui habitent de nos jours les hautes mon-
tagnes du Pinde, que Nicetas appelle les Meteores de la
Thessalie, tels que ceux des cantons de Malacassis et d' As-
propotamos, se pretendent, sans fournir aucune preuve hi-
storique, descendants des debris de l'armee de Pompee,
qui se refugierent dans les montagnes de Thessalie apres
la bataille de Pharsale.» 1) Invinuirea ce Pouqueville aduce
F ar!?erotilor Magalovlahili, necarturarilor F ar~eroti. ca nu ar fi
sprijinind cu «probe istorice» pretenpunea lor de a se sco·
bori din sfaramaturele o~tirei lui Pompeiu, invins la Farsala,
cred ca po ate fi trecuta cu vederea fara nici 0 paguba

') Voyage de /a Gri:ce. Vol. II, (lag. 128-129.

 183

pentru adever ~i pentru ~tiintel de oare-ee ~nsu~i eonstata esi-

stenta traditiei la Far~eroti, ea aee~tia ar fi strenepotii o~tirei lui
Pompeiu; ~i esistenta aeestei traditii vorbe~ee de sine. Dar nu
numai Felr~erotii din Pind pastreaza areltata traditie, ci ea se
gase~ee pretutindeni unde se gasese Far~eroti. Eata ~e ziee eel
afla d-l I. Caragiani din gura unor Fclr~eroti toemai din insula
Corfu: « ... am aflat eel fa tof£ Fdr;ero/ti' esistd tradzlzune °
foarte veche dupel care ei ar fi venit in Albania ~i Tesalia
de dz"ncofo de mare, ~i ea odatel eeealaita lume ii numea
Farsalioti, ear nu Fclr~eroti, pe e~nd ei totdeauna se nu-
meau Rttmanz' sau Rumeni!iii prin urmare eel ei sunt eolonii
veehi romane, ad use din Italia in Illyria !iii Tesalia, dupel lup-
tele dintre Cesar ~i Pompeiu la Dyrachium ~i la tPcipaa).a.» 1)

I) Op. cit. pag. 4.-Ear Ja pag. 17. ~i 18, tot d-l I. Caragiani, zice: cSe !jtie
dill Chalcocolldylas!ji din geograful IVdctios dl. Tafgelu/, lara Laconi/or fi
Iromonlon'u! Tenaron, din Peloponcz, erau de mult locuite de Romani. Chal-
cocondylas vorbind despre invazia barbarilor in Greda, spune: clocuiril in
multe locuri !ji aiurea !ji in Pcloponez in tara Laconi/or !ji in muntele Taigel
~i in Tmaro11 ~i in Pindul Tesaliei ~i in am~ndouli plir~i1e se numesc V/aki.•
}<'iinddl. a fost yorba de Romanii Bui ~i de ~efii lor cu acela!j nume, !ji Buii
~i toti Flir~erotii sc laudil, eli sunt colonii militare din Italia, dupil luptele din-
tre Cesar ~i Pompeiu in Albania ~i in ~ri~a~/.~ din Tesalia ~i ei se zie Far-
sa/ioli, !ji fiindcil !ji Suliatii ~i ei sunt din tribul Flir!jerotilor, mai dlim ~i ur-
miltoarele numi bilrbilte~d din familia Buia, numi i1ustrate prin fapte eroiee in
Peloponez ~i in Greda continentalil dc1a 1400 pilnil la revolutia greaeil dela 182h ...
etc. In nota (3) del a pag. 17 a aceli~i lucrliri, d-I I. Caragiani zice: c... spunem ~i
aid in tread!t cil Laco1l1'a se nume~ce ~i ,vani, Maim' ~i Maina !ji bratul eelor
douil promotorii de acolo se mentioneazil cu numele: Brazo di Maina, di frlaini
di eVani. Slavi~tii, carii cred de Sklavulli pe Valakii lui Chalcocondylas din
Laconia, Taiget !ji promotoriul Tenaron, derivli cuv~ntul .Afaina, .Alaim·!ji Mani
din numile proprii .Afall/ak, irfan/d. Noi Ie amintim aici in tread!t urmiltoarele
cuvinte ale lui Fallmerayer (F,agm. aus dem Orienl, Stuttgart u. Tiibingen 1845,
vol. II pag. 425) traduse din Porphyrogennitus: cDenn dort, fiigt Porphyro-
gennitus hinzu, ist ein grosser, sehr hoher und schwer zuganglicher Berg, mit
Namen penladak/ylos (Taigetus), der wie eine Kehle we it in das Meer hinaus-
Hiuft.... Muntele dar, numit grece!jce: Iti~'t(l~"~'ttl}.o~ (cu cind degete) Romanii
iI numiril romilne!jce, bra,lu/ de maind, bratul de mand, bratul de md,1t' (de
unde greee~ce: -ij Mriv'tj, -ij Mri'!'J(l, ~ l\Iri!,'tj !ji ita1iene~ce: i/ brazo di Maina,
Maim). Numele romane!jd ce gilsim la multi (Armani) .Mam·ali aratil ell ace~ti
Sk/avum' au fost Va/alrii lui Chalcocondylas.• Din cele ce preced se vede nu
numai respandirea traditiei eli Fll~erotii sunt scoboritorii o!jtenilor lui Cesar
 184

Portul far~erotese, at~t al barbatilor, e~t ~i al femeilor,

dar mai ales al femeilor, este neindoios eel mai frumos intre
toate porturile arm~ne~ci ~i intre eele ale eelorlalte popu-
lade din Peninsula-Baleaniea. Portul Gramosteanilor aduee
e~t-va eu eel al Far~erotilor intru cat ~i la unii ~i la altii
domne~ee albul. C~nd veqi de departe un F ar~erot st~nd
pe eoasta muntilor ~i priveghind turma ee pa~ee J pare ea
o zeitate munteneasea imarmurita. Nu u~or s'ar lamuri daea
portul aeesta a fost adus din Italia de strebunii Far~erotilor,
veehii eoloni~ti romani, sau daea el a e~it in mod firese
din nevoile vietei muntene~ci, ~i mai ales din trebuinta de
a se vedea pastorii de departe unii pe altii, sus pe platou-
rile ~i pe crestele muntilor 1). Poate ~i una ~i alta. Portul fe-
meei Far~eroate este de sigur eel mai frumos ~i eel mai
pitorese in toata Peninsula. In deosebi de frumoasa cz'ce-
roana eunoseuta deja, ea e imbraeata de eatrinta eolorata
ee'i stringe eoapsele voiniee, de ~ortul impodobit ee poarta
dinainte ~i eulorile de pe toate hainele Far~eroatei nu sunt
tipatoare, ci armonisate intre ele eu mult gust, eeeaee do-

,i Pompeiu, ci ,i marea resp!ndire in Peninsul! a neamului lor ~usu~i, fie c!

in diferite locuri ,i de diferiti scriitori fost-au ei numiti: Maniati, Laconi, Bui,
Megalovlahiti, Dasareti, Meteori, Masareti, Farsalioti, Far~eroti etc. etc. ~i atat de
mare trebue sl fi fost ~i inriurirea ,i puterea lor in PeninsuHi, incat au presllrat-o
in lung ~i in lat cu numi romane,ci. Din citatul dela nota No. (3) pag. 17. adus
mai sus din lucrarea d-Iui I. Caragiani se Illmure,ce, ca Taigetul, ba chiar
Peloponezul, care in adev~r se jnrato~eaza ca 0 manll cu degete1e deschise,
era numit de ei mdina, adec1 11Iana; ,i tot a,a numesc Pe1oponezul pan a astllzi
nu numai F!r~erotii, ci ,i ceilalti Armani, fie ei Epiriati, ori Grllmosteani,
Olimpiani, etc. cki cunoscut este faptul ca Romanul evit1 numile straine ,i
c! atunci cAnd boteaz! el ceva, apoi totdeauna da un nume potrivit.
1) In portul din Oltenia, in cel al Romanilor din Transilvania ,i mai ales in
cel al Motilor, doinne,ce de asemeni albul, fapt ce ar dovedi, ori c! portul
cste la toti r~mas dela coloni,tii din Italia, ori ca. toti I'au mo,tenit dela ce1e
dou! popoare frati: Tracii ,i Dacii, in portul carora albul era nu mai put in
proponderant. Nu trebue scapat insa din vedere nici faptul ca ,i fratii de peste
Carpati sunt, ca ,i cei de peste Dunare, pas tori in mare parte. Ve4i chipurile
mocanilor dela Mogo,; Ofenbaia, Buciumani, de pe Cri,u1 Alb, etc. din: Teofil
FrAncu ,i George Candrea, BQ1IIlinii din 11Iunfii Apuseni (Motii), Bucure,ti 1888.
 185

vede~ce di sentimentul frumosului e bine desvoltat la fe-

meea din acest grup arma.nesc, ca ~i la toate Roma.ncele
de pretutindeni. Tot din portul ei se vede inaltimea senti-
mentului moral con~ciu de sine, dici ea nu este stapa.niHi.
nici de falsa pudoare a Slavei, ce cauta sa ascunda cu
totul formele, nici de dorinta de escitare, care Ie des-
vele~ce pe jumatate, ci pastreaza 0 cuviincioasa mijlocie,
ceace dovede~ce di Far~eroata este sigura de virtutea ci.
De portul Far~eroatei tine nelipsit ~i 0 batista, cusuta cu
o foarte mare maestrie ~i impodobita cu un gust din cele
mai alese. Batistele far~erote~ci se bucura de mare renume
in Peninsula !?i sunt foarte cautate de femeile turce ~i al-
baneze; acestea din urma Ie cunosc ~i Ie cer cu numele
de farsuliate, ~i chiar Hahn vorbe~ce in cartea sa Alba-
lllscke Studzen, despre batistele acestor Arma.nce. Far:;;c-
roata este in genere bine facuta, de 0 sanatate rosa ~i ro-
busta, dar ~i frumoasa ~i adesea ~i ginga~a. Ea in dura oste-
neala ca ~i un barbat voinic, caci inca din copilarie e de-
prinsa cu drum uri lungi ~i cu munca, ear la trebuinta apuca
armele ~i Ie manue~ce cu aceea~i pricepere cu care ma-
nuel?ce fusul, acul, undreaua l?i chiar plugul.
Un fapt foarte insemnat in viata poporului Far~erotilor
este pribegirea dintr'un loc in altul cu turmele, datina pe
care ei 0 au com una cu fratii lor Epiriatii. Populatia unei in-
tregi comune, adesea de mai multe mii de suflete 1 se ridica,
la apropierea sfir~itului toamnei, l?i parasind calivele a~eqate
tot-deauna pe piscurile ~i pe plaiurile celor mai inalti munti,
pleaca spre term uri mai varatice unde turmele sa gaseasca
de p~unat pana pe la inceputul lui Aprilie. Neam din neam
pastor fiind Far~erotul, ceea-ce el iube~ce mai mult dupa fe-
meea ~i cop iii lui este turma lui, dupa ale caria nevoi l?i tre-
buinte il?i reguleaza viata. Pouqueville, care a vequt cu ochii •
plecarea de la munte spre cftmpie a F ar~ro1ilor ~ Epiria1i1or,
face 0 minunata descriere a pornirei ~i a caletoriei din
 186

care se vede eM de mi~cat trebue s~ fi fost el, caci fara

voe scapa c~.te-va accente adevMat poetice. Barbap in pu-
tere, betrftni, femei cu copiii cei mici in spate !?i cu cei
mai mari~ori de mftna, arunca muntelui 0 duioasa privire
pJina de regretele despartirei, cata la co~urile caselor lor
din care mai ese putin fum de pe urma focului stins in
vatra cu gnlbire, cat~ iara~i la casuta in care au iubit ~i
au sperat, in care au auqit pentru ftnteea data gunguritul
pruncilor lor, apoi i~i string odraslele cu caldura la inima,
~i intordndu-~i ochii spre indepartatele campii, de care e
legat viitorul turmelor lor ~i prosperitatea lor ensi~i, i~i zic
in minte: ccAjuta, Doamne sa ne mai vedem iar~i cali-
vele !» Dar sa lasam pe Pouqueville ensu~i sa vorbeasca
despre aceasta caletorie a Far~erotilor pe carli el ii nu-
me~ce Valahi Dasareti: «Migratiunea anuala a Valahilor
Dasareti, pe carii Cantacuzen ii nume~ce Masareti, are
ceva de imposant ~i solemn, ce nu se vede la celelalte
populade. La 0 epoca determinata, ~i anume la S-tul Du-
mitru, triburile reunite fac 0 serbatoare generala, in comu-
nele Avela, Perivoli ~i Samarina, a~eqate pe ramura mace-
doneana a Pindului. Dupa ceremonie, betrftnii pn sfat ~i
aleg dte-va familii robuste pe care Ie orftnduesc a pazi
in timpul ernei, locuintele parasite de ceilalti. Rftndueala
plecarei fiind regulata, preopi 0 anunta prin rugaciuni, res-
p:1ndind bine-cuvintarile Dumneqeului lui Israel asupra po-
porului. Dupa toate acestea urmeaza despaqirea, care e
mi~catoare ~i duioasa, apoi intreaga populatie se ridica ~i,
impartita pe secpuni, porne~ce. Opririle pentru pc'i.!?unatul
turmelor, ca ~i opririle pentru mas noaptea sunt alese ~i
hotarite de mai nainte. Prin strigate prelungite i~i iau re-
mas bun de la catunele ~i locuintele ce parasesc, i~i in-
. tore capul spre a mai zari inca odata acoperementul ce ii
va adaposti la primavara iarc'i.!?i ~i jalesc pe acei carli re-
mftn in urma ca pazitori. Tot a~a ~i berzele, paseri c~e-
 187

toare, i~i lasa cuiburile, ~i tnsopte de noile odrasle se a-

venta peste man, sper~nd a reveni Ia rede~teptarea pri-
maverei spre a Iocui iara~i termurile abandonate cu durere,
din causa celor rema~i in urma. Pe coa'5tele muntilor se
ved turmele inaint~nd tn coloane ~erpuite; sunetul telenci-
lor de la g~tul tapilor ~i berbecilor, strigatele animalelor de
tot felul, vocile amestecate premerg, insotesc ~i urmeaza
lungul ~irag al emigrantilor din Pind, care i~i revarsa po-
pulatia sa varatica peste luncile Macedoniei. Betr~ni, fla-
caiandri, barbati, tete imbracate cum erau in vechime fe-
cioarele din Sparta, mamele impovarate de leaganul noilor
nascuti pe carii ii poarta ca in desagi pe umerii lor, pa~esc
inconjurati de at~tea animale domestice: cai robu~ti, cat~ri
incarcati cu bagage deasupra carora c~nta coco~ul, ceasor-
nicul calivelor, anuntand orele noptei. T oti plini de sa-
natate, strelucitori de speranta, se tndrumeaza sa caute
abundenta ~i un climat mai dulce unde sa traeasca sub
corturi ori prin satele lor, pe unde i~i au loe~ul de earna.
Daea atitudinea lor n'ar fi paciniea ~i pastorala, eineva ve-
qend aeeste colonii pribege, s'ar erede in timpurile in care
nordul versa populadele sale devastatoare, asupra terilor
mult ineereatului Orient» 1).
Asemenea ealetorii pentru ern area turmelor, intreprind
Far~erotii ~i Epiriapi in toate partite Peninsulei-Balcanice.
Chiar dupa marturisirile lui Pouqueville,2) eei din Sam a-
rina, eondueend «imense turme se indrepteaza spre Castoria
despre fluviul Haliaemon» ~i apoi spre termurile riului
Axius; eei din Avela ~i Perivoli se due spre «luneile de
la Grebena ~i 'ajung pan a tn vaile muntelui Olimp», ear
Far~erotii de pe lcinga Moseopole «uniti eu eMe-va triburi
vecine de Devol 8) se seoborau odata spre Partile Avlonei
1) Voyage de la Greee, Vol. II, pag. 389-390.
') Op. cit. Vol. II, pag. 391,
I) ~i astilzi in cursul riului Devol. ce trece pe la nordul Voscopolei, se gl!.-
tesce un mare mare de sate armAne~ci cu Fl!.r~eroti, ca Pleasa, ~ip~ca, etc·
 188

(pe arm~e~ce: Valona, port la Adriatica) ~i prin parple

occidentale ale Muzachiei». Far~erotii de pe masivul Mu-
rihova se scoboara spre Vardar ~i merg la sud cu curge-
rea acestei ape spre T esalia ; acel~ drum fac F ar~erotii
de pe muntele Pajik din calivele numite Livaqi. F~erotii
de pe muntele Nereceka sau Galicica se cclletoresc spre
dmpiile de langa Duratiu, ca ~i fratii lor carii traesc
pe muntele Petrina, dintre lacurile Presba (pe armanesce
Preaspa) l?i Ohrida, in doua mari l?i puternice calive nu-
mite: Istocul-de-Sus ~i Istocul-de-Jos, ~i ca l?i Farl?erotii
de pe muntele Opar pe poalele caruia se' gase~ce a~e­
qata ~i com una armaneasdi Voscopole. Unii Far~eroti Yin
de erneaza la sudul lacului Presba, ear cei de prin
muntii de langa Strumnita se indrepteaza iaral?i spre Tesalia.
Tot a~a fac Farl?ero~ii din calivele lui Barda Alexi, din ca-
livele lui Zega, din Selia-Veria, Maru~a-Veria etc. etc. Ul?or
i~i poate deci imagina cine-va, cM de strebatuta este Pe-
ninsula-Balcanica, in toate directiile, de Farl?eroti spre S-tul
Dumitru ~i dupa aceasta zi, cu venirea caria sc anunta in-
ceputul ernelor grele din Peninsula, precum l?i primavara
cand acest popor pastoresc l?i resboinic se reintoarce la ca-
livele din munti.
Far~erotii nu au obiceiul a cosi vaile bogate ale munp-
lor l?i astringe rm pentru ernatul turmelor l?i vitelor lor,
~i din causa aceasta sunt nevoiti a caletori mereu spre
termurile cu clime mai dulci. Un mijloc deci pentru fic-
sarea lor ar fi ~i deprinderea de a cosi earba ~i de a
se aprovisiona, din timp, cu finul neces~ pentru trece-
rea prin earmi a turmelor. Caletoriile acestea anuale nu
sunt pre a folositoare turmelor ~i vitelor lor, l?i pribegirea
aceasta este l?i causa cea mare, care a intarziat atftt de
mult respandirea culturei l?i a bine-facerilor ei printre Far-
~erop. Armanii carli ingrijesc in Macedonia, Epir, Albania
~i Tesalia de cultura fratilor lor, ar trebui sa se gandeasca
 189

din timp la toate cele trebuincioase pentru ficsarea a ca.t

mai multor grupe Far~erote~ciJ ~i pentru luminarea lor. $coa-
lele romane~ci ambulante, ce umbla pribegind dupa urma
Far~eroplor, nu rodesc indestul, de~i bine este ca sunt ~i
asemenea ~coli. Ear in Tesalia, ca ~i pe coastele Adriaticei,
se ~tie ca turmele far~erote~ci, care represinta 0 mare,
foarte mare parte a averei arma.ne~ci din Peninsula, sunt
espuse la 0 mul~ime de nenorociri, din causa inundatiilor
de primavara, provocate de topirea imenselor cantita~i de
zapada ingramadita pe top mun~ii mari ~i mici ai muntoa-
sei Peninsule. Ca.nd sunt primaveri reci, mor cu sutele de
miei, ~i cum plang atunci femeile, ~i cum plang copiii, ~i
cum se stringe de durere inima cea otelita a Far~erotu­
lui. Placerile ~i durerele plecarei din calive, placerile ~i du-
rerele pastorului ca.nd vine fatarea mieilor, se pare ca le-a
sim~it ~i poetul nostru patriot Dimitrie Bolintineanu, care a
trait cat-va tftnp la Kavaia, in Albania, ~i care trebue sa fi
vequt pitore~cele convoiuri de Far~ero~i, trecend spre coastele
Adriaticei. Aceste placeri ~i dureri le-a el pus in poesia lui
«San-Marina», 1) una din cele mai frumoase bucati, ~i poate
cea mai frumoasa ce ne-a lasat pana lui nemuritoare. Eata-o:
San-Marina astAzi are Dintr'o mAnli 'n alta. mAnll
S~rbAtoare de pAstori, Cupa pregiuratA 'n flori
o serbare Trece plinA;
De pleeare Beau, tnehina.
La Vardar ee curl!. 'n mare Pentru tara lor romAnll,
Alerg~nd pe pat de flori. Pentru turme ~i plistori.

Se tntinde masa dalba. Cei b~tr~nieu albe plete

Pe un plaiu l~nga. elltun, Cei d'~nt~ila masa.-tnchin;
Cu sm~nt~nll Hora pasll
Dela st~nli L~ngli masll
$i eu fagi de miere albli, De flaeai ~i june fete
$i eu yin dela Zeitun. Cu p~r negru, eu alb sin.

1) Poesii, vol. II, ilfacedonele, Ret'en'i, Difltrse. Bucure,ci 1887, pag. 41-44.
 190

Fluerile lli cavale ;;i pe cale mic lli mare

Sun a. vesele cAntAri, Stli mai catli catrll sat
LAngli mese Cu pillcere
Cete dese, ;;i durere
De copii se joc pe vale Ii trimite fie·care
Ca 'ntr'un vis de desfltAri. CAte-un dulce sllrutat.

Popii bine·cuvintead Seara vine lli p~torii

;;i atunci to~i s'au millcat La pAriu toti se opresc
De plecare ;;i fac focuri,
CAtre mare, ;;i fac jocuri,
Turmele tnainteazll, Plin' ce visele aurorii
Toti, cu totul le-a urmat. Peste geana lor plutesc.

Caii poartA in spinare Ast-fel trece scurta "rata

Corturi, paturi, a~ternut,
T oata. casa,
Toata. masa
;;i ve~minte de 'mbdcare,
Tot ce au, tot ce-au avut.
De striiini neat~nati,
Ca cocorii
;;i ca norii
CAnd pe dmpuri de ver dea~ll
CAnd pe munp_ cei inalp.

Mumele in glugi pe spate Oamenii au arme dalbe

Poarta. prunci cu pAr bMaiu ;;i femeile dulci nuri,
Sau mioare Cu gurite
Lanceqoare. De Illite
Clopotele, legAnate, Coame d'aur, fete albe,
Suna. depArtat pe plaiu. Ochii lai ca niste
, muri.
Turma beagll, dnH latrA, Dar durerea, vai I nu lasii
Caii necheaza ullor; Nicliiri pe muritor.
Mai departe Ce dor marel
La 0 parte Ce 'ntristare
Sub 0 mllgura de peatrll Inima lor Ie apasll
CAnta 'n fiuer un pllstor. CAnd oitele Ie mor I

Ca poporul Far~erot a inspirat lui D. Bolintineanu 0 atftt

de ginga~a poesie, ca inima lui D. Bolintineanu, in care
curgea sftnge arma.nesc 1), a nascut 0 perla a~a de frumoasa

1) TaU'! lui D. Bolintineanu. dupli propria 'i mlirturisire. era Macedo-rom~n.

milion de Rom~ni, in timpii de mijloc, avu strl!lucirea lui. .. Rom!nii
c ... acest
 191

nu e de mirare niei-de-cum, ei de mirare este ca recele

~i cumpetatul Pouq ueville, care era indragit de Greei pana
peste urechi ~i care nu vedea in Peninsula decM Greci ~i
Albaneji, a putut, d~md cu ochii de Epiriap ~i Far~eroti
sa ne lase·o pagina atAt de poetica ~i adeverata, ca aceea
pe care 0 aduseiu mai sus. Pouqueville descrie plecarea
dela munte spre lunci ~i spre cAmpie, Bolintineanu imbra-
to~eaza in cAte-va cuplete to ate peripetiile despartirei de
calive, dar in ultima strofa las a sa resune un adAnc oftat,
in care se oglinde~ce toata jalea ~i durerea pastorului, cAnd
~i vede turma amenintata ~i in care durere se vede~ce
trainica iubire ce Arm~nul pastor poarta oitelor lui. Tot
D. Bolintineanu,·vorbind despre pastorii din tribul Gramostean,
dupa ce arata ca dintre ace~tia au e~it oameni de arme,
precum: Cara-Gheorghe, fratii Farmachi, generalul Cioga
~i a1tii, apoi adaoga: «At~t pastorii ace,ii semintii, cAt ~i
top pastorii Romani, carli locuesc muntele Pindul, au 0
viata simpla ~i apropiata de timpii ~teetori. Ei fac tasuri,
fluere, gavane, cau~e, linguri de lemn foarte fin lucrate.
CAnta cu fluerile arii duioase ~i pare ca se a~eaqa o are-
care raporturi intre sunetul fluerului ~i turmele lor. Ei Ie
comanda cu musica; au serbatori pastore~ci, dintre care
cele mai mari sunt; tunderea oilor ~i fatarea meilor» 1).
Despre serbarea tunsorei ollor vorbe~ce Bolintineanu ~i in
poesia sa «Pastorul murind» ce face parte de asemeni din «Ma-
cedonele» sale, dupa care vine poesia «Testamentul unui
pastor» din Pind, pe care, nu me pot opri de a 0 presenta
aiei, de~i aminte~ce cAt-va pe «Miorita» poporuiui nostru.

din Macedonia imi sunt scumpi prin mai multe raporturi. Dadl Valahia fuse
patri~ maicei mele, Macedonia fuse aceea a pllrintelui meu, Iimba lui fuse
aceea a acestor RomAni; s~ngele lui, sfutgele lor; speran~ele ~i sulerintele lui,
sperantele ~i suferin~ele acestui milion de RomAni_. Ve<Ji: Cdlilorii la Romani,
din Macedonia fi Munlele Alos. Bucure~ci, 1863, pag. 7.
1) Op..cit. pag 112.
 192

Mor, copile, dragi oite SI1-mi dati armele, 0 I cAni,

Ale Pindului lili4ire I
Insl1 voi cAnd yeti avea
StlipAni Greci de fire rea,
Fl1rl1 dor ~i cl1utare,
Suferiti, aveti rl1bdare I
Numai pe morm~ntul meu,
Sli vi! spuneti dorul greu I
Canii groapa mea sl1-mi sape
De zioara mea aproapc.
Nu la Greci, ci la Romani!
SI1 dati pila mea cea largl1,
Lanturile lui s1i '~i spargii
La RomAnul ardelean!
Palo~ul la un Muntean!
Moldovanului sl1-i lase
Arcul meu cel de mMase.
Calul meu la Alb:mcaz,
Cli e drept, di e viteaz I

Cele trei mari evenimente ale vietei pastore~ci a Far~e­

roti1or sunt deci tunsoarea oilor, fatarea meilor, ~i plecarea
Ia campie pentru ernatul turmelor, ca ~i reintoarcerea la munte
pentru varatul lor. In Iocurile de ernat ei traesc adesea sub
corturi pe care ~i Ie a~ea4a in jurul cortului Celnicului,
caruia ii acorda, dupa cum arataram, 0 autoritate suprem~l.
La prima porunca ce acesta da, cand colonia este ame-
nintata, toti flacaii pun mana pe arme ~i sar, gata a-'~i
sacrifica ~i viata. T oate certurile ~i neintelegerile coloniei
se aduc inaintea Celnicului spre judecare. Cand se face 0
ruptoare de relatii intre doi Celnici, pastorii respectivi, adeca
cele doua colonii ale lor, considera ruptoarea ca intre doua
stapaniri ~i se trateaza reciproc ca inimici. Cate-odata cer-
te]e degenereaza in lupte sangeroase. Institutia Celnicatelor
a inceput msa a cadea de cat-va timp, ~i numerul celni-
cilor a scadea; causele sunt multe, dar intre cele mai
principale pot fi numite doua : neajunsurile ce Grecii fac
pastorilor Far!?eroti, cand ace!?tia trec, spre ernarea tur-
melor, in Tesalia greceasca, adeca cedata in urma Greciei;
!?i, faptul ca traind vara in Turcia ~i earna in Grecia,
F ar~erotii sunt nevoiti a plati p~unatul de doua ori, odata
Turcilor ~i odata Greeilor, deosebit ca li se fae greutati !?i
intarzieri la varni. De aceea astclzi ehiar dintre Far~eroti
unii s'au apueat de eomerciu ~i industrie, ear a]tii neputend
 1~3

a se despaqi de pastorie, tind a se mi~ca cu turmele lor in

cercuri tot mai restrinse.
In timpurile din urma, in vilaietul Ianinei ~i anume pe
l~nga ora~ul Ianina ~i prin provincia Zagori, se ved pri-
begind, trupe mari de Far~erop, care socotite la un loc
se urca la numerul de peste 20.000 de suflete, ~i care ve-
desc tendinta de a se ficsa printre Armfmii Arnaucheni.
De asemeni printre ora~ele ~i comunele Elesona, Castoria
Grebena ~i Nas,selitz, pribegesc mai bine de 10.000 de Far-
l?erop, carii par ca vor sa se ficseze printre Arm~nii Gra-
mosteani, Epirati ~i printre Far~erotii deja ficsati. Pe munpi
dela nord-vestul Veriei, se gasesc Far~eroti ficsati de cel-
nicul Hagi-Goga de curend in ciilz'vele ltd Hagz'-Goga. Aici,
in 216 case, se gasesc 2080 de suflete. In Ora~ul Gheor-
gea s'au ficsat deja vr'o 3.000 de Far~erop, printre Armanii
Moscopoleni ~i Gramosteani, de carii se gasesc aci mai multe
mii de suflete. Pe c~mpiile Coloniei (in Albania), s'au aratat
de cAt-va timp trupe far~eroate, care la un loc numenl
6.000 de suflete. Pe luncile ~i c~mpiile din jurul Caterinei
se m~ca foarte multe cete far~erote~ci, cu mai bine de
7.000 de suflete, carii yor sa se ficseze l~nga mare.
In peninsula Chalchidica unii Far~eroti s'au ficsat in Ga-
lati~tea, Albutia, Portaria, Stilari, Smila, Mariena, Crimiani,
etc. in numer de 3.000 de suflete; ear in peninsula Ca-
sandra, ce se prelunge~ce din cea Chalchidica., pribegesc
mai bine de 2.000 de Far~eroti cu turmele ~i hergheliiJe
lor inca neficsati, pe la Va]ta, Casandra, Furca, Cromidi,
Xeropotamu, etc. ~i nu mai putin de 12.000 de Far~erotii
pribegesc de asemeni, de vr'o cinci sau ~easa ani, pe bo-
gatele c~mpii ale Seresului, printre puternicile comune ar-
m~ne~ci AJistrat, Giumaie, Proia-de-sus, Proia-de-jos, Mirsla,
Bursuc, Colac, DulapJ etc. ~i prin imprejurimile lacului Ta-
chino. Un mare numer de Far~eroti il?i cauta adapostul in
muntii Krusia sau Kur~a-Ba]can, spre resarit de lacul Doi-
11
 194

ran; cete multe vor sa se a~eqe in muntii Bele~ ~i muntii

Male~, carii string albia riului Strumnita inainte de a se
versa in Strymon. Alte cete se ved de curand pe muntii
Cengheldagh ~i Perimdagh, dintre Melenic ~i Nevrocop, dar nu

cunosc tocmai positiv, -care ar'"fi numerullor, de~i am cerut st3.-

ruitor informatiuni. ~tirea ce am pana. acum este,di nume-
rul Far~crotilor depe muntii KUr!?a-Balcan, Bc1e~, Male~, Cen-
gheldagh ~i Pcrimdagh ar fi treccnd peste 12.000 de suflete~
 195

Intr'o carticica in limba franceza pe care autorul sau autorii nu

o semneaza, intitulata: «Etude sur les Valaques de l'Empire
Ottoman, 1894» ~i care e un raport catra Inalta Poarta
este zis: «dans Ie sandjak de Seres et sur les monts
Rodopes, Valaques Nomad1s... . . . . 15.000» 1). Sa re-
mi1e tnsa bine inteles, ca anonimul autor al acestei carti
socote~ce la 15.000 de suflete pe Valahzi' noma{/t', adica
pe Far~eropi, din sangiacul Seres, ~i din muntii Rodop, deci:
afara de Armi1nii ficsatz' in tinutul Seresului} ~i de cei licsatz'
in muntii' Rodop. In casul acesta numerul de 12.000 de
Far~eroti aratati de mine ca aflatoripe numipi munti trebue sa
fie esact, ~i 3.000 de Far~eroti trebue sa mai fie in muntH
Rodop. Numerul Armd1tilor /icsa{z' prin satele de pe Rodop
~i in cele de pe caf\lpiile Seresului it voiu arata mai la vale.
Deci pentru a complecta de-o-camdata numerul Far~eroti1or,
mai trebuesc socotiti cei din muntii Murihova, cei din muntH
Galicica, cei de pe Petrina, cei de pe Pind, cei din or~ele ~i
comunele Far~erote~ci, cei ficsati prin comunele !?i or~ele
Moscopolene, Gramosteane, etc. pe carii ii vom inti1lni me-
reu in decursul scrierei, precum ~i pe cei d in Albania, ai
carei munti sunt cuprin~i de Far~erop !?i de Armi1nii Goga,
carii iar~i ra Far~eroti trebuesc numerati.

Tot de puternica tulpina a Far~erotilor se pare ca pn !?i

Arm:tnzi' Pzstico/i, gasiti in Bithinia de D-I Teodor T. Burada,
neobositul cercetator al ramurilor neamului romanesc ll), ju-
decati dupa cuvintele armi1ne!?ci ce mai pastreaza in graiul
lor, dupa datine, credinte ~i obiceiuri. In timpul imperatului
bizantin Andronic II Paleologu, care domni destul de lung
~i fu detronat la 1328 de nepotul seu Andronic Ill, Vlahii,
adeca poporul armi1nesc era intins pana li1nga Constantinopol
!?i era puternic!?i era temut de ensu~i imperatul. Andronic,
t) Veqi: pag. 14.
I) 0 c41llorie la Romanii dill Bil"ini" (Asia mica) J~I, 1893.-pag. 28-31.
 196

ingrijat de puterea crescenda a acestui «neam nomad, ra-

tacind prin locuinte nestatornice» hotari mutarea unor tri-
buri, de sigur Far~erote~ci, in Asia-Mica, pentru ca cu chipul
acesta sa Ie indeparteze din coastele capitalei sale.
Aceasta stremutare, trebue sa se fi intimplat in timpul .
stlngerosului resboiu civil, ce dura dela 1321 pana la de-
tronarea lui Andronie II. D-I T. T. Burada 1) aduce 0 pa-
gina din: «de Andronico Paleologo» (vol. II Lb. I. c. 37)
a scriitorului bizantin Pachymtr, din care se vede ca Va-
lachii aceia nomaqi, carii se intinsesera pana la Constantino-
pol ~i «pana la Byzia» nu puteau sa fie dedt Far~eroli,
judecati dupa ensa~i descrierea zisului scriitor bizantin. Eata
ce zice el: Valahii ace~tia carii se intinsera pana la capitala
imperiului, «lmultindu-se peste mesura, erau cu drept cu-
«vent banuiti, ca nu cum-va cand Scitii vor navali (ceea-ce
«se a~tepta), ei sa uneasca insemllateie lor Imteri cu den~ii,
«fiind atra~i in partea lor prin asemanarea vietei, ~i po ate
«chiar prin comunitatea originei. Numerul lor era foarte
«mate, tinerimea lor deprinsa cu munca ~i nemole~ita prin
«neajunsurile educatiunei, de oare-ce locurilc pe unde ez
«trat'au bucuros erau aspre, ~i nu Ie lipseau mijloacele in
«privinta crefcerei vz'telor mari 1£ mt'ct; pc care ei It! hrdneau
«in mare numer in pa~unele lor imbel~ugate. In sfir~it era't
«;£ bine deprz'nfz' in treburzte o.~tdlefci, prin vbzarea zil-
«n;cd a jearclor Ii prz'lt !ttptele deS!! Ii jerzcde in contr']'
«oamenilor inarmatz'.» Se vede lamurit din randurile de mai
sus ca in veacurile 13 ~i 14-lea, Far~erotii nu erau altfel,
dedit cum sunt ~i astazi: pastori inarmali, gata ori-cand
de lupta; ~i tot pe atat de pricepnti crescetori de vite, pe
cat harnici ~i incercati oameni de arme. ~i iara~i lamurit
se vede ca «numerul lor era foarte mare.» Ear «Scipi»
carii se a~teptau sa navaIeasca in contra imperatiei l?i ca-

') 0 Ctililorie la Rom. d. flilltinia etc. pag. 31.

 197

tnl carii Valahii lui Pachymer puteau sa fie atra!li «prin ase-
manarea vietei ~i poate chiar prin comunitatea ongmei»
lor latine, nu erau altii dedit Rom~nii din stanga Dunarei,
sau Daco-Rom~nii.
Precum insa, nu IUclm in socoteala noastra, marele nu-
mer de Fclr~eroti ~i de alte neamuri armane~ci din Grecia
Serbia ~i Bulgaria de astazi, de asemeni nu vom socoti nici
pe Armanii Pistico~i din Micasia, mai ales ca ei pot fi con-
, siderati aproape perduti pentru neamul romanesc, ca ~i Va-
lahii din Moravia.

Dela Nijopole plecaram pe jos la Bitule. Drumul e foarte

frumos ~i nu pre a obositor. Dupa putina caletorie daduram
de satul Dihova, de Arm~ni ~i de Bulgari, a~eq.at tot pe riu-
letul Dragor. Se gasesc aid mai multe fabrici, mori, ~i
piue. LU'cratorii sunt toti Armani; ear morile !li piuele sunt
proprietati romane~ci. Femeile Arm~nce torc l~na pentru
fabricile de gaitane. Bulgarii sunt claca~i. Dela l-iu pana
la 15 August tine in Dihova un balciu renumit pentru des-
facerea de postavarii ~i marfuri de l~na. Comunele Nijo-
pole, Terrnova ~i Magarova dau foarte mult postav lucrat
de mani armane~ci. Odata comunele acestea trei, impreuna
eu SamarinaJ C1isura ~i Perivoli furnisau intreaga armata
turca eu postav, care e de doua feluri: «scutie) ~i «~aiac».
Se fabriea aid !li velinte, ehilimuri, titticuri (ni~ce plapome
mid de lana) ~i 0 foarte mare cantitate de ciorapi de tot
soiuI. F emeea armanca munee!lce enorm in locurile aces-
tea. 0 bucata mare de «~aiac)) se cheama «tramba» ~i
se vinde eu 0 mesura de lungime numita «cana» (aprocsi-
mativ 1 m. ~i 60 em). Este «~aiae cu floa~.e» ~i «~aiac
fara floa~e». Se lucreaza aid ~i «tambari», 0 haina, ca 0
manta lunga, groasa, larga dar fara manid, cu care se
imbraea noaptea pastorul pe munte, ~i pe care 0 poarta
~i chirigiii, adeca ducetorii de marfuri pe cai, carii sunt mai
 198

pretutindeni Arm~ni. Se mai luereaza «sariCi» (singular:

sariea) ~i «antirazi» (singular: antiriu) 0 haina de postav
ea un fel de halat; «mintai'ii» seurte ~i «cioariCi» (singu-
lar: cioaree) earii se leaga sub genunehi prin 0 legatura
numita «zona» ~i sunt un fel de ghetre sau pulpare prinse
cu eopci sau sponci numite «eli~ute», cuvent ce vine dela
verbul «inclidere» =a inchide. De asem.eni se fabrica ~i
«ghiurdii» 0 haina neagra, numai pana la br~u, eu m~­
nieile atM de seurte in cat abea ajung mai sus de cot ~i
pe spate eu 0 bueata de stofa caqend ea la pelerine. «Ghiur-
dea» 0 poarta ins a numai Albanejii, nu ~i Armflnii. Ori-
c~t de bogat ar fi un Albanez, ori-eat de luesos ar fi el
imbracat, trebue sa aiba ~i 0 ghiurdie, care e totdeauna
simpla ~i neagra, pentru ea ea se poarta ea semn de do-
liu dupa urma lui Gheorghe Castriotul, eunoscut eu nu-
mele de Schender-Bey. AtM de mult a fost iubit ~i res-
pectat acest principe al natiei Albaneze, in cat ea ii poarta
doliul pan a astcizi. C~d un Albanez intra intr'o casa, in
care se afia un mort, el i~i ridica pelerina dela ghiurdie
peste cap ~i peste fata, ~i a~a invelit se apropie de patul
mortului.
 VIII
SPRB GOPE~. ORAf;lELUL GOPE!;!. f;lCOALELB LUI ROMA.NE$CI, BISBRICA !;!I
GRECOMANII LI1I. SITOATIA ORX~ELULUI f;ll LOCUlTORII LUI. TIPUL GOPEf;lKNILOR.
DRUMUL SPRR MOLOVIf;lTEA. ORAf;lELUL MOLOVlf;lTKA, f;lCOALELE LUI ROMANEf;lCI
f;ll BISERICILR LUI. CANTARETUL ARMAN DIN MOLOVIf;lTEA f;ll EPISCOPUL GREC.
((CI.ERUL GRECESC f;ll ROMANII». «ROMANEASCA IN BISERICA». «UN BPISCOPAT
ROMANESC IN TURCIA». SOFIlRINTELR PREOTOLUI DlMITRIE CONSTANTINESCU.
ACORDUL DlNTRE GRRCOMANII DIN MACEDONIA f;ll CEI DIN BUCURE!?CI. RETRA--
GEREA LA MUNTE f;ll lOBI REA DE FAMILIE A POPORULur ARMAN.

La ora trei, dupa mezul noptei, impreuna cu credinciosul

Albanez, Ismail, ~i cu d-l I. Ciuli, hlsasem la stanga noastra
comunele Terrnova ~i Magarova, ai carora locuitori gustau
din dulceata somnului de dimineata, ~i in goana cailor
luaram ~oseaua ce duce spre Ohrida peste Diavato, ~i spre
Gheorgea, pe termurii lacului Presba. De data aceasta ins a
noi caletoream spre Gope;; ~i Molovi~tea, doua puternice
cetati ale Armanismului, dupa cum arataram ~i mai inainte
in treacet. Calea merge peste un [rumos platou, care are
o inaltime de 894 de metri de-asupra nivelului marei, apoi
lasa ~oseaua Ohridei la stanga, ~i dupa ce reman in urma
satele turce~ci Ramna ~i Lera sau Leri in care se gasesc
~i cati-va Armani, in cepe a sui pe muntele in pantecele
 ,

200

diruia sta ascuns Gope~ul, ora~ absolut armrutesc, locuit de

foarte infocati luptatori in contra panelenismului. Dupa 0
ora ~i mai bine de suire ajunseram pe munte. Privel~tea
ce se desf~oadl de aici inaintea ochilor e din cele mai
minunate. La apus orizontul se inchide de masivul Petrina,
la resarit se ved munti Murihova ~i vaile Cernei din fata
Bitulei, la nord se arata 0 mare de piscuri de munti, ear
la sud se inchide zarea de masivul Galicica. In fata se
arata comuna Gope~ inconjurata de piscuri, cu case fru-
moase de peatnl ~i cu 0 biseridl mareata. Inainte de a
intra pe cararea ce conduce la ora~el, ~i pe care abea
pot merge trei oameni alaturi, pe coasta opusa ora~ului
se gas esc ni~te arbori mari ~i betra.ni, numiti «Sc\mtul».
Aici descalecaram ~i a~e<;Umdu-ne la umbra «sa.mtului» fo-
toprafiaram inC<1ntatoarea vedere a Gope~ului. T ocmaica.nd
eram mai ocupati cu aceasta treaba, eata ca trecu pe langa
noi, venind dilare despre Gope~, un om care ne cerceta
pe toti cu privirea, apoi descoperind' in mine un strain,
imi intoarse ni~ce ochi plini de ura ~i dadu pinteni calului.
Mirat de purtarea aceasta a calaretului, care disparuse
printre arbori, intrebai pe companionii mei:
- Dar ce are omul acesta?
- E un grecoman; se nume~ce Gheorghie Papa-Goga;
mi se respunse.
De ce m'a privit cu ata.ta ura?
- Pentru-ca banue~ce ca e~ti Roman; ceea-ce este uri
mare pacat in ochii lui. El alearga acum cu grab a Ia
Bitule, ~i nu se va duce acasa antei, ci in alta parte.
- Unde? intrebaiu eu.
- La politie, ca sa te denunte.
- Sa me denunte! Dar ce sa denunte!
- Ca visitezi comunele armane~ci.
Neluand lucrul in serios, puseiu piciorul in scara ~elei ~i
me aruncai iara.~i pe cal. Intraram pe cararea ce duce la
 201

Gope~, calarind cu totii unul dupa altul. In cale mi se po-

vesti ca Gheorghie Papa-Goga este in legatura eu familiile
de grecomani ce au mai remas in eomuna Gope~, ea este
invetator grecesc ~i ca e insarcinat de directia panelenica
din Bitule, de a intretine ura acestor familii in contra Ar-
m~nismului victorios.
/- Daca e a~a, atunci de el, ear nu de mine, ar trebui
sa se pazeasca politia din Bitule. Caci ca propoveduitor al pa-
nelenismului el e un inamic firesc al starei actuale de lu-
eruri din imperatie.
Peste doua-zeci de minute eram in ora~el.
Gope!?ul, dupa cum mai zisei, este inconjurat de jur-im-
prejur cu nalte piscuri ineoronate de paduri. EI se aHa la
inaltime de 1048 de metri d'asupra nivelului marei. Nu-
mele oficial al acestei comune arm~ne~ci este Gobe~, i se
zice insa adesea ~i Bobe~. Cogeaba~a, adedi primarul, eare
este Arm~n, ne e~i inainte inconjurat de mai mulp ceta-
teni. Fie-care ne invita la casa lui, dar noi trecuram mai
~ntei pe la ~coale, la cea de baeti ~i cea de fete. Aici 0
dureroasa priveli~te ne lovi simtirea: in timpul vaeantiilor
fiind invetatorii lips a din ora~el, cei c~ti-va grecomani, carii
mai persista in ere dint a panelenismului, toti rude de aproape
de-a lui Gheorghie Papa-Goga, au devastat intr'o noapte
~coala romaneasea cu 0 eumplita selbatacie. Nu s'au mul-
tamit cu spargerea geamurilor ~i eu ruperea ferestrelor, ci
·au sfa~iat regulamentul afi~at pe pere~i, au faeut bucati
chartele geografiee ~i tablourile intuitive de religie ~j de
~tiintele naturale, au sdrobit bancile ~i catedra ~i ehiar au
facut ineereare de dare de foe, care din fericire nu a is-
butit. Dar ~i in or3..?el ei fac asemenea vandaIisme; sdro-
besc pietrele cu inserippuni de pe la fOnt~ni ~i «~opute»
pentru ea sunt scrise in afurisita limba vlahieeasca, in ace a
limba pe care ~i ei 0 vorbese cu sotille ~i mamele lor ~i in
care gungurese pruncii lor. Ce deosebire intre roadele Arm~-
 202

nismului ~i cele ale panelenismului! Unul face oameni in-

sufleti~i de ideea ordinei ~i de respectul drepturilor aproa-
pelui, ear acesta face furio~i! ~i este un proverb romanesc
eare zice ea: pomul se judeca dupa fruete. Chiar de bi-
sericci s'au atins ultimii grecomani din Gope~; intr'o noapte
au vrut s'o sparga, dar apoi au gasit mijloace spre a in-
tra ~i a fura odoarele din ea, pentru ca ast-fel sa nu se
mai poata canta ~i citi ~i oficia in limba armaneasca, pe
care Dumnezeul lor grecoman, furios ca ~i ei, n'ar fi pri-
cepend-o. Armanii cura~i, privesc la ratacirea consangeni-
lor lor grecisanti ~i cIatinand din cap, graesc:
- Au sa se lumineze l?i ei incurand, ~i 0 sa Ie vie ~i lor
rnintea la cap I
In biserica de aici, care e in m~na Arm~nilor, se ofi-
ciaza in arm~ne~ce, adesea insa grecomanii au furat car-
~ile ro~ane~ci chiar din altar, l?i acurn cei doi preo~i ro-
m~ni: Papa Nicola Nance l?i Papa Nicola Levu, dupa ce
citesc l?i fac serviciul divin, il?i iau car~ile acasa.
~coalele roma.ne~ci ~i biserica de aici sunt conduse de
o eforie alcatuita din l?ease frunt~i ai comunei ~i anurne:
Dimo Cu~e, primarul ~i perceptorul Gopel?ului; Gheorghe
Dimca, c~ntare~ la biserica arm~neasca cu hrarnul «Schim-
barea la fa~a» ~i consilierii comunali: Cocea Trapce, Cociu
Pi~a, Cola Nenu ~i Costa Lerca, to~i «Arm~ni curati.» Ca
al doilea c~ntare~ se pregatea, pe c~nd me aflam in Ma-
cedonia, institutorul Caracota, de la ~coala rom~na de baeti.
Mai sunt aici inca doi preoti: Papa Ienachi l?i Papa Dirni-
trachi, carii ~in cu grecomanii, adica ~in ~i nu prea, de
oare-ce au remas fara popor.
Institutorul Gheorghe Caracota are 0 pagina personal a
in istoria luptei cu panelenismul. C~nd era sa se insoare, cu
o fata din localitate, grecomania era inca tare in Gopel?,
de aceea popii ii refusara bine-cuventarea bisericei sub cu-
vint ca Arm~nii ar fi schismatici ~i catolici. Atunci se chem~
 203

Papa Sgala din Ohrida, care veni cale de 18 ore calare

~i bine-cuvinta cununiile lui Caracota. Nu pupn a avut de
suferit insa ~apa Sgala, pentru aceasta fapta, dupa ce
s'a intors la Ohrida, din partea episcopului buIgar, care
voe~ce sa faca Bnlgari pe Arma.nii din Ohrida. Cand apoi
lui Caracota, 'i se nascu un copil, popii grecomani impedi-
cara botezul sub pretecstul ca pruneul ar fi fost nascut schzs-
matico A~a inteleg ei cuvintul evangheliei! Atunci preotul
arma.nesc Nicola Nance lua asupra'~i respunderea ~i boteza.
pe pruncul Caracota, da.ndu-i prenumele Aurelian. Dar ca.t
a avut de suferit ~i acest demn apostol al dreptei cre-
dinte ~i al Armanismului! Legat cot-la-cot ~i pazit ca un
facetor de rele a fost purtat pe la Bitule ~i Cru~ova l?i a
fost cu mare asprime interogat de- episcopul de atunci, A-
lecsandru, care l'a ~i facut argos. A~a se amaresc ~i se pri-
gonesc fratii intre ei pentru gogorita paneleniea!
Comuna Gope~, are numai ~coli romane~ci, ear corpul
didactic este alcatuit din doi institutori: Gh. Caracota ~i
Aristoghiton ~i doua institutoare: domni~oara Nichea ca di·
rectoare, ~i domni~oara Placea. Ambele ~coale sunt foarte
bine populate. Numai cea de fete are peste una suta de
eleve cu dor de carte romaneasca.
Gope~ul, care cauta a ajunge Cru~ovaJ ata.t in maretia
zidirilor ca.t ~i in frumusetea positiunei, este de asemeni ca
un fel de cetate naturala. Fara voea Gope~enilor,. ca ~i la
Cru~ova, greu siar intra in or~el. Numerul locuitorilor este
de 4.670 de suflete, numerati, bine inteles, cu grecomanii
Ia un loc, carora tot «Ie va veni odata mintea la cap.»
Ora~elul are 483 de case. Stradele sunt curate, unele pa-
vate, ear altele taeate in stanca; nu pre a largi, insa foarte
repeqi in unele locuri. T oate transporturile se fac ~i aici
cu eai ~i eu eatari, de oare-ce trasurele, fie ele cat de u~oare
~i tari, nu pot fi intrebuintate, fiind pre a grele sui~urile ~i
prea repeqi seobori~urile. In easele Gope~anilor se vede de
 204

asemenea domnind 0 inveselitoare curatenie, intretinutii ~i

ingrijita de stapAna casei, precum 7i indestularea. Cea mai
neinsemnata casa din
Gope~, ar semana a
palat, daca ar fi stre-
mutata intre colibe1e
de lut ~i de pae din
vr'un sat bulgaresc
Locuitorii au infati-
!larea sanatoasa ~i
vioae, ~i in nne1e fa-
milii se ved multi
copii. Femeile sunt
muncitoare, modeste
~i demne in acela~
timp. Unele sunt de
orarafrumuseta. Din-
tre Gope~eni unii sunt
proprietari amici bu-
cati de pamint, unii
crescetori de vite ori
comercianti, altii in- o
dustria~i. Printre Vo-
scopoleni, locuitorii
Gope~ului sunt con-
siderati ea oameni de
energie. Dimitrie Bo-
lintineanu, care gre~it
ii socotesce drept un
trunehiu armanesc a-
parte, zice de Go-
pe!?eni, pe carii, iar~i gre!?it ii nume~ce ~i Pisudereni,[' «ca
sunt cei mai resboinici», di «ei singuri se pot mesura eu
Gheghii Albaneji - nu se lasa. sa se calce de nimeni -
 205

sprinteni, vii, viata lor este mai mult armele. Iau parte la
ori-ce resboiu s'ar ivi imprejurul lor. Atat ei cat ~i femeile
lor sunt buni, nalti, bine facuti» 1). Neindoios ea toti Ar-
manii, sunt iubitori de arme, pe care nu Ie au numai pen-
tru panoplii, totu~i Gope~enii, de~i sunt in adver oameni
energici ~i hotariti, nu sunt cei mai resboinici dintre Ar-
mani. Trllnchilll Voscopolean, din care fae parte ~i Go-
pe~enii, chiar dad!. odata va fi fost numai resboinie, totu~i
azi e mai mult Cllnoscllt ca dedat comerciului, industriei
~i cultllrei artelor. In ce prive~ce culoarea pelei ~i a perului,
Gope~enii ~i, in genere mai toti Armanii, nu mi-au parut
bruni, ci mai mult castanii, ~i blonqi. Pouqueville ~i alti
cercetatori ai popoarelor Peninsulei-Baleanice, ii infato~eaza
de asemeni castanii ~i mai mult blonqi pe Armani. Domnul
I. Caragiani 2) vorbind de Armanii Buiefiz", un trib al Far-
~erotilor, zice: «Buie~tii au fost ~i sunt ~i astc1zi blonqi, ~i
«astc1zi traesc in Aearnanie sub numele de Grz"va. In dia-
«lectul Macedo-roman cuvintele rOlzit, jlor ~i grzv arata
«mai acela~i lueru, adeca 1'01, roth, blond, eu deosebire
«ca jlor se usiteaza pentru culoarea ro~ie a eqilor, caprelor
«~i tapilor, pe cand griv este pentru caiii roibi. ~ijlor ~i
«ros, si, grzff precum si) mur(Tb sunt cuvinte ee se afia numai
«ca porecle romane~cij» porecle care, bine-inteles, ea se dau
din causa culorei pelei ~i a perului. In alt loe S) zice: .«Ma-
«cedo-romanii i~i dau porecle dupa lucrurile eu care se 0-
«cupa. Ciobanii, chirigiii, hergheligiii i~i dau porecle de oi,
«capre, tapi, berbeci, boi, vitei, cai, epe, etc. Ast-fel la ei
«gasim porec1e: Ttlp, Mllnzu, Cd/UIZit, Areate (= armasar),
«AIgeu ~i Algiu (= cal cu per ro~), Bzdzvzu, Barzu, (= Barzu,
«adeca alb amestecat cu negru), Breaz, ArollU, Arus,
«Arusa, Flor (= ro~ul eqi10r sau al caprelor), Grzv, Grt"vd,

1) Cdlltorii, etc. pag. 110.

2) Siud. islor. as. Rom. d. Pen.-Balcanicd, pag. 18.
I) Id. op. cit. pag. 49-50.
 206

«Grz'va (= roz'b) , Murgu, Murgzu, Murgean, BaHu (animal

«cu stea alba pe frunte)1 Bel, Beliu, Belujzu, Bealijzu
Bz'lujea, toate insemneaza alb» care este tot una cu baIan
sau blond. Numele de persoana Balu~, cunoscut in satele
din judetul Covurlui, pare foarte inrudit cu armamescul balt"u
(care insemneaza alb sau blond) l?i ambele par inrudite cu ro-
manescul: balan sau balaiu, la masculin, ear la femenin: balae t).

Drumul spre Molovi~tea1 del a care ~i-ar fi luat numele

grupul Molovi!ltean, ce in realitate este Voscopolean," merge
iaral?i peste platoul eel nalt de 894 metri, deasupra nivelului
marei, platou despre care s'a pomenit mai sus, ~i trece
apoi prin satele turce~ci Dolent ~i Cajeni, in care iar~i se
gasesc ~i cate-va famiIi armane~ci. Mergend spre Molovi~tea
ne-am ratacit pupn in drum ~i tot ratacind am gasit rui-
nele, a~ putea zice mai bine: urmele unei cetati, care trebue
sa fi fost romana ~i care trebue sa fi avut menirea de a apera
trecetoare Diavato, prin care inainteaza drumul spre Ohrida
~i Duratiu, vechiul Dyrachium. De aici am inceput a sui
iara~i pe munte, unde am dat de mai multe izvoare, l?i
dupa 0 ora l?i jumatate de urcare, am gasit iar~i ni!?ce
arbori seculari numip «s~ntul» sau «s~mtul» ca ~i la Gope~.
In vechime, la intrarile acestor comune arm~ne~ci, pare sa

t) In ajutorul afirmatiei cl Arm~nii sunt mai mult castanii ~i blon<Ji, e ~i

faptul cl Tracii, poporul in care a fost altoit cel ArmAnesc, au fost blon<Ji ~i
chiar ro~ii. 0 insemnatl dovadll despre aceasta aduce filosoful Xenofancs, nlscut
pc la 570 in. d. Chr. in orll~elul Kolofon din Ionia (contimpuran al lui Pitagora.
Anaximandru ~i al cuceritorului Cirus) inlr'o zicere teologicl, prin care imputl con-
timporanilor lui cll antropomorfiseazl pc zei. Cu cc drept - intreabll Xenofancs
in vcrsurilc lui - dlm noi zeilor chip ~i staturl omcncascl? «Fie-care i~i in-
«flto\leazl zeii, a~ dupl cum este el ~nsu~i. Negrii '~i-i inflto~eazl negri ~i cu
«nasul turtit; Tratii, cu oclli; aloaf'ri fi cu plrul rOf,. ear dacl boii ~i caii ar
ozugrllvi neindoios ell '~i i-ar inflto~a ca boi ~i caL> (Eduard Zeller, Die Plli-
1010pllie der GnecJzen, Tiibingen 1806, vol. I ed. II pag. 382.) Din cuvinte1e a-
cestea se vede cll Tracii erau oameni cu ochii alb~tri ~i cu p~rul balaiu; ear din
chipul cum Xenofanes espriml aceasta, se vede cllucrul era tuturora cunoscut.
Dacii erau ~i ci mai mult castanii ~i blon<Ji.
 207

fi fost cate 0 biserica, sau cftte un paradis, ale caror urme

s'au ~ters acum, ~i, de acea arborii ce de sigur ~a Ie serveau de
1mprejmuire au pastrat numele de s~mtul ~i chiar numele sf~n­
tului, care trebue sa fi fost patronul acelor bisericute. A~a
buna-oara «s~mtul» prin care am intrat in Molovi~tea, adeca
arborii betrftni ~i gro~i pe sub care am trecut, se numesc
«s~mtul Gheorghe», Dar aici mai este ~i de cealalta parte
a comunei inca un «samt» numit: «s~mtul Atanasie».
Vederea Molovi~tei nu remane intru nimic mai prejos de
cea a Gope~ului, ea este tot pe at~t de frumoasa pe cat
de impunetoare. Ora~ul are case mari de peatra, 0 bise-
rica mare ~i una mai mica; stradele sunt curate, dar ia-
ra;.i inguste. Primarul este ~i aici Arm~n, frunta~ii sunt
trecu~j toti la Armanism, ~i membrii consiliului comunal de
asemeni. N u esista in Molovi~tea un singur strain, ci in-
treaga populatie de 4880 de 'suflete aflatoare in 522 de
case, este numai ~i numai armaneasca. Ca ~i Gospe~ul,
Molovi~tea e adftnc ascunsa in munti, loca~ de defensiva
moral a, la inaitime de 1087 de metri deasupra nivelului
marei. De toate paqile com una e inconjurata cu piscuri
tnalte, dintre care unele impadurite, ear altele desbracate
de paduri ~i numai pe ici pe colo presarate cu ni~ce tu-
fari, des incarcati de dintii caprelor. Din causa ca Molo-
vi~tenii merg mult prin stramatate dupa comerciu, fara sa'~i
ia femeile cu ei,. populatia acestei comune cre~ce de tot
incet. Intrarea in Molovi~tea se aseamana foarte mult cu
cea dela Cru~ova.
In acest ora~el Armftnii au, ca ~i la Gope~, 0 ~coala de baeti
~i una de fete, ambele bine populate. ~coalele amendoua
se gasesc in acel~ local; in catul de sus trei incaperisunt
ocupate de ~coala de baeti, ear doua din incaperile catu-
lui de jos sunt ocupate de' l?coafa de fete. Eforii l?coalelor
~i bisericilor sunt frunta~ii Spiru T. Ciomu ~i Costi Hagi
Simu. Acest 'din urma adesea a facut sacrificii ban~ci pen-
 208

tru ~coalele ~i bisericile romane !?i pentru causa culturala

a Armanismului.
Biserica, dupa cum aratai, se afia in manele Armanilor,

carii insa au lasat sa se c:1nte ~i in grece~ce la 0 strana, ~i,

pe icoane au permis, ca alaturi de numele armanesc al
sfintilor, sa se scrie !?i pe grece~ce ici-colea numele vr'unui
 209

sUint, pentru ca sa nu fie pre a amariti cons~ngenii lor gre-

comani, multi-putini c~ti au mai remas ~i in aceasta co-
muna. Inca odata se dovede~ce c~t de impaciuitor este
Arm~nismul ~i cum rode~ce buna-r~ndueala, pace ~i respect
al drepturilor aproapelui, chiar c~nd aceste drepturi sunt inchi-
puite. Sentimentele ce insufla Arm~nismul nu sunt furioase ~i
siluitoare, pentru ca el se simte sprijinit pe dreptate ~i pe ade-
ver, ~i are limpedea con~tiinta ca victoria va fi de partea lui, ,
fie acum, fie ceva mai t~rziii, ~i de aceea, a~teapta increq,etor
~i lini~tit, ~i de aceea, e impacinitor pretutindeni. Panelenis-
mul din contra, siluind con~tiinta religioasa ~i con~tiinta
nationala a popoarelor din Peninsula-Balcanica, ~i indem-
n~nd necontenit la resturnarea starei actuale de lucruri, el
nu poate avea sentimentul sprijinirei pe dreptate, ci se
simte ca hotul care '~i-a apropiat silnic dreptul altuia ~i
care devine furios, c~nd i se reclama ceea ce a rapit. -
Catapiteazma bisericei celei mari din Molovi~tea este 0 insem-
nata lucrare de arta, ca ~i cea dela Cru~ova, ~i lucrarea aceasta,
tot ca ~i cea dela Cru~ova, este facuta de iscusitele m~ni
arm~ne~ci. Icoanele se zugraveau tocmai pe c~nd me aflam
acolo, iara~i de pictori arm~ni, carii imi parura tot at~t de
inzestrati ca ~i sculptorii in lemn, carii au cioplit minunata
catapeteazma. Langa ceealalta bisericuta mai mica, cu hramul
«Sfintii fan'i de Arginti», se afla 0 apa vestita ca ar fi buna
pentru dureri de ochi, foarte visitata, in cele d'antei patru joLde
dupa P~ci, de femeile arm~ne din satele ~i comunele cele
mai indepartate. La ~coala romana de baeti din Molovi~tea
se afla ca institutori Neculai Buia, director,-- Ciomo loan,
al doilea institutor ~i Spiru Popescu ca al treilea institutor;
la ~coala de fete sunt doua institutoare: domni~oara Eania
Petru ~i domni~oara Giambasi. Ambele ~coale sunt bini~or
inzestrate cu material didactic ~i se bucura de oare-care
renume, ca ~i cele din Gope~, caci au fost in mai multe
 210

rAnduri visitate de eonsulii din Bitule ~i anume, de eonsulul

s~rb, de cel austriac ~i chiar de amaritii consuIi greei.
Preotii" din Molovi~tea sunt deja mai toti d~tigati pentru
eausa Armanismului, cati-va mai nehotariti nu a~teapta decat
venirea unui arhiereu armanesc, pentru ea sa se lepedc pentru
totdeauna de panelenism. In anu11891, arhiereul grec, supa-
rat ca in biserica din Molovi~tea se oficiaza armane~ce, se adre-
sa nu de-a dreptul preotilor, ci cantc'iretuIui, ordonandu-i prin
scrisoare, sa nu mai euteze a canta in casa lui Dumnezeu,
in afurisita limba armana. Dar etmtaretul nu lua aminte Ia
arhiericeasca porundi ~i continua a canta cum !?tia el ~i
eum inteIege tot poporul. Preasfintitul Alecsandru ecru atunci
deIa efori, ea aee~tia sa impediee pe cantaret de a se mai
arata neaseuItator. Nici pe calea aeeasta arhiereuI nu putu
a'~i ajunge la seop. Se hotari despotul sa nu mai faca prin
altii ceea-ee avea de faeut, porm la MoIovi~tea ~i in ziua
de 26 lulie 1891 dela Christos, inarmat de 0 zdravana
earja archiericeasca intra in biserica, tocmai ca.nd cantaretul
arman cauta a se intelege eu Dumnezeu pe armane~ce.
Preasfintitul niei i~i faeu semnul crucei - eum era sa se
inehine intr'o biseriea in eare resuna 0 limba anatemisata? l -
ei tot invartind in aer pastoreasca carja se a~eqa amenin-
tator in fata cantaretului. Dar acesta canta inainte.
Ce limba este aeeasta tidilosule? ii striga arhiereul.
- Armaneasea... despote!...
- lnceteaza de a 0 mai caHta, caci este afurisita de
Dumnezeul
- Nu te ereu ... dcspote ... ; caei dad. ar fi fost afurisita,
eum zici tu, nu ar fi dat-o Dumnezcu la miIioane de oameni!
La mai muIte miIioane de zece ori decat greeeasca ta ...
Atunei pastorul ridica voiniea carja, ea sa loveasea pe
neaseultator I Cantaretul faeu cc faeu ~i apuea bine de carja.
Popa trage, dascaIul trage ~i el, ~i, 0 scoate din mfinele
popei ~i... tot aparfindu-se de furiosul pastor, se intfimpla
 211

ca il lovi de mai multe ori peste spate, peste cap,

peste... ~i nu se mai !?tie unde. Poporul ar fi sarit sa ajute
pe preasfintitul Alccsandru intru pedepsirea indraznetului,
dar veqend cii Despotul se ajuta ensu~i cum putea in aceasta

faptuire, nimeni nu se mi~ca din loco Cantaretul a fost,

bine-in~eles, chemat in judecata la Bitule, a fost purt3.t 0
bucata de timr- pe la toate icoanele, dar s'a gasit, in fine,
 212

un tribunal care l'a aehitat pur ~i simplu «pentru ea lovise

in legitima aparare» cum se ~i int~mplase in adever.
eu episcopul Aleesandru s'au int~mplat mai muite. Voiu
reproduce dte-va corespondente dela fata locului public ate
prin ziarele din tara, din care se va vedea lamurit ce fel
e intelegerea- evangheliei ~i spiritul religios de care se con-
due arhiereii greci, fata eu nasuintele eulturale ale Arma-
nilor. Eata 0 asemenea corespondenta dela Bitule, publicata
in «Rom~nul» din 18/30 August 1891:

Este trist lucru a vedea un cler, care se pretindc a fi ortodocs

~i urma~ul legitim al apostolilor, sli persecute plinli 1a moarte un
popor care, din fericire, nu face parte din elementul grecesc. Poli-
tica care 'I animeazli 'l-a ametit a~a de cumplit, tndt uitli tnv~tli­
tura MAntuitorului, pe care trebue s'o predice ~i nu vede tn Maccdo-
RomAni, de dt vrlijma~i din cei mai tnver~unati, eretici ~i rebeli.
Mai ales de dnd ace~tia au c~tigat dreptul de a oficia tn biserici
in limba lor, clerul grec nu se mai poate stlipAni, ci provoaeli ~i
comite pretutindeni scandaluri ~i certe, cari, adese ori, degenereazli
tn lupte sftngeroase flirli a tine seamli, cel pu~in, de 10calluri1e sfinte
unde ele se s~vAr~esc.
Poate sli tie, dupli clerul grecesc, tn interesul religiunei ~i al orto-
docsimului de a forma pe toate popoarele cre~tine din Turcia tntr'un
singur element, cu 0 singurli limbli ~i cu aceea~i aspiratiune, tnsli
tn secolul al 19-1ea, care s'a numit secolul nationalitlitilor, toate
neamurile se silesc a'~i cunoa~ce individualitatea lor ~i a se desvolta
dupli aptitudini1e lor. Rom1nii macedoneni prin urmare, nu pot face
csceptie, nu-~i pot renega origina ~i nu'~i pot sacrifica sflngele lor
tn folosul unui al neam tin num~r mai mic) ~i care voe~ce sli aibli
egemonia, fiind-dl pe de 0 parte poporul grecesc, (care este ale-
sui clerului ortodocs), nu e apt d'a asimila toate ce1elalte neamuri
cre~tine conlocuitoare din Imp~rlitia Otomanli, ~i pe de altli parte
politica greceasca nu se potrive~ce cu vederile ~i cu aspiratiunile
diferitelor natiuni. Mai ales poporul roman a dovedit mereu ~i do-
vede~ce cbiar ~i astlizi, eli esistenta ~i vieata lui se identificli cu
esistenta ~i vieata Imp~dltiei Otomane, ~i eli tn consecintli va con-
tinua a fi eel mai fidel popor al statului ~i va demasca ~i va com-
bate toate tendintele celorlalte neamuri, dliunlitoare integritlitei tlirei.
 213

Dar plinli c~nd Patriarchia va stlirui ~i va urma pe aceastli ne-

fericitli cale a politicei sale? Plinli cAnd va continua de a persecuta
~i de a intrista pe Romani, cari, mai presus de to ate, ~in la neamut
lor? Cum de nu tnte1ege Patriarehia cli politica pe care 0 urmli-
re~ce nu eorespunde eu actualitatea ~i eu spiritul ArmAnilor, ci din
eontrli este desastroasli chiar pentru interesul s~u? Ei bine, voe~ce
oare a deplirta din stnul s~u ~i poporul Macedo-RomAn, dupli ce a
pierdut, tot pentru acest motiv, pe poporul bulgar? Fatriarc/ml din
Filnar (Sle Ecumenic # se poatt folosi de auton/alea fi jurisdic,;unea
lui pesle 10'; membrii bisericei orlodoese rlsilritene, ca representanl
al populafiunilor crefline S1Ijmse Turciti, dar ntl ca feftll religios numai
al popomlui greeesc. Toate poparele ere~tine trll.esc a parte, au nu·
mai de ~ef unic religios pe patriarchul din Fanar. Deci aeesta tre-
bue sli fie de 0 potrivli just ~i liberal fatli de toate nationalitll.tile.
Sunt ~i cAte-va popoare ere~tine ortodocse clirora Ii s'a acordat,
voea d'a avea biserieile lor nationale, ast-fel sunt Arab;; creftin; ~i
Caramanliz"i a clirora limbll. estc cea turceascll.. Ei bine, limba romAnli.
este mai putin potrivitli spre a fi tntrebuintatli tn bisericile arm~·
ne!?ci ortodoese?
DeplAngem aceastli tristli posipune a Patriarchiei fatli de RomAnii
maeedoneni, cari pll.nli acuma au dovedit eli sunt a~a de ortodocsi
~i devop, ~i incli mai bine ca poporul grecesc! Zadarnicli e munca
~i opositiunea inver~unatli a Patriarchiei in contra infiintlirei bise-
rieei armane~ei, clici Sublima Poartll., mai justli ~i mai generoasll. de
cAt predicatorii ~i custoqii principiilor Evangeliei cre~tine, in solicitu-
dinea ei plirinteascll., a acordat Maeedo-RomAnilor libera intrebuin-
tare a limbei lor tn bisericile construite de ei. Ori cc pedicll. pusli
din partea archiereilor greci pentru indeplinirea sus-zisei libertlip
va fi momentanli ~i autoritlitile locale vor ~ti a 0 face sli disparll.
~i sli impuna respectul iradelei imperiale.
Lupta ee archiereii greci provoacli acum tn contra RomAnilor ma-
eedoneni, ii va siti ca tn curAnd sli recurgli din nou clI.trli prea iu-
bitul lor Suveran spre a·i solicita infiintarea unui episcopat armA·
nesc a parte. Aceasta va fi ultimul triumf ~i salvarea eO.mplectli a
Macedo-Rom~nilor de sub jugul desnaponalisator al c1erului fanariot.

***
Dupll emanarea ordinului imperial relativ la libera esercitare a lim-
bei armAne~ci in bisericele comunale de prin localitliple unde trli-
 214

esc ArmAnii, s'au flicut pretutindeni incerdri ~i s'a oficiat tn ar-

mAne~ce. Insii arhiereii greci s'au opus ~i au provocat scandaluri
chiar tn interiorul loca~elor divine. Ast-fel in comuna Tlrnzova de
langii Bitolia, in urma intrigclor ~i instigatiunelor arhiereului grec
Neofitus al Pe!agonici, autorit~tile imperiale otomane au trimis la
21 Iulie 0 companie de soldati sub comanda unui bimbaia (major)
ca sii impedice cu for~a pe Armanii din sus zisa localitate de a
celebra oficiul divin tn limba lor maternil. Biserica a fost tnconjuratil,
ear 6 soldati, carii ~edeau la intrare, impedecau pe Armani ~i pe preotii
lor de a se introduce in bisericii. Pentru a evita ori ce scandal, noi
ne-am retras lini~titi ~i am facut reclamatiuni pe lftnga Sublima Poartil.
La 26 ale aceliea~i luni arhicreul grcc Alecsandru al Prcshci ~i al
Okridci, dupii ce s'a imbr~cat cu hainele pontificale, spre a sluji
in biserica comultallJ dill Moloviitca, au<;lind citindu-se tn limba ar-
man~, a ordonat cftnt~etului de a inc eta a mai citi tn afurisila
limbil, dar nefiind ascultat a cerut de la eforii bisericei oprirea ci-
tirei tn limba arman11. Nereu~ind nici a~a, s'a dcsbriicat atzalemr:;alZd
(:omuna # pe toli aCtr'a cari Sf} siltsc a in/omi limba greceasclJ, eta
divinlJ, itl biserice!e ortodocse din Macedonia prin limba blestematlJ
armAneascii, ordonand in acela~ timp ~i preotilor a se desbriica ~i
a inchide pe datii biserica. Poporul Insil indignat a flicut demersu-
rile cuvenite pe langii autoritiltile locale.
In aceia~i zi la Perivoli a fost biitut de Romani arhiereul grec
din Grebena a~a de cumplit in cat ~i azi se afHi In pat ~i starea sli-
n11tiitei lui inspirii temeri. l\lotivul acestei blit1H este dl P. S. S.
se opunea la citirea in limba armanii in locayul lui D-zeu.
La 6 August sus-numitul arhiereu Alecsandru al Freshei ii al
Okn'dei, dupa. ce luase duoi gcandarmi de la Valiul din Bitolia,
due~ndu-se la Gope 1i, s'a imbrllcat spre a oficia Sf. liturghie tn
biserica d'aeolo. Dar auqind citindu-se armanesce, s'a maniat tare,
a poruncit preoplor sil. se desbrace ~i sa inchida biserica, insii n'a
fost ascultat, ~i a fost silit ea sa pIece umilit. Preotii au continuat
eu oficiul divin tn cea mai mare lini 7le ~i pace. Arhiereul intor-
c~ndu-se la Bitolia a protestat in contra Romanilor, dar autoritatile
locale n'au luat in eonsideratiune plangerile sale.

Corespondenta aceasta poarta data de 11 August din

Bitule, ~i titlul: «Clerul grecesc ~i Romanii». Nu mai putin
interesanta este ~i urmatoarea descriere dela fata locului,
 215

publicata in «Gazeta Noua» No. 81 din 4 Aprilie 1891,

care poarta. titIul: «Romaneasdi in Biseridi» ~i cu data: Bitolia
24 Martie 1891:

In urma tnvoirei daHl de M. S. Sultanul, Arm~nilor din Impe-

riu, de a se inchina liber ca ~i coreligionarii lor de alte nationali-
Hiti, Arm~nii Gope~eni, in ziua de 23 Decembre 1890, in frunte
cu preotii lor, au inlocuit aproape de tot limba greadi in biseridi
cu cea armtmeascll.
Pu~inii agenti grece~ci, rema~i tn comuna Gope~, au incercat
s~ fad turbur~ri in biserica ca in anii trecuti, dar n'au izbutit.
Arhiereul grec, Alecsandru, zis al Presbei ~i al Ohridei, in~tiin­
tat de tntroducerea limbei noastre in biserica din Gope~, a trimis
o scrisoare fulger~toare epitropului bisericei, preotilor ~i c~ntare~u­
lui arm~n.
Eat~ p~r~i din acea scrisoare ca mostre a sentimentelor gre-
cesci:
, cCu mare tntristare m'am informat d in biserica noastr4 s'a
esdvar#t, dela un timp incoace, 0 mare nelegiuire din partea nou-
«lui preot Nicolae Gh. Nance # Gh. Dimca, eantiJrelul arman, carii
eau i1uiriJznit siJ clmtc arma1lefee jiJriJ ftirea noastriJ. Cu mare jale
cv~ scriem astazi in aceasta privinta, flic~ndu-ve cunoscut a-i tn-
c ~tiinta siJ inceteze pc vizlor de a mat canta # a oficia in biscriea
«noastriJ pe It"mba anna1leasc4, eiJci este 0 mare nelegittire (II). Mai
cales noul preot Nicolae Nance, care nu'~i aminte~ce de jttriJmen-
«till depus pc sfanta masiJ ill a/tarlll bisericei noastre in mommtul
«eand l' am hirotonisit, cd nit va canla nici-odal4 pe annanefce (1/).
«De asemeni ordondm miserabi/uilli primar fi pereeptor Dima Cu#
efi Cocitt C. Stergiu, carii au cutezat sa contravina mesurilor mele,
«Iu~nd f4riJ ftirea noaslr4 eheile fi soeotclile bisericei noastre del a
c epitropii destinati de noi. S1I. tnapoeze cheile bisericei epitropilor
«destinati de noi Cota Gh. Belciu ~i Nasu Torbu. Dad ~i dupa
cprimirea ace~tia nu ve ve~i conforma ordinilor noastre, lucru ce
«nu putem crede, Yeti fi pedepsiti cu asprime ~i pentru acest scop
«veti fi chemati la Bitolia spre a'~i da seama de nelegiuirea co-
cmisa. Ear pc !loul preot Nicolae Nalzce nttmai-dc-cat tl vom face
cargos».
Epitropul achiepiscopului grecesc a tn~tiintat pe zisele persoane
de primirea sus-zisei scrisori, flira tnsa a Ie 0 im~na. Arm~nii, cu
toti preotii tn frunte, au respuns ca poate sa scrie ce vrea archiereul
 216

grecesc, di ei nu ascult~ de ordinile lui, c~ nu se tern de amenin-

tliri ~i c~ vor esclude de tot limba greac~ std1in~ de biserica lor.
Epitropul impreunli cu agentii filo-eleni ar~tA archiereului ca Ar-
mAnii nu s'au cl~tinat de loc fat~ de amenint~rile sale, ~i, rec1ama
la autoritlip di ni~te tulburMori au comis 0 nelegiuire in bisericil
cantand armalzelCe. Arhiereul se coboar~ din Cru~ova la Bitolia ~i
intenteaz~ proces Arma.nilor, dar zadarnic. V~qt!nd di nu i s'a In-
deplinit dorinta, n~scoce~ce alte chi~ibu~uri, zicend c~: el permite
Armanilor din Diocesa sa libu'a cantare in limba arm!measca, insil
cdr/ile pe care ei Ie posedil, nefiind re~'unoscute de sinodul bisericei
ecumenice din Constantinopol, de aceea nu pot citi fi canta dUpil
dense/e. Dar nici a~a n'a izbutit episcopul grecesc fiind-c~, pe de-o
parte ei a recunoscut In principiu cestia bisericei noastre, l~sAnd
a se deslega in viitor numai 0 formli, adeca recunoascerea dirtilor
biserice~ci, ear pe de alta Gope~enii ~i al~i Arma.ni din Macedonia,
au trimis pe d. D. Atanasescu, directorul scoalei rom~ne~ci de blieti
din T~rrnova, s~ se ducli la Constantinopol spre a cere dela Patriarh,
aprobarea di~ilor roma.ne, tip~rite la Bucure~ti ~i cu voia sfantului
Sinod al Romliniei. Cum ar putea Patriarhul sli nu recunoasd1 ase-
menea dirti. Plinl1 atunci Gope~enii muncesc de scriu de mAnli, tot
ce se cAnt~ In biseridi, copiind din c~r~ile roml1ne~ci. Partisanii
causei grece~ci, v~qt!nd-o zdruncinatli s'au decis a comite un sacri-
legiu. In noaptea de 2 spre 3 Martie au intrat in biseridi ~i au
furat sfAntul Agnet, 0 cruce, trei sfe~nice ~i doul1 candelabre de pc
sfa.nt maslb

ArmAnii au denuntat autoritatilor faptul acesta incalificabil

~i s'au descoperit hotii, carii nu erau altii de cAt agentii
partidei grece~ci. Scopul grecomanilor insa fusese sa fure
antimiSltI, fclra de care preotul nu poate oficia, pentru
ca ast-fel biserica armAna sa se inchida de sine; insa an-
timisul era ascuns ~i facetorii de rele in graba lor nu l'au
putut gasi.
In cele doua corespondente de mai sus se ved frigurile
~i spasmurile de care este cuprins panelenismul, veqend
ca 'i fuge terenul de sub picioare. La hirotoriisire pun ar-
hierei greci, pe preotli armAni sa jure ca nu vor intrebuinta
vr'o data afurisita limba armAneasca, dar zadarnic. Sper-
 217

jurii de preoti armA.ni jura, dupa cererea arhiereilor pe

sfA.nta masa, ca i~i vor uita limba materna, dar cum es
dela hirotonie incep a grai in blestemata lor limba, mai
mult inca: fac nelegiuirea de a canta in casa lui Dumnezeu
pe armA.ne~ce. Cum sa nu se infurie bietii arhierei greci? ~i
daca nelegiuirea s'ar opri aici! ArmA.nii au cutezanta a inl<ltura
pe epitropii grecomani dela biserici ~i merg cu temeritatea
lor atA.t de departe in cA.t iatt socotelz"!e, ~i iau chelle!
Aceasta trece peste ori-ce margini! Sa ia socotele1e? Sa in-
trebuin~eze veniturile bisericei pentru causa culturala a Ar-
mA.nismului? Aceste venituri care sunt destinate a faptui
elenizarea intregei Turcii de Europa! Sa ia socotelele? Dar
unde se gasesc ArmAni? Cand a zidit Dumnezeu ArmA.ni?
Agenti ai panelenismului, sari~i ! Voi devotati apostoli ai
silogurilor din Atena ~i din Pera... Voi toti cei insufletiti
de suflarea calda ~i ortodocsa a consulilor greci, sariti ...
Puneti in fiara pe eretici, pe papista~ii de P..rrnani... spar-
geti bisericele lor spurcate de sunetele afurisitei ~i bleste-
matei limbi armane~ci! furati din biserice1e lor odoarele ...
loviti! denuntati, calomniati... mintiti spre a apera dreapta
credinta in atotputernicia panelenica a patriarhiei ecume-
nice, caci cine nu se supune patriarhului, nesocote~ce pe
Dumnezeu !?i se face vrednic de toata pedeapsa .. ! Eata
pentru ce pana deja agitata a preasfintitului Alecsandru,
devine furioasa !?i varsa venin cand scrie despre luarea so-
cotelilor. Limba armA.neasca e blestemata, e 0 nelegiuire
a 0 grai... dar primarul din Gope!? e un mzserabzl... cum
a cutezat el sa ia socote1ele !?i deci banzi' bisericei fara bine-
cuventarea arhiereului grec?
Se tntelege ca furia aceasta arhiereasca nu s'a tinut
cum-va numai in defensiva, ci a pa!?it la fapta pretutindeni,
caci nu numai in Gope!?, in Molovistea ~i in Terrnova, Armani
au cA.ntat pe limb a lor materna in bisericele lor, ridicate
cu bani ~i cu munca lor. Indata dupa zisa scrisoare preo-
 218

tul Nicolae Nance a fost grabnic chemat prin adresa ar-

hiereasca cu data de 13 Martie 1891, la re~edinta Cru~ova
spre a'~i da socoteala de c~ntarea in arm~ne~ce, ~i deci
de dilcarea juramentului depus pc sf~nta masa. Dar nu-
mitul preot ~tiind ca n'a pacatuit cu nimic in contra cre-
dintei !?i a darului, a stat locului ~i n'a urmat chemarci ar-
hiereului grec. In alte parti unii preop au suferit ade-
verate martirii, a~a buna-oara Papa Nicolae Tego, din
Clisura, a fost pus in lanturi ~i aruncat in inchisoare. De
asemeni !?i Papa Cozma, din Voscopol, a fost crunt mal-
tratat de arhiereii ~i calugarii greci pentru «nelegiuirea de
a fi dntat ~i oficiat in blestemata limba arm~neasca.»
In ziarul transilvanean «Tribuna» No. 83 din 11/28 Apri-
lie 1892, la pagina 330, sub titlul «Un episcopat rom~nesc
in Turcia» se gase~ce iara~l 0 corespondenta din Bitolia,
cu data din 2 Aprilie 1892, care zice:

Antagonismul dintre Arm~nii din Macedonia, Epir ~i Albania

~i dintre clerul grecesc se accentueazli din zi in zi.
Locuitorli Armflni ai acestor provincii, carl ajung la un milion,
de la 1864 au tneeput mai antei a deschide ~coale nationale ce
au fost eomblitute pe toate caile ilicite, ilegale, pe fatli ~i pe ascuns,
de dHre inimicii limbei ~i nationalitAtei arma.ne~ci in Turcia. Du~­
manul cel neindurat a fost clerul fanariot. Acesta de la inccput a
flicut tot ce i-a stat prin putinta, ea sli inAbu~eascA rede~teptarca
armflnismului. Popii afuriseau, dupa ordinele priimitc de la arhic-
piseopii lor, pe institutorii ~i institutoare1e armAne~ci, spuneau cd
aceftia sunt papiSlafi, cli ~eoala romflnli are menirea de a converti
honea la catolicism. etc., ear episeopii grcci, la rflndullor, dcnuntau
la autoritaple locale pe sermanii de institutorl ca tulburatori ai or-
dinei publice, ca membri ai unor societAti secrete, ea agen/t" auslro-
magkia"i, etc.
Ei bine, cu toate acestea ~i 0 mie de alte difieultliti, fiind-cli
causa era dreaptli ~i sOnta, ArmAnii aU trlumfat. Ace~tia au dovedit
guvemului eli sunt cei mai fideli supu~i ai Majestlitei-Sale Sultanului
~i cli clerul grecese, care Ii acusli ~i 'i ealomniazli, este tocmai acela
care urmlire~ee 0 politicli strliinli, du~manli ~i vlitlimlitoare intereselor
 219

vitale ale Imp~rll~iei, pe care ArmAnii 0 condamnll ~i 0 resping

energic. Nelealitatea clerului grecesc, chiar guvernul ottoman a con-
~tatat-o acum prin descoperirea unui complot venit a face tulbudlri
~i rescoale pe teritorul imp~r11tiei ~i In Grecia; pe cAnd ArmAnii
~i-au ar~tat In toate ocasiile fidelitatea lor. Chiar In luna lui De-
cembric 1890, cAnd se ivise nelntelegerea dintre Patriarhie ~i Su-
blima·Poartll din causa beratelor acordate celor doi episcopi bulgari
din Ohrida ~i Scopia, ~i cu care ocasie Patriarhia ordonase tuturor
episcopilor de sub jurisdic~iunea sa, sli se Inchidl1 bisericile padnicilor
cre~tini, ArmAnii din diferite ora~e, orll~ele ~i sate n'au vrut 511 se
supunll la 0 asemenea m~surll arbitrarll, au deschis bisericile lor ~i
au trimis la Constantinopol mai multe peti~iuni, prin care protestau
In mod formal, cll. bisericile comunale nu sunt ale patriarhului, ci
ale poporului armAnesc ~i, cll. nu pot adera la ordinele trimise din
Fanar, care au de scop de a servi 0 causll. politicll. strllinli in paguba
imp~rlltiei ottomane, ~i, care tinde a agita spiritele cre~tinilor pacJnci.
Tot cu acea ocasie ArmAnii au cerut de1a guvern s1\ 'i protejeze
contra m~surilor arbitrare ~i sll. 'i scape de 8uprematia religioas11 a
patriarhului ~i a episcopilor sei, carii abuzAnd de autoritatea ~i de
atribupunile lor spirituale, speculeazll sentimentul religios al ArmAni-
lor pentru a aduce servicii unei cause politice strliine.
Tot atunci a Inceput sll se nascll.° 0 nou11 evolutiune, 0 cald11
aspiratiune pentru Infiintarea bisericei nationalc armAne ~i inlocuirca
clerului grecesc printr'unul naponal. Multi preoti armAni, adlipati de
sentimentele poporului, Incepurll. sll. facll serviciul divin prin biserici
in limba maternli. Episcopii greci insll., simpndu-se loviti ~i amen in-
tati cu nimicirea plan uri lor lor in favoarea causei grece~ci, pparll.,
protestarll contra unei asemenea inovatiuni, fllcura argos pe unii
din l?reotii armani, ear pe altii ii esilarll prin monllstiri, unde cll-
lugl1rii greci ~i-au descll.rcat necazul, bllt~ndu-i, torturAndu-i ~i si-
lindu-i a subscrie declaratiuni cll. nu vor mai Intrebuinta limba ar-
mAneasc1i nici in bisericll, nici aiurea, ci, din contrll sll se punll cu
abnegatiune la serviciul causei grece~ci. Toate felurile de chinuri
Ie-au rllbdat sermanii de martiri ai ArmAnismului, dar nu s'au cllltinat
in sentimentele lor. Ca esemplu voiu aminti aici numai torturele ce
a Indurat curajosul Papa Cozma din Voscopol, ora~ in Albania,
care a fost esilat la 0 mllnllstire, sfAnta Anarghice, In Castoria, de
clitre episcopul grec din Corita sau ,Gheorgea.
Sus-zisul preot la 26 Ianuarie la 1891 a fost aruncat Intr'o
 220

temnit~ infect~, unde mCI vitele nu s'ar pune, ~i e~ia la lwnina

soarelui numai atunci dnd c1I.luglirii voiau sli 'I chinuiasdi ~i mai
mult, dici i1 puneau sli lucreze pllm~ntul ca un simplu ~ran, flrli
intrerupere ~i repaos; tl inclircau pe spate cu co~uri de gunoiu mai
reu ca un hamal de rAnd, n sileau 8li trag~ plugul etc., ~i ca culme
dupli 0 asemenea mundi ~i suferintli ii dlideau sli m~nAnce numai
o midi portie de pAine ~i numai odat~ pe zi.
Prelatii greci indreptliteau aceste perseeutiuni sub cuvint ca Ar-
mAnii nu trebuesc s~ d.nte in biserici in limba lor, ~i dl c1I.rtile bi-
serice~ci ce intrebuinteazli s~mt eterodocse ~i prin urmare bune nu-
mai pentru foc. Dar Armanii se de~teptau din ce in ce ~i atitudinea
lor devenea mai hoHirit~. S'a facut 0 procurli iscMitli de mii de
Armani in care se cerea, prin intermedierea Sublimei-Porti, aprobarea
din partea Patriarchului a c1I.rtilor biserice~ci in limba romAn~ tip~­
rite la Bucure~ti eu autorisarea SfAntului Sinod ~i a 1. P. S. S. Mi·
tropolitului-Primat al Romllniei.
D-l D. Atanasescu, representantul nostru, sosi la Constantinopol
la 7 Mai, ~i, la 9 ~i 11 ale acelia~i luni se inf1iti~A la Marele-Vizir
~i la ministrul de ju!rtitie ~i de eulte inaintand 0 petitie in causa
admiterei cl1rtilor biserice~ci romane.
Ca sli nu rlimae nici umbrli de blinuealli cli clirtile biserice~ci,
intrebuintate de ArmAnii din Turcia ar contine ceva compromi~tor
d-l D. Atanasescu presentli ministerului justitiei ~i cultelor 0 nouli
hArtie prin care arlitA continutul acelor dirti.
In urma petitiilor date de d·l D. Atanasescu, Sublima-Poartli a
luat in considerare dreapta cerere a Armanilor ~i printr'o iradta
imperia14 din 27 funic I89I sui No. I4, s'a recunoscut ArmAnilor
dreptul de a se ruga lui Dumnezeu in limba lor, ~i., de a intrebuinta
clirtile ec1esiastice ce au fost aprobate. Ordin in consecint~ s'a dat
tuturor guvernatorilor generali tn ale cliror vilaieturi trliesc ArmAnii
~i au fost invitati nu numai de a'i Hisa s11 tie serviciul divin tn 11mba
lor, ci sli'i ~i protejeze, daca vor fi supllrati.
Intorc~ndu-se in Macedonia, d-l D. Atanasescu printr'o circularli
a comunicat buna-veste tuturor ArmAnilor, carii s'au wnplut de.
bucuriej ~i rugi dHduroase de recuno~cintli s'au in1iltat lui Dum-
nezeu pentru fericirea ~i gloria imperlitiei.
In mai multe locuri incepurli preotii armAne~ci a oficia in limba lor ~i
mare fu bucuria ArmAnilor auqind dulcea limbli matern11 chiar in sanc-
tuarul de care se serveau inimicii pentru esterminarea limbei ~inatiei lor.
 221

Dar arhiereii greci, v~q~ndu'!?i apropiat~ peirea '!?i-au tnzecit

puterile !?i m~nia lor nu mai cunoscu margini. Neput~nd ins~
nimic asupra poporului, t!?i indreptar~ actiunea asupra clerului, ~i
de aceea preopi arm~ni fur~ incl1 mai r~u maltratati !?i loviti.
A!? avea tnc~ multe de zis, dar ca s~ nu abusez de pacienta
cititorilor cTribunei. termin adl1og~nd c~ preopi arm~ni au primit
aceast~ lupt~ crunt1i cu curaj, ~i fllr~ ca sentimentele lor sl1 se fi
clintit. Acum Arm1nii s'au decis la pasul cel din urm~, adec1i s'au
hot~rit de a avea ~i ei un Episcopal al lor, !?i a nu mai depinde
de clerul fanariot. Pentru acest scop s'a redactat 0 nou1i procur1i
prin care se numesc ~ease delegati ai poporului, ale~i printre cei
mai de frunte, spre a cere !?i a obtine dela Sublima-Poart~ permi-
siunea de a 'lli alege un !?ef religios, ~i sl1 roage pe guvernul im-
perial ca s~ recunoasc~ !?i s11 confirme pe ~eful ales •.

Unul dintre acei cari au suferit din partea popilor greci

un adeverat martiriu, pentru causa culturah'i a Arm~nismului,
este preotul arm~n Dimitrie Constantinescu. Ca cei mai
multi dintre preoti incepuse ~i el a c~nta ~i oficia in limba
arm~neasca in biserica. Arhiereul grec de la Grebena, ii
ordon~ imediat sa se infa~o~eze spre a '~i da seama de
«cumplita nelegiuire» ce comisese. ,Increqetor, Papa Dimitrie
Constantinescu se present~ ~efului seu. I~i putea bietul preot
inchipui gradul de neomenie al arhiereului? Grecul cum it
vequ in m~nele sale, it puse numai-dedt in lan~ri ~i it
esil~ intr'o manastire din Tesalia. CaIugarii greci it aruncara
intr'o neagra inchisoare ~i it Hisara mai fara hrana; apoi
iI scoasera ~i it maltratara cu 0 nepomenita cruqime, in
mai multe rlnduri, cerendu-i sa jure ca nu va mai c~nta,
ba chiar ca nu va mai vorbi arm~ne~ce nici cu ai sei.
Preotul arm~n suferi toate maltratarile ~i nu dadu jura-
mintul ce i se cerea, caci era sigur ca nu va putea sa '1
~ie, fiind causa cultural a a Arm~nism~lui causa vie~ei lui ~i
a tntregei lui sim~iri. Intr'o zi insa, c~nd resbit din batai,
se simti aproape de moarte strig~ g~q.ilor lui:
- Opriti.... Eu sunt al Papei.
 222

Bietul preot scrise apoi parintelui Faveyrial, ~eful Laza-

ritilor din Bitule, ~i dupa staruinta acestui demn amic al
dreptei cause a Arm~nismului, martirul e~i din m~nile Gre-
cilor, carii l'ar fi ucis de sigur.
Preotul D. Constantinescu, originar din Perivole, acum
preot ~i institutor arm~n la Grebena, este singurul Armftn
unzt din toata Macedonia. El a recunoscut suprcmatia Papei
dela Roma prin mijlocirea caruia a scapat de lanturile !?i
de ciomegele Grecilor. Convertirea aeeasta, f<'lcuta mai mult
de biciul ~i vergelele popilor greci, ear nu de propaganda
eatoliea, este singura izb~nda a eatolieismului printre Ar-
m~nii din Peninsula-Balcaniea.
T otu~i Maeedonenii din Bucure~ci spun ori-eui vrea sil'i
auq.a, ea Apostol Margarit a vindut catolicismuiui pe toti
Arm~nii. Tot a~a zic ~i Grecii, ~i cei din Turcia, ~i cei
din Grecia ~i chiar eei din Bucure~ci. Ziarul grecesc «Patris»,
care apare in capitala Regatului-Romftn, a mult ingadui-
torului Regat-Rom~n, scria, inca inainte de a me intoaree
din caletoria mea in Turcia, cum-ca a aflat ca voiu alca-
tui un raport de c~te am vequt ~i am auqit «relativ la
«prop~irea ce face romanismul d-Iui Apostol Margarit ~i
«al preotului jesuit Faveyrial, carele converte~ce cu gra-
«mada la catolicism pe Macedoneni» ~i apoi adaoga «Pa-
tris» ca, dupa ce va citi inchipuitul raport i~i va da pare-
rea «in privinta acestei colosale speculatiuni. J) (!?) - Sper
ca «Patris» va avea de citit destula bucurie in aeest volum.
Din ultima eorespondenta adusa mai sus se vede ca Gre-
cii ~i grecomanii, indata ce au vequt ca Armanismul sc
na~ce ~i cre~ce, au inceput a arunca asupra lui Apostol
Margarit ~i asupra amicilor lui doua feluri de invinuiri: una
menita sa in~ele multimea, ear alta menita sa in~ele auto-
ritatile turce~ci. Cea d'an'it' fnvt'nut're sund: - Feriti-ve
de ~coalele arm~ne~ci, de ~coalele renegatului Apostol Mar-
garit... in ele se propovadue~ce catolicismul... Feriti-ve 1...
 223

dici alt-fel copiii vo~trii vor deveni papista~i! Dovadel?

Eata liceul romanesc instaJat in casa Lazaritilor catolici 1...
Eata ca Apostol Melrgarit e amic cu francesul jesuit Fa-
veyrial, capul Lazaritilor!...-Cca de-a doua fnvz"nuire sund:-
Functionari ai imperiului! Valii, Caimacami ~i Mudiri... fe-
riti-ve de Apostol Melrgarit ~i de toti cei carii lucreaza cu
el... Toti sunt tradatori ... Toti sunt cumparati de Austro-
Ungaria! Davada ?.. Dovadel? Aici dovada e foarte grea,
did nici macar aparentele nu sprijinesc 0 asemenea afir-
matiune. Dar de ce sa trebueasca numai-de-cat ~i dovada?
Calomnieaza ... calomniaeza mereu, cad la urma urmei tot
rem~ne ceva, chiar cand calomnia se dovede~ce de calomnie.
Ca zic Grecii ~i grecomanii acestea este foarte firesc. Cum
sa nu se apere c~nd ved ei ca Ii se cere ~i Ii se ia indanit
ceea-ce ei rapise ~i stapaneau de veacuri? Dar ceca-ce e in
adever de mirare, e ca Macedonenii din Bucure~ci v<?rbesc in-
tocmai ca Greci ~i ca grecomanii. ~i daca pe Macedonenii din
capital a Regatului i-a intrebat vr'o data c~te-cineva: «... Dar
ce umblati cu societati? .. dar ce va-sa-zica steagul acesta?» ...
Ei respund scurt: «Peara Apostol Margarit ~i Macedonia va fi
m~ntuitel! ... EI 0 vinde Austro-Ungariei!...» ~i lucru estra-
ordinar de curios, caci tocmai a~a zic ~i Grecii ~i greco-
mani... ~i cei din T urcia ~i cei din Grecia ~i cei din Bu-
cure~ci. «Peara Apostol Margarit» striga ~i ei cu totii(, Cu-
rios.. [oarte curios! - Apoi steagul? - Steag al Macedoniei?
Dar in Macedonia sunt Turd, sunt Arm~ni, sunt Aibaneji,
sunt Bulgari, sunt Evrei, sunt Armeni, sunt ceva serbi,
sunt ceva Tigani, ~i sunt ~i Greci; ~i iara~i sunt musul-
mani, sunt ortodoc!?i, sunt catolici, sunt grigoriani, sunt is-
raeliti, sunt uniti, sunt protestanti, ~i sunt exarhiati, sunt
patriarhiati, !?i sunt l?i schismatici de toate felurile ~i de
toate soiurile. Drape1ul Macedoniei? Macedonia nu are alt
drapel dec~t acela pe care stel semiluna ~i steaua. Mearga
Arm~nii toti panel la unul cu credinta, cu statornica cre-
 224

din~a mearga inainte sub umbra lui, ~ vor merge la bi-

ruin~a sigura, la lib era cultivare a legei ~i a limbei lor.

Ajunseseram calari iar~i pe platoul cel de 894 de metri

peste care trecuseram, c~nd ne duceam la Gope~ ~i la Mo-
lovistea. Soarele se plecase spre sfin~it ~i din ultimile'i raze
insftngerate facuse ~i pusese pe cre~tetul Peristerei 0 co-
roana de rubine str~Iucitoare, ear peste plaiurile ~i costi-
!?ele acestui falnic munte seara incepuse a'!?i intinde v~lul ei
umbros. Despre Diavato venea un v~nt plin de r~coare,
care mai inviora pe caii no!?trii inspuma~ ~i mai insufle~ea
la drum pe caIare~i rup~ de osteneala. In zadar mai da-
deam noi pinteni cailor, caci ei nu mai puteau sa'!?i iasa
din pas. Albanezul musulman, Ismail, calarea ceva mai in
urma noastra, tacut ca tot-d'auna; !?i, to~ taceam !?i to~
g~ndeam cAte ceva Iegan~ndu-ne de oboseala pe cai. Unul
dintre inso~itorii mei intrerupse tacerea !?i zise:
- Cum yom intra in Bitule ne yom !?i int~Ini cu ispra-
vile renegatului Gheorghie Papa-Goga.
Nu dadui nici un respuns. La alt-ceva cugetam eu ... la
comunele arm~ne!?ci, Ia acele ceta~ naturale, Ioca!?uri vuI-
ture~ci, alese de nevoea defensivei morale a neamului ar-
m~nesc. Mirat, uimit de vederea !?i ~eq.area Cru!?ovei, cu-
getasem: un oraf in dejensivd. Acum v~q.usem ~i Gope!?
!?i Molovistea, !?i T~rrnova !?i Nijopole !?i Magarova !?i ajun-
sesem a zice: un ntam intreg In dejenszvd morald! C~nd, in
vechime, Roma '~i-a adus vinjo~ii fii in Peninsula-Balcanica,
i-a ~eq.at neindoios prin strimtori, prin trecetori ~i pe Ia cheile
de mun~ ~i de drum uri ; dici Roma voea sa stap~neasca in
veci pe acolo pe unde calca, ~i de aceea numai fiilor ei
incredin~a crucile de drumuri, v~rfurile ~i posi~iile intarite
de ~nsa~i m~na naturei. Pana astazi in punctele insem-
nate strategice ale Peninsulei se gasesc urm~ii Romei, Ar-
ma.nii. A~a e Metzova sau Aminciu, a!?a e Pleasa, ~a e
 225

Voscopol, a!?a e Cumanova, ~a e Priserena, Scutari, Avlona

Clisura, Seati;;tea, Niveasta, ~a sunt multe ~i multe alte ora!?e
arman~ci sau aproape armane~ci. Dar nu sunt toate a11a, a-
dedi la chei de drumuri. Nu toate comunele Armanilor sunt
a!?eqate in puncte strategice, pe la chei ~i trecetori, dar
mai toate sunt ascunse in munti; 11i de pretutindeni unde
e campie, Armanul s'a retras. Doua puteri trebue sa fi savar11it
acest fapt, adeca suirea Armanilor la munte. Una a fost
instinctul firesc de conservare, infato11at in casul acesta prin
mana Romei, care a incredintat Armanilor cheile de dru-
muri 11i de munp, trecetorile 11i strimtorile strategice, cu un
cuv~nt: clausurile sau clisurile. Ear a doua putere a fost
iubirea de familie, adancul sentiment al curateniei morale,
care le-a strigat pana in launtrurile cele mai ascunse ale
inimei: «Suip-ve la munp.... suiti-ve pe cei mai inalp munti
11i feriti-ve de stridiciune, voi ~i casa voastra!) Strategic,
nestrategic, dar munte sa fie; de aceea la munp se 11i ga-
sesc cu topi. ~i chiar cei carli traesc in ora11ele de jos nu
se pot opri de a dita cu dor la piscurile nalte!iii umbroase
11i de a 110pti ca in rugaciune: «Acolo sunt ai n0!iitri!»
Caletorii straini prin Peninsula-Balcanica, au vequt toti
ca Armanii stau la munti, ear Pouq ueville ne-a lasat pagine
foarte interesante din acest punct de vedere. Vorbind de-
spre caletoria sa la Calarites, adeca Calaretii, spune ca trece
pc-o carare strimta 11i ingusta !iierpuind pe flancurile unui
1ant de stanci, !iii tot merg~nd tot omul trebue sa dea chiote
din cand in cand, «pour avertir les voyageurs de s'arr~ter
sur quelque corniche, afin de ne pas se rencontrer a cause
de l'impossibilite de faire retourner les chevaux. Parfois les
mont~nes envoient une saillie, qui forme une vottte au-des-
sus du passage; enfin apres une heure d'angoisses on arrive .. »
Nu ... nu ajunge indi, ci numai i se parea ca ajunge. Mai de-

t) VO)'age de la Greee vol. II, pag. 346-347.

15
 226

parte peste 0 pagina. ne spune: «Nous distinguions les rues,

Ie clocher, les maisons; enfin je croyais etre arrive, mais
j'etais loin d'avoir surmonte Ie difficultes. Nous nous ache-
minftmes donc en descendant, par un sentier trace au nord-
est, Ie revers de la montagne et nous arrivftmes a une belle
fontaine renfermee dans un kiosque bftti en pierre de taille,
a l'epreuve du vent, qui offre au voyageur un asyle assure
dans Ie mauvais temps, ou lorsqu'on est surpris par la
nuit. Les Valaques qui par tent de Calarites, ou qui s'y ren-
dent, saluent de la leurs amis par des dccharges de coups
de fusils, que les cehos repetent au loin et avec tant de
bruit, qu'on pourrait par ce moyen donner de signaux d'a-
larme dans to ute la chaine occidentale du Pinde.» 1) $i
inca n'a ajuns la Calareti, caci peste 0 alta pagina urmeaza.
a'~i descrie drumul: «Nu mai vedeam de dt doua. alune-
cu~uri de stftnci abrupte, ~i intrebaiu un de era ora~elul ~i
prin ce drum vom e~i din acest abis? Atunci calauzele imi
aratara cate-va case suspendate aproape la zenit la inaltime
de peste doua mii patru sute de picoare, zicendu-mi ca a-
colo e orfu?elul Calareti» 2) Vorbind de Metzova ,sau Aminciu
ne spune ca. ora~ul «s'eleve en etages appliques a la pente»,
ca e impartit in doua quartiere, unul numit Anz'lz'on ~i al
doilea Prosz'll'on, numiri ce arata ca unul e espus la so are,
ear altul e lipsit de lumina soarelui in unele anotimpuri, ca
drumul comercial trecend peste quartierul Prosilion, se pare
ca. ar merge· pe deasupra caselor ce se zaresc «etagees
par echelon jusqu'au fond des precipices.» 3)
E~ind din Aminciu, Pouqueville se ridica mereu pe inal-
timile ametitoare ale Pindului, leaganul Far~erotilor ~i Epi-
riatilor, ~i mi~cat de indescriptibila frumuseta a nat11:rei ne
lasa. 0 pagina pe care, nu me pot opri, de a nu 0 present a

I) PouqueviIle op. cit. vol. II. pag. 348

I) id. op. cit. vol. II pag. 349.
I) id. op. cit. vol. II pag. 404.
 227

cititorului meu: «0 zi mai senina nu putea imbrato~a na-

tura; pa.~eam peste platoul Lingonului, unde odata Filip,
fugind din lata lui Q. Flamininus, se opri spre a '~i odihni
o~tile; loeul care vequse apoi tree~nd legiunile lui Cesar ~i
hoardele lui Alaric. Amintirile aeestea se presentau simtirei
mele, in mijloeul unei priveli~ti ind.ntatoare ee imi uimea
privirile. Istorie, poesie, tablouri, treeutul ~i presentul mi
se infat0l?eau deodata. Calcam poenele Pindului, simteam
in mine 0 esistenta noua, respirAnd aerul imbalsamat al
aeestui platou. Muntii erau eolorati de luminele eerel?ei
nascute de eele d'Antei raze ale soarelui. Me aflam pe tronul
aerian de un de creatorul pare sa fi faptuit formele muntilor
~i sa fi poruncit fluviilor a curge spre marile Greciei. La
resant, in fata mea, se ridica Mavrovuni, sublima ereasta
incoronata de pini, a caria coaste rOl?eatice incepusera a
se u~ura de marile zapeqi, ~i puteam sa urmarese projectia
lantului care se desffu;;ura dela nord spre meaza-zi, unde se
termina cu un brusc seobori~. Intr'acolo se vede dominand
Ian-Catara, 0 eoama impadurita ce se prelungel?ce In spi-
rala dela nord-est spre sud l?i se sprijinesce pe Zygos, un
cumplit masiv a caruia projectie se mladie spre sud-vest» 1).
Muntele acesta Zygos, nu e altul decat muntele Jugul,
locuit de Armani. Pouqueville ~i urmeaza deserierea '): «In
fine, la apus domina Peristera-V una, adeca Muntii Porumbei-
lor, ni~te cupole ple~e ~i brumoase aeoperite tot de gheturi,
care indoindu-se spre apus, termuesc, eu plaiurile Polyanos,
ramura pindica Inaehus. Muntele Padedimuli, pam~nt na-
scetor l?i hranitor al cedrilor, remane la nord-vest. Vedeam
Ciucaruca desfac~ndu-se de flancurile lui, ~i un ascuti~, ri-
didndu-se de la bas a lui, it une~ce eu Valmari, care !?i el
se une~ce cu Phago-scripton, ale caruia piscuri umbrite de
pad uri de fag se intind spre nord ... ».
I) Pouqucvillc op. cit. vol.n. pag. 406.
2) id. op. cit. vol. IT, pag 407.
 228

Muntele Padtdt'mou/t', cum it scrie Pouqueville, nu e altul

dec~t Pade-dt'-mult~ cuvtntul pade tnsemneaza tn arm~a:
~esJ ear mult~ msemneaza: ca~, deci ~esul ca~rilor. Mun-
tele Valmart" este: Valea-Mare~· ear muntele Phago-scripton
este: Fagu-Scrt"pttt, adeca: Fagul-scris. De asemeni Ctuca-
ruca nu e altul decM CtOC-arol, adeca: Ciocul-ro~.
Vorbind despre comuna arm~neasca Macrini, pe care
Pouqueville 0 nume~ce Macrynos, ~i pentru a arata c~t de
grele sunt locurile acolo, zice: «Dar pe ce drum am trecut
spre a-'mi indeplini greaua mea sarcina! Tremur tnca numai
c~t me g~ndesc» 1). Tot a~a arata ~i locurile dela «Chatista»
adeca: Sea~tea~· dela Catuna din Acarnania, dela Doliani
unde gase~ce «un defile epouvantable» II) ~i din multe alte
locuri pe unde se afia ora~ele, comunele ~i catunele ar-
mfl.ne~ci. Numai dnd vorbe~ce de Vlaho-Clisura sau Clisura,
care e un oral? arm~nesc a~eqat tot pe la 0 chee de munte
de unde ii ~i vine numele de Clisura, adeca Clausura, Pou-
queville zice: «une sorte d'instinct porte (les Valaques) a
rechercher les regions froides, voisines des forc~ts, des pfl.tura-
ges et des eaux glaciales qui sont leurs delices». Ca aproape
prin instinct neamul armanesc t~i a~eaqa local?urile prin locu-
rile .cele mai inaccesibile este adeverat, dar instinctul acesta
nu era nici motivat nici satisfacut prin vecinatatea padurilor
~i a isvoarelor reci, ~i nu acestea sunt, cum se zice, terenul
de resonanta al tmboldului -acestuia. Motivarea lui este de 0
natura psihologica mai superioara, satisfacerea lui intra in
ordinea sentimentelor morale, l?i Pouqueville nu da semne sa
fi priceput aceasta. E drept ca Armanul este mai mult pastor,
~i ca in Peninsula cuvintele Valah ~i pastor sunt sinonime,
dar dragostea turmei ar fi trebuit sa'l tie in lunci ~i in vai,
pe ~esurile intinse l?i bogate, sau eel mult pe plaiuri, unde

I) Pouqueville op. cit. vol. II. pag. 407.

I) id. op. cit. » » » 275.
 229

pru;;unele sunt imbel!?ugate, ear nu pe piscuri. Dar se vede

di el, indo mai mult de cAt turma lui a iubit alta-ceva:
familia lui!?i curatenia familiei lui, !?i, de aceea s'a ridicat
pe piscuri !?i '!?i-a ales stAncele drept locuinta !?i crestele
stAncoase, unde turmei nu tot-deauna putea sa'i fie cu priinra.
Sa aducem, tn aceasta privinta, !?i zicerile unui Macedo-Roman,
ale d-Iui I. Caragiani. Eata-Ie: «CAt timp Romanii avura dom-
nia, RomAnii erau a!?eqap ~i in or~ele mari de pe cAmp !?i pe
munp; cAnd insa dominatiunea romana slabi, sub impe-
ratorii bizantini, ~i nu mai domnea ldeea-Romana in Bizant,
!?i incepura navalirile barbarilor, din causa ca frenele im-
periului nu se mai tineau de mAni abile !?i puternice, Ro-
mAnii din Peninsula-Balcanica, carli pana atunci erau de-
prin~i a domni, veqend imperiul invadat ,~i ne mai putend
resista, incepura a se retrage la munp ii numai la mun#,
!?i, a se fortifica acolo, a!?eqendu-se in locuri strategice ~i
greu d~ atacat. Cine a vequt ora~ele romane~ci, in ce
posipuni sunt a!?eqate pe Olimp, pe muntele Zagora (Pelion
din Tesalia), pe muntele Pind in Epir numit Zagori, in
Aspropotam, in Etolia ~i Acarnania, pe Pind in genere in
toate ramificapile lui, pe Parnas, pe muntii Ha!?ia !?i Agrafa,
pe muntii din Macedonia, in munpi Suli !?i Himara (Acro-
ceraunia), pe muntii din Laconia, Tayget, Arcadia, Mesinia
etc. se mira ce gust au avut oamenii aceia, carii au dat
planul a se face sate !?i ora~e pe ni~ce coaste de munp
ast-fel, ca sa fie ca spAnzurate casele. Ora~ele romane~ci
din Epir, Tesalia ~i Macedonia, precum: Vlaho-Clisura, Vlaho-
Livade, Malaca~i, Avela, Samarina, Perivoli, Metzovo, Ca-
laretii !?i intr'un cuvent toate or~ele romane!?ci, par a
fi mai mult cuiburi de vulturi p~ mun#, decAt locuinte de
oameni. Intrarea in ele este inaccesibila, ear retragerea
totdeauna asigurata pe virful muntilor in paduri. fie-care
or~ este 0 fortareata, poate zice cine-va. Acel~i lucru se
observa ~i la Rom:1nii de pe munpi Balcani ,i Rodope,
 230

chiar in timpurile lui Petru ~i Asan. Eata cum vorbe~ce

Nzceias Choniata (pag. 482) despre ace~tia din urma: «... bar-
«barii de pe muntele Emos (Balcani), carii mai inainte sc
«numeau Mesienz~ ear acum se numesc Vlahi. Ace~tia in-
«creqendu·se in positiile grele de atacat !?i incurajindu-se
«de fortarete, care sunt foarte multe !?i se afia ~eqate
«drept prz'n stand prdPdstzoase etc.» Ear Ia pag. 487:
«Ora~ele de acolo, care sunt multe prin Balcani, ear cele
«mai multe sau toate aproape sunt zidite pe sltlnd prdpdsti-
«oase ~i pe mun/t' i1tco1t/ura/z' Ctt nori.» Acela!? Iucru ..... ~i la
Slllz"a/i, ~i, poate zice cine-va, care a visitat ora~e1e roma-
ne~ci din Peninsula-Balcanica, ca dc1ndu-se positiunea unui ora~
se poate spune apriori daca este locuit de Romani sau de
alt neam, sau, dc1ndu-se numele nationalitatei Iocuitorilor unui
or~ se poate spune in ce posi~iune este zidit ora!?ul.» 1) Tn
alta parte tot d-I I. Caragiani 2) zice despre felul ora!?ului
!?i casei armanesci: «N u numai ora~ul intreg este 0 fort a-
rea~a, dar chiar casele sunt a~eqate ast-fel ca una sa apere pe
ceealalta. Apoi fiecare casa Ia intrare presinta doua Iaturi
e!?ite afara pe de-o parte ~i alta a u~ei, !?i, in aceste latOO sunt
un fel de gauri, prin care oamenii din casa pot da cu pu!?cele
sau alta-data, cu sage~ile ori cu sulitile; ear pe deasupra
u~ei este un fel de balcon inchis, dar cu gauri, pentru a
versa de acolo apa fearta sau untdelemn ferbinte, asupra
celora carii ar cauta sa sparga u~a, sau pentru a da cu pu~ca
de acolo. Casele capiteniilor sunt ~i astazi ca ni~te casteluri,
!?i ruine de ni~ce astfel de castel uri se afia in toate comunele
romane~ci, mai cu seama la marginea comunei, sau pe
Iocuri mai inalte, de unde sa poata apara comuna. Positiile
in care au fost zidite cele patru comune ale Suliatilor erau
!?i mai formidabile.» In Seati~tea se ved inca multe ruine de
asemenea case ca ni~te casteluri , ~l cu cat ele sunt mai
.) I. Caragiani, op. cit. pag. 109-110.
I) id. op. cit. pag. 118.
 231

vechi cu atAt mai mari ~i mai tari se pare sa fi fost, ju-

decAnd chiar dupa ruine; de asemeni ~i la Pleasa. ArmAnii
mai vechi nu intrebuintau cuventul sat sau comuna spre a
designa adaposturile lor, ci cJtun!?i castnt, ceeace dove-
de~ce ca satele lor erau mai mult ni!?ce statiuni militare, sau
cel putin a~eqate pe urmele statiunilor militare fortificate de
alta data, ale legionarilor romani.
Deci: dupa d. 1. Caragiani, care e mai aproape de ad ever
de c~t Pouqueville, Arm~nul s'a retras la munti impins de
instinctul de conscrvare, ~i din causa ca deprins fiind a domni
ca in timpul Romanilor, nu a voit ca rem~nend in cAmpie ~i pe
lunci, sa fie el domnit, dupa ce frenele trecusera in mani
neromane. Deci: dintre cele doua puteri, care, dupa cum
zisei mai sus, au sev~r~it aceasta lucrare sociologica: retra-
gerea Arm~nului la munte, d-l I. Caragiani intrevede una,
sau mai bine 0 fasa a acelei cause pe care noi am nu-
mit' 0: conservarea personificata prin m~na Romei; scapa
insa din vedere pe cea mai importanta, pe cea de natura
psihologico-morala: iubirea de familie la Arm~n; ad~ncul
sentiment al curateniei morale la Armftn. Val uri grele au
trecut peste Peninsula-Balcanidi. iocuita de Albaneji, ur-
ma!?ii Tracilor; de Greci, de Arm~ni urma~ii Romei, ~i
de Slavi - ca sa-'i numesc dupa vechimea indigenatului
in Peninsula. !:?i toate aceste neamuri au avut de suferit mai
mult sau mai putin de-opotriva. Atunci se na~ce intreba-
rea: Pentru ce Arm~nul a evitat e~mpia, luncile ~i poalele
muntilor eu toate bunatatile ~i boga~iile lor, mai mult decat Al-
banezul, decat Grecul ~i dedi.t Slavul? Ca Armanul nu e de
un curaj indoios, ci e o~tean din fire sta martura istoria
~i marturisesc toti ealetorii carii l'au intalnit. Respunsul vine
deci in mod fatal: Pentru ea '~i-a iubit familia mai mult de
cat contraitorii lui pe fata Peninsulei ~i pentru ea sentimentul
eurateniei morale e mai ad~nc la el decat la Albanez, decat
la Grec, decat la Slav. !:?i in privinta aceasta aduc marturie
 232

toti scriitorii despre popoarele ce locuesc Peninsula-Balcanica,

carll unanim recunosc inaltimea sentimentelor morale ~i in
special iubirea de familie la ArmAn.
Tot aici este de observat inca un lucru. Scriitorii carii
imputa ArmAnului avaritie ~i iubire-de-arginti, se arata nepetrun-
q,etori ~i scapa din vedere faptul, ca el a parasit cAmpia pe mAna
tuturor celorlalti conlocuitori in Peninsula, ~i s'a multumit cu
muntele stAn cos ~i saracacios. Daca era lacom din fire nu avea
decM sa'~i pastreze cAmpul, sacrificAndu-~i demnitatea ~i curate-
nia famiIiei. De aceea gre~e~ce foarte ~i d-l Gustav Weigand 1)
cAnd compara pe ArmAni cu Ovreii, zicend: «Bei ihrer
Ausdauer, Sparsamkeit, Intelligentz und Vorsicht, Eigen-
schaften, dze sz"e den luden iihnlzch machen, haben es
viele von ihnen zu ganz bedeutendem Vermogen ge-
bracht.» Este adeverat ca bogata~ii din Peninsula sunt
ArmAni, precum de asemeni adeverat este d1 ArmAn
sarac lipit pamentului nu esista, dar de aici ~i pana la
a-i asemenea cu Ovreii e departe. Mijloacele cu care E-
vreul din Peninsula face: avere, Ie cunoa~ce Peninsula foarte
bine ~i nu mai putin bine Ie cunosc caIetorii ~i scriitorii.
Tot a~a se imbogate~ce ArmAnul? EI care ~i-a ales pe veci
drept locuinta piscurile iriconjurate de nori ~i stancele cele
mai selbatice? EI care sta de veacuri armat ~i gata de lupta?
El, care munce~ce toata viata ~i ~i cA~tiga pAnea lui ~i a
iubitei lui familii in modul eel mai onorabil? ~i cu sacrificii
personale ~i privatiuni? Judecata ce d-l Gustav Weigand es-
prima despre ArmAni, in aceasta privinta, sa ne fie ertat
a 0 califica de grabita, ca sa n'o numim u~urateca ~i co-
pilaroasa.
Un popor care trae~ce in numer mare pe munti, era fi-
resc sa se dedea la negot ~i la arte, ~i deci, era firesc ca
ArmAnul sa se duca departe de casa, pentru ca sa c~tige

I) Die Aromunell vol. II pag. 65-66,

 233

prutea familiei lui. De aceea dupa 0 septamfim'i sau 0

luna de traiu cu tlnara-i mireasa, Armfinul cu inima pUna
de durere t~i parase~ce casa ~ iubitoarea-i sotie ~i pleaca.
Plecarea aceasta este espresia iubirei de familie ~i a ne-
voei de a'~i pastra demnitatea, ear nu a unei judaice iubiri
de arginti. Ea a devenit manifestarea unui instinct la Armfin.
PlecAnd din «patrie», cum i~i nume~ce el comuna in care
a vequt lumina soarelui ~i in care a lasat pe toti ai lui,
mai prive~ce inapoi cu ochii uqi de lacrimi, ear frageda
lui sotie dupa ce il perde din vedere peste creasta muntelui,
i~i pune pe cap 0 legatura in semn de doliu, ~i nu 0 des-
leaga nici la nunta fratilor ~i surorilor ei. Dar cand vine
mult doritul sot acasa, ea i~i arunca legatura de pe cap,
se imbraca ca 0 mireasa, !?i este fericita sa tie calul de freu,
ca sa descalice mult a!?teptatul sot. ArmAnul pleaca... mun-
ce!?ce, economise~ce, se priveaza de toate bucuriile vietei,
pentru ca sa aduca bucurie, independenta !?i demnitate in
familia lui iubita.
!?i crutd se vorbe~ce de familia armfineasca, sa nu se
aduca positia subordonata a femeei, ca un fapt ce ar
avea numirea de a 0 arata injumatatita. Nu; aceasta vine
de acolo ca femeea i!?i respecta barbatul mai presus de
ori-ce, e1 este toata fericirea ei, e1 este lumina vietei ei. Dar!?i
femeea armAna este mai mult respectata de barbatul ei de-
cfit cea bulgara, cea s~rba, greaca, albaneza !?i chiar mai
mult de cfit femeea din occidentul Europei.

Care·~i bate mullarea *) t~i bate caplu, *) muerea, sotia

Care-~i bate mula *) t~i bate punga... *) catArul (feminin)

zice ArmAnul, care in adever nu'~i intinde mfina asupra

femeei lui, pe care el 0 iube!?ce, 0 stimeaza !?i 0 considera
ca !?i cum i-ar fi capul lui.
!?i alaturi de iubirea de familie la Armfin sta numai iubirea
de cultura, iubirea de carte ce e in poporullui mult mai res-
 234

pandita dec:it s'ar putea crede. Mai tot Armanul ~tie a

scri l?i a citi. Am vequt adesea scrisori in care betranii
scriu fiilor ~i rudelor cu litere grece~ci, dar in limba ar-
maneasca. eu dreptate zice Ami Boue 1) de ei: «l1s s'ex-
«priment avec vivacite et intelligence et decelent en ge-
«neral un fond d'instruction, qu'on ne s'attendait pas a
«trouver parmi ces montagnards». Numai printre Far~eroti
sunt pe ici pe colo unele grupe, din care unii nu ~tiu carte.
In armanesce este un proverb, care glasuel?ce:·

Ninvitatlu, aMt avut va s'hibll

Easte huzmichiar a 'nvitatlui.

Adica: neinvetatul, ori cat de avut ar fi, este servul inve-

tatului. Din proverbul acesta se vede lamurit ca Armanul pre-
tue~ce invetatura mai mult de cat averea. ~i daca el ~i prin
avere se gase~ce in fruntea popoarelor din Peninsula, aceasta
nu vine de acolo ca el s'ar asemana cu Ovreui, cum gre~it
~i pripit vede d-l Gustav Weigand, care ~i asupra altor lucruri
s'a pripit cu judecata, ci pentru ca este eel mai carturar, eel
rnai cumpetat, eel care i~i carrnue!?ce l11ai intelepte~ce viata,
eel care i~i paze~ee mai intreaga demnitatea ~i m:indria,
~i eel care i~i pastreaza mai eurata easa.
Armanul a trecut prin to ate valurile grele din Peninsula, fara
sa se intineze, ~i este at:it cat este prin iubirea de farnilie
~i de invetatunl. Viitorul lui tot aici i~i are radacinele.

I) La Tu'quie d" Europe, vol. II pag. 70.

 IX
LA BAEA DIN TARGUL VALAIIILOR, IN BITULF.. TEAlIA DE STRAINI A PANEU-
NlfiTILOR f,ll A PANBGLGARlf,lTlLOR. NULP?ofEA ARMANILOR IN BITULE. AGENTII
PANKLENISMULUI ZIC cX ABMANII AR }o'l ELENI DE ORIGINA VALAHl SAU VLAHO~·ONI.
D014NIl VICTOR BEllARD f,ll GOPCEVICI. STRAOELE BKPVILOR, IN BITULE. ANTtlA
INTALNIRE CU plRINTELE FAVEYRIAL,!i\1 A DOUA INTALNIRK. BlTULENII. FEMEKA
ARllANl ~I LIMBA GREACA. NKCULTIVARKA MOSICEI IN ~COALA ROMANEASCA.
C1NTECUL LUI MIHAI-VITEAZUL LA ARMANI.

IndaHi ce a doua zi de dimineeta, dupa intoarcerea de

la Gope~ ~i Molovi~tea, e~ii in ora~, inteleseiu ca grecoma-
nul Gheorghe Papa-Goga i~i indeplinise datoria ~i f<'icuse la
politie cuvenita denuntare in contra mea. Eram deja privit
ca un inimic de politia turca, ear grecomanii erau politico~i,
indatoritori, gata a-mi da toate informatiile ce-mi refusasera
cu ca.te-va zile mai nainte, de~i ochii lor imi spuneau:
- A~teapta numai putin ~i vei vedea!
Nu luai in bagare de seama semnificativele priviri ale
grecomanilor, nici ingrijatele priviri ale politiei, caci ~tiam
ca Bitule e plina de traitori din intriga, ~i me dusei lini;;tit,
spre a lua 0 bae calda la Haman Vlach Czar;z" (baea din
tc\rgul Valahilor). Servitorii sunt baeti albaneji ~i pomaci
intre 12 ~i 16 ani, pe carii antreprenorul stabilimentului ii
 236

alege frumo~i la chip ~i la statura. Copiii ace~tia sunt sco-

boriti la 0 cumplita degradare, de obiceiurile nefire~ci ale
orientului. Intre tinerii albaneji este unul, de 13 sau 14 ani
cel mult, care are alurile unei femei stricate ~i care cata
a ispiti pe «mu~terii» cu ochii ~i cu mi~carile. Ceila1ti tineri
de~i nu au apucaturile mai putin femee~ci, nu au pri-
virile mai putin angajante, dar sunt mai reservati in gesturi
~i mi~cari. Pclcatul acesta nu este insa de nou~ data, ci i~i
arc radacinele in obiceiuri ~i datine foarte vechi. Se ~tie
ca unul din capetele de acusatie aduse in contra lui Socrat,
de potrivnicii lui, era ~i acela ca marele filosof ar fi con-
tribuit la stricarea moravurilor tineretului, de ~i aceasta in-
vinuire nu a putut fi sustinuta. Nu se poate insa tagadui
taptul ca la Grecii antici esista obiceiul «baetilor de onoare»
numiti YUl1tpCljffijoL ~i nu ne poveste~ce mitologia greaca,
cum:'ca ensu~i Jupiter, parintele zeilor, era cu des~ver~ire
robit de frumusetea lui Ganimed? N u preamare~ce Ibycos
in versurile lui, nurii frumosului Eurialos, ~i se scuqa oare-
cum, aratand ca ~i Joe era indragit de Ganimed? Chiar Pla-
, ton (Sympos., p. 182, B) nu numai ca nu desaproba lega-
tura dintre doi barbati, ci vede in ea superioritatea rasei
grece asupra barbarilor! Acest ru~inos obiceiu, pe care is-
toria il constata mai numai in epocile de decadenta, se gase~ce
din nenorocirc ~i la Albaneji, nu insa la toti, ci cu deose-
bire la cei de sud numiti Tosci, carii au fost ~i sunt mai
des in contact cu Grecia. Albanejii de nord, Gheghii, cu-
nosc de asemini legatura dintre doi barbati, dar curata.
Unul mai in versta, de 18, 19 sau 20 de ani, ia sub pro-
tectia lui pe un copilandru de 14 sau 15 ani, aceasta le-
gatura se nume~ce Vlam, care va-sa-zica frdfesc, ~i care
nu e altceva decat frdtia de cruce, ce se intA1ne~ce inca, pe
ici pe colo, ~i la tinerii din satele noastre. Tinerii Gheghi,
facend aceasta legatura, i~i jura credinpl in biserica 1) unde
1) Louis Benloew, Analyse de Ia langue a'banaise, Paris, 18'9, pag. 240.
 237

preotul consfin~e~ce infra~irea printr'o ~nume rugaciune. A-

desea cei doi prieteni, sau mai bine jra/z' lie cruce, ~i s~n­
gereaza m~na sau bra~ul ~i i!?i beau unul altuia cMe-va pi-
caturi de s~nge. Fra~ia a-
ceasta, la sobrii munteni
Gheghi, de multe ori este
!?i tnfiacarata !?i romantica,
dar rem~ne curata, !?i nu
dureaza dec~t pana la tn-
suratoarea fratelui de cru-
ce mai in versta. Tinerii
din Haman Vlah - Ciar!?i
sunt T osci !?i ei.
La bae int~lniram pe
!?eful polipei vilaiatuluiMo-
nastir, H~im-Efendi. Cum
m~ v~4u incepu a intreba
pe insoptorii mei:
- Cine e domnul?
- .Un Rom~n. .~
.~
-De unde?
- Din Romania. o
- F oarte bine! ce face
pe la noi?
- Cerceteaza Macedo-
nia.
- Ce fel 0 cerceteaza?
- Se informeaza de po-
pula~ia arm~neasca, de-
spre num~rul ei, despre
datine, credinte ...
- N umai pe voi Arm~nii v~ cerceteaza?
Arm~nul care vorbea eu Ha~im-Efendi, ne~tiind ee sa mai
r~spunda, imi traduse celc de sus, !?i hni traduse !?i ultima
 238

intrebare, carla nu se daduse inca respuns. Atunci rugal

pe traducetor sa zica lui Ha~im-Efendi:
- Spune-i, ca la asemenea intrebare voi respunde lui
Mehmet Faic-Pa~a Valiul de Monastir, daca va fi curios,
astclzi la 2 ore dupa prtmz, dnd il voi vedea.
~eful politiei i~i trecu nervos ma.na pe barba-i neagra ~i
scurta, apoi schimba. cu mine urmatoarele euvinte prin mij-
loeirea traducetorului:
- Ga.nditi sa stati mai mult in Monastir?
- Ata.t timp d.t imi va trebui spre a· i vedea imprejuri-
mile ~i sa-mi culeg datele neeesare.
- Datele despre Arma.ni?
- Despre Arma.ni.
- ~i unde veti pleca de aici?
- Cred ca spre Ohrida.
- Va-sa-zica tot in vilaiaetul Monastir ...
- Ba voiu trece ~i in alte vilaiete.
Fata lui Ha~im-Efendi se mai inveseli putin. Se parea ca
i-ar fi fc1cut mare multamire ea sa es din vilaietul Monastir
eM de cura.nd ~i sa trec in alt vilaiet. Apoi intreba. iar~i:
- ~i in alte vilaiete? Foarte bine! Dar unde anume?
-- Pe unde se gasese Arma.ni?
- Poate ~i la Gheorgea?
- Dar numai in Ohrida, numai in Monastr, ~i numai in .
Gheorgea se gasesc Arma.ni? il intrebaiu eu.
- Ba pan a la Salonie, ~i pana la Adriatica, ~i la Seres
pana la Mesta ~i inca ~i in muntii Rodop. Vei cc1letori sin-
gur in toate locurile acestea?
- N u. Imi voiu lua insotitori
- Pe cine?
- Ca.ti-va Albaneji bine inarmati, ~i, daea Escelenta-Sa
Valiul va fi amabil, cred ea imi va da ~i ea.ti-va Suvari.
-o! nu me indoese ea ve va da. Noi suntem bueuro~i
de oaspeti. Dar ehiar pana aeum ati vequt 0 multime de
 239

comune armfme~ci, ~i ati cercetat 0 suma de sate bulga-

re~ei, turee~ci ~i albanaze ...
- 0 mutime de eomune armane~ci?
- De sigur. Ati fost la Perlepe !?i Cru~ova, la Terrnova
~i Magarova, v'ati dus pe jos la Gingiopol; ati eereetat
Bobe;; ~i Molovi~tea, deosebit de Monastir.
- A~a e; suntep bine in format, dar nu toemai compleet.
Am eercetat ~i Iuskiup Kiupriuliu, Kumanova ;;i alte 10-
ealitati inca.
- Peki... peki... noisuntem bucuro~i de oaspeti.
Era neindoios ea grecomanii de prin comunele pe unde
trecusem, i~i trimesesera rapoartele lor la Vilaiet, ~i de
sigur ca trebue sa fi aratat ca un «propagandist roman»
urze~e,e in comunele armane~ci. De oare-ce insa nu aveam
n1mlC de ascuns respunseiu deschis ~i eu plaeere la intre-
barile politaiului, mai ales ea imi erau facute eu 0 simpli-
citate ~i cu 0 politeta oriental a ce nu poate sa displaca cale-
torului, chiar eand se vede banuit. Intr'o tara oeeidentala
banuiala ar fi 0 ofensa, dar in Turcia, unde din causa in-
trigilor diverselor naponalitati, nici un strain nu seapa ne-
banuit, un interogatoriu ea eel de sus, apare ea eeva foarte
firesc, ;;i eand se pune in el ~i 0 diplomape atat de tran-
sparenta ea aeeea a lui H~im-Efendi, atunci ar~ ~i darul
de a fi hazliu. Greeomanii-Armani ~i Grecomanii-Bulgari,
adeea paneleni~tii, preeum ~i panbulgari~tii luereaza zi ~i
noapte la surparea statului tureese; zilnie calomnieaza 0-
bladuirea turea sub adapostul e:lria se bueura in realitate
de eea mai deplina Iibertate. Autoritaple merg pana aeolo
ca Ie indeplinese mai toate poftele, de ~i ii ~tiu inimici al
statu lui turcese. Prin indemnul interesat al aeestui du~man
neadormit din easa, indemn menit a indrepta atentia auto-
ritatilor in alta parte, ele privighiaza cu luare aminte toate
mi~e:'irile unui strain, care eereeteaza niseai ruine, desci-
freaza scripturile de pe niseai petre, ori cauta datinele
 240

unei populatiuni din Peninsula. Cum ved un stram, pan-

eleni~tii ~i panbulgari~tii se arata spaimantati ~i ingrijorati de
fericirea statului turcesc. De fapt insa grija lor cea mare
este di strainul acesta, nu va gasi destul de barbara obla-
duirea turca, adeca a~a precum 0 descriu ei prin ziarele
din occident, prin cele de la Atena ~i din Sofia, ci 0 va
arata ingaduitoare, precum ~i e in reaJitate. Zilnic scriu
roqetoarelor de antichitap de pe la facultatile din occidentul
Europii, ca Turcii sunt barbari, ca ma.nanca carne de om
viu, ~i ... eata un strain, care trece prin Turcia l?i apoi scrie
ca Turcii sunt oameni ca toti oamenii l?i ca mananca pilaf
~i carne de berbec. Toata urzeala panelenica ~i panbul-
garica se incurca I Po ate sa vie 0 zi ca.nd roqetoarele de
antichit,W eJenice de pe la catedrele facultaplor din occi-
dent l?i ziarele turcofobe, care iau pe Greci ~i grecomani
drept Temistocle ori Pericles, sa ajunga a se incredinta ca
Elenii au murit pana la unul, ca Grecii l?i grecomanii din
Macedonia, Epir, Tesalia l?i Albania sunt multe neamuri de
oameni: di unii se coboara din coloniile romane, l?i sunt
Valahi, aJtii sunt Albaneji, aJtii Bulgari, aJpi S~rbi, aJtii Evrei,
altii Tigani l?i ca n'au nici in clin nici in ma.nica cu Elenii
de mult reposati! Poate sa vie 0 zi ca turcofobii din occident
sa afle ca Turcii sunt pacinici, muncitori ~i se hranesc cu pilaf,
cu carne de oae l?i berbec l?i cu legume, pe care Ie ca.~tiga
prin sudoarea fruntei lor, ear nu rapindu-le de la bietii
Eleni l?i mai ales dela bietii Bulgari, pupilii cre~nei Rusii.
Atunci ce se mai alege de panelenism l?i de panbulgarism? Ce
se mai face cu Marea-Grecie, care trebue odata sa se intinda
pana la Perlepe, l?i mai sus inca, pana la Scopia, mistuind
neamurile de 'lJlak%nt~ alban%nt' ~i bulgar%nz'? ~i mai ales
cum rema.ne atunci Constantinopol? Ce se face cu Marea-
Bulgarie, care odata trebue sa se intinda pana la Salonic, pana la
Adriatica ~i pana la Marea-Neagra? - N u se poate!! Publi-
cil?tii straini trebuesc deci denuntap... afara de aceia, bine
 241

inteles, carora praful de pe stradele ora!?elor !?i al cailor

din Peninsula, Ie miroasa a opincele lui Ahiles. Afanl de
acei carii g:1sesc ca Slavii ar fi cei mai numero~j in Turcia,
de~i doar in Peninsula s'au format deja doua state slave, ba
trei cu Montenegrul. ~i autoritatile turce~ci nu inteleg ca
paneleni~tii ~i panbulgari!?tii Ie distrag, cand Ie arata cu de·
getul inimicii imaginari? Ear daca inteleg, atunci ... ?
K,?ind deJa Haman Vlah·Ciar!?i, umblai cate-va ciasuri prin
Bitule, ora~ mare cu stradele ceva mai Iargi decat ale co·
munelor ce visitasem pana aici, de~i nu tocmai ingrijite, in
ce prive~ce curatenia. Mai ales mahalaua Ovreilor, Iasa mult
de dorit in aceasta privinta. Grecomanii sustin ca in Bitule
nu ar fi decat cel mult opt mii de Armani, ~i cu toate
acestea pe toate stradele nu se ved decat copii, carii ju·
candu-se, vorbesc numai armane~ce. De te adresezi lor pe
grece~ce, ca sa'i intrebi unde se afla cutare strada? unde
~ede cutare om mai de seama? nu te inteleg de loc, ear
daca ii intrebi pe armane!?ce, indata iti respund Ia toate.
Daca se joaca de·a franturile de limba ii auqi zic~nd:

Capr~ alb~,
Chiatr~ albli;
Calcli. capra,
Creap~ chiatra.

Daca se cearta ii auqi zicendu-!?i unul altuia: «s'te maca

dradu» (= sa te manance dracul = sa te ia ... etc.), or~ «fo-
du s'te arqa» sau «s'te astingi» (= sa te stingi _ sa mori).
Daca vor sa se convinga i~i spun: «a~i sa'mi banezi!» (=
a~ sa trae~ci!) ori ii auqi jurandu-se: «~i sa 'mi baneaza
tata!» (= a~a sa-mi traeasca tata, adeca: sa n'am parte de
tata), ori «pri caplu a meu». - Ear daca ajung de la cearta
Ia batae, apoi se injuriaza tot pe armflDe~ce, Iimba lor ma-
terna. Cum se intalnesc femeile i~i striga: «calembar» (=
cale buna), apoi stau de yorba pe armane~ce, ~i cand se
16
 242

desparte i~i zic: «cu Dumnize», «s'ne vedem cu ghine» ori «sa
~eqi cu sanatate» ori «cu sanatate», sau «oara buna», ~i daca
au a'~i spune vr'o felicitare, Ie auqi: «sa baneaza fumealia'ti»
(= sa'ti traeasdi familia) sau «sa'~i de Dumnize tut Ci '~i va
inima» (= sa'~i dea D-zeu tot ce'~i dore~ce inima). ~i incotro
te intorci, la copii ~i la femei gase~ci tot limba armaneasca.
Trec~nd prin pia~a de carne, vequi doi macelari ca se certau
pe grece~ce; unul mai inferbantat, trec~nd de la vorba la
fapta, trase cutitul ~i p~ind spre adversarul lui incepu a'l
injuria pe armane~ce. Cel atacat, trase ~i el cutitul de la
brau, respunq~nd in aceea~i limba. Cei cari ii inconjurau se re-
peqira sa-i impedice de a se ucide, ~i, sbat~ndu-se cu be-
ligeran~ii, vorbeau to~i pe armane~ce. Este cunoscut faptul
psihologic, ca in parocsismul furiei, tot omul nu se mai
poate esprima de cat in graiul matern.
Totu~i panelinismul ~i agentii lui greci, grecomani ~i chiar
franceji, cari insa sunt atat de indragiti de adever incat, cand
stau de vorba cu consulul grec din Bitule, observa ~i lasa
posterita~ei pana ~i gesturile ce face zisul consul, cand i~i
arunca «capetul ~igaretei sale stinse» 1), toti ace~ti demni
~i desinteresa~i barba~i ne spun ca locuitorii Bitulei ~i ai
altor or~e ~i comune din Peninsula, cari vorbesc armane-
~ce in familiile lor, nu pot sa fie decM Elenz' de origina
vlaltt'ceascd, sau, cu-un cuv~nt: Vlahojom: Din causa aceasta
~i pe temeiul notelor imprumutate din saltarele consulilor
greci, sub a caror protectie se gase~ce Francezul vizitand
Monastirul ~i in a caruia societate se simte ca ~i dnd ar
fi«encompagnie d'Alexandre Ie grand, d'Aristote ... » 2) putea
sa serle d-l Victor Berard: «que devient cette natz'on ma-
cedo-roumaine qu'Apostolo Margarit pro met au monde? .....

,I) La Turf/uie ell' Hellenisme coltlemjoraine, par Victor Berard, Paris 1893.
- pag. 201.
I) id. op, cit. pag. 175.
 243

En adoptant ses chiffres, a lui, sa nation serait dispersee

dans' les villes suivantes:
Monastir. . FamilIes 2.000
Vlacho-Klisoure .. )) 1.000
Blate :> 350
Kroutchevo » 2.000
Okhride . » 500
Tirnavo. :> 400
Magarova 500
Moloviste ;> 500
Copezi . :> 500
Niausto. :> 500
Verla. . 750=9.000
Ajoutez 200 villages dans l' Albanie du sud, 60 ou 80 Ie long
de l'Ariatique, une centaine de bourg et quelques villes dans la
Thessalie et la Grece du nord. Le total irait peut-~tre a 300.000
individus. Que peuvent faire 300.000 individus, noyes dans
d'autres foules, disperses sur un millier de kilometres? Et
dans ces 300.000 Valaques no us adoptons Ie Villes du Pinde
et de Thessalie, hellenes de creur depuis longtemps, hel-
lenes en fait depuis dix ans. Quand tous les autres seraient
fideles au souvenir et a la langue des anc~tres, ce n'est
pas avec 200.000 hommes qu'Apostolo pourrait bfttir une
nation ... » 1) E foarte interesanta ~i tn ace)~ timp m~ca~
toare grija ce consulii greci au ~tiut sa inspire d-Iui Victor
Berard pentru natiunea armftneascel, care .. vail n'are. cum
sa poata alcatui 0 nap.une, nenumerftnd decftt numai 300.000
de suflete! Toata natiunea, toat.L. numai 300.000 de su"
flete! ~i sa fie ~tiut cel in numerul de 300.0QO de Valahi
s'au cuprins ~i populap.ile comunelor armftne~ci din .' Pind,
~i ale celor din Tesalia, care erau elene~ci de mult cu:
inima, ~i care de zece ani, tmpliniti tocmai cftnd d-l Victor.
Berard se gasea sub protecpa consulilor Greci,. s'au felcut

t) Viet. Berard op. cit. pag. 262-263.

 244

tot atc\t de elene ca Licurg ~i ca Leonida. Nu ... nici un

suflet valah n'a remas nesocotit... Pretutindeni a umblat
d-l Victor Berard, in Turcia de Europa, ba chiar ~i in Tesalia
dc1ruita Greciei, !?i nu sunt decat 300.000 de Valahi! Mai
mult: a luat chiar esageratele socoteli ale lui Apostol Mar-
aflat ca bune - pe care Ie va fi gasit. in saltarele con-
sulilor greci, protectorilor lui - !?i in toata Macedonia n'a
aflat decat 9.000 de familii armane~ci. Voiti sa socotiti,
nu pe 5,. ci pe 10 suflete familia? fac 90.000. Voiti sa so-
cotiti pe 20 de suflete familia? d-l Victor Berard ve da voe ...
fac 180.000 de suflete. In Albania ce sa mai fie? In 200
de sate din Albania interioara !?i in 60 sau cel mult 80
de sate de-a lungul Adriaticei, ce voiti sa mai fie? Sa tot
fie inca 120.000 de suflete! Deci eata ca totalul nu se
poate ridica,cu nici un chip peste 300.000 de suflete de
Valahi. Oar nu, nici 300.000 de Valahi nu sunt. Caci, daca
pleaca cine-va din Franta, - sau de unde va fi plecat d-l
Victor Berard.- ~i indura toate greutatile caletoriilor din
Peninsula !?i «ii sufere amorul propriu» trebuind «en qua-
lite de Francais» sa fie «protejat de consulul grec» !?i nu
culege nici 0 datina sau credinta, !?i nu ~ite!?ce nici 0 peatra,
~i nu se intereseaza de atatea ~i atatea lucruri din Pe-
ninsula estrem de interesante, !?i nu se sue la nici 0 ruina,
!?i nu ia nici 0 fotografie, !?i nu giise!?ce nici un cuv~nt de
admiratie pentru frumoasa tara a Turciei, ~i nu aduna nici
o .literatura, !?i nu are nici 0 bucurie alta decM a se crede
in societatea «lui Alecsandru-cel-Mare !?i a lui Aristotel,
adeverati Macedoneni», cand consulul grec din Bitule ii re-
citeaza cantul lui Rhigas, un eterist care voea sa. ridice po-
poarele dela Dunare in contra impera.tiei, atunci se n~ce
grava ~i ~tiintifica intrebare: cum se poate sa. fie atat de
multi Valal.ti? adeca. 300.000? ~i de oare-ce pofta de
mancare vine mancand, era firesc sa se mai inghita. inca.
100.000 de Valahi, pe motiv ca nu vor fi remas fideli su-
 245

venirului limbei stremose~ci, ~i numerul lor total sa se sco-

boare la 200.000 de sufiete, dici ~ubredele socoteli ale
panelenismului ar fi foarte jenate ~i c~nd ar fi fost numai
300.000· de Valahi pe fata Peninsulei. ~i, pentru ca aceste
socoteli ale panelenismului sa nu sufere ~isanu fie tn-
curcate, de aceea d-l Victor Berard, pentru a se face placut
consulilor greci, s'a dedat la at~tea esercitii de aritmetica
elementara. Aceasta ad~rica petrundere in adunare ~i sca-
dere, precum !iii aceasta mare iubire de adever, constatate
la d-l Victor Berard, nn pot sa impuna decat... decM ne-
trebuinta de a-i respunde.
Totu~j, fiind-ca s'a ostenit omul de a scris 0 carte de
350 de pagine despre «Turcia 1?i elenismul contimporan»
e bine sa-i amintim ce zice d-sa, despre d-l Sp. Gopcevic,
care 1?i el a scris 0 carte intitulata: Macedonien und Alt-
Serbien, Wien 1889. Eata: «D. Gopcevic, in timpul res-
«( boiului serbo-bulgar, a fost de partea Bulgarilor !iii chiar
o a scris pentru ace~tia 0 carte despre Bulgaria it" Rtt-
«(1flelia orientald. 1) Dar intr'o zi pe cand d-l Gopcevic sta
«dinaintea mesei lui ~i cugeta la popoarele din Macedonia,
«la cartea sa despre Rumelia, at~t de paqiala pentru Bul-
«gari, la 0 alta carte a sa : Albanz"a superioard it" ligele
«el~ atat de paqiala pentru Albaneji, un necunoscut veni
«( ~i ii propuse de a'l conduce in Macedonia ~i a'i proba
«la fata locului, ca toti pretin~ii sei Bulgari ~i Albaneji
«erau Serbi, vorbeau serbe~ce ~i aspirau a deveni serbi
«intr'o zi... D-l Gopcevic accept~ caletoria ~i la reintoar-
«cere putu scri tn in-quarto volumul seu: Macedont"a it"
aveckea Serbz"e in care '~i-a repudiat erorile trecute.» In-
vinuirea ce D-I Victor Berard aduce D-Iui Gopcevic nu e
numai transparenta, ci cu ochi ~i cu sprincene. Cu alte
cuvinte: D-l Gopcevic a fost cumparat de Bulgari ~i a

I) Viet. Berard, op. cit. pag. 202.

 246

scris 0 carte in favoarea lor, apoi a· fost cumperat de Al-

baneji ~i Ie-a facut ~i lor 0 carte dupa pofta inimei, ~i, in
fine, a fost cumperat de Serbi, ~i'a isbutit a gasi in Ma-
cedonia at~tea Serbi, inc~t s'au spaim~ntat ~i Serbii de
puterea marelui lor popor. ;;i de ce D-I Victor Berard
banue~ce pe D-I Gopcevic? Pentru ca acesta nu desco-
pere in tot vilaietul Kossovo nici un singur Grec ? Pentru
ca in tot vilaietul Monastir i se pare ca gase~ce vr'o 50.000
de Greci? ;;i pentru ca in viIaietul Salonie, dupa multa truda,
abea gase~ce iar~i vr'o e~te-va zeci de mii de Greci?
Dar atunci D-I Victor Berard nu se teme ca va fi ~i d-sa banuit
mai ~ntei de Turci, pe carii ii nedreptate~ce din toate
punctele de vedere, ceea-ce nu s'ar fi putut ~tepta sa
faca D-I Berard, care zice ca e francez? Nu se teme ea
va fi biinuit de Bulgari ~i de Serbi? Ca va fi banuit de
Valahi pe earii d-sa i-a inghesuit eu silnicie in caIimarea
de pe biuroul consulului grec din Bitolia? Nu se teme ca
i s'ar putea zice intr'o zi ca ar fi trebuit sa-~i scrie car-
tea de-acasa, ca unul care avea de la consulii greci, ba
chiar de la Atena, toate notele necesare pana ~i pamfle-
tul Cosmulei I), in care se acusa compatriotul seu reposa-
tul parintele Faveyrial, ~eful Lazariti\or din Bitolia? Nu se
teme de banueala, c~nd cata nod in papura parintelui
Faveyrial, pe cflre il denunta ~i in contra caruia asmuta
vedit in scrierea sa, numai ~i numai pentru ca acesta era
amic al Valahilor, credincio~i imperiului Ottoman, !?i neamic
Grecilor, carli tulbura necontenit pacea Peninsulei-Balcanice?
;;i mai mult dec~t ori-cine este d-l Gopcevic, care poate
banui pe d-l Victor Berard!... Cele zise mai sus insa, nu in-
seamna ca incerc a lua apararea unuia din d-Ior. Liberi
sunt sa se banueasca.

') Met1f(}nil des/Jre slarea {coale/or romtilltfci di" Afacedolll·a. Bucure~ci. 1891.
 247

Trecuram pe ni~ce strade ain Bitule, despre care mi se

spuse ca se numesc stradele beltvilor ~i care au istoria
lor. Pe c~nd peste vilaietul Monastir era Valiu Escelehta-Sa
Rifaat-Pa~a, astazi ministru de interne al Sublimei-Poqi,'
se observase ca se incepuse in Bitule, a se face mare abus
de beuturi spirtoase ~i ca numerul betivilor crescuse intr'un
chip surprinq.etor. Inteleptul Rifaat-Pa~a, care izbutise deja
a infrena ta.lhariile, hotiile ~i omorurile in vilaietul seu ~i
care daduse doveq.i de un mare talent de administrator,
dori sa st~easca ~i viciul betiei, ce prea se intindea ~i
cugeta. la 0 mesunl. De aceea e1 facu un regulament, dupa
care, tot omul, de ori-ce treapta sociala, care ar fi prins
in stare de betie sa fie imediat luat de politie ~i pus sa
sfcirime peatra din bolovani anume ale~i, ear cu peatra
sfarimata sa se paveze unele strade din Bitule. In regu-
lament era preveq.ut ca betivul prins, fie el un beiu, ori
un p~a, fie e1 milionar, fie e1 ori-ca.t de sus pus in so-
cietate, era dator sa lucreze ensu~i la sfcirimarea petrei ~i
nu avea dreptul a plati, pentru ca un altul sa lucreze in
locul lui. Regulamentul fu trimis la Stambul spre aprobare,
ear Inalta-Poarta it investi numai-de-cat cu incuviintarea
ei, ~tiind ca Rifaat-P~a pe la.nga ca este un intelept barbat
este ~i un om imPartial ~i drept, a~a cum trebue sa fie
un bun administrator. Cum se intoarse la Bitule aprobat
regulamentul acesta, care dovede~ce 0 insemnata simtire
de morala sociaIcl, Rifaat-Pa~a ca valiu de Monastir it ~i
puse in aplicare, ~ inca in capitala vilaietului. Fii de pa~ale
mari funcponari, inalti. clerici, mari proprietari, bancheri de
erau prin~i beti pe strada, indata ereau luati ~i pu~i la sfa-
ramat peatra. ~i nu se cruta nimeni. Betivul fie c~t de sus
pus, de ori-ce religie ~i de ori-ce naponalitate, trebuia sa
sfarime peatra cu m~nele lui, ca ~i bepvul din popor. Odata
a fost prins beat un mare bogata~ numit Boga, proprietarul
celei mai insemnate fabrici de postav din Dihova, grecoman
 248

cu sentimentele. ~i s'au f:1cut pentru el demersuri diploma-

tice, din partea Grecilor, ca sa scape de a sfan1ma peatra, sau
sa fie inlocuit, sau sa plateasca ori-d.t, dar in zadar. Ear starui-
torilor pentru acest bogata~ Valiul Rifaat-Pa~a le-a respuns:
- Mesura este pen-
tru to~, fara deosibire.
Vinovatul trebue sa'~i
espieze ensu~i paeatul,
ear nu prin delegatiune.
Eu ensumi daca m'a~
face vinovat, ~ sf:1rima
peatra cu manele mele.
Cine nu vrea sa sf:1-
rime peatra n'are decat
sa se pazeasca de pacat.
~i s'a sf:1rimat atc1ta
peatra de manele celor
prin~i in stare de betie,
incat s'a pavat cu ea
mai multe strade, care
poarta ~i vor purta inca
lung timp numele de
stradcle belzvz"ior. Multi,
foarte multi au critic at
mesura aceasta a lui
Rifaat-Pa~a, mai ales

Un Cadiu.
acei carii nevrend au
contribuit cu luerul ma-
nelor lor la imfrumusetarea Bitulei, insa oamenii cu minte
au admirat ~j aprobat sentimentul moral ce a dictat-o.

Inainte de a merge la masa, trecui pe la parintele Fa-

veyrial, pe care il vedeam pentru a doua oara, spre a'l in~ciinta
ea intalnirea ce trelmia sa am cu ella 2 ore post.-m. va
 249

fi mutata la 3 1/2 ore, de oare-ce la 2 ore aveam aranjata

o intalnire cu E.. S. Valiul Faic-Pa~a. Anteia data cand ve-
qusem pe acest onorabil betran '~i-a dat toata osteneala sa
me convinga ea adeverata credinta este acea a bisericei
apusane; ~i punea in vorbirea lui atata foc ~i atata inima.
De sigur ca tot omul, care i~i respecta ~i i~i iube~ce cre-
dinta este el ensu~i demn de respect.
- Daea a~ fi spiritist, zicea el, a~ crede eel in esistenta mea
anterioara, voiu fi fost Valah; atat de mult iubese eu pe
ace~ti oameni, carora Ie-am inehinat toate aspiratiile mele.
Ei primesc sa'i in vet franceza, ~i ai vequt cat de bine 0
vorbese toti cttti au trecut prin liceul de aid; ei prim esc
sa alerg pentru intcresele lor culturale; ei primesc ajutoruI
meu in luptele ee au cu Grecii ~i grecomanii, ~i din-cand-
in cand i~i dau osteneala a-mi zice eate unu: merd. Da, ii iu-
besc mult, caci sunt inzestrati cu daruri pe care nu Ie au
celelalte popoare din Peninsula: ,sunt mundtori, sunt'morali,
~i one~ti. ~i mai au un dar: sunt perseverenti cand ~i pun
eeva in gand ... Ajung ... ori-d.t de tarziu dar ajimg, cad ei
~tiu a a~tepta. Sa nu me tii cum-va drept un om ascuns ...
voiu sa-ti spun tot ce am pe inima ... Da, ii iubesc,insa nu
fara interes ....
- Pot .!?ti ce interes? cad am vequt ea tot ajutorul ce
ai dat ~eoalei armane?d este absolut desinteresat.
- Ba nu... ba nu ... De ce sa-mi dau un merit care nu'l
am... Dar interesul meu e de 0 ordine mai inalta, el nu e
de lumea aceasta .•.
- Te inteleg ...
- A! veqi? eram sigur ea me vei intelege. Sa fim la-
muriti.. . .!?i sa vorbim eu cartile pe masa. Staruinta eu care
Valahul i~i urmare~ce scopul .!?i marea lui putere de a a~tepta
izbanda, tara a despera 0 clipa, este calitatea lui cea mai
mare ... la ... inchipue~ce'? ce misionari ar da intr'o zi po-
porul aeesta!
 250

- Ati facut deja inceputul...

- Un inceput? Printre Valahi?
- De singur.
- Vorbe~ci de Papa Dimitrie Constantinescu?
- Tocmai.
- Un om care a recunoscut suprematia S. S. Papei numai
~i numai pentru ca sa-l?i scape pielea de biciul ealugclrilor
greci, va-sa-zica care nu de voe, ci de nevoe s'a convertit?
;;i oare in a dever s'a convertit ? Dupa ce a scapat din mAnele
Grecilor, zi cu zi a lasat sa se receasca relatiile cu noi, pana
ce le-a taeat de tot. ;;i daea nu s'ar fi lepadat de noi de
tot, I'ar fi primit iar~i ValahH din Bitolia, carH au condu-
cerea ~coalei ~i bisericei armAne~ci? ~i l'ar fi numit iara~i
institutor? Un inceput?
- In toate casurile cu unul se incep toate ...
- Atara de lucrarea aceasta!
- Cum ... ?
- Me vei intelege indata, intrerupse parintele Faveyrial.
Valahii - ~i me ga.ndesc la toti, la cei de aici, ~i la cei de
la Dunare - Valahii dupa mine sunt poporul, care va urn
odata iar~i biserica despicata in doua a lui Christos ..
- Nu inteleg ...
- Me vei intelege indata. N u pot sa argumentez lucrul,
o spun curat; insa 0 proorocie nici nu se argumenteaza!
Sunt convins... ved... simt ea poporul Valah va uni bise-
rica invrajbita a lui Christos. Ca.nd Valahul va zice: da, pa-
cea se va face ca prin minune, ~i reul pe care l'au facut
Grecii bisericei ~i credintei, progresului omenirei, imbumita-
tirei neamului omenesc, va inceta! ;;i da acesta il va zice
Valahul de aici, mai cura.nd de cAt cel de la Dunare.
- Acum cred ca te inteleg ...
- Nu, tocmai aeum nu me intelegi. Nu unul cAte u-
nul vor zice da, ci toti odata. Convertirea pe individ intre
Valahi nu insemneaza nimic, pentru ca ei sunt neincreqe-
 251

tori... banuitori... ~i la ei nu se tree rnorneli j nurnai eau- "

sele rnari ii rni~ca. Ca.nd Ii s'a strigat Cel ere~tinatatea gre-
ceasea e arnenintata, ca Elada e in pericoI, au sarit in data
vitejii Valahi... Atunci s'au ivit Marcu Bociar, Tanase Diacu
din Mu!?unita de pe Parnas, Odiseu Andrutu Veru!?iu cel
dela Gralia de la.nga Terrnopile, Hagi-Petru, Palasca Bajdechi,
Dracu, Giavela, Griva, Bucovala, Jaca, ~i ata.ti alti viteji carii
au luptat Ia 1821 ~i Ia 1854, toti Valahi. ~i Cll cMa abun-
denta a curs sa.ngele valah rnai in toata Peninsula-Balca-
nidi, ~i aproape un veac intreg! Pentru ce causa a curs
generosul sa.nge al' eroilor valahi ! Pentru Elada... pentru
liberarea greciei I Grecii irnpreuna cu strerno~ii lor au dat
Iurnei !?i binele ~i reul ce puteau ei sa dea. Elenii ne au la-
sat literatura ~i artele ea.te au putut na~ce, sau ca.te au pu-
tut contraface dupa Egipteni, ear Grecii ne-au lasat spar-
gerea bisericei .lui Christos l?i alt nirnic. Sa se entusiasrneze
cine-va pentru Eleni, rnai inteleg; dar pentru Greci? Mai
a.ntei Grecii n'au esistat de ca.t de la 1821 incoace. Ce au
fost rnai inainte? 0 populada pur ~i sirnplu; la fiinta de stat
nu a putut ajunge prin sine~i, !?i ca.nd a ajuns, dupa ce au
liberat-o Valahii, ce a putut face? Priviti statuI grec... sper
ca nu e al?a de greu sa i se prooroceasca viitorul. Abea
sta pe picioare Grecia, l?i, in loc sa cugete sa se curari-
seasdi de relele de care sufere, l?i sa se insanato~eze, ~i
sa se rnultarneasca cu ce i-a dat Durnnezeu prin eroisrnul
~i devotarnentul Valahilor, ea cugeta Ia cuceriri. Un copil
cuceritor! Grecia crede di cu slabele ei rna.ini va sugrurna
pe Valahi, pe Albaneji ~i pe Bulgari, trei popoare inzestrate
cu virtuti etnice pe care GrecH nu Ie au, ~i ca din Vlaho-
foni, Albanofoni ~i Bulgarafoni, cum ii boteaza ea ii va pre-
face in Eleni, in ceea-ce nici Grecii ~nsi~i nusunt. Dar
Dumnezeu Ie-a pus stavila, spre a Ie arata ca de acurn
trebue sa'~i intoarca privirile spre propria lor casa. La nor-
dul Greciei stau ca un zid aparator pentru Turcia, Valahii
 252

Far~erop, Valahii Epiriati, 0 parte din Gramosteani ~i Va-

lahii Olimpiani. E curios cum Turcia nu intelege a face din
zidul acesta ceea-ce trebue a face. E curios cum lucruri
foarte simple, adesea veacuri intregi remc\n neintelese! Turcia
are in aceste patru triburi de Valahi, care numera peste
~ease sute de mii de sufiete, ni~te santinele fire~ci ~i gra-
tuite in contra panelenismului. Dea Turcul ~coala ~i biserica
armc\na acestor Valahi ~i sa vedem ce se va mai alege de
marea-idee-paneleniccl. Turcia i~i da foarte bine seama ca
propaganda panbulgareasdi ~i pangreceasca e de alta na-
tura de cc\t cea armc\neasca, care nici odata nu poate de-
veni panromaneasca. Voi, cei de la Dumlre, nu aveti cum
trece peste Bulgari ~i peste S~rbi spre Macedonia, ~i nici
nu aveti' interes a trece. Ochii vo~trii, ai celor de la Du-
nare, ~i dorurile voastre sunt indreptate spre nord ~i poate
~i spre resarit, ~i aveti netagaduita dreptate. Dar Bulgaria
e vecina cu nordul Macedoniei la sud, ~iGrecia e vecina
cu sudul Macedoniei Ia nord. ~i ~tiu bine ca guvernele turce
inteleg deosebirea aceasta. ~i daca 0 inteleg aceasta atunci
e de mirare cum de nu cheama pe Armc\ni, insfu?i Turcia
la Armc\nism?
- Dar la sud este deja un cordon de !?coale armane~ci
~i Armc\nii din Epirul de jos, cei din Pind ~i cei din T e-
salia au fost deja chemati la Armanism ... ziseiu betrc\nului.
EI dadu din cap neincreqator ~i imi respunse:
- Nu inca... nu inca ... Cei din Zagori nu stau destul
de bine, de pilda. Ve gc\nditi la Apostol Margarit ... Inteleg.
Edrept, el a lucrat acolo bine ~i in favoarea impe-
riuIui, ca ~i cel mai credincios ~i mai luminat Turc. Dar
acolo mai trebue lucrat mult spre intarirea zidulul armc\nesc,
~i ar trebui ca ~nsu~i guvernul turc sa pue mc\na ~i sa de-
plineasca lucrarea. ~i ce u~or lucru este acesta, ~i ce grabnic
l'ar face Inalta-Poarta.
- Cum anume?
 263

- Cum? Lamurit ~i pe fata. Sa. zica Sublima Poarta

Valahilor din Epir, din Pind ~i din Tesalia turca, ba chiar
din toata Turcia de Europa, sa Ie zica numai atAt: Voi
Valahilor, sunte~i Valahi ~i Valahi sa r~mAnep, inchinap-ve
de acum, in limba stremo~ilor vo~tri Valahi ~i graip cu
mAndrie limba voastra valaha .. ! AtAta sa zica Poarta ~i va cA~­
tiga atAta recuno~cinta dela Valahi, in cAt numai intr'un cias
forsforiscentele panelinismului se vor stinge pentru veci. Ear
din credinta Valahilor imperapa ~i va face un mur tare ~i
nalt pana la ceruri, atAt de nalt incAt nu numai Grecii, dar
nici dorurile lor nu vor mai trece peste el. Da, lucrarei
panelenice trebue sa se pue cAt de neintArziat stavila, dici
ea, ~i de c~t-va timp, ~i cea panbulgarica invenineaza pacea
Peninsulei. ;;i tocmai acum este timpul; cAnd Grecii bat in
retragere, cum fu silit a face odata Anibal, cAnd Scipione
se d'use de ataca pe Cartagena. ;;i ~tii cine este Scipione
Africanul in imprejurarea aceasta?. Falimentul. ..
- Poate ca pui oare-care asprime, in judecata din urma
despre Grecia.... intrerupseiu eu.
- Asprime? ... da, nu fac insa 0 nedreptate. Cel care
judeca nedrept judeca din ura ~i se depcUteaza de adever ...
Cel care judeca aspru respecteaza adeverul. Sa nu creqi
ca ur~c pe Greci.. rru, caci eu nu ~tiu a uri, dar !?tiu
a certa.. O! a certa ~tiu ~i cert pe tot omul care merita
a fi certat. Poporul grecesc are dreptul de, a trai, ca !?i
ori-care alt popor, ~i, de~i a comis crima neertata de a fi
despicat in doua biserica lui Christos, poate ca va veni 0
zi cAnd se va indrepta. Nici un om nu po ate vedea in
adAncimile ,viitorului. Poporul grecesc insa, ca ~i ori-care alt
popor, nu are dreptul de a nu lasa pe celelalte popoare de a
tnli. CAnd atinge cine-va un Grec, nu se multamesc ca tipa
el de se aude pretutindeni, dar cere ca toata lumea sa tipe
cu el. Totu~i i~i aroga dreptul de a falsifica credinta, de a
intuneca con~tiinta ~i de a in~ela pe Valah, pe Albanez ~i pe
 254

Bulgar. $i inca ce Valah, ce Albanez ~i ce Bulgar? Pe cel dintr'o

~arcl vecina, din Turcia. Ai la tine Valahi, ~i Albaneji, ~i Slavi
mai mul~i decM Greci; fie.! sunt intre grani~ile stapinirei tale.
In casa straina ce ca~i? Mai ales ca Valahul !?i Albanezul din
Turcia e mai fericit dec~t cel dela tine, din Grecia. Nici
independen~a ta nu p-ai c~!?tigat'o prin s~ngele teu, ci s~nge
Valah l?i Albanez s'a versat pentru ea. Turcii nu s'au mi-
logit la Europa pentru a c·~!?tiga ~ara ce ei stap~nesc, ci
au platit-o cu pre~ul s~ngelui lor. Sa nu'mi spue Rusul ca
nu are alt dor de c~t sa impl~nte crucea moscovita pe
turlele Sfintei Sofii, dici nu'l credo Sa nu'mi spue Englezul
ca nu umbla dupa c~~tig, ci numai dupa laprea civilisa-
~iei in ~c\rile selbatice, caci nu'l credo Eu sunt Francez !?i
sunt m~ndru de s~ngele ce-mi curge in vine, dar acest s~nge
francez mie nu-mi vijie in urechi, nici imi intuneca vederea.
In~eleg durerea perderei Alsaciei !?i Lorenei, dar aceasta ne
da dreptul de a sugruma pe Tonchineni !?i pe Africani?
Cum? Adeca pentru ca ace!?tia au pielea mai arsa de ra-
zele soarelui decM a mea sunt menip a fi jerfta mea? Cum
au sa rida oamenii viitori de acest drept I $i daca eu nu re-
cunosc Franciei dreptul acesta, it voiu recunoasce oare
Greciei? Ei, care nici independen~a nu !?i-a luat-o ~nsa!?i?
Ce logic a ar fi aceasta !?i ce iubire" de adever? Da, Ter-
mopile este al Grecilor, adeca al Elenilor, tnsa Misolonghi
este al Valahilor ~i fie-caruia trebue dat ceea-ce este al seu.
Cu drept se pl~ng Valahii vo~tri, c~nd istoriografii Greci ii
boteaza intru panelenisrn .... Ei nu vor asemenea botez l?i eata
ce zic ei, caci i-am auq.it de-o mie de ori.. .. eata",,~teapta.. ..
~i parintele Faveyrial trase repede un saltar, scoase 0
carte ~i dupa ce restoi c~t-va in ea mi-o dedu deschisa 1a
pagina 120. Era:. «Studii istorice aupra Rom~nilor din Pe-
ninsula - Balcanica» a d-lui I. Caragiani.
- Cite~ce .... cite~ce ....
- 0 cunosc cartea, pannte.. "
 255

- Nu me indoesc ... dar cite~ee ... eata aieL .. sa veqi ce

zice un descendent din Arm~nii, cari au luptat pentru in-
dependenta Greciei ... eata aici ... - ~i imi tot arata eu degetul.
Citii:
«In istoria antica a Greciei clasice, nu gasim fapte eroice
«ca ale Suliatilor, ca sa ne m~ndrim ca Grecii, dar ehiar
cdaea am gasi, nu-i frumos din partea noastra sa trecem
«de ceeace nu suntem, ~i de aceea ar trebui odata sa
«se spuna lumei adeverul ~i sa inceteze odata pentru tot-
«deauna posipa fal~a, in care suntem pu~i noi Arm~nii de
«a trece de ceea-ce nu suntem. De c~nd 1
cu trecerea noa-
«stra in aceste descendente, noi Arm~nii ne-am zapacit, nu
amai suntem nici Arm~ni, nici Greci. Ce era sa pearqa
«Grecii daca istoriografii revolutiei grece spuneau ca eutare
«~i cutare capitan este Arm~n? Caci Grecii au un trecut
a mare in alte lucruri, poate mult mai importante, cum sunt
«luerarile de arte, de litere, de sciinte etc. ~i nu au tre-
«buinta sa-~i aproprieze gloriile militare ale Arm~nilor, cari
«acuma es ~i ei la iveala, cu toate ca de mult in locurile
«acestea noi suntem totul. Va spune cine-va ca aceste idei
«sunt inguste, insa a~a este omul, are numele seu, are nu-
«mele de familie, numele de nape a sea, ~i, nu vrea cu
«niciun pret, daca are ambipune, sa poarte nume strain,
«fie in ceea-ce prive~ce persoana sa, fie in ceea-ce prive~ce
«natiunea sa; caci ast-fel nu mai este individualitate, ~i'~i
«perde indemnul la ori-ce lucru mare. Noi nu ne-am g~n­
adit nici-odatcf in lupte, sa lucram pentru istorie, dar fiind-
«ca s'au seris lucrurile acestea, trebuiasa se faca dreptate.
.. a Voi tinerii faeeti aceasta dreptate.»
Inchisei cartea ~i apoi ziseiu betranului care' me privea:
- Cunosceam pasagiul acesta, in el d-l I. Caragiani a con-
semnat pl~ngerea demna ~i lini~tita a mai mnltor descendenti
de-ai capitanilor ~i armatolilor arm~ni, earii s'an luptat pentru
 256

independenta Greciei, descendenti, pe carii d-l I. Caragiani

i-a intalnit in caletoriile sale.
- Da, ~i se plflng ca Grecii nu ii lasa Armani, ci Ii in-
fato~eaza ca scoboritori ai lui Leonida ~i ai lui Temistocle,
~i Armanii nu vor sa fie decat Armani. Este curat ade-
verul ceea-ce zice autorul aici, caci ~i eu i-am amJit pe
ace~ti Armani de 0 suta !?i de 0 mie de ori plangendu-se
din causa ca Grecii ii infato~eaza ~i pe ei ca Greci, ceea-
ce ei nu vor. Voi tinerii, faceti-Ie deci dreptate.
- Dupa ce Armanilor se va da libera cultivare a legei lor
~i a limbei lor ~i dupa ce ei vor ajunge la un oare-care
grad de cultura, ziset eu, atunci ei en~i~i vor scri ~i en~i~i
ei i~i vor face dreptate. Pagina aceasta de istorie este a lor
~i nimeni nu va izbuti sa le-o iea, cu atat mai putin isto-
riografii greci.
- Pana atunci insa, am adunat eu material pentru is-
toria Armanilor. . .!
!?i deschiqend alt saltar. parintele Faveyrial imi arata un
mare teanc de manuscrise.
-Eata ... " adaose el, dupa moartea mea, care nu mai
poate intarzia, prea mult, Valahii au aici la un loc mai tot
ce 'i prive~ce.
~i statu betranul cat-va, privind la 'naltul teanc de rna-
nuscrise, ~i parca mangaea ni~te amintiri dulci, rechemAndu-
Ie din vremi indepartate. Ochii lui se luminau mereu, se
deschideau mai mari, buzele ii tremurau incetinel. .. ear
apoi ~i fata lui, ~i ochii lui, ~i gura lui putin' agitata parca
incepura a zimbi, dar cui? cad privirea lui era ca perduta
in spatiu? .. De sigur unei idei mari pe care el 0 va fi
hranit 0 viatcl intreaga cu tot sflngele inimei lui. Apoi i~i
opri ochii pe mine ~i imi zise ca in ~oapte:
_. Da . .. au 0 putere de vointa.. . 0 putere de voin~a,
care va aduce servicii imensecredintei ... Numai ei vor
reda bisericei pacea mult dorita!
 257

Ani indelungati a trait Ia Hitule aees(betrAn ~i a faeut

atAtea drumuri in eomunele Arm~nilor ~i a simtit eu ei, ~i le-a

r1!.rintelc F:l\'cyrial

tnleies dorurile, ~i le-a tn~cles firea, de aeeea admira ell atAta

eonvingere ~i speranta puterea de vointa a neamului aees-
11
 258

tuia. A~a cum graise el euvintele din urma ~i cum apoi

ridiefl ineetinel oehii in sus, parea intr' ad ever ca inspirat.
Toata fiinta lui era petrunsa, strebatuta de eredinta in vointa
Valahului.
-Parinte Faveyrial, ii zisei eu rugator, imi dai voe sa
te fotografiez?
CaJugarul Lazarit se ridicfl in picioare ~i tot sflngele ii
peri din obraz, apoi im1 respunse cu durere:
- Ast-fel me socotiti D·v.? Credeti ea eu lucrez pentru
ca sa fiu eflntat ~i laudat? ~i oare fapta buna nu este
destula resplata, pentru acela care 0 faptue~ce? Am trait
fericit, caci am lucrat numai dupa indemnul. con~tiintei ~i
nu a~tept, decM ea Dumnezeu sa voiasea a me chema la
sine. Aeesta este ultimul meu dor. Ear daca bunul Dum-
nezeu voe~ce ca eu sa mai stau aici, voiu munci inainte ~i
voiu fi ferieit muncind. Nu ... alta urma nu trebue sa re-
mfle dupa mine, deeM faptele mele. .. Chipul meu? 0
bietul chipul meu. .. nu'i acordati atMa atentie!. Sa nu
te superi. .. nu'ti pot da voe sa me fotografiezi ....
Veq.usem inca 0 fata a acestui suflet de elita ~i imi parea
reu foarte, ca amarisem pe bunul ~i nobilul betrfln. In ta-
cere ii intinseiu mflna. EI mi-o cuprinse cu amendoua mfl-
nele ~i me privi ca ~i cum el mi-ar fi fost gre~it eu eeva.
- Sa nu te superi. . . imi mai zise la despartire.
A~a s'a petreeut flnteia no astra intrevedere. Fotografia
lui nu mi-a fost dat 5'0 am, decM dupa ce aeest betrfln
a fost-cum zicea el-«chemat de Dwnnezeu» I 1) De zeci

I) C~te.va luni mai tru-ziu, in 1893, primeam din partea unui profesor arman
o scrisoare din Bitule, in care se zicea: cAzi u/t8 Noemvre 1893, pmntele Fa-
veyrial a incetat din viatli. De sigur eli ~i D·ta vei regret a aceastli mare perdere
a noastrli. Jean Faveyrial, preot din ordinul Lazaritilor franceji, nliscut la 1817
in diocesa Lionului, a lucrat cu 0 rarli abnegatiune pentru tinerimea noastrli ~i
s'a sacrificat pentru cestia national-culturalli arm~nli. De~i a displirut dintre noi,
etem it va urmliri recuno~cinta noastrl1. Fie bine-cuvintatl1 tara in care s'a
nliscut ~i sinul ce l'a alliptat!.
 259

de ani se rugau Armftnii recunoscetori, ca parintele Favey-

rial sa se fotografieze; !?colarii lui de la Hceul arm~nesc
i-au cerut voe ca sa-i desemneze chipul, dar el a refusat
in tot deauna. ~i nu-i place a sa fie laudat; !?i fugea de
omul caruia el ii dadea vre un ajutor, pentru ca sa nu i
se multumeasca.
EI ~i gasea multumirea in ens~i buna faptuire pe care 0
facea totdeauna mai mult in taina. Toata lucrarea lui era
pentru Dumnezeu !?i prin voia lui Dumnezeu, el deci era
unealtalui Dumnezeu lntru buna faptuire, !?i de aceea-
zicea el - nu i se datora multumire lui, ci Aceluia, prin
vointa caruia lucrase binele.
Dela ftnteia intrevedere ~i pana acum, cftnd voeam sa'i
ved iar~i, trecusera vr'o doua zite, in care intMnisem 0
suma de oameni, caror el Ie filcuse indatoriri !?i u!?urari.
Institutorii !?i profesorii arm:ini, toti imi vorbeau cu gura
plina de laude pentru parintele Faveyrial !?i imi aratara 0
multime de ocaziuni, in care calugarul Lazarit a pus puternic
umerul, pentru causa" culturala a Arma.nismului.
Veq.endu-l acum a doua oareii multumii pentru toate
ajutoarele date Armftnilor !iii il felicitaiu, dar el imi respunse:
- Asta e ca ~i ca.nd mi-ai multami ca am ajuns la adftnci
betrftnete, sau pentru ca eram odata castaniu ~i am ajuns
co perul alb. A~a am facut pentru ca ~a imi cerea inima
sa fac, ~i tot a!iia voiu lucra ~i daca a!? mai avea inca 0
viata, pentru ca a~a imi cere inima ~i mintea. Cine imi da-
tore~ce ceva pentru aceasta?
- 0 suma de oameni carii iti unesc numele cu acela al
amicului valah al Sfintiei-Tale.
- Stati... stati ... nu ve prea grabiti. Ceeace a filcut A-
postol Margarit ~i ce am facut eu e inca prea putin! Dar
sa nu uitati !?i pe a1ti lucratori in viea aceasta a voastra.
Cei carii vor scri odata istoria rede~teptarei Armftnilor sa
nu uite pe Jeanpetry, directorul politic al ziarului francez
 260

«Courier d'Orient» ce aparea in Constantinopol. jeanpetry,

era frate cu ~eful poli~iei lui Napoleon III; avea mare trecere
la Stambul, era 0 minte ascupta ~i departe v~q.~toare. EI
a fost cel mai aprig aparator al Armftnismului din Turcia.
o suma de articole privitoare la Armftni, apirute in ziarele
franceze «Le Soleil», «La Francel) ~i in «Le Constitutionnel»
toate erau scrise de ami cuI meu jeanpetry. Nu esista ziar
in Romania, care sa fi aparat causa culturala a Macedo-
Romftnilor cu atMa caldura, cu atftta p~trundere ~i cu a-
tftta putere ca ziarul lui jeanpetry. Grecii nu mai aveau
ragaz de loviturile ce el Ie da necontenit. Focurile din multe
sute de tunuri nu putea sa-i doara ca focurile ce Ie tri-
metea el cu pana lui. GrecH U ~i numeau: Ie grand greco-
pkobe. Chiar causa pentru care a incetat ziarullui jeanpetry,
a fost polemica cumplita ce el ducea in contra Grecilor ~i
intrigile acestora. Da ... scria articole ~i studii puternice I
- Unele se traduceau de presa romftna.
- !?i mai este inca un publicist important in causa culturala a
Armftnismului, este Bordeanu, agent diplomatic al Romaniei
,la Constantinopol ~i mai tftrziu director politic al ziarului
oficios «La Turquie.. Bordeanu a scris adesea-ori ~i cu
destula pricepere despre intrigele grece~ci, despre pretenpile
acestora asupra Armftnilor, Albanejilor ~i Bulgarilor din
Turcia ~i sage~ile lui intrau adftnc in came. Pe acesta iar~i
sa nu'l uite acei carli vor scri istoria rede~teptarei neamului
valah de aiei. Cftt despre partea lui Apostol Margarit in
aceasta lucrare, se vede pe fata. Cei din Romania, fiind-ca
nu 0 cunosc, de aceea nici nu 0 pretuesc. Dar Austria, care
cu toata puterea ei, nu a putut face nici a zecea parte, ~i
Italia, care cu toata puterea ei, nu a putut face mai nimic,
privesc la Apostol Margarit cu invidie. Decftnd te afli prin
locurile acestea, ai v~4ut casa lui Apostol Margarit? adeca
locuinta lui, caci cas a nu are.
-. Am v~q.ut-o.
 261

- ~tii ca e la Constantinopol, unde se aHa ~i delegatiunea

poporului Arm~nese, spre a cere SubIimei-Poqi un episcop
arma.nesc. Dar ai v~qut locuinta lui Apostol Mclrgarit?
- Am v~qut-o...
- ~i ai v~qut ca Apostol Margarit s'a tmbogatit? Ai
v~qut ea.t de somptuos e mobilata loeuinta lui? Trei ve-
Iinte mai nou~oare, ~i alte trei sau patru veehi, ~i doua
sau trei paturi ~i vr'o cMe-va scaune .. .le-ai vequt nu'i ~a?
A~i...! el e un mare bogata~ .... mai are ~i doi eai la grajdiu .. !
doi..1 - Cum e judecata lumei! Acum ca.ti-va ani treeuti,
eI fu cu nepusa masa luat, a~eqat pe un cal ~i esilat la
Ianina... ~i ea.nd 11 duceau eaIare, eata ea il tnta.lnese eu ...
Me rog de jandarmi ca sa me ~tepte putin la marginea
or~ului... Alerg in fuga aeasa... de~ert saltarele acestea,
1n care nu gasii dec~t doi napoleoni, ~i iar~i alergai ~i-i
dadui 40 de franci pentru esil.. .. ~i ~tii ca.t avea bogat~ul
Margarit in buzunar? ~ease-zeci de parale turce~ci ... ! Cum
e judecata lumei.. .. «Ce vei face tu numai cu atMa in esil?»
11 intrebaiu eu, ear Apostol Margarit imi respunse: «Nici "de
atMa nu am trebuinta... Averea mea este curatenia con-
!?tiintei mele ~i increderea in Inalta-Poarta!» - Atunci me
rugaiu de jandarmi, ii eonjuraiu ca sa nu'! faca nici un reu
pe drum, ci sa'l duea sanatos la Ianina... Dar Mclrgarit tmi
respunse in locul jandarmilor: «Fii lini~tit parinte! Drep-
tatea causei mele este pavaza mea! Fii Iinil?tit ... Sublima-Poarta
se va convinge... ca poporul arma.nesc ii este credincios ~i
devotat... se va convinge ca dreapta causa culturala a
ArmAnismului este 0 causa a imperiului...» ~i era lini~tit
Apostol J\'Iargarit ~i vorbea cu caIdura ca ~i ca.nd ar· fi
pnut 0 predica. Apoi pleca insotit, preeedat ~i urmat de
jandarmi. Statui locului pana il perdui din vedere. Apoi
m~ lin~tii. ~tiam ca el n'a pacatuit ~i ea sf~nta lui causa
trebuea sa tnvinga intrigile grece~ci ~i greeomane. .
 262

Parintele Faveyrial remase cM-va pe gAnduri, dar incepu

iara~i :
- CAnd voea sa pIece la Constantinopol, pentru a cere
un episcopat arm~nesc, ram intArziat cAt-va timp, ~i am
cautat sa '1 conving ca in zadar ii VDr fi toate ostenelele,
l?i ca nu va cA~tiga la Stambul ceeace el dorea pentru
neamul lui. I-am spus ~i i-am lamurit, ca nu are decM
sa intinda mAna spre Roma ~i va avea atAp episcopi cAti
va voi; dar el s'a opus zicend: «Nu pot ~i nu trebue sa
cer decAt dela Sublima-Poarta, ceea ce este de trebuinta
~i de folos ArmAnilor din Turcia. Poporul armAnesc este
credincios supus al Sultanului.... Sultanul e parintele iubitor
al poporului armAnesc, ~i daca poporul armanesc ar cere
din alta parte ceeace 'i trebue~ce '~i ar trada parintele.»)
Eu i-am zis: Dar vei~tepta ani multi ~i tot nu vei capata
episcopatul dorit. Ear Margarit irni respunse iar~i: «Ori-
cat de mult a~ a~tepta indeplinirea acestei drepte cereri
a poporului Armanesc, voiu a~tepta cu incredere ~i cu
rabdare.» Veqi, Domnul meu, ca indata ce vorbe~ci ~u
un Valah, din yorba ca ~i din fapta lui ese la iveahl marea
calitate a Armanului :-a a~tepta cu rabdare-calitate prin
care. el invinge toate ~i care pe mine m'a umplut :de atMa
admirare.
Convorbirea aluneca cu incetul asupra numerului Vala-
hilor !?i gasii ca parintele Faveyrial cuno~cea cestia aceasta.
a fond. Insistaiu insa pentru moment asupra numerului locuito-
rilor Armani din Bitule, pe care el, netinend seama de faptul.
ca unii sunt de partida armaneasca l?i altii de cea greceasca,
ci luAnd ca mesura limba vorbita in casa cu parintii, cu
sopa ~i cu copiii, il ficseaza la 15.500 de suflete, aparp-
nend trunchiului Voscopolean. Ii arataiu ce fel impart eu pe
ArmAni in mai multe ramuri ~i se grabi a-mi aproba planul,
zicend ca era cel mai apropiat de realitate, ~i recunoscend
di aceste ram uri sau triburi esista de fapt la Armani.
 263

- Probabil, adaoga el, ca 'Arma.nii din Albania sunt ~i

ei Far~eroli cu carii se aseamana in ce privesc barbapa ~i
curajul ~i cu toate acestea ce deosebire in graiu, in port,
in obiceiuri. De aceea Arma.nii din Albania pot fi socotip
ca un trib deosebit, tara a se pacatui cu ceva impotriva'
adeverului.
Dimitrie Bolintineanu 1) vorbind despre Arma.nii Bituleni
zice: «Bitolianii fac parte din Moscopoleni. Gasinlm in toate
cuno~cintele ce facuram, oameni foarte politico~i ~i delicati,
pe ca.t par reci ~i posomoriti cand nu-i cuno~ci de aproape.
Ei traesc mai mult intre den~ii. Ocupati incomerciu, toata:
ziua afara din casa, reintrarea lor in familie este 0 trebuinta
de lini~te ~i de singuratate. Ast-fel, fara voea lor, sunt re-
tra~i.» Acum, de ca.nd cu imparprea Arma.nilor in doua ta-
bere du~mane, ei traesc ~i mai retra~i; caci, dupa ca.t ara-'
taiu, adesea parintele e grecoman ~i fiul «arman curat» ~i
atunci niei nu se ved.
Femeile, cu doua sau trei decenii in urma, nu pre a lilau'
parte la lupta de din-afara de casa ele i~i iubiau eopiii ~i biir-'
batii ~i vorbeau inainte limba lor arma.neasea pe care ~i ele
o invetase de la mamele lor. Acum insa femeile au inceput
a ride de barbati ca vorbesc greee~ce. Lucrul acesta l'a obser-
vat ~i Dimitrie Bolintineanu inca de pe timpul seu ~i it marturi-
se~ce cand descrie viata din casa a unui amic allui, din Salonic
numit Cosmad. Eata: «D-I Cos mad era insurat. La pranz me
presenta. la femeea sa, care era inca tinara ~i frumoasa, vorbind
in limba arma.na, cum se vorbe~ce in acele locuri. Doamna
Cosmad nu paru impedicata. Imi zise in aeeea~i limba ca
ii pare bine veqendu-me in casa lor. «Jmz" pare ghz"ne cd
Ie viz fa casa mea.» La masa fuseiu intrebat, dnd in limba
greceascii de d-l Cosmad, cand in limba arma.na de doamna'
sopa sa, despre scopul venirei mele acolo, ~i mai mult inca'

t) Cdld/orii la Rom. din Afaced. etc. pag. 112.

 264

despre tara noastn\. Luaiu aminte ca Doamna riu vorbea

grece~ce, nu ~tia acea Iimba, ~i ca mustra pe sotul ei de
ce nu'mi vorbea rom~ne~ce. «De ce sbore~ci grece~ce ~i nu
arm~ne~ce?» Ea imi spuse ca femeile arm~ne nu ~tiu gre-
ce~ce ~i nu vor sa invete j ca barbapi sunt silip a inveta
. acea limba, avend nevoe de ea in comert, ca ~erbii din
casa toti sunt Arm~ni, ca sa invete copiii lor arm~ne~ce j
ca pe baeti ii invata grece~ce, dar pe fete riu j ca ei nu
_ marita fetele dupa Greci sau Bulgari, nici dau pe baeti
dupa grece sau bulgare. Ca are 0 fata de cinci-spre-zece
ani, ca fata ~tie limba franceza ~i turca, dar nu ~tie grece~ce.» 1)
Mai mult dec~t atunci, cand Dim. Bolintineanu cutriera
Peninsula, ride astazi femea arm~ml de barbatul ~i de ru-
dele ei, care vorbesc grece~ce. ~i in unele parti ale Ma-
cedoniei, femeea Arm~na s'a ridicat deja hotaritor in contra
Iimbei grece~ci. Veq.end ea, ca mama, ca se rupe dragostea
dintre fiii ei, din causa acestei limbi straine j veq.end, ca sora,
ca legaturile frate~ci se rup tot din aceasta pricina j veq.end,
ca sope, ca barbatul se desface de frati ~i de cumnati din
aceasta causa j acum ea duce un resboiu neintrerupt in con-
tra limbei straine, care tulbura pacea ~i iubirea din familii.
In Gope~ in Molovi~tea, in Cru~ova ~i in aite multe Parti,
barbatul nid nu mai cuteaza a vorbi pe grece~ce in fata
femeei lui, ci numai in afaceri 0 mai intrebuinteaza. ~i
zilnic greceasca, pe care femeile arm~ne nu au cultivat-o
nici-odata, incepe a fi alungata ~i de barbati. In schimb se
incepe a se cultiva limba turca, ~i a~a ~i este drept a fi.
Dintre toate ~coalele nationalitatilor din Peninsula-Balcanicc1,
cea ~tei, care a deschis portile ei limbei turce este ~coala
armAneasdi. ~coala greaca ~i cea bulgara, au introdus ~i
ele limba statului in programele lor, insa aceasta 0 fac nu-
mai .de ochii lumei, ~i mai ales pentru a orbi autoritaple

I) ld. pai. 31-32.

 265

turce~ci, dar in realitate nu ii dau importanta ce ea are

in ~coalele arma.ne~ci, unde limba turca e cultivata cu toata
seriositatea, ata.t in invetam~ntul primar, cM ~i in cel liceal
pana la fine.
Venind yorba despre ~coala, cred ca aici ar fi locul sa
atrag atentiunea ArmAnilor din Bitule, carii au in ma.ni di-
riguirea ~coalelor ~i a luptei culturale a Arma.nismului, a-
supra unei mari ~i foarte simtite lipse. Voiu sa vorbesc
de cultivarea musicei vocale in invetama.ntul primar, ra-
mura lasat prea mult ~i prea de mult in parasire. Pe ca.nd
~coala romaneasca sta muta, cea grecomana cultiva musica
cu 0 foarte mare luare aminte. Elina ~i musica. Cu privire
la limba elineasca, ~coala grecomana i~i da foarte bine
seama ca nu are de cine sa fie controlata in Macedonia, ~i
cauta a smulge admirapa sau, mai bine, buimace~ce multimea
arunca.ndu-i praf in ochi. Ear musica 0 are ca un fel de orna-
ment, ca 0 curiositate spre a mi~ca inimile in favoarea ~coalei
grece, ~i deci in favoarea panelenismului. La onomasticele oa-
menilor mai de seama din Bitule, la nuntile familiilor cu vaqa,
pe la serbatori, dascalii grecomani i~i iau ~colarii, ~i pottiti sau
nepoftiti, ei se instaleaza pe la u~i ~i incep a ca.nta. !?i se
aduml lume multa pe strade, ~i ii asculta lume multa, dori-
toare de cantice strrune, ear unii robiti de noutate a Iucrului
. ~optesc: «Parc'a tot mai bine se invata la ~coala greceasca!»
!?i ce ca.nta corurile acestea ~colare conduse de dascalii
grecomani? Mai numai arii nascute in Regatul-Romclniei.
In deosebi de ariile duse in Macedonia de d-l Teodor T.
Burada, inta.Ine~ci pretutindeni cantecele lui Scheletti ~i ale
lui Cavadia ~i valturile lui Ivanovici. Ace~ti componi~ti ro-
ma.ni sunt tot atM de bine cunoscuti in Macedonia ca ~i
in Romania. Pe ariile ~i ca.ntecele lor, bine-inteles ca, gre-
comanii pun cuvinte grece~ci, alcatuind rime pentru felici-
tari de ziua numelui, de cununii, de botez, etc. !?i in ochii
multora din Turcia ~coala grecomana pare ca superioara
 266

celei romAne !?i celei bulgare numai din causa cultivarei

muslcel, pe care cine 0 aude 0 !?i gusta ~i deci 0 !?i ju-
deca, fie chiar numai cu simtirea. Dela un timp incoace
~coala bulgara, recunoscend inriurirea educativa ce are can-
tarea asupra spiritului copilului !?i pretuind rolul ce are in
disciplina !?colara, a inceput a cultiva !?i ea aceasta ramura
de invetamAnt. ~coalele Lazaritilor cultiva cAntarea pe 0
scara foarte intinsa, !?i chiar au izbutit a converti un mare
numer de Bulgari mai numai prin dntare, prin !?tiuta pu-
tere cu care musica ia stapanire asupra mintei, dupa ce
mai Antei apuca !?i supune nervii. Cercetatorii etnologi cu·
nosc !?i !?tiu ce mare rol are musica in viata popoarelor de
sud, !?i daca !?i directia !?coalelor arm~ne!?ci din Turcia cu-
noa!?ce acest lucru, atunci u!?or po ate intelege golul ce lasa
in !?coala romAna lipsa de dintare, ~i amaraciunea ce simt
ArmAnii fata de mutenia !?coalelor lor.
La ArmAnii din Cru!?ova, Molovi!?tea, Gope~i !?i din Bitule
se gase~ce un cantec, cu cuvinte grece!?ci, in care se pare
di se vorbe!?ce de Mihaiu-Viteazul. «In caletoria ce am
facut la Romanii din Peninsula-Balcanica-zice d-l Teodor
T. 'Burada 1) - am cules in Cru~ova, or~el pe deplin .ro-
mAnesc, nu departe de Bitolia, capital a Macedoniei, cdntc';'
rut luz' Mz'haz'.- Vz~eazul. Acest cantec este respandit la Ro-
manii de acolo. . . l'am auqit de la Enache Gzajco !?i dela
Andrei Bagav.» Apoi adaoga ca acest cantec, care prea-
maresce vitejia vestitului Domn RomAn, «se dnta in limba
greaca, pe care, este !?tiut ca Romanii macedoneni 0 vorbesc ala-
turi cu cea romana.» Inclinat sunt ~i eu a crede, 'ca faima
acestui mare Voivod,care ajunsese foarte departe, sa fi
strebatut !?i la Armanii din Macedonia de nord, precum !?i
la triburile armane~ci din sudul Macedoniei, din Epir, din
Tesalia, etc. Totu!?i se pare ca nu Armanii au dat na~cere'

I) Ve~i Com'(J,hirll;lerare anu) XXV, pag. 1127.

 267

pOestel ce voiu infato~a mai jos, ~i me indoesc ca. vor fi

conlucrat macar la ea catu~i de putin, adeca ca vor fi dat
conlucrarea aceea ce prime~ce 0 poesie populara, trecend
din ~ura-in-gura. Eata traducerea d·lui T. T. Burada:

Mihai-Bei ni s'a porn it s1i se dud!. s1i se batli.

Ia Evanghelii din Valahia ~i Crucea din Poli 1)
Inainte merge crucea, tn urma Evangheliilc
Ear Mihai-Bei intre ele, ca soarele, ca luna.
Acolo unde se duse ~i poposi in Iiveqile cele verqi,
A~eq1i steaguri ro~ii pe corturile cele verqi
!?i cum s'a apucat de lupt1i, de pustia de z1ingheneal1i.
Caraula a strigat, caraula zice:
Inceteaz1i Mihai Mt1ilia, pustia de zlingheneal1i!
t::1i numl!rlim o~tirea noastrli, s1i numl!r1im o~tirea ...
Numl!rli Turcii de trei ori: Ie lipsesc trei mii-
Numl!rli ~i puiii de RomAni, Ie lipsesc trei in~i\
Plicat de ni~te a~a-copii... p1icat de ni~te-a~a voinici \- - i)

Acest dntec naiv ca vers ~i ca cuprins, ce dovede~ce

despre marea faima a lui Mihai, nu poate sa fie creat de
geniul poetic al poporului armfmesc. In timpul .lui Mihaiu,
Arm~nii se bucurau de 0 mare autonomie, ale ciireia res-
turi au fost zdrobite mai t~rziu de tiranul Ali-Pa~a-Tepeleni,
ear Grecii erau desaver~it supu~i. E foarte probabil ca po-
porul grec, care disperase de sine~i inca de mult, sa fi al-
catuit poesia de mai sus, ci1nd a vequt la nord strelucind
steaua lui Mihai. El a~tepta de mult ca m~ntuirea sa-i vie
de afaril, precum i-a ~i venit. 0 parte a Tesaliei a c~~ti­
gat-o tn dar de la Europa acum cati-va ani, !?i tot in dar
a~teapta acum Epirul, Albania parul la Duratiu ~i Mace-
donia pana la ~copia. Un mare amic al Greciei, d-I Ga-
ston Deschamps, care a caletorit .mult prin aceasta tara

1) Adecl din Constantinopol, .care ora~ pe andnesce se cheama Poli.

I) Tecstul grecesc se glisesce dat de D-I T. T. Burada tot la locul cit. elm-.
flo,-";,-i life,-a,-e, ca ~i cel de sus romAnescj pag. 1127-1128.
 268

~ia stat de vorbii eu multi Greci, i-a auqit adesea esda-

m~nd: «Ah! nous ne pouvons rien par nous m~mes. Les
«Franghi nous donneront encore quelques lopins de terre, et

Dervi~ Baba-hu.

«voila tout!» 1). Vorbele aeesteaaratii in destul ee fel g~ndese

Greeii despre sine-~i, ~i despre puterea na~iei ~i statului lor.
I) La Griced'au/ourd·ltul~· Paris, 1892, pag. 300. - .Les Franghit, adecl Fran-
cejii, dar tn esclamativa zicere de sus Grecii inteleg, prin cuv~ntul Fra"Kii, mai
mult pc Europa apuseanl.

•
 x.
INT1LNlBEA CU MEHBMET FAIC·PA~A. UN CONSILIO INTBBESAT. TBSITURA
INTlUOILOR PANELENISMULUI. DATINILE CE TIN DE INSlRCINARB. DATINILI DK
LA NA~CERK. CRKDIN'J'A IN URSITOARE. FLIcIuL ~I FATA IN FA~A. cAMIRAULU
1'1a1 DI FUIiEALfB•• OIUJA DATI IN ZILELE D'ANTlh LEHUZEI ~I NOULUI NlsCUT.
ClDBBEA BURICULUI. PURIFICAREA LEHUZEI DOPA 40 DE ZILK. DATINILE ~I
CBEDIN'J'KLB DB LA BOnZ. ASEMANlRlLE ~I ABATERILE DB LA ARATATli:LB DA-
TINB LA D1FBRITBLB TRIBURI ARM1N~cl.

Punct la orele doua p. m. suiam treptele de la palatul admi-

nistrativ al vilaietului Monastir, spre a me present a valiului.
Trecui prin d.te-va coridoare lungi pana ce ajunseiu la can-
celaria lui. Ni~te grele draperii de covoare se dara in laturi
~i fui introdus la E. S. Valiul Mehemet Faic·Pa~a, care pu-
tea sa fi trecut peste 55 de ani, dar nu era de cat insu-
rit. Are un chip inteligent ~i i~i mi~ca capul incet, tnsa ochii,
ii sunt vii ~i neastc1mparati. Cc1nd vorbe~ce, pentru a ascunde
interesul ce pune intr'o convorbire, ~i mai ales pentru a'~i
ascunde setea de a cerceta ;;i a afia, i~i pleaca putin ca-
put pe spate ;;i inchide ochii. Dupa ce schimbaram cele
d'c1ntei saluturi, ;;i luai loc pe 0 sofa in dreptut unei mes-
cioare de fumat, Valiul batu din palme de trei ori, un ser-
vitor aparu cu m~nele incruci~ate pe piept, salutA adc1nc ~a
 270

cu bratele incruci~ate ~i remase nemi~cat in fata guver-

natorului. Faic-Pa~a facu semn cu st~ngaJ arat~nd spre
masa l~nga care ~edeam eu, fara a zice un cuvint; servi-
torul intelese, salut~ ianl~ ca la intrare !7i plec~. Peste cM-va
se reintoarse cu tigari ~i cu cafele.
Sorbiram de ca.te-va ori din cafea, apoi Valiul batu din
nou din pal me ~i aparu translatorul prin mijlocirea caruia
incepu conversatia in franceza:
- Ve aflati de mult in Macedonia .. .?
- Da... respunsei eu.
- Cunoa~ceti acum vilaietul Monastir. ..
- Aproape.
- Ati fost ~i prin alte vilaiete.
- Putin.
- Cum gasiti tara no astra ?
- Frumoasa. Aveti munti grandio~i, pacat numai ca sunt
pre a despaduriti. Aveti riuri minunate ~i pe ici pe colo lunci
roditoare. Sunt unele priveli~ti in Turcia demne de admi-
rare. Dadl ve-ar fi drumurile mai bune ~i daca ar ~ti stra-
inatatea despre frumusetea naturei de aici, ati avea multi
visitatori stnlini.
- Cum gasiti agricultura la noi?
- Mijlocie. Daca insa s'ar ocupa !?i proprietarul de pa-
mentul lui, ati produce mai mult ~i mai bun. Cu ere~eerea
vitelor stati insa foarte bine, mai ales eu ere~cerea oil or ~i
a caprelor, de ~i in J?aguba padurilor, ee nu se pot ridica
din causa pa~unatului.
- E frumos ora~ul Bueure~ti?
- Destul de frumos.
- Mai frumos de cat Monastir?
- Cu mult.
;;i mai mare?
eu multo
Cu cat mai mare?
 271

- Dar in ora~ul Bucure~ti avem deja peste 250.000 de

locuitori.
- ?!
Translatorul imi esplica cum ca pentru a fi inteles tre-
buea sa esprim numerul locuitorilor pe numerul easelor din
Bueure~ti. In Turcia statisticile, ineompleete de altfel, ee se
fae de Cogeaba~ii, adica primarii comunelor, ~i de admi-
nistratie nu socotesc pe numerul sufletelor, ci pe numerul
easelor. Aeest soiu de statistic a insa da mai mult 0 privire
asupra intinderei ora~elor, ora~elelor ~i targurilor, decat asu-
pra multimei ~i puterei populatiunei lor. Facui dcci soeo-
teala pe case, eu privire la Bueure~ti, ~i 0 arataiu Valiului
prin translator. Atunci Faic-Pa~a zise cu mirare:
- O! dar Bueure~tii e un ora~ din cele mari! Asta
va-sa-zica cam de trei ori mai mare decM portul Salonic.
- Nu cunosc inca Salonic, respunsei en.
- Sa facem altfel socoteala noastra: adeca cam de ~ease-
~eapte ori mai mare deeM Monastir.
- Cam a~a ceva.
- Mare ora~! ~i Valiul pleea u~or capul pe spate, apoi
de-odata il ridica ~i intreba:
Dar la Satonic nn ve duceti?
Nu inca.
A~a ?! facu el mirat.
Dela Salonic voiu porni la Constantinopol.
A! mergeti ~i la Constantinopol?
Negre~it.
- Dar pana atunei?
- Mai antei voiu merge spre Ohrida, Beala-de-sus, Beala-
de-jos, Struga ....
- Va-sa-zica voiti sa vedeti ~i Albania .. ?
- Da. In drum spre Ohrida am inca comunele armane~ci
Resna, Ianeovet. . .
- A~a? . . A~a? " facu Valiul
 272

- Da Comune pe care voiu sel Ie v~d.

Foarte bine. ~i un de mai merge~i?
Cred sel m~ due la Gheorgea, de acolo la Voscopole.
~i mai am in drum inca 0 suma de comune armA.ne~ci.
Valiul r~mase cA.t-va timp nemi~cat ~i cu ploapele lasate.
Dar cA.nd am pronun~at cuv~ntul Gheorgta, de ce a clipit
atA.t de nervos ~i nerabdator? E~eam din vilaietul lui, ~i
dacel banuea ca a~ fi un agitator, ar fi trebuit sa se bu-
cure ca vream a merge la Gheorgea, precum la Haman Vlach-
Ciar~i se bucurase atA.t de evident Ha~im-Efendi . . . Vedeam
ca convorbirea ajunsese, tocmai de unde incolo trebuea sel
se asemene cu aceea pe care 0 avusesem cu ~eful politiei,
de~i Valiul i~i dadea ostenealel sa n'o lase sa semene. Era
insa v~dit ca Ha~im-Efendi venise ~i raportase numai ell
pu~in timp inainte de sosirea mea la Faic-P~a.
- Cu ce interes face~ cal~toria aceasta atA.t de obo-
sitoare?
- Me intereseaza Armrutii. Doresc sa'i cunosc ca numer,
sa Ie cercetez datinele, credin~ele ~i cat-va ~i literatura
lor populara.
- Foarte bine. Dar numai de populatia armA.neasca ve
interesati? sau ~i de alte popula~ii?
Aceasta intrebare era tocmai aceea la care ~eful politiei
vilaietlllui nu primise respuns. Ea era formulatel intocmai
ca la Haman Vlah-Ciar~i, ~i se parea di se pune mare in-
teres pe ea. De ce? Ca eram denun~at ca propagandist ~i
poate chiar ca agitator valah, era lamurit. Dar nu cum-va
sunt banuit ca agitator ~i in favoarea Bulgarilor ~i Grecilor?
Nu se poate. Ori ca agitator in favoarea Albanejilor? A!
aceasta trebue sa fie, caci altfel de ce ar displace Valiului
cal~toria mea la Ohrida, la Gheorgea la Voscopol? Greco-
manii ve4~nd ca nu impresioneaza indestul pe autorita~,
infa~o~indu-m~ ca propagandist valah, trebue sel me fi pre-
sentat ca pe un filo-albanez.
 273

- Dar numai popula~ia arm~neasdi este interesanta. In

Turcia? Populatia bulganl ~i cea turceasdi, buml-oara., nu
pot presenta nici un interes pentru cAletor? intrebaiu eu.
- O! de sigur ca da. Cea albaneza de asemeni!
- Netndoios. Insa nu rni se va irnputa, cred, dacA popu-
latiei arm~ne~ci voiu da rnai rnulta aten~ie. Voiu sa ved
daca datinele ~i credin~ele ei se aseamana cu cele ale noastre
ale Romc1nilor dela DumIre. Dupa datine se dovede~ce mai
sigur originea unui popor. Graiul prime~ce modificari intr'un
timp relativ scurt, ear datinile sunt totdeauna rnai persis-
tente. ~i dupa datinele ce voiu aduna la Arm~ni, vor putea
judeca cei carii me vor citi, daca Arrnanii sunt de origina
romana, ori de sunt Eleni graitori pe arm~ne~ce.
- Putini mai cred acurn ca Arm~nii ar fi Greci.
- Aici ved ca nu rnai crede nimeni, caci ii aude vor-
bind arm~ne~ce, tnsa in occidentul Europei, cred incA multi
ca Arm~nii nu sunt dec~t Vlahofoni, dupA cum ii presinta
Grecii, grecomanii ~i filo-elenii. In zadar voiu scri eu ca
Arm~nii sunt Armani, mi se va zice ca ved printr'o prisma
¥>vinista. Insa c~nd voiu arata ca in Macedonia, am g;lsit
la Arm~ni ~i la Armanii-grecornani 0 datina, dupA care ei
tntr'o anumita zi a anului pedepsesc pe c~ini, precum fac
~i rnargin~ii din Bucure~ci, ~i mai ales locuitori din judetul
Romanati, carii in acela~ timp bat pe c~ini ~i resplatesc pe
g~ce, dandu-Ie boabe de porurnb, ~i voiu arata ca aceasta
datina nu este alt-ceva dedt 0 streveche amintire, dupa
care se resplatesc g~~cele, ce au g~g~t c~nd Capitolul era
amenintat de Gali ~i canii se pedepsesc, pentru ca nu au
hltrat, atunci multi dintre acei carii nurnesc Vlahofoni pe
Armani, vor sta pe ganduri. Turcul, Bulgarul, Albanezul ~
Grecul nu datoresc ga~celor nici 0 recuno~cinta, pentru
faptul di ele prin strigatul lor au m~ntuit Roma din mare
primejdie, Arm~nii insa, da... pentru ca ei sunt descedenti
ai Romei. ~i, datina aceasta, de origina pur romana, ved~ce
III
 274

ongma Armanilor mai dar !?i mai lamurit decM, toate gra-
maticele cate s'au scris ~i cate se vor scri asupra graiului lor.
Faic-Pa~a, caquse pe ganduri. 11 obosisem de sigur, ori
cugeta cum-va la ga~cele ce-au mantuit Roma din primej-
die?! El una avea in gand !?i de aceea m~ intreba:
- Atunci ce diutati prin Albania? Se pare ca ap adunat
deja datinele ce ve trebuesc spre a sustine tesa Dv., in
care eu unul cred desavar~it, de oare-ce eu m'am incre-
dintat de mult ca pretin~ii Greci din Macedonia sunt Armani.
Am avut eu aici in Monastir consuli ai Greciei, care nu
erau Greci cum nu sunt eu, ci Armani, unii din Blata altii
din Vlaho-Clisura, insa crescuti la Atena ~i, se-intelege,
adapati acolo cu ~erbeturile panelenismului. Atunci de ce
ve mai duceti !?i in Albania, unde caile sunt atat de grele?
- Dar acolo nu sunt cate-va sute de mii de Armani?
- Ba sunt, este adeverat. A yeti acolo ~i 0 provincie
intreaga, a Muzachiei, plina mai numai de Armani.
- Dar numai in Muzachiea? Langa. Berat ~i in Berat,
nu? In porturile de pe mare, nu? In ora~ele mari, nu?
Intre Dulcino ~i Duratiu, nu? ~i pretutindeni in Albania ...
-Adeverat.
- De sigur ca nu am cum sa ved toate ora~ele ~i co-
munele Albanovlahilor, dar trebue sa me intalnesc !iii cu ei...
- Foarte bine. Cand plecati?
- Mane foarte de dimineata, !?i pentru ca sunt caile atat
de grele, sper di Escelenta-Voastra imi Yeti da doi suvari,
ca sa me insoteasca.
-- ~i numai cu doi suvari voip sa merge~i la Ohrida?
- Ba nu. Mai am ~i cati-va oameni ai mei. Nevoe mare
nu a!? avea de suvari, insa doresc ca sa fie cu mine !iii
oameni de-ai stapanirei.
- Foarte bine, mani tn zori Yeti avea doi suvari.
Convorbirea se curma de sine aici; apoi ne strinseram
manile !?i ne despartiram. Nu mai incapea indoeala ca
 270

denunt~torii mei m~ presentasera ca agitator albanez, ~i

cum 0 asemenea pira era lipsit~ de ori-ce temeiu, doream
de se putea ca Valiul sa-mi at~eqe, printre suvarii, un om
de incredere al lui, care sa privigheze tot ce voiu face ~i
tot ce voiu zice, de aceea ~i esprimasem guvematorului do-
rinta de a avea pe IAng~ mine oameni de ai stapanirei, de~i
nu aveam nici-de-cum nevoe de ei.
Dupa ce e~ii dela Valiu, in drum me tntAlnii cu un
cunoscut, un Grec care mi se aratase cu foarte amicale
sentimente, inca dela intrar~a mea in Macedonia. Acesta
me intimpinA, ca un om care se fur~eaza, care se fere~ce
ca sa nu fie v~qut cu mine. Imi vorbea incet l?i mereu
se uita imprejur cu un aer foarte tngrijorat. ~tia c~ am
fost in audienta la Valiu, venea ~i se interesa cum voiu
fi tost primit, Ii respunseiu ca bine.
- Sa nu te increqi, imi zise el in l?opta.
. - N'am nici incredere, nici neincredere de dat, de oare-ce
nu am nimic de ascuns.
- Nu zice vorb~ mare. Ca amic te consiliez sa nu te
increqi, ~i cauta de ascunde notele ce ai adunat.
- A~ putea sa Ie citesc Valiului.
- Nu zice yorba mare. ~ti brulUit.
- Banuit? Da, de voi Grecii, carora poate ca nu v~-ar
placea notele melee
- ~tim ce e in notele d-tale ...
- ~ti~ ?! intrebaiu eu mirat.
- Da l?tim ...
- Atunci ave~ oamenii vo~trii printre ArmAni? I
- Da, precum ~i Valahii au oamenii lor printre noi. ...
-- Prin urmare aici totul se deap~n~ prin spioni ~i spionaj ?
- Positiv. ~i de aceea nu vei putea sa te ~i mult timp
in Macedonia, ci vei fi nevoit sa'ti curmi lucrarea.
- De ce?
- Ne-am ingrijit noi de aceasta.
 276

- Cine voi?
- Noi Greeii.
- Voi Greeii? 'unde sunt Greeii in vilaietul Monastir.
- T otu~i veqi bine, dl esista in acest vilaiet Iuerarea lor.
- A Greeilor? Vrei sa zici a mitropolitului grec ~i a con-
sulului gree? ..
~. '

l.T •
- .,u ~tlU •.•

- iti fae eunoseut ea E. S. Valiul imi da doi suvari armati,

ea sa m~ insoteasea in eal~toria mea la Ohrida .•
- Pleci ma.ni pe la trei ore dupa miezul noptei?
In adev~r aeeasta era ora de plecare fiesata intr'un cere
de amici destul de restrins. Cum era ~iuta? Deci r~spunseiu:
- Da ma.ni insa dupa ee voi Iua pra.nzul, eaci a~ dori
sa dorm eeva mai mult; am auqit ea drumul e foarte greu.
- A~a? N u pleci dimineata in zori? intreba. el mirat.
-Nu.
Imi dadeam foarte bine seama, ea aeestui bun amie nu
trebuia sa-i spun adev~rata ora a pleearei, pentru ea bunii
lui amici sa nu-mi pregateasca vr'o serbatoare in eal~torie.
- Pot deci ma.ne sa tree pe la d-ta?
- Da, intre 10 ~i 11 ore inainte de pranz.
- Voi veni, ea sa'ti v~d ~i eu suvarii Valiului.
- Ce vrei sa zici?
- Ca nu vei avea suvarii.
- Dar mi-a promis Valiul, am euv~ntul lui.
- Cu atat vei remanea. Suvarii nu vei avea, ip promit ~i eu.
- Voi avea doi.
- Niei unul. D-taereqi ea mergi laOhrida cu voea Valiului?
- ~ u i-am eerut voe, insa merg eu ~tirea lui.
_. Vei vedea Ia urma.
- Sa'mi permiti te rog sa numese prevederile d-tale:
prooroeii dupa Christos.
- Bine... vei vedea ansa ca eu nu prooroeese, ci ip co-
munie amical eeea-ee ~tiu, ~i te prive~ee.
 277

- Fie. Dar un lucru: de ce ve dati at~ta osteneala zadar-

nica ~i cheltuiti at~ta putere de intriga, spre a infato~a de
Greei, pe Arma.nii, Albanejii ~i Bulgarii din Macedonia.
- Pentru ca ii yom face Greci.
- Me indoesc.
- Fara dreptate, caci avem in Tureia milioane de inimi
arm~ne~ci, bulgare~ei ~i aibaneze care simt ca noi Grecii.
- Ace~tia sunt grecomani, ear nu Greci. ~i pana c~nd
yep avea aceste milioane de inimi? Pe cele bulgare~ci Ie-ali
perdut de dind ele se pot esprima bulgare~ce in ~coaia ~i
biserica bulgara. Beratele date episcopilor bulgari v'au ra-
pit, cu 0 trasetura de condeiu, sute de mii de viitori Greci.
Pe Albaneji ii Yeti tine inca lung timp, pentru ca guvernele
turce~ci cred ca fac bine sa Ie refuse ~coala ~i biserica
I

~ a~a Turcia ve ajuta Ia elenisarea Albanejilor, adeca ve

da voue Grecilor arme in contra ei insa~i. Pe Armani insa
ii Yeti scapa din mana a doua-zi dupa ce Inalta-Poarta va
recunoa~ce un episcopat armanesc.
- ~tim aceasta, ~i de aceea Poarta nu va recunoa~ce
episcopat arm~nesc.
- Dar Inalta Poarta este convinsa ca liberarea Arma-
nilor, de robia Iimbei ~i'bisericei grece, este in favoarea im-
periului. Va putea oare patriarhul de la Constantinopol 5'0 im-
pedice de a face ceea-ce este netagaduit in foiosul imperatiei ?
- Va putea ...
- Nu cred!
- Va putea ... pentru ca are Ia spate pe Franta ¥ pe
Rusia. Vaputea .. !
- Sa ~tii ca nu-mi spui lucruri a~a de noue, cum creqi
d-ta. ~i, terminand da-mi voe sa afirm ca guvernul turcesc
va face ceeace este profitabil pentru Turcia,
- A~a creqi d-ta; eu cred altfel.
- Fiindca unul afirmam ~i aitul negam, de aceea se pare
ca ar· fi bine sa inch idem aiei aceasta convorbire.
 278

- Cum vrei. Vei vedea ce zice ~i viitorul in cestia aceasta

arm~neascA..
Voeam sA. plec, dar bunul meu amic, m~ refinu incA., ~i
cu Q privire adev~rat frA.feasca ~ cu 0 tremurA.turA. in voce,
ce dovedea cel mai sincer ~i amical interes, imi zise:
- Fiind-cA. ~ti Rom~n ar trebui sa te ur~sc, ~i te ~i
ur~sc, de oare-ce eu sunt Grec ... Veqi ca sunt sincer. Dar
ca om tmi e~ti simpatic, de aceea te rog sA. asculfi ceea
ce'ti voiu zice spre binele d-tale! DesearA. la 7 1/. sau 8 ore
locuinfa d-tale va fi cA.lcatA. de potitio, ~i fi se vor lua no-
tele toate c~te le-ai cules pA.na acum. Du-Ie la consulatul
romA.nesc II
- De le-ar lua odata!
- Dar de fi Ie vor lua, atunci te desparti pe veci de ele.
Vor fi citite aici, apoi la Salonic, apoi vor fi trimise la COI)-
stantinopol, ~i d-ta vei fi invitat :sa pleci indatA. in Ro--
mA.nia, ~i nu te vei mai intMni cu notitele d-tale. Du-Ie la
consulatul romanesc !! Caci veqi. .. c~nd odata politia iti va caIca
locuinfa ~i iti va lua notele, ea va fi pnuta sa'~i justifice
aceasta atingere filcuta unui supus strain, !li prin urmare
va fi tinuta sa te scoatA. vinovat. ~i fii sigur ca vei fi gasit
vinovat... F otografia unei comune armane~ci, va fi considerata
ca luarea unei posipi strategice; esprimarea celei mai ne-
vinovate pA.reri asupra administrapei, buna-oara, va fi con-
sideratA. ca 0 ofensa ad usa imperiului. O! de asta nu te
tngiiji! D-ta cred ca ~tii, cA. chiar dupa 0 scrisoare de dra-
goste un om poate fi judecat, ca vrednic de sp~nzuratoare,
c~nd judecA.torul e pornit, ~i mai ales c~nd e tinut sa te
scoata vinovat, spre a se justifica pe sine ~nsu~i. - Pentru
binele d-true, te rog iara~i, du'ti notifele la consulatul rom~n I!
- Poate di ai dreptate... ii respunseiu eu, ar~~ndu-m~
ca cuprins de ganduri.
In privirea Grecului - bunului meu amic - trecu repede
o licarire, in care se vedea bucuria ~i mai ales sentimentul,
 279

triumfului. Ne strinsenlm manele ~i ne despartiram. Nu era

toemai greu de inteles gandul bunului meu amie; el i~i zicea:
am izbutit sa-l presentam ea un agitator in favoarea V<¥a-
hilor ~i a Albanejilor ~i i-am agatat politia tureeasca de
ealeae, aeum nu remanededt un lueru, sa'l indemnam
sa'~i duea paehetele eu notele, eu fotografiile, cu cli~eurile
la eonsulatul romanese, inaugurat numai de dte-va zile.
Politia va vedea aeeasta ~i eata eonsulatul banuit inca del a
tneeput, ~i inca de la tneeput tratat eu neineredere de auto-
ritati. Valoarea notitelor scapate ast-fel poate fi atunei esa-
gerata la nesfa.r~it. Se poate spune ea in ele erau aleatuituri
de eomploturi, ridieari de planuri a punetelor strategiee eelor
mai insemnate, in fine ealomnia ~i minciuna are atunei un v4st
cAmp de esploatat. ~i resultatul ultim? Eata ea eonsulatul ro-
man de eurand infiintat s'a fc'icut protectorul un or actiuni con-
damnabile ~i protivnice pacei ~i bunului traiu al natiunilor din
Peninsula, sub ocrotirea pc1rinteasca a guvernului imperatiei.
Dar impotriva poporului armanesc cate ~i c~te nu se pot
zice atunci? Bunul meu amic, sau mai bine: mitropolitul
Pelagoniei ~i consulul grec, carii prevedeau inca dela inau-
gurarea consulatului romanesc in Bitule «un ~ubred inceput»
~i carli indoctrinasera pe bunul meu amie,. i~i vedeau do-
rul ca ~i indeplinit. - Mai mult: din cuvintele Grecului se
vedea foarte lamurit ce fel lucreaza panelenismul sub ochii
administratie ~i ehiar prin mana administratiei turee. Pane-
lenismul ~i ai sei tese tot soiul de intrigi in contra ealeto-
rilor straini, apoi ii denunta autoritatilor ~i pe urma ~teaptci
sa euleaga roadele. Ce fel de roade? - Eata cum i~i fac ei
socotelele: mai antei: ne aratam credincio~i autoritatilor lo-
cale !?i deci Ie adormim vigilenta cu privire ·Ia luerarea
noastra paneleniea; al doilea: autoritatile turee~ciJ facend
esces de zel, vor amc1ri pe caIetorii straini, carii in seriirile
lor i~i vor versa amaraciunea in contra Turciei ~i a admi-
nistratiei ei; al treilea: atunci ziarele din Grecia ~i cele filo-
elena din occident vor reproduce amlr!ciunile c!l~torilor
ofensap ~i vor ppa lntr'un glas: «Eat! ce va-s!-zic! admi-
nistrape tur-
ceasca.....
Eata de ce
fapte sunt ca-
pabile autori-
taple turce~ci
... Eata inca
o dovada de
slabiciunea a-
cestui stat,
care ~i teme
zilele pana ~i
de ni~te ca-
letori inofen-
sivi, oameni
ai~tiintei, carl
nu alearga de
c~t dupa da-
tine, ori citi-
rea unor pie-
tre etc. ~i nu e
o ru~ine pen-
Familie annAnl din Bitule. tru veacul al
19-1ea, veacul
luminei ~i al civiIisapei, ca asemenea lucruri se mai petrec
sub ochii b~tr~ei ~i cultei Europe?» A~ ~ face panele-
nismul socotelele ~, de cele mai multe ori, ii ~i esa in-
tocmai dupa dorinta. Se intelege ca autoritatile turce nu
se vor putea pne in curent cu tot ce scriu ca1~torii
strBini, in atAtea limbi, despre ele ~i despre Turcia. Prin
urmare panelenismul n'are nevoe sa'~i preschimbe metoa-
dele, ci la fie-care noua ocazie i!?i reincepe vechea lucrare,
 281

in care cn atit mai ascutit ~ iscusit devine, cu c:it a repetat'o

de mai multe ori. Apoi, panelenismul se sprijine~ce pe un
fapt psihologie bine cunoseut, ~i anume: gre~itul in genere,
se fere~ce de 0 marturisire franca a gre~elei, marturisirea
fiind totdeauna !?i recunoa!?cerea gre~elei, ei eautii tot soiul
de motivari !?i de justifidiri gre~elei, toemai pentru a seapa
de marturisirea ~i deci de reeunoa~cerea ei. Eata pentru ee
bunul meu amie imi zicea: Dar dnd odata polipa iti va
calca Ioeuinta ~i iti va lua notele, ea va fi pnuta sa justi-
fice aceasta atingere faeuta unui supus strjin, ~i deci se
va osteni sa te seoata vinovat, chiar daca ai fi alb !?i cu-
rat ea zapada. Se intelege! dnd ar fi intervenit note di-
plomatice pentru luerurile ce mi. s'ar fi luat !?i pentrU fap-
tul ea mi s'ar fi eaIeat Ioeuinta, ar fi marturisit politia din
Bitule ~efilor ei dela Stambul ca gre~eala a fost faeuta prin
indemnul panelenismului? Doamne fere~ce! grija pentru Ii-
ni¥ea imperiului a fost imbolditorul. Ear paneIenismui eomp-
t:ind pe aceasta, ar fi stat spasit ca un cuvios !?i abea daca
ar fi clipit din ochi. - Se intelege ca panbulgarismul '~i-a faeut
~i el studiile cu succes in aceasta academie a intrigei. T oate
bune, insa intriga era deja tesuta, bclnuit eram deja de
politie, ~i aceasta putea sa-mi ealee locuinta ~i sa-mi ia no-
tele. ~i sunt in ele atMea date statistice, ~i at:itea datine ...
Sa me despart de ele dupa ce Ie-am capatat eu atata truda?
Nu. - De aceea in trei cuarturi de ora dupa ce me despar-
tisem de bunul meu arnie, predam la posta recomandate,
!?i adresate mie ~nsumi la Bucure~ti, mai multe pachete,
mai muite serisori !?i plieuri, pe care mi Ie-am gasit la re-
intoarcere aeasa in buna stare ~i neatinse.
Adusei at:itea eonvorbiri pentru ca cititorul sa inteleaga
din ele starea lucrurilor ~i imprejurarile cu care Arm:ini i
sunt nevoiti a Iupta, numai ~i numai pentru dob:indirea drep-
tului at:it de firese, de a vorbi in graiul lor ~i de a se ruga
lui Dumnezeu in limba lor stremo~easdi. Va trebui insa sa
 282

mai aduc in lucrarea de fata inca vr'o c~te-va asemenea

convorbiri, menite a oglindi ~i alte imprejurari, afara de cele
aratate pana aici.

Pentru a procura cititorului oare-care odihna prin schim-

barea ~irului naratiunei, infato~ez mai la vale datinile ~i cre-
dintele ce tin de sarcina, de na~cere, de botez, ~i de le-
huzie, precum ~i pe acelea ce tin de ursitoare, adeca de
noaptea a treia dupa na~cerea pruncului, c~d se crede ca
,i se sorte~ce soarta.
Inca de la nunta, bclrbatii mai intimi cu mirele Ii zic, ca
un fel de urare: «acum dumba-dumba, la an nani-nani»
adeca: acuma e danganitul lautarilor, ear peste un an nani-
nani. Altii sunt ~i mai lamuriti zicend: ti-ai tocmit lautarii,
du-te de tocme~ce ~i leaganul. Urarile sau glumele acestea
se adreseaza fecunditatei perechei ce nunte~ce; dici ~i fe-
meile mai intime cu mireasa ti ~optesc acelea~i glume-ura.n.
Femeile cari nu nasc, adeca cele «sterpe» sunt foarte des-
considerate de femeile cu copii, pentru ca, dupa cum .zic
acestea: «ele n'au gustat din iubirea de mama, n'au suferit
intristari ~i necazuri, nu ~teapta sa sarute cununiile copii-
lor, nici sa se bucure cu nepotii j ele nu cunosc viata.lt
Intristate ~i amante, femeile sterpe ~i chiar cele care nu au
nascut prea de mult, alearga pe la biserici, in zilele de hram,
~i platesc pentru citiri de molifte, ~i se roaga, ~i dau Iumi-
nari, ca doar vor rem~nea insarcinate. Altele cheama babe
~i acestea Ie pune jos, in casa, Ie ~ea4a cu picioarele in
sus ~i Ie freaca pe p~ntece j altele, mai ales cele din Bitule,
se duc, in ajunul S-tului Gheorghe, Ia 0 pe~tera, Oreova,
de I~nga ora~, ~i se sue pe 0 peatra dela «moara cea str~mba»
ce ar fi avend virtlltea de a da na~cere de fii. Indata ce 0
femee e insarcinata, ea e intlmpinata de cele-Ialte cu cea mai
delicata aten~iune ~i chiar cu respect 0 femee insarcinata,
la Arm~ni, este 0 fiinta sacra ~i poftele ei trebuescindepli-
 283

nite. Nu numai rudele ~i vecinii, ci ~i stnunii umbla sa caute

~i sa aduca ceeace a poftit viitoarea mama. Se crede di
daca insarcinatei i se pricinue~ce vre-o sup~rare, atunci se di-
formeaza fetul, ~i frica de na~ceri de monstri este grozava
la Armani, de oare-ce asemenea na~ceri se considera ca
semne prevestitoare de mari nenorociri in familie, sau ca
palme trimise de Dumnezeu pentru pacatele parintilor. Se
poveste~ce ca, cu multi ani in urma, 0 femee din T~rrnova
a nascut un pe~ce; ear mai incoace, 0 femee din Bitule ar
fi nascut un copil aproape fara cap, cu un picior atfunat de un
um~r ~i cu un ochiu tn cel-Ialt um~r, unde erau ~i doua coame,
~i, ca indata dupa n~cere, monstrul a inceput sa sae tn
sus ca un coco~, caruia i s'ar fi tacat capul. Urarile ~i fe-
ticitari1e ce se fac femeei insclrcinate, toate tintesc 0 n~cere
u~oara ~i pruncul sa fie baeat. Oind sunt tnsa femeile intre
ele ~i vorbesc cu inscircinata i~i zic adesea: «~i feciorli nu
s'fac cu punga di gu~e» cu alte cuvinte: ~i fata poate
sa fie, ca doar baetii nu se nasc cu punga de gat, ear
altele zic: ~i fetele se nasc cu norocul lor. Totu~i femeea
inscircinata, pentru a face placere barbatului, dorel?ce cu
foc sa aiba baeat, l?i cand na~ce ~i se intampla baeat
ea este mandra ~i parca ~i recuno~ce 0 putere tainica:
baeat I'a vrut, baeat 1'a facut. In timput sarcinei, viitoarea
mama e necontenit muncita de dorul, de a ~ti de mai
nainte de poarta baeat sau fata in sin. De aceea sunt la
Armance fel-de-fel de semne prevestitoarc ale secsului fetului,
ca ~i la Romance. Al?a buna-oara, daca pruncul mi~ca in
dreapta mamei, este semn ca va fi baeat, ear de mi~ca
in stanga atunci va fi fata. Cand forma insarcimlrei e bom-
bata, a~a ca un ou ~i ridicata spre stomah, sau cum se
zice in Macedonia spre «chept», adeca spre partea infe-
riQaI'a a sternului, atunci va fi baeat, ~i daca e latita in
laturi spre iliace atunci va fi fata. ~i mai sunt ~i alte semne
prevestitoare ale secsului copilului: daca insarcinata devine
 284

«albuzinat.'1», adeca de i se umfta buzele, ~i «impiticata»,

adeca de i se pateaza fa~a, !?i i se umfta ochii, atunci ea
va na!?ce negre!?it 0 fata, ear daca ii cad sprincenele ~i
«peanele di ocliu» atunci este un semn ca va na!?ce baeat.
Femeea insarcinata, ca.nd viseaza noaptea, este datoare sa
se duca la biserica, pentru ca «s'li dea preftlu efchie», adeca
apa sfin~ita. Este foarte respa.ndita credin~a ca daca fe-
meei insarcinate nu i s'ar da tot ce dore!?ce, ea va perde.
De aceea celelalte femei, dnd banuesc ca insarcinata ar
fi poftit din cutare sau cutare soiu de bucate ii duc acasa
o parte ca sa guste, chiar fara ca insarcinata sa fi cerut.
Acestea sunt datiniile !?i credjn~ele din timpul insarcincirei,
sa trecem acum la acelea ce tin de na~cere ~i de a.nt(~i1e
grije date lehuzei !?i noului nclscut.
Indatel ce insarcinata in cepe a sim~i durerile inainte-
mergetoare na~cerei se cheama 0 betra.na, care pana acum
ca.p-va ani nu era 0 moa~a de meserie, ci mai mult 0
fermecatoare, 0 pastratoare !?i inve~atoare de supersti~ii.
«Baba» (cuventul insemneaza mo~a, de!?i baba nu e moa~a)
cum se apropie de femeea care e sa nasca, 0 atinge cu
coltul hainei, zicend: na~cere u~oara! Ea aduce cu sine 0
earba sfa.nta din Palestina, earba ce se cheama: «ma.na
ali sta-Marie» pe care 0 pune numai-de-ca.t intr'un mic
vas, sau intr'o cea~ca cu apa. «Ma.na ali sta-Marie» se des-
chide indata ce se atinge eu lichidul, ~i «babal) da nas-
cetoarei de bea din ee~ea, ear restul de apa este aruneat
peste viitoarea mama. Operatia aceasta are de scop de a
u~ura ~i impupna durerile na~eerei, de oare-ce ensa!?i ma.na
Maieei Domnului sta in ajutorul femeei euprinse de dureri.
Ace~tia i se da apoi 0 sticla goala, in care trebue sa sufte
ca.t ce poate, pentru ca sforta.ndu-se ast-fel, sa se provoace-
~i sa se grabeasca na~cerea. Daca ins a u~urarea inta.rziqj?i
femeea continua a suferi greil, atunci femeile afiatoare de
fata se pun a face metcinii ~i a se ruga la Maiea Domnu-
 285

lui, ca sa ajute u!?urarea nascetoarei. Inca dela inceputul

durerilor candela dela icoaml se aprinde. Fata la na~cere
nu pot sa stea deeM femei ~i se obicinue!?ee a se pne fap-
tul tainuit, eaci daca. !?tie lumea e~nd 0 femee na~ee, atunci
i se prelungesc durerile. Barbatul nu are dreptul sa asiste
pe sopa lui in suferinta, dar, pentru ea ~i el sa fie de vr'un
ajutor, este obligat s.l'~i umple gura eu apa, s'o tie cM-va,
~i apoi s'o verse intr'un pahar. Cu apa aceasta, ce a fost
~inuta in gura de sot, se strope~ce sopa, iar~i spre a i se
mai u~ura pupn durerile. Din e~nd-in-eand suferindei i se da
de beut «le~iva» (= le~ie) amestecata cu untdelem; la ne-
voe se inealeJe!?ce 0 caramida ~i se stinge cu oleiu sub ea.
Nascetoare in timpul durerilor nu ~eade cum-va intinsa in pat,
ci umbla necontenit prin camera. C~nd na~cerea se apropie
ea se ~eaeJa intre perine, cu picioarele apropiate ~i cu ma-
nile pe genuchi, ear «baba» sta. dinaintea ei ~i a~teapta. a~a
venirea pruncului. Cum se na~ee eopilul e numai de c~t
acoperit ~i pus de-o-parte, mama insa rem~ne in positia de
mai nainte pentru ca sa. nasca ~i casa, pe arm~ne~ce: «soar-
tea» sau «putoarea». Femeile de fata iau casa ~i 0 ingroapa
in curte cu c~te-va bueatele de tam~e. In urma abdomenul
mamei se inf~oara bine ~i ea se a~eaeJa in a~ternutul pre-
gatit de mai nainte. Apoi se spala pruncul cu apa, in care
s'a pus sare ~i i se leaga buricul cu 0 ata de matasa. La
Magarova, este obiceiul ca femeile care nasc, sa stea pe ge-
nuchi ~i eu manile rezemate de vr'un scaun, de vr'o lada,
ori de vr'un mindir, ear noul nascut nu se spala cu apa sa-
rata, ci cu apa ~i cu sapun. _. C~nd se leaga buricul prun-
cului, bine-inteles, ca se tae cu foarfecele capetul de buric
de dincolo de ata de matasa. Foarfecele insa, cu care s'a
facut aceasta obieinuita operatie, se pun numai de cat sub
perna patului in care este culcata «lihoana» (= lehuza) ~i
reman in acela!?i loc timp de 40 de zile, ~i nimeni nu trebue
sa Ie deschida in acest timp. In unele parti se crede ca daca
 286

foarfecele se vor deschide, atunci lehuza va remfmea prea

curAnd din nou insarcinata; ear in alte locuri, tot la Ar-
mani, se crede ca s'ar taea cu ele firul vietei noului mlscut
tors de «mirele», adeca de zinele ursitoare, fir inca prea fra-
ged. Sub capul lehuzei, unde stau foarfecele, se mai pune
~i un sac de «caprina» (= per de capra). La u~a camerei,
in parte a de dinafara, se atArna un fir ro~ de lAna. De ase-
meni lehuzei i se atarna de gat un fir ro~ de lAna cu unul
alb, tot de lana, prin care se trece 0 «flurie» (= 0 moneda
de aur), probabil pentru ca lehuza sa nu fie diocheata. Odata
ce sunt toate acestea facute, se cheama preotul, pentru ca
sa faca lehuzei 0 agheazma. Apa sfintita se pune intr'o sticla ~i
se pastreaza timp de 40 de zile. Dupa plecarea femeilor, care
au fost fata la n~cere, lehuza ~i noul nascut se spala cu
cefchia» (= agheazma), ~i aceasta spalare se face in fie-care
zi din cele 40 de zile de lehuzie. In primele zile dupa na-
~cere este obiceiu a se da lehuzei de beut, rachiu amestecat
cu unt-de-Iemn. Pana la botezul noului nascut ea nu tre-
bue sa remae nici odata singura in camera, ci trebue
sa fie insotita macar de un copil mai mar~or. In cele 40
de zile cat dureaza lehuzia, mai multe femei se culca in ca-
mera mamei, ~i este obiceiul ca hi fie-care seara, inainte
de culcare, sa se afume cu tamae camera ~i sa se inconjoare
cu fum de tamae atat lehuza, cat ~i femeile care dorm cu
ea. Dupa aceasta jaraticul ~i tamaia se pun la u~a camerei,
care indata se inchide apoi ~i nu se mai deschide pana di·
mineata sub nici un cuv~nt, pentru ca nu este a bine, ~i
pentru-ca femeile - zic ele -se tern de «umbrare», adeca
de luarea umbrei. In dimineata de dupa na~cere, daca acea-
sta s'a intamplat noaptea, sau cu ceva dupa na~cere, mai
multi baeti carii stau !?i ~teapta afara, pleaca pe la rudele
parintilor noului nascut ca sa dea veste, «s'da sihariclie», ear
rudele voioase fac daruri acestor baeti, carii pornesc in goana
~i «dau siharicue» in lung ~i in lat.
 287

Suntem ajun~i la datinile despre zinele ursitoare. Ziua a

treia dupa na~cere se cheama «trimeare», cuvent, care
dupa unii Ar~~ni - caci sunt deja pe la ~coalele romane~ci
din Macedonia destui etimologi~ti ~i filologi - vine dela. vor-
bele grece~ci: Tpl, -fJ!-,-spe, = trei zile; ear dupa alpi dela
«trei mire» adeca trei zine, zinele ursitoare. Pentru serba-
rea aceasta de familie, «trimeare», se face 0 turta mare,
una mai mica, ~i doi colaci mici. Trebue sa arat mai ~n­
tei ca cuventul arm~nesc «mire» (= zine ursitoare), arti-
culat «mirele» este in plural, ~i numai in plural esista in
limba, ~i ca nicairi in Macedonia ~i nici la triburile arm~­
ne~ci din Albania, Epir, Tesalia, etc. nu suna ca mira, adeca
la singular nu are intrebuintare. La cina «trimearei» se
aduna rudele cele mai de aproape ale pannt:ilor noului
nascut. Turta cea mica se pune sub capul pruncului, im-
preuna cu cap-va bani de aur sau de argint, dupa cum
sunt panntii cu dare de m~na, pentru ca venind «mirele»
sa nu gaseasca pe copil prea lipsit de «birichete» adeca, de
avere. Prin cei doi colaci se trece fa~a copilului ~i apoi,
tot f~a, se trece printr'un inel ~i se leaga de ea 0 c~pa in
care se pune tam~e ~i sare. Turta cea mare sta inca pe
masa; dintre meseni se alege unul, barbat sau femee, caruia
trebue sa'i fie in viata amendoi panntii, ~i tatal ~i mama;
acesta luand turta cea mare, ce se afia pe masa, 0 pune
pe cap, 0 mi~ca dela ceafa spre frunte ~i dela dreapta spre
st~nga, in sem de cruce, ~i zice:

eu banil, *) eu tihe *) ~) viatli .) noroe

S'ereaseil eu plirinp.
Sa nu trec cu vederea a arata ea femeile armfince se
opuneau ca eu sa traduc cuventul mIre prin ZZ1U sau zine, caci,
ziceau ele: «Zinele sunt zinele, ~i mirele sunt alta-ceva. Sunt
zine rele ~i zine bune, sunt zine de munti, de ape ~i de
balp; ear mirele sunt numai mirele eele trei». Prin ur-
 288

mare zinele se pot asem~na cu nimfele, pe cAnd «mirele»

amintesc pe parcele torc~toare ale firului vietei fie-cllrui
muritor. Eatll cum povestesc femeile armAnce despre «mi-
rele» care menesc viata ~i norocul noului nllscut. In noaptea
a treia dupe nascere, cele trei surori, «mirele», Yin pe la
miezul-noptei, in casa parintilor ~i se pun la capul copilului.
Sora cea mai mare incepe Ant~i a profetisa sau, mai bine,
a meni viata pruncului ~i zice: «Acest copil sa traeasca, sa se
insoare (sau sll se mllrite), sa aibll multi (sau putini) copii ~i pe
urmll sa moara.» - Deci sora cea mare da aliniamentele mari
ale vietei pruncului, dar nu lamure~ce am~nuntele. Sora
cea mijlocie dintre mire zice: «Acest copil sll trlleasca pana
la etatea de ... (atAp) ani, sa se insoare (sau sa se marite) cu
cutare, sa aiba ... (at~p) copii, ~i sa moara». Deci a doua dintre
mire ia am~nuntele determinate de cea d'ant~i !?i mai de-
termina altele. Sora a treia decide cu hotarirea ei asupra
celor deja hotarite, dar ea indepline~ce golurile toate, dici
da lamuriri asupra tuturor peripepilor vietei precum ~i asu-
pra felului moqei. Esista la poporul arm~nesc 0 intreaga
literatura de 0 bogata imaginatie, ~i de 0 adancime de
sentimente demnll de admirat, asupra menirilor !?i hotan-
rilor facute de «mire» la capul noilor-miscuti. Dar aceasta
minunata literatura, care ar da bogate volume de filosofie l?i
psihologie populara !?i care s'ar putea chema ltteratura mirelor,
sta inca imorm~ntata !?i la capul ei sta ~i tot prohode~ce ma-
rele preot al marelui pacat de moarte, care se cheama
nepasarea Sa incep eu desmorm~ntarea lt~eraturei mirelor
prin aducerea unei scurte povestiri, «Flacaul !?i fata 1n fa~a.»
Fie ca inceputul acesta sa serveasca de imboldire acelora
carii pretuesc comorile geniului popular al Armanilor ~i al
Romanilor. Eat-o:
A fost odata un fiacau frumos ~i voinic. Traise el multi
ani printre straini ~i muncind zi ~i noapte strinsese buna
avere. Ce se gandi el atunci? Sa se intoarca iar~i in sa-
 289

tul lui ~i sa se msoare cu 0 fata frumoasa pe care ~i pu-

sese de mult ochii. ;;i plec~ pe loc spre satul lui. Merse el c~t
merse pan a ce se facu noapte. Mi-ajunsese intr'un sat, ~i era in-
tuneric, caoamenii se culcase toti. Un de sa se duca in gazda?
Cum sta el, a~a, !?i se gandea eata ca vequ ca la 0 cas a era
inca lumina. Se duse ~i batu la poarta. Oamenii din casa ii
deschisenl, !?i il poftira inlauntru, ~i il pusera la masa. Aid
tocmai era cina de trimeare. M~nc~ flacaul, !?i beu ~i se veseH,
ear apoi se culcara toti l?i se culc~ ~i el. Cei ai casei ador-
mira, numai el nu putea sa inchida ochii. Se g~ndea acasa ...
la parinp, la frati ~i la surori... ~i... se g~ndea ~i la fata
cea frumoasa, pe care il?i pusese el demult ochii. C~nd eata
ca in odaea copilei celei de trei zile nascute, flacaul auqi
yorba l?i yorba l?i ni~te glasuri dulci, care parca nu erau
ca ale celorlalp oameni. Ce era? Mirele, care meneau viata
copilei! Ascult~ el cu toata luarea aminte, dar, ce auqi?
Mirele meneau ca fata aceasta in fa~a sa fie sotia lui! «Sa_
trae~ci, ziceau mirele. Sa fii frumoasa ~i fericita, sa aibi
ochii ca viorelele din codru ~i sa te marip cu strainul care
a sosit in casa voastra asta-seara .. !» Vai de mine I... Sa
me insor cu copila aceasta? g~ndi flacaul. S'o a~tept
pana va cre~ce ea? Sa stau eu at~ta timp neinsurat ? Nu!. ..
Indata se scul~, trecu m odaea de alaturi ~i 0 lu~ din leagan,
hotant ca s' 0 ucida. E~i cu fetita in curte ~i veq~nd un par
ascutit in gardul gradinei, 0 infipse cu iuteahl ~i fugi spre
satul lui, fara sa mai priveasca inapoi. Cu c~ta bucurie it
al?teptau parinti ~i cum il imbrati~ara de caIduros. Flacaul
intreba de fata cea frumoasa pe care i~i pusese ochii, ~i
cu durere afl~ ca ea se maritase. Chiar a doua zi ceru pe
o alta fata din sat, ins a ea nu'l vru. Mai ceru pe alta, tot
al?a. Mai ceru inca una ~i inca una, dar nici 0 fata nu-l
voea !?i toate se fereau de el, parca ar fi avut peri de lup.
Cu sufletul pHn de amaraciune se despaqi iara!?i de parinp,
de frati, l?i de surori ~i plec~ cu g~nd ca sa nu se mai m-
 290

toarca. «Me VOl msura intre straini ~i voi rem1nea acolo»,

cugeta el in drum. ~i unde ajunse intr'un ora~ mare, ~i se
puse iar pe munca, !?i se imbogap grozav. Nici 0 fata insa
nu-l voea, de ~i era l?i tiner, ~i frumos, ~i bogat, ~i cu de
toate. Trecu un an, trecura dnd, trecura zece ~i tot nein-
surat remasese. Se hotari sa ceara 0 vaduva. Nu-l vrea nici
asta. ~i ceru pe alta, ~i iar pe alta ~i nu-l vor. Trecusera
acum vr' 0 cinci-spre-zece ani l?i mai bine; era barbat in toata
puterea. Ce se gandi el? «Mane-poimane me ajunge moartea
din urma..... Mai bine me intorc iar la ai mei acasa ~i sa Ie
ramae lor averea, cata am adunat'o!» ~i iar porni la drum
spre satul lui. Ce facu, ce drese el ca inopt1 in cale tot in
satul, in care udsese pe copila pe care mirele i-a sortisera
lui, ~i, fara l?tirea l?i voea lui picioarele it dusera drept la
casa, unde cu dnci-sprezece ani in urma, era cina de tri-
meare. Oamenii buni il prim ira ~i acum Indata ce flacaul
intra in casa, cunoscu l?i casa ~i oamenii ~i un fior rece ii
trecu prin inima, l?i i~i zicea in minte: «Ce pacat tacui cu
beata copila... Acuma ar fi fost fata mare!» Dar ~i parin~ii
fetei il cunoscura !?i prinsera a-i povesti: «Nu ~tii ce ni s'a
intamplat in noaptea dnd ai plecat dela noi, a~a, fara sa
ne spui, tu ~tii de ce vei fi plecat a~a! Cine-va a atarnat
pe feti~a no astra de un par ascu~it, din gardul gradinei. Di-
minea~a am gasit pe biata copila atarnata in scutice de gard.
Vru Dumnezeu de nu i se intampla nimic reu.» Flacaul sari in
picioare, ~i cu sudori red pe frunte, intreba: «Cum? copila
trae~ce?» Da, respunsera parin~ii, mul~amim lui Dumnezeu.
(l

E fata mare acuma. Eat-o!» Fata tocmai intra in odae ca

sa aduca de mancat ~i de beut strainului. ~i era frumoasa
f:1ra seaman, ~i nalta ~i rumeoara ca 0 cirea~a coapta. ~i
dnd se uita la el l?i'l vequ a~a de voinic ~i de frumos 'i
se ruminira ~i mai mult obrajii. Atunci strainul spuse toate cu
de-amaruntul, cum a auqit mirele ca ii menise un prunc
in fa~a de nevasta, cum a vrut el s'o infiga pe fata in parul
 291

din gardul gradinei, pentru ea sel nimieeasea menirea zisa ~i

hotarita de mire ~i toate ~i toate. ~i ceru pe fata. Oamenii
buni i-o dara eu bueurie, ~i fata il vru nnmai-de-eftt, ear
peste eftte-va zile se faeu ~i nunta. ~i pleeft voinieul ferieit
eu «'nveasta mu~ata» de mftna la easa panntilor lui. Veqi
ea «~a era seriitura.»
Povestirea aeeasta, legata de datina «mirelor» se afia la
Arm~nii din Epir, ~i anume: din Ianina ~i din eomunele din
imprejurimile Ianinei, preeum ~i la eei din Aminciu sau Me-
tzovo, eari fae parte tot din trunehiul Epiriaplor. Ea mi-a
fost povestita de d-l D. Lazareseu-Leeanta, fost director al
gimnasiului rom~n din Ianina. Dar ~i la eei-lalp Armftni Vos-
eopoleni, Far~eroti, Amaucheni, Olimpieni, Megleni etc. se
gasesc 0 suma de basme ~i povestiri ce i~i au obftr~ia in
seara de «trimeare», e~nd menesc eele trei «mire.»
Sa mai infato~ez inca 0 poveste de-ale «mirelor» serisa in
graiu] armftnese.
Amz'rt'lulu *) lara dz'lumealfe. *) tmp~ratul

Ti'~i era ti nu'~i era. Era 'nll oarll un amirA

mare, care '~i avea di tute ghineple di pisti loc;
~'avea ~'unll amiroanie bunll ~' mu~atll, care '~
era, laea,multu' nvirinatll,cl1 di c~ndu '~-era mllr-
tata fumeaITe Dumniz~ nu-IT avea datll. Di-
tr'aistll itie *) ~' amirllulu mult jilit '~-era. Dicara *) causll
viqurl1 ~i viqurll, amirl1ulu s'armlltusi *) ghine *) se tmpodobi
mu~at, ~i 'n clllar, pi cale tnchisi *) s' s'ducA *) porni
pisti tut loclu s' caftA *) tea s' da di Dimniz~ *j sA caute
~i s'lu pl1lllcrl1seascll *) tea s'l~ da mllcar un *) sl1'l mage
ficiuric. Imnll, imnll *) trei qile ~i trei nopti fllr' *) merse
ca s' da di vtrnu *) sufiet di om. Trl~I *) a *) vre un *) tocmai
patra-qi tu hllrghie, *) cum imna minduit *j veade *) de dimineatll *) tn-
pi ningl1 'nll f~nt~na, ~i '~ era tu 'nll livade, [g~ndurat
un au~ *) cu barba albll ~i cu timbarea-ll *) *) bNrb *) glugl1 cio-
arcatll 1) pi umir ~i cu un drlig lung di [bllneascll

t) Se intrebuintcazli ~i arocaltl, adecll aruncatlL

 292

cornu adllrat; canda il?I era *) un vechliu *) pare'ar fi fost

picurar *). Amirl1ulu mult s'Mrisi *) d[ dupli *) plistor *) se bucurA
aMtli cale lungli deade di un suflet di om,
s'aproache ningli fAntAnli, s'dipune *) *) se dl1 jos
di pi cal
~i grea~ce *) au~lui. *) grl1e~ce
- Bunli-~I dimineata papil *) *) b~trAnule
- Ghine-mI vini~l nipoate. lu cale 'mbar? *) *) incotro?
intrebli auslu.
. I

- Mi due diparte, papil, mult diparte, tri~i

tu macginea locului tea s'aflu Dumniz~, qlse .
amirl1ulu.
- ~i t;;i va-s cafti di la Dumniz~? spune-mY
~'amia, qise iarli au~lu.
- S't~ spun papil. 10 m'eseu amirl1 mare
m'am ~'unl1 amiroall.ie mult mu¥tl1, rna doIli *) *) am~ndoi
n~ him jiliti ~'aml1riti, cl1 nu n'avem ~i noi
fumealle; dicara avem di tute cAte,di tute
ghinetile di pisti loc, mal? ml1razea *) a~ea n~ *) plis, dor
avem, ti'nli fumealIe. ~i a~ea inchisiI s'mi due
trt~l tu marginea 10cIui tea s' dau di Dumniz~.
Dicara *) gri amirl1ulu aiste grae, *) s'indreapse *) dupl1 ce *) vorbe
incaliel1 pi cal ~i luAndu-~1 mAna cu au~lu
ill dlse:
I

- Ti las eu sl1nl1tate papil .. 1 - ~i trapse

tea s' fugl1.
Auslu eu barba aIM si eu tlimharea-ll arcatli
I I

pi umir tl cama mutri ~i dupl1 a~ea ill strigl1:

- 0 lai nipoatel ia toarnl1-te niheam *), vin *) 0 leacl1
aua ~'aseultl1 ~i_'S qle io: MAne tu Mrghie,
ni apiritl1 soarle *), s'ti afli aua, ningl1 aistl1 *j inaintc de r~sliritul
fAntAnli eu apli ara~c *) ~i va-s veqI Dumniz~. *) rcce [soarelui
Aide, du-te, cale Imbar di tret;;i seara aista, ~i
mAne s'hil aoa~e.
Dupli aiste grae a au~lui amirliulu s'inclinl1
~i-S' turnli pi calea di iu avea vinita. Dupl1
~i-S' intunicl1, amirllulu mult curmat *) 'l?·era ca *) obosit
avea imnatl1 tutll qiua, vru tea s'discurml1 *) *) sll se odihneascll
~i s'doarml1 niheam. S'trapse drnll parte di
cale tu 'nll pade *} a~tirnutll eu earbll, ~iqu *) poeanll
 293

ning~ un cupac 1) mare care era tu a~ea pade.

Dicara ~in~ niheam, (c~'~i avea tu disag~ carne
fript~ di mlel ~i ca~ proaspit di a~el albul ~i
un~ turt~, ~i u avea frimitat~ amiroai'lia ti pi
cale, ~i un~ plosc~ di vin) s'invili cu t~l~ganea *) *) mantaua I)
~is'blig~ teas'doarril~. Tuloclua~el era 'n~ irniie*) *) pustietate
~i vtrnu pullu ni vlrnli price *) nu c~ca. Tu *) fiar~, vietate
Mrghie s'di~teapt~, si scoal~ tneaIie~ ealu ~i
vine la f~nt~na di tu livade, iu Ii avea qtsliau~lu.
Pi pizullu *) di virdeaVi ~i era ning~ f~nt~na *) pe prispa
sidea
, auslu
, eu barba albli.
- Bun~-ti diminea~li popu I strigli amirliulu.
- Ghine'ffi.i vini~i nipoate; qise au~lu, ~i
seoase di tu sin un mer aro~; *) tl deade a *, m~r ro~
amirlluJui qie~ndli-Iui.
-- Na aishi mer aro~; du-te acasli la ami-
roania ~i m~eati dolli merlu aistu, ~i s~ ~tii
eli amiroai'lia va s' faeli un ficior. Dicara *) qise *) dupli ee
au~lu aiste sboare s' fea~e afantu. *) *) nev~qut
Amirliulu armase ea agudit di ehicutli, I)
nu-~i ~tia, mliratlu, *) disi nu *) videa vtrnu vis; *) bietul *) de nu
rna merlu at;;el aro~ n fit;;ea tea s'pistipseascli *) *) sli ereadli
eli nu era un vis, rna era di eadilihea *) tutt" *) aevea
c~te i Ie sburli a~eI au~ eu barbli aIM ~i eu
t~mbarea-Ii pisti umir ~i eu clirHglu-a lui di
cornu ea di picurar di tu munte, ~i c~ a~el
au~ era Dumniz~. Dupli a\;ea amirliulu l'as-
eumse mt.rlu 'n sin 'si , 'nclilieli ealu si
, 'nehisi
tea aeasli. Amiroania mas *) astipta si ma'si
, , I J
*) mereu
mintuia la gionle a liel, la amirliuIu, care
s'duse tu marginea loc1ui tea s'af1ll Dumniz~.

1) In Epir se intrebuinteazll mai mult: cupactu.

') In Epir ~i in Pind se zice: maliol.
') Agudif di ckicu!.i, adecll ca lovit de trllsnet; insll cuv\ltul cIIiculd, insem-
neaz1 strop sau piclltura, ear nu trasnet. De yorba aceasta e legata 0 credinta.
Esista un blestt:m care glasuesce: s'le-agudeasca ckicula, care inseamnll cll sa
cadll pe tine strop de foc din stele ca sll te nimiceascll. Se crede cl acest
blestem s'ar putea realisa, insa c~nd unul blestcma ~i 0 stea se desprinde
in adevl:r, atunci Maica-Domnului intinde poala ;;i prinde steaua ce cade
Numai a;;a cel blcstemat scapll de a Ii lovit de blest em.
 294

Tut~ noaptea oclilY nu-~i inclidea, mintea-Ii

era la gionle, *) dnd va-s toarn~ ? Tu 'n~ sear~ *) la sot
ca tu ffieaq~-noapte s'avde dl la poar~ ~ine-va
bate, di'n~ oar~ sare amiroahia ~i s'du~e s'vead~
disi este gionile a liei. Nu-~i putea, laia, di
harau~ .) dnd viqu c~ agiumse amir~ulu a .) bucurie
liei, gionile a liei. Nts scoase merlu di tu
sin, spuse tute cAte iii avea grit~ Dumniz~,
di la f!DtAna a~ea cu ap~ ara~e, ~i dicara
~iqudl ~i-s'discurm~ di pi cale, t~r lia merlu
U cur~ .j ghine mu~at ~i-l mAc~ cu ami- *) cur~ti
roai\ia, Pejile .j a merlui Ie arcar~ *) pi tu *j cojile *) aruncarll
firid~. *) Un~ moa!?e, care '~i ~idea tu uborlu .) fereastr~
a amirllului, nu ~i-avea viqut~, corba, .j Ij .) sermana
tu ban~-11 meare, lu~ din pade·j pejile ~i .) de jos
Ii mAd. Dup1 cate-va qUe amiroai\ia s'duchi·j *) 5e simti
c~ este greau~, rna ~i moa~a armase greaulL
A~i dicara ./ fea~e amiroai\ia un ficior mu- *) deci, a~-dar
~at ca soarle, fea~e ~'moa~a un ficior nic~ *) *) tnc1
cama .) mu~at. Moa~a dicara nu-~'lu putea .) mai
tea s'lu mutreasd *) tl hllrzi .j amirllului tea .j creasc~ .) tl hM~zi
s'lu creascll ca fumealle a lui. Amidiulu 5i,
amiroai'lia ~'era plinY di hamull, ell Dumniz~
l~ deade fumealle tea s'creascll tu casa a lor.
Ficiorlu a amir~ului 5'clima Iuliu ~i a~el
ci'l fea~e moa~ s'clima Delilorgu. Doni era
ca ntscantI anghell, cri~cea cu qua, tuti cAti
ill videa ascuchea·j di treT ori 5i , dicea:
, *) scuipa
«s'nu hiM di oclTu.... s'nu hib~ di oclTu~
ahAt mu!?ati erau. Doni s'ducea la scuIie ~i 'nvita.
Al Deliiorgu mintea ma multe Ii ac1ta, rna
nts nu al~sa Iuliu, tute dte nis Ii ~tia ~i li
tinea minte, i Ie spunea ~'a lui Iuliu. Ma tut
cama s'vedea cci Iuliu nu este ahAt di di~clis *) *) de~chis la minte,
~i aMt di ~tiut cll DeliYorgu. Amirllulu videa [de~tept

1) Cor/)(l, va s~ zic~: neagm, ca !iii lae. Se zice capr4 (sau '''"14) corb~ ~i
se blestemll.: s4 Ie flld lae ,.corM. De aici se vede c~ la Ann!ni, negro, in-
seamn~ nenorocire, ear alb, fericire, cll.ci cititorul i~i aminte~ce zicerea: alb4
s'nie, dela pag.174.
 295

aist~, rna qicea c~ va s'cama creasc~ ~i va's

di~clid~. Nisc~nti *) oaspeti a amir~ului un~ qu~, *) nil?te
dnd sbura ti feciorT care este rna mintimen *) *) cu-minte
l?i cama invi~t, qiserli eli Iuliu nu l?tie di
itia *) at Delilorgu, care i Ie lYa tute di tu *) din causa
mintea a lui Iuliu, l?i eli rna s'nu hib~ Deli-
Torgul deadun *) cu Iuliu, Iuliu va s'l?tib~ cama *) impreun~
multe. Amirllulu 10 mintea *) oaspitilor l?i diml1 *) se inr1uri
Delilorgul un~ qu~ s~'li qic~ s'dudl, s'fug~
di tu casa lui, s~'l?i cafn altu loco Mllratlu di
Delilorgu nu putea tea s'tln~ H1cr~mile di du-
reare ~i am~rllciune ~i Ii ~inea rna nu avea
~i s'fadl, lipsea s'ascultll dim~nd~ciunea a a-
mir~ului. ~'adun~ straniele *J tu disag~, l?'lIa *) straele
calu di c~pestru l?i fuge di tu a~ea pUlitie l?i
s'duce la amare. *) Ado era mare p~zare *J *) la mare *j t~rg
~i s'lucra l?i s'invita di tute z11naturile *) l?i iu *) mel?tel?ugurile
s'sbura tute limbile. Delil'orgu intrli la un mastur
l?i di c~te l?tia acolo invit~ nidi di zace ori rna
multe, ~i limbi multe invitll. Dicara fugi Deli-
rorgu din cas~, Iuliu armase singur, l?'at;eale
~i Ie l?tia Ie ag~rl?i. *) Amir~ulu viqu cat stepsu *J uit~
fea~e *) cll asguni Delilorgu; nu l?tia cum s'fac~ *) c~t grel?i
tea s'lu afl~. Una qu~ apoflisea~ce *) l?i s'du~e *) se hotlire~ce
s'lu caft~. Dicara al~g~ *) tu mulp c~sllbap *) *) alerg~ *) ora!?e
plin' di preapoia *) agiumse l?i la pulitia di Ia *) 1n cele din urmli
amare. Dup~ rna mult~ cMtare l'afl~ ~i-li qise
eli vine mal? *) ti nis s'lu lia ti acasli. Deli- *) tntr'adins
rorgu s'Mrisi mult, nu s'ami:!n~ *) mult, rna *) am~d, 1nt~rzie
di'n~ oar~ s'indreapse l?i'nchisir~ ti a casli.
C~nd agiumser~ acasli toatli hoara Ii:! e~ira
ninte tea s'lJ veada Delil'orgul !?i s'li qicli
«ghine vinil?b Delilorgul era mult vrut. *) Iuliu *) iubit
avea ag~r!?it! tute dte ~tia. Ma Delilorgul 11
10 !?i i Ie invitli tute, a!?i-eli tl fea~e sli !?tib~
~'n1s cat ~tia ~i DeliIorgu. Pisti cat-va timp,
c~nd ficiorlii criscur~ !?i s' fea~ir~ ti'nsurare
vrea tea s' qidl a amir~ului tea s'l~ da
izine *) tea·~i cafte 'nveaste, rna s'intirisea *) *) voe *) se jenau
 296

di amirAulu, tea a~ea unA quA qtserl a

moa~i1iei s'li spunA a amirAului minduirea *) *) g~ndul
lor. Moa~a ill spuse, ~i amir~ull~ deade izine.
Dup~ a~ea ni~i t~f umplur~ cAte 'n~ disag~
di ffurie, tnc~licara cali ~i s'dusera tu alte
politii mari, tea s'cafta 'nveaste ca ti hili di
amirA. Seara agiumserA tu 'na pulitie ~i trapserA
la hane, climara hangiulu ~i'1 intribarA disi
cunoa~ce nis tu pulitia a~ea oaminl mult in-
vi~ati? Hangiulu 1~ spuse cA tu pulitia a<;ea
nu era ah~t di invi~ati. Dupa acea intribara
disi s'affa feate ca ti hili di amira? Hangiolu
M qlse iara ca tu pUlitia lor nu s'affa ahtari *) *) asemenea, atari
feate. A l'antA qua seara agiumsera tu altu ca-
saba nica cama mare, rna ~i tu aistu dlsaba
hangiulu l'avea spusA ca nu s'affa ni oamenl
invita\i, ni<;i feate ca ti hili di amira. A
treia qi agiumsera tu una pulitie dip mare
~i trapserA tu hanea a<;ea cam a diprota. *) *) d'~nt~i
Durmira seara, dimineata si sculara ~i spusera
hangiului s'li duca la oamenni a<;elel cama
invitati, c~ti s'affa tu a<;ca pulitie.
Hangiulu l~ qise ca tu politi a lor s'aRa
a<;eli cama invitati di pisti dumeaull *). Dicara *) lume
s' dusera la a<;ell invitati viqurll cll DeliIorgul
~i luliu ~tia molt cama mult *) di cAt ni~i. *) mult mai mult
Dupll a<;ea climarll iarll hangiulu la 'nil parte
, intrebara disi sunt feate bune si
si'l , musate
,
tu pulitia a<;ea, ca ti hili di amirll ? Hangiulu
I~ dise
, ca nu sunt di c~t mas, dau~ feate
ca ti hili di amira, rna nu easte cu puteare
tea s'li poata s'li veada virnu, di cAt ma~
cu izinea a dllscaliei la care ~ed a<;eale feate.
Delliorgul ~i luliu s'dusera a casa la a<;ea
dascalli. Poarta era inclisll, batura la poarta ~i
i~i dascala, unll muliere moa~e, l~ di~clise
poarta ~i-li dixi *) 'n casa. Dicara invi\li ti *) primi
<;i l~ este vinita, dascala, l~ qise.
- Featile sunt hille di pramatef\i, *) care *) negustori
 297

imY Ie a1:1sarli amla tea s'le ereseu; nu este

tu putere tea s'le veadli vtrnu gione. Ma voi
dieara hiti hili di amirli ~i dieara vreti s'li vi-
deti, vi! fae aistli haUre; ma lipsea~ee ma~
un eate un ~i tea s'nu hiti eunuseuti ell. hiti
ficiori s've invea~titi *) tu stranie muliire~ei. Altli *) imbraeati
turlie *) nu easte eire *) tea s'li puteti s'le videti. *) fel *) chip
Dupa \(i Ie qise aiste sboarli dliscala,- ni~i
~i scularli, s'duserli la hane ~i'~r fea\(irli stranie
muliire~ci mu~ate.Mas'inviscuDeliYorgu ~i s'du-
se la d1iseala. AMt di ghine era adlirat \(i miqia *) *) abea
putea s'lu eunoasdi dascala eli este ficior. IIO
deade unli numli di featli ~i-l duse a'naltu *) iu era *) sus
featele a prlimateftilor; u duse aclo ~i Ie spuse
eli vine unli oaspitli di 'nc1 hoarli ~i ea va s'eama
sadli
, eftte-va dUe.
, Featele s'hlirisirli ea Ie vine
unll oaspita; u luoarli, u priimnadl. pi tu toate
locurile, sburarli muite ~i di tute; pranqirli
deadun ~i nu fu di-c1iile *) tea s'u dueheaseli *) *) nu fu chip *) tnte-
ea a\(ea oaspita nu era featli ma era Deli- [Ieaga
Jorgu. Dieara ~iqurli, s'displirtirli, ~i DeliIorgu
plin di harauli cit l'arisirli *) feateIe, deade *) l'au pllieut
eu dealaga *) la hane s'pitreaeli ~i Iuliu, tu stranie *) eu fuga
di featli ea ~'nis s'li veadli.
Dupll. \(i s'inviseu ~i Iuliu tu muliire~ei
stranie s'duse la dll.scala. Aista n duse a'naltu
la feate, ma nu ~tiu cum fea\(e Iuliu eli nu
putu tea si-s tinll. ca featli ~i ntse *) it duehira *) de
eli nu easte featll., rna c:i este ficior; ditrll. nis *) *) din causa lui
duchirll. ~i ti DeliJorgul. Dieara it eunuscurli
atun\(ea 11 streasirll. *) tea s'le spuna \(i Ie fu *) iI silirll.
, itia tea s'inveascll. tu stranie muliire~ci tea
s'vine s'li veadli? Iuliu, nu'~i ~tia multe, nis Ie
spuse driptatea; Ie qise ea: «Noi him hili di
amirli ~i ell. inehisim di aeasli s'c:iftam feate
tea s'le luam ti 'nveaste. Dieara invitll.m eli
voi hiti bune ~i mu~ate, ~i dicara nu puteam
altll. turlie s've videm ni'nviseum tu stranie
muliire~ci, tea s'putem s'ne apruehilim di voi
 298

~i s've cunoa~cem cama di aproape.~ Dup~ C;;i

spuse aiste grae Iuliu, ntse l'tntrebar~ disi Ie
arisir~ *) ~i C;;i au dipri minte s'fad!.? Iuliu Ie *) Ie pl~cur~
qise c~ sunt arisite ~i di au mult~ efb~ristise *) *) multllmire
s'le ia ti 'nveaste. Atunc;;ea ntse qtser~: cMac~ *) *) dadi
easte a~ic;;e *) mAne diminea~ nidi ni apiritli *) a~a
s'treac;;iti pi ning~ firiqi, *) s'Mteti cAte putin, !li *) fcre~ti
noi va s'ni di~tipt~m ~i va s'ars~rim *) pi tu firiqi *) sll slirim
s'fugim deadun.~ Dup~ C;;i Ie grirli aiste sboar~,
Iuliu di 'n~ oara alaga. la Delilorgu s'li spun~ c~
nis bitisi *) lucrul, isosmata u feac;;e. CAnd avq~ *) ispr~vi
Delilorgu s'ciudisi *) cum di indreapse *) Iuliu *) se mirA *) nimeri
a~ic;;e lucrurile A daue-qi di noapte si scoal~
'ndreg patru cali buni ~i s'duc pi ningll casa
dllscalei. Bat niheam pi firid~, di una oarll
sar featelc, nise a~tepta; di~clid firida s'a-
rud pe cali ~i fug tuti patru.
Imnar~, imnarli qua intreag~, seara agium·
ser~ la hane; dicara mkarll ghine mu~at
s'b1lgar~ s'doarmli, eli era vlltllmatl *) di pi cale.
Tuti adurffiirli ma~ Delilorgu nu durffiiea, nts
nu-l aClita somnul. Tu ffieaqll-noapte avde un~
boac;;e *) care-Ii vinca di'nsus ~i striga: *) voace
- Delilorgu! Delilorgu I
- Cai *) mi cliamll, zise nis. *) cine
- Noi him,mirele, vinims'tespunem un lucru;
ascultll ~i bagll tu minte. Tu oara C;;i va s'agiumgiti
acasli, amirllulu, ca di ghineat~ ca di glareat~ ')

') Cuvintele: ca di gkilleald, ca di gldreald au 0 mare insemnatate psihologidi.

Gkineald insemneazli aici, nu bunlitate ori fericire ci, gustarea binelui dorit; car
cuv~ntul gldreald, care vine dela glar (= sarit, smintit. netot, ;;i mai ales, zli-
plicit). inscmneazll aici, nu nebunie (pc armfme;;ce zurleatli) ci: zlipliccalli de
at1ta fericire. Accasta ~i era tocmai starea sufleteasca a imperatului Iipsit de
copii, care de-odatli c1~tigli doi, ~i, dupa 0 lunga a~teptare a fiilor plecati in
impetit, ii vede venind impreuna cu nevestele lor. Cuvintele, ca di gllineala,
ca di gidreald, mcnite a esprima at1t de adeverat ~i de scurt 0 stare sufleteascli
foarte complicatli, sunt 0 netligliduita dovada, despre petrunderea cu care Arm1nul
prive~ce in starile suflete~ci ale omului. 0 forma asemlinatli este ;;i: ca di ka-
raud. ca di ja!!, dar scntimentele ce tinde a esprima aceasta zicere sunt. mai
putin intense ;;i deci mai putin active, decat ccle esprimate prin: ca di glli-
neald, ca di gldreald.
 299

va s'v~ baga flIrmac*) tu dulce, tu apa ~i tu rachie. *) otrava

Ma tine cara s'vrei tea s'li ascachi pi tuti s'ti
fac;i ca zurlu *) ~i s'li ver~i tuti. A doue-oara *) nebun, alienat
C;i va s've da, s'beti ca nu au I,;iva. Mutrea
ghine *) s'nu spui'il' a virnui *) C;i av~t~i, ea *) ia seama *) cui-va
rna sa spuril chiatra ~'marmura s'ti fac;i pan' di
ginucli. Dupa C;i grira a~ic;e *) fugirli. *) ast-fel
A daue-di , iara inclUicara cali si , seara a-
giumsera. iara tu 'na hane, iu s'bagara s'doarma..
Tuti adurmira, ma~ Delilorgu nu durmYa. Tu
mea~a noapte iara s'avde 'na boal,;e care striga:
- Delilorgu! Dclilorgu!
- Cai rni cHama.? intreaba. iara Delilorgul.
- Noi him, mirele, asculta s't~ spun ern.
Prin~ul C;i va s've da amiraulu, cAnd va
s'agiumgiti acasa, este cu flIrmac. Ma s'macati
va s'muriti. Ma tine cara s'vrei s'ascachi pi
tuti s'ti fac;i ca zurlu ~i s'li ver~i tute ghe-
lile *). A doue-oara C;i va s've da, s'rnlicati, d *) bucatele
nu va s'aiba c;iva. Ma si *) spui, virnui, chia- *) daca
trl s'ti fac;i plin' di mese *). Dupa aiste grae *) rnijloc
iara fugira. Alanta ~ua, searli, dnd durmea
tup ~i Delirorgu ~idea, s'avde iara una:boac;e.
- DeliYorgu! Delirorgu!
- Care me striga? intreaba Delilorgu.
- Noihim, mirele, vinim tea s'te spun em nid
unlucru. Tu seara diprota *rcAnd Iuliu va s'baga. *) seara d'Antel
cu 'nveasta, va s'vina 'nli lamie *) s'li 'nglit~. *) balaur
Tine rna s'vrei tea s'li ascachi s'~e~i pi capi-
tinIu a lor cAnd va s'li acata somnul. S'hii
cu una. coarda *) in mAna ~i c~nd va s'av~a *) sabie
una suflare ca di vimtu, *) sa. ~tii eli tu oara *) vent
ac;ea vine lamia. Atuncea tine s'dai cu coarda
piSli ni~i di pi d'asupr.1 cu mare virtute ~i
va s'li ascachi. Ma si spunI a virnui cheatr1i
~i marmura s'te fac;i intreg.
Dupa C;i ~tsera aiste sboare rnirele fugirli.
Vlrnu n'avea av~ita C;i s'avea spusa a lui
Delilorgu. Alanta ~ua si sculara, inclUicara
 300

cali ~i 'nchisir~, dup~ eM· va agiumserli a cas~.

Tut~ hoara I~ i~irli tn cale tea s'li a~teapt~, ~i
tu~i s'indrigea *) ti nunta.,;i va's fad hiliI a *) se preg~teau
amirliului. C~nd agiumser~ a casli amir~ulu ca
di hlirau~ ca di jale blig~ fllrmac tu dul.,;e ~i tu
arichie *) ~i c~nd vrur~ tea s'l~ da a gionilor, *) rachiu
DeliIorgu s'fa.,;e ca zurlu, ahurhi *) sli strig~, *) lncepu
arichea~ce *) arichia ~i dul.,;ele *) !?'le arudl di *) dpere *) dulceata
pi firiqi tn cale. Tuti s'ciudisirli *) .,;e p~ti *) *) se mirar~ *) plitesce
maratlu di DeliYorgu. Ma dup~ putinli oar~
s'fea.,;e iar~ mintimen, dqu tn ginuclie la a-
mirliulu tea s'lu liartl1, ~i ill ba~li m~na. A-
mirliulu illiertli. C~nd b~gar~ measli ti pr~nqu,
iar~ m vine zurleata *) al Delilorgu, eli ami- *) nebunia
r~ulu, cum avea qlsa mirile, avea b~gatli flirmac
~'tu ghele. Ma Delilorgu s'fea.,;e ca zurlu, virs~
tute ghelele ~i asparse *) tute c~t~nele *) di *) sparse *) farfuriile
pi measli. Ma dupli putin iarli s'fea.,;e min-
timen ~'dftli liertare di la amir~. Virnu nu
duchea ti .,;i Ie fc1.,;ea DeliIorgul aiste gllirini.
Dupli a.,;ea s'fea.,;irli multe etiml1sii *) tea *) preg~tiri
s'facli nunta, cama ninte al Iuliu ~i tu stlim~na
~'al DeliIorgu. Tu seara diprota c~nd s'duser~
s~ s'bagli Iuliu cu 'nveasta, intrli tr'odli *) ~i *) In odae
DeliIorgu p'ascumta. *) Iuliu cu 'nvesta durmea. *) pe ascuns
Delilorgu ~iqu pi ningli capitinlu a lot ~i c~nd
avqli unli sufiare, trage coarda ~i agudea~ce *) *} love~ce
pi vimtu pisti Iuliu ~i 'nveasta, cu ah~tli vir-
tute, .,;i t~lili lamia in dou~ bucliti. Tu agudirea
~i s'fea.,.e s'avqli unli ciucutire *) di care s'di~­ *) ciocnire
tiptar~ ~i Iuliu ~i 'nveasta, ~i mult s'ciudisirli
cand viqur~ DeliIorgul cu coarda scoas~ pisti [riarll
nl~i, canda *) vrea tea s'li talie. S'asplirarli *) * ca ~i cum *) se spe-
~i ahurhir~ *) s'H qidi eli ti .,.i itie Deli..; *) incepurli
Torgul vrea tea s'H vat~mli *), .,.l-li au faptli. *i omoare?
Ma DeliYorgu nu ~tia cum s'le qtcli d nu
putea s'l~ spunli, eli rna s'l~ spunea va s'fi.,.ea
cheatra si , marmurli. Nis It! dicea
, d nu vrea
tea s'H vat~m~ nl~i, rna eli vine, a~i.,;e, tr'odli
 301

a . lor. Ni~i nu vrea tea s' ~tibll di aisle

sboare. Dieara nu putea s'li faell tea s'pi-
stipseaseli *) eli nis n'avea \'initll ti ar~ulu *) *) sa ereaqll *) r~uI
a lor, l~ qlse: cAseulta~i maell easte a~i~el 10
va s' v~ spun, rna sll ~ti,i ell voi va s'mi ehir-
deti.:> ~i Deli'(orgu l~ spune ell tu seara di-
prota iii avea qlsa mirele, ell tu dulce ~i tu
arichie, aminlulu va s'bagll flrmae. CAnd spuse
aiste sboare Deli'iorgu s'fea~e plln' di ginuclie
eheatrll si, marmurll. luliu si'nveasta
, ahurhirll
s'lu pllillelirseasell *) s'nu l~ spunli aite ell *) roage
aellehisirli, *) ma DeliTorgu qise: *) au inte1es
- <;;i miu voiu ban a *) eAnd am cicioarele *) Ce-mi trebue viata
di eheatrli I ?
Diprapoia *) l~ spuse ti measll ~i di'nll *) Apoi
oarli s'fea~e plin' di mese eheatrll ~i marmurll.
Dupli ac;ea l~ spuse ti lamie ~l l~' deade
s'veada. ~i daule buea.~i di lamie ~i u avea U-
Hatll. Cum Ii spuse tute aiste s'feac;e eheatrll
~i marmurli intreg ~i nis ~i 'nveasta lui eu
tute odllili *) C;i '~i avea. CAnd tnvitll *) du- *) eamere1e *) aflll
meau *) di ac;ea C;i s'avea faptll mult si jill, *) lumea
ell multa vreare avea tuti ti Delirorgu.
Tu noule me~i *) era qua di Pasc;e, tuti '~i *) luni
era la bisericll. Noaptea ea tu meaqli noapte
'nveasta al luliu feac;e un mic nat, *) un ficiurie *) prune
mu~at. Nlsli era singurli, dnd avde unll boa~e
care iIi strigll:
- 'Nveastlll 'nveastlll
- Cai mi strigll tu aistll oarll? intribll
'nveasta.
- Noi him, mirele.. 1 qise boac;ea. Aseultll
s't~ spunem un graiu. Vrei tine s'ascaehi
Delilorgul ~i soata-~i? Vrei tine s'li fac;i iarll
cum '~i era, s'li tnviezi?
- Auqli... nu voiu ? *). spune~i-mi C;i s'fae *) Auqi... sll nu voiu?
ell ~'bana a mea, s'hiba di cliile, mi-u dau
ti nt~i... qlse 'nveasta.
 302

- Talie gu~a *) a sllrmllni~llliei 1) ~i fi~e~i. *) gAtul

Chid *) cAte-va chicute *) pi DeliIorgu ~i pi- *) picurll *) picllturl
'nveastll,~i va s'tnvieazll.l!tsera mirele ~i fugir#!. [gAnduri
'Nveasta nu stitu pi multll minduire, *) *) nu stiHu mult pe
10 *) s1irmllni~, Hi tlilie caplu, pruscuchea~ce *) *) lu:}. * )strope~ce
cu sAngele pi cheatra al DeliIorgu ~i pi a
'nveastiliei a lui ~i nl~i di'nli oarll s'di~tiptarll,
Inviarll. Dipriapoi alichi *) caplu a ficiorlui, *) Hpi
~'ficiorlu s'fea~e canda *) n'avea pll~lta ~iva. *) ca ~i cum
DeliIorgu dupll ~i s'di~,iptll '~ 10 'nveasta
~i s'duse 'ndreptu la biserid. Tup armascr1:L
ciudisi~i, nu ~tia di ciudie *) ~i s'avea fapta. *) ciudiitenia
o Uisarll ~'biserica ~'tut, ~'ailigarll cu amirllulu
cu tuti acas1 tea s1 s'hllriseascll *) di 'n vierea al *) s11 se bucure
DeliTorgu I).

Sa ne reintoarcem la lehuza ~i la lehuzie. Lihoana nu tre-

bue sa se ocupe de nimic ce este afara din casa. Ea nu
trebue sa vaqa seara nici macar lumina dela ferestrele caselor
vecine, nici stelele, nici luna ~i de aceea indata ce incepe a
se insera, pe la «murgi~D (= amurg), se dau jos toate perde-
lele de la ferestrele camerei lihoanei. Mama nu are drep-
tul de a da mana cu cei carii vin sa 0 visiteze. «Culpanele»
(= scuticile) copilului, dupa ce sespala, nu trebue sa se lasa
peste noapte afara din casa, nici hainele sau albiturele lehusei,
caci «muntili aurla» (= urla muntii). Nutrimentul ce se da
lehuzei, in cele d'antei zile dupa n~cere, este 0 fiertura sau
o supa de smochine, de prune zise de Bosnia ~i de stafide
~i cu ceva zahar J ce se nume~ce «hu~afe», ear ca beutura
i se da, mai ales, zeama de orz fiert. Noului nascut, in cele
cate-va zile, pana ce mamei ii vine laptele, 'i se da obicinuit
ceaiu de «sambuc» (= soc) ~i de «camomila» (= mu~etel sau

') Sdrmiint,d, inscmncazll albic sau leagll.n, aid insll. euv~ntul are in!elesu1:
prune de leagll.n, ~i deci, prune de laptc sau prune de !i!ll..
t) Basmul aeesta e eules de d-I D. Uizll.rcseu-Lccant'a. Un basm ascmll.nat esistll.
~i in toate !ll.rile romll.ne din stll.nga Dunll.rei.
 303

romaruta). Vecinele care visiteaza pe lehuza sunt tin ute sa'i

adudi c~te ceva de-ale mftncarei, cel putin 0 bucata de p~ne
«ca s'nu s'duca cu maiflile goale». Unele aduc rahat sau
«pandinspanie» sau «tigafli» (= gogo~i mari) !?i 0 sticla cu
yin. Sticla cea d'~ntei adusa cu yin se opre!?ce in casa le-
huzei, pana ce aceasta bea tot vinul din ea. Din sticlele
venite mai in urma se de!?earta vinul!?i se opre~ce, ear va-
sele se inapoeaza indata, insa nu desavar!?it goale, ci macar
cu un pic de Yin pe fund. «Tigaflile», ce femeile aduc in
dar lehuzei, nu se pun perechi prin farfurii, pentru ca nu
cum-va, la na~cerea viitoare, mama se dea la lumina zilei
doua fete gemene. Diminetele lehuza are dreptul sa se spele,
sa se peptene !?i sa'!?i faca gateala, insa cand sunt femei in vi-
sita, ea !?ade intinsa in pat. Vecinele intr~nd in odaea lehuzei
zic: «cu bana ~i iara la ficior» !?i «docsa al Dumnize ca
'ti-ascapa!?i ghine». Ear daca s'a int~mplat ca noul nascut
sa nu traeasca, atunci, adresandu-se mamei intristate, ele
zic: «hier (= fier) s'fadi,» adeca viitorul copil. Daca pruncul
e descoperit!?i deci visibil, femeile se apropie de el ~i scui-
pandu'l u!?or de trei ori zic: «mascara» (= mascara) sau
«mar!?ala» !?i mai adaoga: «s'nu liai diocliu». Altele pun co-
pilului in gura cu degetul din scuipatul lor, tot pentru ca
sa nu se dioache.
Datinile ce tin de caderea !?i pastrarea buricului, la Ar-
m~ni, nu Ie-am putut cerceta indestul. Atata !?tiu ca pana la
cadere, buricul, se invele!?ce cu 0 c~pa .intortocheata imprcju-
ru'i ca un colac sau ca 0 cealma, ca se presara inainte de a
fi infa~urat astfel cu scrum de l~na arsa, !?i ca dupa cadere,
mama, este datoare sa'l pastreze unde-va bine, buna-oara,
intr'o cutie bine inchisa. In Romania sau, cel putin, in ju-
detele Covurluiu!?i IIfov, pe cat ~tiu eu, buricul caqut se pas-
treaza de mama pana ce copilul, al caruia este buricul, ajunge
la etatea de 14 ani. Atunci muma it scoate, de unde l'a
avut in pastrare, il pune in apa ca sa se moae, trece prin
 304

el 0 trestie de grosime potrivita, ear stapanul buricului se

uita prin el !?i prin trestia din el, in spre soare, !?i i!?i vede
norocul ~i toata viata viitoare. Marturisesc ca nu !?tiu dadi
~i la Armani datinile despre buricul pruncului au aceasta
insemnatate. La noi se mai crede ca copilul, al caruia buric
se pastreaza, nu va fi uituc.
Sa trecem la purificarea lehuzei dupa implinirea cetor 40
zile de lehuzie. In timpul acesta mama nn are dreptul de
a se duce la biserica., caci este necurata. Dupa ce insa se
implinesc cele 40 de zile, ea merge la biserica ca «s'lia
efchia», !?i dupa ce gusta din apa sfintitaJ barbatul ei se
poate apropia iara~i de ea. Armandi i~i alapteaza ensa~i copiii;
nu recurge la doica decat in casuri esceptionale, precum ar
fi lipsa de lapte, ori vr'o boala, ori lipsa de buna confor-
matie a sinului pentru sugere etc. Daca se intampla vr'o
mare nenorocire in familia mamei sau a sotu1ui ei, buna oara
vr'o moarte, ori .din contra de 8e intampla vr'o nunta, cazuri
tn care !?i nascetoare de curand nu poate lipsi, atunci lehuza,
cam la 20 de zile dupa na!?cere, poate lua 0 jumatate de «efchie»
tnsa acasa la ea, ear nu la biserica. In caz dnd «efchia»
e deplina, adeca luata dupa implinirea celor 40 de zile, se
spala ~i se curata to ate lucrurile din camera lehuzei, pana
~i a~ternutul ei, de oare-ce «lihoana» este 0 «ghifta» (= ti-
ganca), adeca 0 necurata !?i toate lucrurile ce 0 inconjoara
~i 0 ating, devin necurate ca ~i ea. Abea dupa trecerea
celor 40 de zile de lehuzie, «lihoana» are iara~i dreptul
a'~i face semnul crucei, adeca dupa curatire. $i eata cum
se procedeaza la purificarea lihoanei. Ea i~i ea copilul in
brate ~i pleaca la biserica, dar nu poate inca intra in sfan-
tulloca~, ci a~teapta afara pana ce preotul vine de-i cite~ce
o molifta ~i 0 strope!?ce cu apa sfintita. Atunci abe a mama,
cu pruncnl in brate, trece ~i ea peste pragul bisericei !?i cu-
ratirea devine inca mai deplina. E~ind dela biserica, mama
cu pruncul, ori se duce acasa,. ori se abate pe la vr'o ruda
 305

apropiat~, unde de obiceiu este invitat~ s~ rem9.e la ma~.

~i ori-in-ce casa intr~ ea cu pruncul, dup~ ce a e~it dela
biserica., femeea de gazd~ unge cu zahar gura, obrajii am~n­
doi l?i fruntea pruncului, ear mamei ii d~rue~ce m~car 0 faIie
de paine, pentru ca s~ aib~ lapte in abondent~. In ziua
purific~rei pruncul este impa.rt~it in biseric~, ear mama in
ajun este tinut~ a se duce la bae spre a se spaIa, sau il?i
face baea acas~. La biserica. trebue sa se duc~ tmbr~­
catcl cu haine noue sau de tot curate.
Sa aratam acum ~i datinile l?i credinti1e ce lin de botez.
Pruncul inainte de a fi fost botezat nu are wci un nume;
ba are unul, care se d~ la toli pruncii nebotezap: «ghif-
ticiu» , adec~ ligan, sau mai bine: fiu de ligand. Obicinuit
botezul la Arm9.ni, ca ~i la noi, are loc cam la opt zile
dupa na~cere, sau in prima duminic~, sau intr'o zi de ser-
batoare, daca cade 0 asemenea in urm~toarea septclmAoa.
La faptul botezarei parinlii nu pot fi de-fal~, ci rema.n acasa,
~i nici numele ce va purta pruncul nu'l cunosc, caci ei nu
sunt consultap de na~, in aceast~ privinta. Din contr~, «nunlu»
(= n~ul), este dator a nu comunica absolut nimerui numele
ce el singur a hot~rit a da pruncului, ~i in realitate nici nu'l
spune deca.t la botez. Indat~ ce «nunlu» pronunl~ numele
pruncului, bc'le~ cari stau fala la botez, se reped in fuga
mare pe u~a bisericei, ca sa duca vestea parintiIor noului
cre~tin, ~i cel care sose~ce mai a.ntei capata un dar. N umai
o singurc'l persoana este n~ul sau n~a, ~i nid odatcl doua
persoane nu pot boteza un prunc. Na!?ul sau nal?a, dupa bo-
tez, ~teapta. la biserica, pana. dupa sa.vir~irea servlciului di·
vin, compania alcatuita din rudele l?i amicii familiei, care in--
sotesc pe prunc acasa, l?i care in imprejurarea aceasta nu
poarta numele de «taifa». Rudele acestea ~i amicii se in-
vita inca din ajunul botezului, prin aceea ca. Ii se trimete
cofeturi acasa. Darurile ce na~ul presint~ la biserici finului
lui, se alcatuesc din 0 c~m~a, 0 rochiti, un fes ¥ din
10
nelipsitii ciorapi. Chiar din biserica el cumpara cinci «ceri»
(luminari de ceara), tot-deauna cinci, ca amintire a celor
cinci rane ale lui Christos, dintre care «ceri» doua Ie aprinde
0

la icoane, una 0 da preotului care oficieaza botezul, ~i doua

Ie pne ~nsu~i in m~ni, adeca cAte una in fie-care mAna.
Anteile citiri se fac la intrarea bisericei, unde se ~j da nu-
mele pruncului ~i toata lumea trebue sa fie cu fata in spre-
afara. Dupa aceea copilul este dus in interiorul bisericei ~i
pus in «colimvitra» (=baptisteriu). Partea religioasa a acestei
taine a bisericei este aceea~i ca la toti ortodoc~ii. Odata
sfAr~ita oficiarea botezului, pruncul este a~eqat pe bratele
n~ului, care tine am~ndoua mAnele intinse ~i cu cAte 0
luminare in fie-care mAna, apoi ~i el ~i top cei de-fata se
due la casa parintilor pruncului, unde sunt a~teptap cu dul-
ceturi, cu rachiu ~i cu mezelicuri. F emeile care insotesc
pruncul spre casa, cumpara in drum «simit» sau «pandins-
pania lt ~i Ie due lehusei, ca sa aiba lapte. In timpul celor
patru-zeci de zile pruncul Oeste impclrtaiiit de trei ori, ~i a-
nume: odata la botez, odata la 10 sau 15 zile dupa botez
~i a treia oara in ziua purificarei mamei. CAnd pruncul este
°

slabut, sau de ~ubreda sanatate, el este botezat in casa pa-

rintilor, ins a ArmAnii considera ca botez intreg numai pe acela
ce este savAriiit in loca~ul Domnului. Na~ul, la ArmAni, are 0
mare vaqa ~i 'i se da cel mai vedit respect de catre familia
pruncului. Aceasta iii familia naiiului devin rude din ciasul
botezului. Dar ~i in mersul vietei finului lui, n~ul are un
mare rol. EI se ocupa de aproape de finullui ~i esteade-
sea consultat de parinti asupra viitorului copilului, ~i face
pentru finul lui sacrificii bane~ci, ca ~i cum ar fi copilul lui.
Finul, dupa ce cre~ce, de asemenea se devoteaza na~ului, ca
unui pilrinte. Na~ul face daruri iii dupa botez, daruri intre
care se ved ~i ciorapii. Femeea anteia-data nascetoare pe
armanesce e numita: «mulliere purtarica». Mama unei ase-
menea femei este tinuta de datini sa faca multe ~ costisi-
 307

toare daruri (pe armfmesce: «dhoara») nepotului ei nou-

nascut. De aceea, intr'o seara cu toate rudele ea se duce
la fHca ei «mulliere purtaricib purta.nd cu sine toate «dhoa-
rele» intre care ~i ciorapi, ~i un «culac mare» !?i 0 ocpitu-
roane» (= un fel de pita = pasca). Toate dhoarele acestea,
pe care mama a.nteei-nascetoare, e datoare a Ie duce ne-
potului sau nepoatei, constituesc la un loc ceeace Arma.nii
numesc ~i «pugunic».
Mai la toti Arma.nii se gasesc dati nile ~i credintile arcl-
tate mai sus, insa pe ici pe colo cu mici abateri. A~a buna-
oara la top se tine in taina faptul ca femeea se afia cu-
prins a de durerile na~cerei, ~i mai la toti noul nascut se
spala cu apa sarata. Dar la ArmAnii Epiria~i, pana jos la
Arta ~i la Preveza, precum ~i la Arma.nii din Berat ~i din
satele din jurul Beratului, hainele lehuzei se spalel intoarse
pe dos, daca ea a nascut fatel, pentru ca sel nascel baeat,
ear daca a nascut baeat, ele se spala pe fata, adecel ne-
intoarse, pentru ca ~i viitoarea na~cere sel aducel pe lume
iar~i beleat. La toti, mama nu se las a singurel pclna la bo-
tezul pruncului ~i la toti este credinta, ca in noaptea a treia
dupa na~cere Yin mirele, ca sa hotareasca soarta pruncului.
Cina de «trimeare», la ArmAnii Epiriati se nume~ce pur
~i simplu: «measa». Ear la a1tii cina aceasta se nume~ce
«pugunic», ~i nu dhoarcle aduse pruncului de bunica. Mai la
toate femeile armAnce este respfmdita credin~a, ca oameni
multi au auqit cu urechile menirile «mirelor» facute la capul
cutelrui sau cutarui copil. In unele locuri «trimeare» se face
numai la a.nteiul copil, ear in Muzachiea ArmAnii fac aceasta
cinel pana la al treilea nascut. La Epiria~i, mama, daca ese
sa visiteze vr'o vecina inainte de a se fi implinit cele 40 de zile,
este datoare sa ia ~i sa tie in mAna un obiect de fier, caci
daca neglijeaza de a face aceasta, atunci aduce mari pagube in
casa vecinei la care s'a dus, precum moarte in oi, in cai
~i alte vite, ~i chiar moarte in familie. Pretutindeni u~a ca-
 308

merei unde este lehuza nu se mai deschide peste noapte,

insa la Armftnii din Avlona sau Valona ~i din imprejurimile
acestui port, precum ~ la Epiria~i ~i Gramosteani, in caz
de mare nevoe se deschide, dar atunci ace} care intra in
camera lehuzei, trebue sa treaca mai ftnt~i prin para u,nui foc,
spre a se cura~i. La to~i Armftnii, rufele spalate ale prun-
cului ~i ale lehuzei nu se lasa afara peste noapte, ca ~i la
noi, in Romania. La Arm'iucheni, la Olimpieni ~i la Epiria~i, in
timpul celor 40 de zile, nu se da din casa lehuzei nimic celor
de afara, nid macar pftne cer~etorilor. In timpul sarcinei Ar-
mftncele Epiriate !?i cele din Duratiu ~i din imprejurimile
acestui ora~, pot mftnca ori-ce ar dori, numai lucrurile sa-
rate Ie sunt oprite, cad copilul ce ar na~ce ar fi orb, de nu
s'ar feri de ori-ce sanlturi. La Epiria~i, in sear a a treia dupa
n~eere, nu se pune pruncului sub perm\ numai pftine ~i
vr'o moneda doua, ca sa nu'l gaseasca «mirelell) lipsit de
«birichete», ea la Armftnii din Macedonia, ci in afara de
acestea se mai pune sub capul micei fiin~e ear~i sau serisori,
~i unelte de fier, ca: topoare, securi etc., pentru ca pruneul
crescend sa fie ~i inv~tat, ~i bogat, ~ tare ca fierul.
 XI

A TlEtA tNrlLNIRI CU plRlNTlLI FAVKYRUL: p!ItBRU LUI DESPRI BULGARI

IN GBNIR£, APOI DBSPltB BULGARII DIN PRINC1PAT ~l CBI DIN TURCIA; DESPU GRECI;
DBSPRI TURCI. - CAUSELI PENTRU CAU TURCII plRisESC TBSALIA GBKACl. pIRB-
RKA PlalNtEl.Ul FAVEYRIAL DESPitE StItB!. 0 JUDBCATI ASUPRA LUCR!RBI ARMA·
NISMlJLOf. 0 NUM&UTOARB A POPOARELOR DIN TuaCIA FlcUTI DR CUN08C&TORt.
clTI ARM ANt ~I Cirl GRiel StAR FI ULAND tN BITIJS.B?

~tiam, adecll ghiceam, ell pllrintele Faveyrial m~ ~tepta

eu nerllbdare, ciici intfu-ziasem de la int~lnirea ce ne da-
dusem, din causa facerei paehetelor ~i plicurilor mele ~i a
ducerei lor la po!?ta. Sosii la b~tr~n cu aproape 0 ora de
int~rziere. Cum m~ v~qu m~ intreba agitat:
- Nu s'a tnt~mplat nimic?
Ii comunicasem chiar in acea zi intrigile ce se tesusera
in jurul meu.
Pana acum nimic j - ii respunseiu eu ~i ii povestiiu
toate prin c~te trecusem de la desparpre.
- Foarte bine ai facut .... Foarte bine .... zise el multamit.
Bine ca nu ai caqut in cursa ee 'ti intindea «bunul d-tale
amic». Avea dreptate marele preot Laocoon, al Troienilor ...
Cuvintele lui, cuvintele ce-i pune Virgil in gura: timeo
Danaos... et dona ferentes, vor rem~nea totdeauna adev~-
 :no
rate. Voesc autoritatile turce sa cunoasca notele ~i impre-
siunile d-tale de caletorie, n'au de cat sa Ie citeasca acum.
Foarte bine ai facut ...

Celnicul Zega Papa Cornll.tescu I. Ciuli.

din Cru~ova.

A~ dori sa Ie deschida, ca sa se sfc1r~asca cu banueaIa ...

Cu banueala nu se va sfa.r~i, pana ca.nd nu vei pleca
din Turcia, nu numai din Macedonia, caci daca panelini~tii
 311

au isbutit, dupci cum se ~i pare deja, a te fi infcito~at au-

toritciplor ca agitator in favoarea Albanejilor, atunci ip va
fi absolut imposibil sa mai r~ma.i mult prin locurile acestea.
- Cum? Va-sa-zicci proorocia lui se va implini?
- Se va indeplini, ccici de-acum autoritatile turce vor
interpreta totul in contra d-tale.... Fie-care pas, fie-care gest
ce vei face.
- Dar suvarii valiului vor vedea chiar cu ochii lor tot ce
voiu face in Albania, n'au de cftt sa raporteze.
- De raportat vor raporta ei, insa intrebarea este ce
fel vor raporta? De la plecare Ii se va lam uri !?i ordona: «luati
seama bihe la omul pe care il insopti, ccici este periculos».
Veqi dar cci suvarii te vor considera prin ace~ti ochelari
ai bcinuelei, ce ~efii Ie vor pune pe nas.
- In sfftr~it ceea-ce va fi yom vedea. Sci vorbim de altele.
- Dar ~i de ai sta mai mulp ani in Turcia tot nu vei
putea sci veqi toate satele ~i comunele armftne~ci, ~i tot
va trebui sa te increqi ~i pe ceea ce vei afla de la altii, atftt
asupra num~ratoarei, cftt ~i asupra datinilor ~i credinplor.
Noi de aicea suntem gata sa-ti trimitem toate ~tiintele ce
vei gcisi cu cale a ne cere. - Vorbeam despre Margarit
aqi-dimineata. Omul acesta nu se pare ca va muri in patul
lui. Grecii au tras cu pu!?ca in el odata, pentru ca sa
scape de un inimic atftt de redutabil. Vr'o cftti-va ani mai
tftrziu dupa aceasta incercare de asasinare, l'au ranit cu pum-
nalul pe stradel~ Salonicului N umai putin a lipsit atunci sci
nu fie ucis. Din fericire impreuna cu el era ~i un Armftn
din Salonic, care a impiedicat bratul uciga!?ului. ;;i ~tii ca
.grecomanii de aici, din Bitule, cari insa se aratci cci ar fi
apostoli ai Armftnismului, il invinovatesc, ca ar fi av~nd in
taina intelegere cu Grecii? Cu aceia a carora lucrare de
secoli Margarit a oprit-o deodata in loc? Cu acei cari au
incercat de atfttea ori sa-l asasineze?
. - Dar nu se potrive~ce de loc ...
 ~12

- De se potrive~ee? dar Grecii ~ grecomanii nu cauti

sa se potriveasca, nici nu cauta sa fie crequti, ci ei invino-
vatesc. Avea Margarit, nu de mult, un Albanez musulman,
eu numele Musa, om devotat pe viata ~i pe moarte. Din eAte a
scapat aeest Musa pe Margarit! Dar i l'au ucis intr'o padure,
pe cAnd dueea 0 scrisoare... I-au trimis un glont drept in
mijloeul peptului!
- Cine?
- Ei, tot ei. Neputend ucide pe Margarit i-au ucis omul
cel mai eredincios ce avea! 0, ei nu-~i aleg mijloaeele ...
Fii sigur 1... Ce om era Musa!
~i amarit ~i intristat de amintirea perderei lui Musa, be-
tra.nul preot eaqu pe gAnduri ~i remase eu coatele pe masa
~i eu fruntea pe mAni lunga vreme. Pretutindeni unde gasea
un suffet de om bun, preotul Faveyrial simtea eu el. Se
vedea bine ea moartea prea timpurie !?i silnieel a musulma-
nului Musa U durea panel in adAneuri. Spre a'i sehimba
~irul gAndirilor lui indurerate, ii ziseiu:
- Ce ereqi sfintia·ta despre Bulgari, in genere?
- Despre cari Bulgari? intrebA ~i el.
- Cum, despre eari Bulgari?
- Despre cei din Turcia? sau despre cei din principatul
vecin me intrebi?
- Dar, faci 0 deosebire intre ei?
- Negre~it.
- ~i anume?! •
- Sa cereetam mai Antei pe cei din principat.
- Cum voe~ci.
- Dela inceput trebue sel'{:i spun, cum-eel eu me indoesc
ea Bulgarii ar fi avend puterea ~i menirea de a creea un stat...
-? !
- Te miri? CAnd au avut Bulgarii stat?
- Dar imperiul RomAno-Bulgar?!
- Veqi? RomAno-Bulgar, ear nu Bulgar. Dar sa luam
 31i!

lucrurile inca mai din vechiu. C~nd Asparuh, fiul lui Cubrat
trecu Dunarea lncoace ~i cuprinse ambele Moesii, relatiile
dintre Daco-Romanii dela voi, ~i dintre Traco-Romanii de
aid se rupsera. Bulgarii se a~eqasenl lntre ei. Dar nu e
mai putin adev~rat, eel ~i Bulgarii se simtinl in data strin~i ca
intr'un puternic cle~te de fier, intre cele domi popoare
frap: Daco-Romanii ~i Traco-Romanii, sau daca vrei: Ro-
manii ~ Arm~nii, amendoua puternice, tinere, pline de
viata ~i doritoare de resboae. Tendinta fireasca a acestor
doua popoare-frati, unul catra altul, ar fi str~batut, ar fi
str~puns cur~d puterea ~i poporul bulgar, de aceea acesta,
prin instinct ~i numai-dec~t, a ~i ·cerut prietinia ~i a Romft-
nilor ~i a Armftnilor. ~i Romtmii ~i Arm~nii au primit, caci
printre poporul bulgar, fratii urmau a comunica. Iti voiu arata
ca am dreptate c~nd zic ca Bulgarii s'au simtit ca intr'un
cle~e de fier intre cele doua popoare romane~ci ~i ca le-a
cerut imediat prietinia. Urmare~ce-m~ numai putin! Dupa
moartea lui Cubrat, intemeetorul regatului bulgar dela Don,
moarte ce se intftmplft in anul 666-tine minte 666.-Fiul
acestuia, pomenitul Asparuh, avu a lupta multi ani, pentru
d~tigarea tronului parintesc, cu ceilalti patru frati ai lui:
Contrag, Butaia, Rean !?i Alzec, ~i numai dupa ce Butaia
reu~i a se sui pe tronul tata-s~u Cubrat, numai atunci
Asparuh parasi tarile parinte~ci dela Don. Dupa moartea
lui Asparuh, ii urmeaza ca rege al Bulgarilor Terbeliu. Pe
acesta la anul 680 il gasim in lupta cu imp~ratul bizantin
Constantin IV Pogonat. Dar dela 666, anul Qlor~ei lui Cubrat,
pana la 680 nu sunt decM 14 ani. Veqi? numai 14 ani.
Ce s'a int~mplat in acest scurt timp? Fiii lui Cubrat se
lupta s~ngeros intre ei mai multi ani, pentru tronul parintesc;
~i tocmai dupa ce Butaia izbute~ce de t~ inlatura fratii,
Asparuh se hotaresce sa piece !?i pleadi; se ~eaqa ~i r~mftne
cAt-va timp in tinuturile dintre Marea-Neagra, dintre Du-
nare ~i dintre Prut, adeca intr'un colt resaritean a1 Daciei-
 314

Traiane j dupa aceea Asparuh parase~ce aratatele tinuturi

din Dacia-Traiana ~i trece dincoace de Dunare, tn Dacia-
Aureliana !?i cuprinde Moesiile amendoua j apoi Asparuh
•
moare j apoi se alege ca rege al Bulgarilor Terbeliu, caci a-
cesta vine la tron prin alegere j apoi se na~ce cearta intre
Bulgari !?i imperatul Constantin IV Pogonat: apoi vine ~i
resboiul dintre ei de la 680. Atc1tea ~i atc1tea fapte numai
in 14 ani? Ce insemneaza aceasta? Ca Bulgarii indata, dar
indata ce s'au virit intre cele doml popoare-frati, ambele
scoboritoare din Romani, nu s'au simtit de loc indamc1na,
a!?a strin!?i lntre Daco-Romani ~i Traco-Romani ~i de aceea
le-a cerut neintc1rziat amicia, mai mult: le-a cerut ajutorul.
~i de aceea in toate luptele ce Bulgarii au dus, sub atc1tia
regi, in contra imperiului bizantin vedem ~i pe Romc1ni ~i
pe Armc1ni. Dar sa admitem ca ar fi unii carli, indoindu-
se de faptul acesta din urma, ca Romfulii ~ Armc1nii au
ajutat pe Bulgari cu o~ti1e lor, ar zice: istoria bulgara este
pe de-a'ntregul a Bulgarilor ~i numai a Bulgarilor. U~or de
zis ... greu de sprijinit ... Sa veqi: Constantin IV Pogonat porni
cu doua o~ti in contra a~a-qi~ilor Bulgari, una pe uscat ~i
alta pe apa, !?i inaintL. pe unde? pe Dunare in susul apei ...
Unde? In Dacia-Traiana! Deci Romc1nii erau amestecati
in acest resboiu, caci in tara lor vrea sa petrunda im-
peratul bizantin, care dupa ce se ciocni cu Daco-Romanii
se intoarse ru!?inat la Bizant. ~i ce fel amestecap? A!?a-fel
incc1t imperatul Constantin trebui de ei sa se ingrijeasca ~i pe
ei sa'i atace mai c1ntei, ear nu pe Bulgari! Chiar dupa 680, 0
mare parte de Daco-Romani venira dincoace de Dunare ~i
se stabilinl in Balcani, adeca in coastele imperiului bizantin,
ear Bulgarii stabilira capitala tarei lor in cetatea Sofia, cu-
noscuta in vechime sub numele de Sardica. Istoria zice ca
tot Bulgari ar fi fost ~i cei carii s'au stabilit in Balcani, dar
tot ea spune ca ace!?ti Bulgari (?) veneau din interiorul Da-
ciei-Traiane, unde tr;leau Daco-Romanii sau Romc1nii. Viata
 315

Daeo-Romanilor ~i a Traeo-Romanilor este, ee e drept,

foarte amesteeata in aeeste timpuri eu a Bulgarilor, insa is-
toria nu se cite~ee ea 0 poveste, ei se studiaza eu rab-
dare ~i se intreaba staruitor ~i daea ~tii s'o intrebi, ~tie l?i
ea sa'ti respunqa.
- Se pare ea pana aici eele zise sunt bine sprijinite. Mai
ales teoria aceasta a stringerei Bulgarilor de eatre ~i intre
eele doua popoare romane~ci, ~i deci nevoirea, eonstringerea
poporul~i bulgar de a cere neint~rziat prietenia Romfmilor,
sta de sine in picioare.
- Sa venim mai ineoaee. C~nd Crum regele a~a-zi~ilor
Bulgari, atae~ pe imperatul Mihail I, (urma~ul lui Nicefor,
care fusese ueis in lupta de Daeo-Romftni) ~i'l invinse, ~i
intr~ in Adrianopole, de unde lua 12000 de oameni priso-
nieri, pentru ee Crum darui aee~ti prisonieri Daeo-Rom~­
nilor, earii ii dusera ~i ii fiesara in Dacia-Traiana? Pentru
di toate victoriile aratate ca e~~tigate de Crum erau in rea-
Iitate e~~tigate de Daeo-Rom~ni. ~i e~nd tot Crum, intre anii
810 ~i 814, inconjur~ Constantinopol, pe timpul imperatului
Leon Armeanul, ~i euprinse toate eetatile din jurul aeestei
capitale, pentru ee top prisonierii fura iar~i luati de Daeo-Ro-
mftni, ~iiar~i stremutatiin Dacia-Traiana.? Pentru ca to ate vie-
toriile aratate de istoriografi ca ale lui Crum, erau de fapt
eft~tigate de Daeo-Romftni. In anul 820 craiul Crum muri ~i ii
urm~ Critagon. In timpul acestui rege se int:1mpla 0 eearta intre
Bulgari ~i Daco-Rom~ni, eearta ce dovede~ee ea a~a zi~ii
Rom~no-Bulgari sau Bulgaro-Rom~ni nu erau un singur po-
por ci doua, ~i eu interese foarte deosebite. ~i vei vedea ce
se intftmpla cu Bulgarii c~nd Rom:1nii nu'i mai ajuta ...
Daco-Rom~nii ca ~i Traco-Rom~nii erau aproape cre~ti­
nisati. Critagon superat ea Bulgarii lui incepusera ~i ei a
se cre~tinisa, din causa contaetului mai ales cu Daco-Rom~nii,
chema la sine pe episcopul Emanuel de Adrianopole, adus
prin locurile acelea de Crum, care favorisase cre~tinismul,
 316

~i ti cern sa se lepede de religia cre~tina. Critagon voea ca

prin aceasta mare pilda, data de un episcop cre~tin, sa im-
pediee venirea la cre~tinism a Bulgarilor. Emanuel nu se
supuse. Atund Critagon ucise prin tort uri pe episcop ~i pe
toti sotii aeestuia, intre carii multi erau Daeo Romftni ~i Traco-
Romftni. De aici incepura eerturi intre popoarele Romftne
~i intre Bulgari, ear sub Bogor nepotul lui Crum ~i urma-
~ul lui Critagon, eerturile aeestea ajunsera la crunte r~­
boae. Ducii de pe lftnga Dunare, ai lui Bogor, fura sdrobiti
in mai multe rinduri de Daco-Romc1ni. Bogor se incredintc1
in curc1nd ca eu propriile sale puteri nu va putea resista
Daco-Romc1nilor, de aceea ceru ajutorul Ungurilor, carii de
curftnd se ivisera pe termurii Marei-Negre. Daco-Romc1nii
din dreapta Dunarii alergara sa ajute pe fratii lor din stc1nga
aeestui fluviu, ~i impreumi sfarimara o~tile unite ale Ungu-
rilor ~i ale Bulgarilor ~i Ie pusera pe goana. Ded, cftnd Ie
merge bine Bulgarilor? Numai cc1nd sunt ajutati de Daeo-
Romc1nii de dineoace ~i din colo de Dunare. - Sa ne mai
apropiem! Cc1nd pe tronul de1a Bizant se sui ~i un om, Ba-
siliu al II, treburile bulgare se incurcara de tot. Basiliu al
II cuprinse Aehrida, adeca Ohrida, distruse regatul Bulga-
rilor ~l luft numele de Bulgaroctonul. Sa nu lasam lucrul
neobservat: Bulgaroctonul ear nu Romc1noetonul sau Vla-
hoctonul. Valachii de-o parte ~i de cealalta a Dunarii i~i
urmara inainte viata lor nationala. Basiliu II Bulgaroctonul, in
testamentul seu, lasa urma~ilor lui indatorirea, ca: daca ~i
Romftnii se vor scula in contra Bizantului se faea ~i ei cu
Romc1nii, ceeace a tacut el cu Bulgarii. Aeeasta dovede~ce
ca Romc1nii, in luptele din urma ale Bulgarilor in contra Bi-
zantului, nu erau amestecati, sau ca erau pre a putin ames-
tecati. ~i mai dovede~ce inca ceva, ca: Bulgarilor Ie mergea
bine numai dnd erau lc1nga ei ~i Daco-Romc1nii, de pe am-
bele termuri ale Dunarei.
.-- Dar eu vorbesc de imperiul Romftno-Bulgar de dupa
 317

anul 1000, care a jucat un rol mai insemnat ~l m care

Bulgarii au neindoios 0 parte ceva mai de seama.
- Ceva mai de seama? Sa vedem. 0 incercare de re-
lnviere a regatului, sau daca vrei a imperiului a~a-zis Bul-
garo-RQm~n sau Rom~no-Bulgar se face in anul 1039. ~i
de cine? De Roman Petre Deleanu, care era Daco-Rom~n, sau
de vrei Rom~n ori Arm~n, dar nu Bulgar. Alta incercare fu
facuta de fratii Petre, Asan ~i Ioanita, tot Rom~ni, in timpul
avarului imperat Isac Angel, cari batura cumplit o~tile bizan-
. tine, de~i acestea erau comandate de un om ca Cesarul loan
Cantacuzen. Ace~ti trei frati Rom~ni isbutira sa intemeeze re-
gatul Rom~no-Bulgar, care ajunse la apogeu sub domnia fra-
telui celui mai mic, Ioanita. Suindu-se pe tron, el lu~ titlul
de imperat al Rom~nilor ~i al Bulgarilor, ~i la 1200 fu re-
cunoscut cu acest titlu ~i de imperatul bizantin Alexiu An-
gel, dupa ce Ioanit~ il batuse in mai multe r~nduri. Faima
victoriilor ~i vitejiilor acestui puternic Stap~nitor a resunat
in toata Europa, ~i ~nsa.~i biserica Romei se uita cu bucurie
~i eu m~ndrie la Ioanita Imperatul. ~i i-a trimis la anul
1203, Inocentiu III, coroana ~i ~ceptru ~i Ii scria zic~ndu-i:
«Lui Calo-Ioann, Imperatului Valahilor ~i al Bulgarilor....
Precum de neam roman e~ti a~a ~i cu faptele Tale Ro-
man sa fii, ear popoarele tarei Tale, care zic ca diu s~n­
gele Romanilor sunt, sa urmeze obiceiurilor bisericei Romei... »
~i dnd fr~nele stap~nirei au e~it din m~nile urma~i1or Ro-
m~ni ai lui Ioanita ~i au trecut in adever in m~nile Bul-
garilor, ~tim ce s'a int~mplat.
- Eata ca astazi au statuI lor Bulgarii.
- Da... insa ei I'au intemeeat? ~i independenta el ~l-au
luat-o? Le-au dafo Ru~ii ~i Ie-au dat-o Rom~nii din s~nga
Dunarei, Rom~nii carii in nevoile dela Grivita ~i de la Plevna
au ajutat chiar pe puternica Rusie, Rom~nii carii din viata
lor au dat viata totdeauna Bulgarilor, Rom~nii carii dirr
toate tovar~iile c~te au avut eu Slilvii pagub~i au e~t.
 318

- InsfAr~it, ori-cum ar fi, Bulgarii au astazi un stat al

lor ~i top ~tim di progreseaza.
- Progreseaza in ce? In cultura ... poate, in civilisatie nu.
Apti sunt sa'~i lumineze mintea prin ~tiinta, deci pentru
cultura; insa nu i~i imbumltatesc inima, nu au recuno~cinta pen-
tru oamenii lor, carii muncesc pentru poporul lor, deci pentrn
civilisatie nu s'au aratat inca copti. Recunoscinta este cel mai
mare semn ca poporul, la care se gase~ce, ~i-a imbunatapt
inima ~i '~i-a imblAnqit simprea, ~i ca deci s'a pregatit l?i
pentru civilisatie. Progres? S'a respandit vorba aceasta ca
Bulgaria progreseaza. Ceeace se face in Bulgaria este nu-
mai pospaeala. Va veni 0 zi cAnd se va vedea ce este in
realitate, mult laudatul progres al Bulgariei.
Dar ~i la Eleni recuno~cinta, catra oamenii lor man,
catre eroii lor se pare ca lipsea aproape cu totul, ~i cu
toate aceste~ artele lor ... literatura ....
Cum? - intrerupse repede parintele Faveyrial. Dar
cine oare ar putea sa'~i ia respunderea de a afirma ca Grecii
antici au fost civilisati? Culti, da; foarte culti au fost Grecii
de alta data, dar civilisap nu! Sa venim la Bulgarii de azi.
Cuno~ceti ce insemneaza stat in gandirea lumei civilisate, ~i
ce e notiunea bizantina de stat? A cArmui prin minciuna, prin
in~elaciune, prin tradare, prin asasinat, aceasta este carmu-
irea bizantina, ~i Bulgarii nu s'au ridicat decat la aceasta
notiune de stat. Ce creqi ca insemneaza lucrul acesta: astazi
Batemberg invinge in contra Serbiei, ~i incarca pe tin~ra Bul-
garie de glorie, ear mani tot acest Batemberg, este luat aproape
din fata o~tilor pe care el, cu 0 zi in urma, Ie condusese
la biruinta, impachetat ca 0 cArp a ~i trimis in Rusia? ~i
vei vedea ca tot a~a vor face cu toti oamenii lor mai de
isprava... Vei vedea I
- Au fost atunci anumite imprejurari, pe care de alt-
fel toata lumea Ie cunoa~ce. Imprejurari .... ca in tarile mici ....
Batemberg nu placea Rusiei. ...
 319

- F oarte bine... Inteleg ca imprejurarile din tarile mici

~i slabe nu se potrivesc !?i nu se pot potrivi cu cele din
tarile mari ~i puternice, care sunt stapc\ne pe soarta lor ...
Foarte bine. Mai sunt insa 0 mullime de lucruri marunte,
care dupa ce sunt bine cercetate devin insemnate. Eata
un stat care nu e inca stat, cum se tntelege in apus acest
cuvent, !?i care inainte de ori-ce organisare launtrica cugeta
la cuceriri ~i'!?i intinde mc\na spre Rumelia ....
- Ear intervine ceeace numiram ctimprejurari din tarile
mici ~ slabe ... inca nestapc\ne pe soarta lor ..... »
- Rusia ... pentru ca sa faca incurcaturi Turciei...? Te
inteleg. - Eata acela!? stat... cu ochii atintili spre Dobrogea ...
Se poate sa aiba cine-va 0 vedere atc\t de scurta ? Bulgaria
vecina cu Rusia insemneaza: finis Bulgaria! ! O! Cum ar
vrea Rusia sa aiba pe Bulgaria vecina! De cc\nd ar fi in-
calcat-o cu o!?tirile ... ! ~i nu i-ar mai fi trimis pe generalul
Kaulbars in visita! $i ce scurt i-ar fi drumul spre Sfc\nta
Sofia, caci n'ar mai ave a nevoe sa trateze eu Romania spre
a treee! Cum poate sa aiba cine-va 0 vedere atc\t de scurta?!
- Cine poate indreptati cum-va aspiralia aceasta a Bul-
gariei spre Dobrogea? Dar care e sufletul acestei bolnave
nazuinte ai spus deja ensuti sfintia-ta.
- Da... da, iar~i Rusia! Indeamna pe Bulgari spre Do-
brogea pentru a incurca pe Romania, care cu trupul ei ii stavi-
le!?ce calea spre Constantinopol. .. Da, se intelege de sine lucrul.
Pentru cine ar fi aceasta 0 taina? Intrebarea este: cum de
nu intelege Bulgaria ca mai mult ea se incurca decc\t Ro-
mania? ca dorind Dobrogea i~i dore~ce propria moarte?
$i eata ca Bulgarii nu intreved ca moartea lor este Rusia!
Imi vei respunde iara~i: imprejurarile din statele nestapc\ne
pe soarta lor. Respunsul acesta aici se potrive~ce mai putin.
- Pari in adever a dispera de Bulgari?
. - A dispera? 0, nul Poporul bulgar tnle~ce, de~i au
treeut peste eI atatea nevoi, !?i va tnli. Ce fel trae!?ce tnsa?
 320

Chiar despre un individ vorbind, nu gasim destul numai cel el

trele~ce, ci se mai cere ceva... 0 menire, d.t de midi; cu
atat mai mult dela un popor trebue sel se ceara aceasta.
~i cine ~tie? poate ca in viitor va arata daca are 0 menire.
Trainicie are, e drept. E inzestrat cu ceeace s'ar pntea
numi: resistent a pasiva; remane ceeace este. De aceea,
acel care va voi sa'l inghita ~i va causa mari deranjamentc
de stomah... resistenta pasiva e indigestcL. Afarel de casul
cand stomahul in care ar intra aceasta inghititura ar fi de
strut, ca eel al Rusiei. - Deosebirea dintre Bulgarii din prin-
cipat ~. cei din Turcia? Mai antei: cei din principat sunt
indige~ti, cei de aici din contra sunt foarte digerabili, atat
din punct de vedere national, cat ~i religios. - Observa ca:
n'am zis confesional, ci religios. Cei din Bulgaria sunt in fine
Bulgari, cei din Turcia sunt pana acum numaz" Slavi, ~i pot
deveni Bulgari precum pot deveni serbi l?i cine mai ~tie ceo
Muncitori sunt ~i Bulgarii de aici ~i cei din principato Cei
din Bulgaria sunt morali intru ale casniciei, ear cei de aici
sunt caquti intr'o cumplita coruptie cu atat mai periculoasa
cu cat e incon~tienta, adeca ajunsa ca a doua natura Cei
din principat mai au familia curata, cei de aici nu.
- Este vr'o asemenea deosebire intre Grecii cati sunt in
Turcia ~i intre cei din regatul grec?
- Scot~nd pe grecomani?
- Bine inteles, de oare-ce nu's Greci.
- Atunci comparatia e in defavoarea celor din regat.
- Cum a~a?
- Cei din regat se gasesc acasa la ei, a~a cum Ie e
casa; cei din Turcia insa, au un tutore, care respunde de
faptele lor, in locul lor. N'ai observat d-ta ca Grecii, carii
traesc in afara de Grecia, sunt gata la ori-ce sacrificiu pen-
tru patria lor, pe cand cei traitori in patrie nu sacrificel nimic
pentru ea? Cel nid darile catra stat nu'~i achita? Faptul acesta,
absolut constatat ~i de toti ~tiut este foarte semnificativ. Cei de
 321

dinafara de Grecia, veqi, ca tot inva~a ~i ei cate ceva printre

straini! Evreii, fadi patrie fiind, se ajuta intre ei pretutindeni;
ins a cand Evreii se vor aduna la un loc ~i vor intemeea un stat,
dad it vor intemeea vr'odata, i~i vor rupe carnurile ~i se vor
manca ei mtre ei, cum faceau pe cand aveau un stat, adeca:
buca~i de staturi. Vrei sa ~tii cum gandesc eu despre Turci?
- F oarte bucuros.
- Ti se par banuitori? N u, ci numai i~i dau cu greutate
increderea, pentru ca au fost prea mult ~i prea des in.~elap.
Turcul este pretutindeni drept ~i onest. EI ~tie a uri cu mare
foc, insa are ~i puterea de a erta, caci el ~tie ~i a iubi cu mare
foc. EI este bun arnie, de !?i se increde cu greu, dar dnd it ai
arnic, atunci el i~i este un arnic-frate, tot ~a de credincios, pe
cat de devotat ~i gata la ori-ce sacrificii. Are neamul acesta
virtuti adeverate. Triiseturile lui caracteristice sunt miirinimia
!?i recunoscinta, deci are vedite aptitudini pentru civilisatie. Spi-
ritul democratic ii este in fire, de~i e pornit spre miirire. De
aceea in Turcia se vede mai mare libertate de cat in unele
tiiri din apus, ~i de aceea intre om !?i om egalitatea aici e
foarte mare. Numai de va trece cine-va 0 singura data prin
Turcia, u~or se poate incredinta ca Turcul, de~i stapan, el
niti nu inceardi a desnaponalisa pe a1tii. T oate celelalte
popoare au aceast~ lacomie de a inghiti alte neamuri, acea
pornire de a lovi in dreptul altuia firesc, de a fi ceea-ce
este. Turcul nu 0 are, el sta mai presus de acest pacat.
Toate cele-Ialte popoare sunt inca pre a materialiste, poporul
turcesc este maiidealist de cat s'arputea crede. Noitop
cei-1a1ti ne indragim de pamentul in care ne na!?cem ~i traim,
ne Iipim de coltul de tara in care am vequt lumina soarelui
~i ajungem a numi patrie pana ~i com una sau catunul in care
ne-am nascut. Otmanul nu se leaga de pamentul lui na-
tal. Amintirile copilariei, ori-cat de dulci ~i sfinte sunt ele,
nu 'I incatu~eaza de bordeiul piirintesc. Patria lui este steagul
verde. Patria lui este acolo unde se aud inve~cUurile Elco-
 322

ranului. Noi, celelalte popoare, suferim pelna ~i sclavia numai

ca sel nu ne despelrtim de pamentul iubit unde ne-am nascut.
Turcul nu. In parte a de Tesalia delruita Greciei, acum in urmel,
Ia Larisa ~i la sud ~i resarit de Larisa se gelse~ce 0 respec-
tabilel insula de Turci. Creqi cel iubirea de pament ii tine
acolo? Nu ... ei emigreaza necontenit spre Turcia. Cele-Ialte
popoare caqute Greciei in poala, stau locului ~i indura do-
minapunea greceasca, ~i indura toate relele administrapunei
grece~ci, numai ca sa nu se desparta de locul na~cerei. Din
tinutul Larisei ~i Tricalei este doar ~i Turcul din tata in fiu, insa
el emigreaza, ~i nici nu s~ uita inapoi d.nd plead, pentru-cel
in tinutul Larisa nu mai fa.lfae steagul verde, nu mai resuna
glasul Elcoranului. EI nu se leaga de pament, ci de ceva mai
ideal; nu locul cutare este patria lui, ci ensu!?i el i~i este
sie~i patrie. Demnitatea lui de om ~i credinta lui, este ade-
verata lui patrie. In resboiu l'ai vequt, deci de virtuple lui
osta~e~ci nu e nevoe sa 'ti mai vorbesc, el a tinut cu vi-
tejie !?i cu statornicie pept voinic ~i in contra Romaniei !?i in
contra colosului Rusia. Turcul nu se pleaca,el se lupta pana
la urmel.
- Da! L'am vequt la Grivita pe acest popor bray, ~i de
atunci m'am de prins a'l stima.
Inca una din causele pentru care poporul turcesc emi-
greaza din locurile caqute sub stapanirea neotmana, este ~i
faptul ca poate, intr'o zi el ar fi nevoit sa se lupte sub un
steag strain in contra steagului verde. De aceea Turcii din
tinuturile Fars3.1ei !?i Larisei se de3part atit de u~or pe pa·
menturile pe care ei Ie·au stapinit ~i muncit din tat a in
fiu. In caletoria mea prin Turcia mi s'a intimplat sa in-
talnesc pe multi dintre Turcii plecati pentru totdeauna dela
Larisa ~i dela Farsala, mai ales la Salonic, !?i intrebfmdu'i
asupra causelor ce i-au d ~terminat sa-~i paraseasdi pro-
prietatile, ei imi ziceau: «Causele sunt multe! Cum sa starn
noi sub stelpinirea Greeilor? N u ne e indeminel de loe ~i
 323

zilnic avem de suferit cftte ceva. Apoi tinerii no~trii nici

legati nu vor s~ stea sub st~pftnirea greceasc~. Cum? sa
ajungem noi sa ne Iupt~m cu arma in mftna in contra Iegei
noastre? De aceea tinerii pleaca in imperatie, ~i dup~ ce
plead!. tineretul, noi cei CY. casa ~i cu copii ce sa mai fa-
cern in Grecia? Ne pun fetele noastre pe foc, caci, dup~
ce fHic~i se duc nu mai avem cu cine sa Ie maritam. ~i
a~a ne ridicam ~i noi betrftnii, cu top ai no~rii ~i plec~m.})
Ce fel sunt tratap Turcii din partea de Tesalie c~quta
in poala Greciei, ne-o spune un mare amic al acestei tari}
d-I Gaston Deschamps: «Turcii, carii mai remaseser~ Ia
Larisa liii Farsala, au cam parasit aceste tinuturi. Totu~i se
pare c~ Grecii nu i-au maltratat. Fara indoeal~, e greu
de a impedica oare-care vecsatiuni ~i brutalitati de-ale sol-
datilor (greci). Sergentii nu sunt obligati a fi oameni de
lume, ~i bufoneriile lor sunt de obiceiu cam grosolane... Insa
guvernul pare sa fi facut 0 sincera sfortare spre a evita
jignirile... » 1) Totu~i jignirile nu s'au putut evita, de~i pentru
aceasta s'au facut sfo(t~ri atit de sincere(?I). Vecsapunile ~i
brutalitatile soldatilor greci in contra Turcilor nu s'au putut
inca impedica, ~i p~na acum sergentii greci nu au devenit
inca perfecti «hommes du monde», de aceea Turcii din
tinuturile Farsalei ~i Larisei tot continu~ a emigra.
Parintele Faveyrial me intreabft daca voi sa'i cunosc pa-
rerile despre Serbi, !?i dupa ce ii respunseiu ca da, zise:
- La Perlepe nu vor ajunge, ~i nici au ce c~uta. Ei
trebue sa se consoUdeze bine tn statuI lor. Totu~i eu nu
gftndesc despre Serbi a~a cum de obiceiu se gande~ce in
Peninsula-Balcanica, mai ales de consulii ~i prelatii greci, carii
surid ca de un invins, dnd vorbesc despre serbi. Poporul
serb, a~a mic cum este el, are, dupa mine, un \'iitor ~i cul-
tural !?i civilisator, pentru ca este entusiast liii se mi~ca la

I) Gaston Deschamps: La Greet d'allj()urd'/lIIi, pag. 307-308.

 324

ideile mari ale veacului. Stai pe g:induri? Cugeti cum-va la

infr:ingerea &rbilor de catre Bulgari? Sper ins a ca vei fi fost
petruns, d. pe Serbi, nu Bulgarii i-au infr:int ~i nici macar
Batemberg, ci regele lor Milan.
- Dar entusiasmului serb, Bulgarii opun spirit rece ~i positiv.
-Aceasta nu e un avantaj. Veacul acesta, care la inceput
era positivist, a devenit deja entusiast, ~i veacul viitor e mcnit
sa fie inca mai calduros, decM sf:ir~itul acestuia in care traim·
Deci Bulgarii sunt in trecut, ear Serbii sunt in viitor.
- Parca-ai vrea mai mult sa'ti intreved teoria decM s'o
inteleg.
- Cred ea-i [oarte lim pede. Sa luam doua in divide :
unul vede viata ca entusiast ~i altul ca un rece calculator.
Cel entusiast are de suferit 0 multime de desilusii, insa a-
ventul lui il impinge in noi intreprinderi, in unele izbute~ee
in altele nu. Omul aeesta ajunge ceva ~i se poate sa devie un
om ... strebate. Observa istoria ~i te vei ineredinta ca oamenii
mari au fost entusia~ti cu firea, chiar c:ind nu se pareau. Ia
pe reeele calculator, pe positivist ~i daca vrei pe egoist:
aeesta stringe doua la un loc ~i izbute~ee a se asigura con-
tra valurilor vietei, i~i tinge lini~tit buzele dupa ce gusta
bunatatile ingramadite pe masa lui, se intinde fericit ca sa'~i
faca mistijirea ~i. .. ? ~i atit. Popoarele egoiste ~i positiviste din
istorie adus-au vr'o idee noue omenirei? ~i l,;,i au asigurat macar
esistenta ? - Cele entusiaste, acelea au impins inainte ome-
nirea pe calea progresului, adeca a binelui, a dreptului, a
adeverului ~i frumosului. Lucrul nu mi se pare greu de
inteles, poate ins a ca ar trebui sa'ti aduc pilde din istorieJ
dar ti Ie poti gasi ensuti. G:indc~ce-te la Tirieni ~i Fenicieni,
la Cartagineji, la Evrei, la Asirieni ~i Meqi ~i la alte popoare.

In seara acelia~i zile era aranjata la «Hotel Belgrad» 0

masa, anume cu scopul ca eu sa pot aduna c:it mai multe
~i mai sigure date statistice. La masa erau trei consuli,
 325

trei secretari de consulate, un profesor turc, un dragoman

de consulat, un profesor roman, ~i patru ingineri din cei in-
sarcinati cu construirea diei ferate del a Salonic la Bitule,
dintre carii doi Franceji ~i doi Armani. Ar fi pre a lung, a
reproduce convorbirile, aproape numai statist ice, ce au tinut
dela ~eapte ore seara ~i pana pe la un-spre-zece ore noaptea,
totu~i fiind-di au fost in adever foarte interesante, voiu pre-
senta cititorului un resumat. Este bine inteles ca un om, un
singur om, diletorind ori- cat de indelungat, nu po ate face
o justa statistica, in nici 0 tara din Europa occidentala,
chiar de ar fi una din cele mai mici, ca Belgia, ca Olanda
sau ca Danemarca, cu atat mai putin va putea el face
aceasta in Turcia. ~i daca in Belgia, buna-oara, va trebui
sa se ajute ~i cu cuno~cintele altora, cu atat mai mult va
trebui a face aceasta in Turcia, unde insemnatatea ~tiin­
tifica a 'statisticei nu"este inca inteleasa. ~i daca in Belgia, ca
sa nu luam alt esemplu, numerul cel mai din urma nu ar putea
sa fie decM numai aprocsimativ, ear nu absolut esact, cum ar
putea fi un asemenea numer alt-fel in Turcia? 0 adunare
de mai multi consuli ~i secretarii lor, de profesori, de ingi-
neri carii lucrau 0 linie ferata ce trece prin 0 multime
de puncte locuite de Armani, !?i mai toti animati de sen-
timente ce nu puteau fi calificate de amicale Armanilor,
o adunare de oameni cu 0 indelunga ~i amanuntita cu-
no~cinta despre popoarele din Turcia, era pentru caIetorul
care voea sa se informeze !?i sa deduca adeverul 0 foarte
pretioasa ocazie. Mai toti socoteau pe Armanii din Turcia
dela 650.000 sau 700.000 pana la 1.200.000; nici unul
nu s'a scoborit sub 650.000 de suflete, nici unul nu s'a
ridicat peste 1.200.000, !?i toti conveneau ca in ziua cilnd
Armanismul va ave a recunoscut de Inalta Poarta un epis-
copat al seu national, Grecomanii-Armani, cuprin~i in aceste
cifre, se vor Ie pad a imediat de panelenism, de oare-ce gre-
eisarea lor este eu totul fictiva, ear nu definitiva.
 326

- Lucrarea direc~iunei ArmAne~ci din Bitule sufere de

trei mari pacate, zicea cel mai betrAn dela masa, care se
gasea in Turcia de Europa de mai bine de 20 de ani,
ca dragoman al unui consulat. Antlt": nu are destui bani
spre a deschide ~coli armAne~ci pretutindeni unde sunt
ArmAnii in numer mare. N u 70 sau 80 de ~coli trebuesc ArmA-
nilor,ci peste 300. Al doz"le.:z: nu au ArmAnii cler al lor
naponal. Ei nu pot apare ca 0 natiune din causa aceasta.
Grecomanii Yin ~i stAnd de yorba cu cei din directia Ar-
mAnismului Ie zic: «Bine, sa ne facem ~i noi ArmAni ca
voi, dar de ce lege suntep voi?» «Cum? respund ArmAnii,
de ce lege? Suntem ortodoc~i ca ~i voi!» « Bine, dar atunci,
zic grecomanii, ~i voi sunteti Greci ca ~i noi.» «N u, res-
pund iara ArmAnii, noi suntem Armani». «Bine! zie gre-·
comanii, unde ve sunt preopi?» «Preotii no~trii? respund
Armanii, . dar pop a cutare ~i popa cutare, dela cutare ~i
cutare biserica nu sunt Armani, nu vorbesc armane~ce ca
~i voi, ~i ca ~i noi, ~i nu se inteleg cu femeile ~i copiii lor
pe armane~ce cum faceti ~i voi, cum facem ~i noi?» «Bine,
zie grecomanii, popa cutare l?i cutare, de~i vorbesc acasa
armane~ce ca noi l?i ca voi, dar ei sunt Greci, pentru ca
citesc grecel?ce in biserica, l?i pentru ca au' de ~ef pe pa-
triarhul dela Constantinopol, care este grec. ~i daca. popii
nOl?trii sunt ~i popii vo~trii, l?i daca popii nOl?trii ~i ai vOl?trii
cunosc de cap pe patriarhul, atunci voi suntep Greci. Ear
dadi voi nu recunoa~cep de l?ef religios pe patriarhul, atunci
care e legea voastra a Armanilor ?» ~a se cearta Armanii
Armanismului l?i Armanii Panelenismului de mulp ani intre
ei, ~i de ccite ori se intalnesc doi, iar 0 iau din capet, in-
virtindu-se in aeela~ cerc vipos. Aiba Armanii un l?ef reli-
gios al lor, eu sau fara voea patriarhului, l?i un cler allor
l?i luerurile se vor sehimba intr'un mod surprinqetor. Al
treilea: direetia dela Bitule a Armcinismului e departe inca
de a eunoal?ce bine numerul Armcinilor.Daca stai de yorba eu
 327

vre-unul din aceasta directie, incepe sa'ti spue: a~a zice

Pouqueville, ~a zice Ami Boue, ~a zice colonel Leake,
a~a zice Picot ~i mai ~tiu eu cine inca, insa toti ac~tia
zic cu totul alt-fel dedt el, caci el iti spune ca poporul
armc1nesc din Turcia are cel putin 1.300.000 de suflete. Este
destul insa sa-i suriqi putin in fata, tara sa zici un cuvent,
~i el e dispus sa scada 0 suta de mii, ~i doua ~i chiar
trei; abea de aici incolo resista scaderei, caci presimtirea
incon~tienta a adeverului it opre~ce. ~i de un de vine aceasta
nesiguranta? De acolo ca Armc1nii, nid ei nu cunosc po-
porul armc1nesc. Directia ~colara lucreaza deja de 25 de ani,
~i inca nu s'a invrednicit sa trimita un chestionar statistic
pe la dascaIii lor dela ~coalele arma.ne~ci, mUlte-putine cc1te
au. Ei en~i~i ar fi surprin~i atunci, ~i atunci nu ar mai sca-
dea cu atc1ta u~urinta, cum fac acum, din causa ca se
ignoreaza ei in~i~i. Atunci ar zice: atatia suntem peotru
ca eata cc1ti suntem aici, dti acolo, cc1ti ta mare, cc1ti pe
cutare munte, ~i eata cati suntem in total. Acum insa ori-
care stnlin vine ii ia in picioare ~i ei tac, pentru ce? Pentru
di, ei in~i~i necunoscendu-se pe sine, nu ~tiu ce sa res-
punqa. Apoi ei nu'~i cunosc mai de loc Armc1nii din Tracia. Eu
i-am numerat de mult, dar nu e chemarea mea sa Ie des-
chid ochii; pot sa stee ei a~a mult ~i bine. Bulgarii se numera
necontenit, ~i necontenit devin tot mai indrazneti.
Singurul Arman care se afla la masa multami pentru
deschiderea de ochi ce ii se facea de un inimic at rasei . . .
lui, ~i, cred eel avea in realitate pentru ce multami.
Dupa 0 tunga discutie se hotari ca numerul Armanitor, poate
fi de 1.200.000 de suflete; mai de~i in vilaietele Monastir, Sa-
Ionic, Ianina ~i Scutari, ~i mai rariin celelalte vilaiete, ~i inca ne-
cercetati in Tracia. Grecii fura socotiti ca la 50.000 in Ma-
cedonia ~i Epir, spre marea amaraciune a Grecilor care erau de
fata, ear in Turcia europeana toata pana la 170.000, respanditi
mai mult pe coastele marilor ~i in ora~ele comerciale. But-
 328

garzi' din Macedonia fur a socoti~i la 300.000 de suflete,

ear in Turcia la macsimum 700.000; in acela~ timp se
constatc\ ca in Epir !?i in Albania nu se gasesc Bulgari,
de!?i ei tind a se hiti ~i intr'acolo spre a'~i indreptati pre-
ten~iile asupra Adriaticei. Albane;ii fur a socotiti la 1.400.000
suflete, Serbzi' la 175.000, in deosebi ca un mare numer
dintre a~a-zi~ii Bulgari, carii sunt inca nUlIla£ Slavi, fae ochi
dulci Serbiei, mai ales cei catolici. Turci£ fura numerati la
1.300.000, Tdtarzi" la 35.000, Evrelt la 165.000, Armeniila
50.000, Tiganzi" 1) ca la vr'o 40.000 ~i vro 65.000 sunt Fran-
cejii, Germanii, Italienii, Englejii, Elvetienii etc., din Turcia
de Europa. In cei 1.300.000 de Turci fura numerati ~i
CUr<Jii, Iurupi, Cerchejii, Anatolii etc., nu insa ~i cei 35.000
de Tatari, carii dupa drept trebuesc numerati la Turci, de
oare-ce ~i ei aparpn Islamismului. N u fura insa soeotiti la T urci,
Albanejii, Bulgarii ~i Armc\nii mohametanisati, ci fie-care la
neamul lor. Se [acu adunarea !?i se gasi ca Turcia Euro-
peana ar fi avend 5.300.000 de locuitori in loc de 5_000.000,
cat ii dau mai to ate geografiile. Cali-va dintre comeseni
se mirara foarte de aceasta «umflare de cifre» ; ear betdinul
Ie respunse:
-- Sa nu ve mirati nici-de-cum. Cifra de 5.000.000 ce se
da de geografi, ca fiind intreaga populatie a Tureiei nu este

1) Tara din Europa in care Tiganii s'au arlitat mai lntei, se pare sli fie Spania,
unde, in 1492, s'au ~i luat mesuri represive in contra Tiganilor, carli se imul-
tiserli Coarte tare. Pe dnd Spania insli ii alunga, Ungaria ;U Rusia Ie dedea
asH. Tot~i in Elvetia ei apliruserli deja la 1413, in Italia la 1422, in Francia
la 1427 ~i in Anglia la 1430. D-I Cora, un etnograC italian, socote~ce pe Ti-
ganii din Europa la 800.000 de suftete, ear in total la 1.000.000. Numai in
Romlinia, dupli d-l Cora, ar fi 250.000 de Tigani, ceeace se pare cam esagerat.
In Ungarla Tiganii sunt in numer de 1-50.000 de suftete, in Rusia 80.000, in
Spania 40.000, in Persia 20.000 etc. In Africa Tiganii ar fi numero~i, de asemeni
tn America ~i cu deosebire in Brasilia. In insulile Oceaniei s'ar fi gbind iarli~i
destul de multi. In Turcia de Europa d-l Cora socote~ce pc Tigani Ja 35.000
de suftete, ear in Turcia de Asia la 70.000. - Arma.nii, dupli cum ve4urlim, .
numesc pe Tigani GIJifl4, (la plural GIJifltJ, ear Grecii rltll'tolj ~i unii ~i altH
inte1eg prin aceste numiri Eghifteni sau Eghipteni.
 329

adeverata. Veli zice: dar geografii au luat aeest numer

dupa datele ofieiale. A~a e, insa: datele oficiale nu sunt
adeverate. Turcia are 0 intindere de peste 165.000 de ki-
lometri patrali, ear noi earii traim aici vedem ea ~i piseurile
eele mai inalte sunt loeuite, vedem ea in lunci satele se lin
unele de altele, numerul or~elor este asemeni foarte mare;
lara aeeasta nu are deei 0 populalie rara, ci din eontr;'L
Populalia Turciei e mult mai deasa decat a Greciei, ~i to-
tu~i Grecia zice ea are 0 populalie de 2.000.000 de su-
flete pe 0 intindere de 50.000 de kilometri patrali, adeca pe
mai pulin de l/S din intinderea Turciei. Atunci cum se poate
ca cifra totala a populapei din Turcia de Europa sa fie
numai de 5.000.000? In genere statistic a in Tureia se face
pe case, sau eel mult pe familii. Mesura aceasta ar fi in-
~elatoare ~i cand s'ar face con~tiineios, insa eu totii ~tim
eel numai con~tiincios nu se face. De s'ar da numerul ade-
verat de familii dintr'un sat, ar trebui sa se plateasca sta-
tului 0 suma de bani mai mare, decat plate~ee azi acel
sat; dar primarul are interes sa plateasca mai pupn, ~i de"ci
sa arate un mai mic numer de familii in satul lui. A~a face
Cogiaba~a, a~a face Mudirul, . a~a face Caimacamul ~i adesca
numerul se mai seade ~i la vilaiete. Cum voiti deci sa
se !?tie adeveratul numer al populatiei din Turcia? 0 nu-
meratoare eondusa de necesitatea ~tiintifica de a cauta ~i a afla
adeverul, aici nu s'a facut inca. Aici numeratoarea se face
in vederea damor catra stat, ~i atunci tot omul se tere~ee
~i cifra totala remane sub ad ever. Cine a numerat pe Far-
~eroti, buna-oara? Aici in oastea statului nu intra decM
musulmanul; daca s'ar lua ~i cre~tinii, atunci s'ar mai face
inca un reeensement ~i in vederea recrntarei; ~i astfel am
ave a doua feluri de numerari, ~i prin unul am putea con-
trola cat-va pe eel alt. Turcia cum e azi, fara Bosnia !?i Herte-
govina ~i fara Rumelia are eel putin 5.500.000 de locuitori
in cap. Sunt ani mulp de eand fae ~i refac aceasta soco-
 330

teahl ~i creel, ~i nu m~ indo esc, di sunt mai aproape de

adever decM toti geografii.
Atunci cei dela masa incepura sa intinda cele 200.000,
ce treceau, dupa socoteala b~trfmului dragoman, peste
5.300.000, d.nd pentru Serbi, c~nd pentru Turci, c~nd pen-
tru Greci, etc. ear Arm~nul dela masa pretinse ~i el ceva pen-
tru neamul arm~nesc. Dar betnlnul Dragoman Ie respunse:
- Din aceste 200.000, eu unul a~ da Turcilor cea mai
mare parte, 0 alta parte mai mijlocie a~ trece Albanejilor,
o alta asemenea a~ trece Arm~nilor, ear a patra ~i cea
mai midi parte a~ trece-o la Evrei. Daca socotim pe Evreii
din Salonic, din Bitule, din Constantinopol, pe cei din Scopia,
Castoria, Ianina ~i Istib, precum ~i pe cei din Strumnita ~i
alte ora~eJ ajungem aproape la numerullor de mai sus, insa
ei se gasesc c~te putini mai prin toate or~ele ~i t~rgurile
Peninsulei, afara de cele pur arm~ne~ci. Ear in viitor va
trebui sa facem adaogiri tot la Turci, din causa emigrarei
lor din Grecia ~i alte parti; insa, ~i la Arm~ni se vor
adaogi multi din causa imigrarei in Turcia a Arm~nilor din
Grecia ~i din Bulgaria, unde ei au prea multe de suferit.
Se facura apoi aprecieri asupra diferitelor popoare din
Turcia de Europa, aprecieri ce e~eau foarte invecinate cu
pare rile parintelui FaveyriaJ, aratate mai sus. Bulgarilor din
principat Ii se recunoscu mai mult neast~mper dec~t pre-
vedere ~i progres; munca Serbilor pentru a-'~i intinde spre
sud hotarele a fost calificataJ dupa cuventullui Shakespeare:
«mult zgomot pentru nimic»; luci'area culturala a Arm~­
nismului a fost etichetata: «lene~a»; zbuciumarile panelenis-
mului din Turcia ~i a panelenismul ensu~i au fost botezate cu
numele de: «farceur care i~i face farse pana ~i sie ensu~i»;
ear starea de ~teptare nervoasa a Albanezului fu calificata cu
numele de: «c~rtita, care pana acum nu lucreaza ded.t
mo~oroae dintre care unul e ~i Grecia moderna», se recu-
noscu insa ca viitorul lui va surprinde intr' 0 zi Peninsula.
 331

De asemeni, se recunoscu di daca ~a-zisa Europa s'ar ame-

steca mai putin in Turcia, toate ar merge mai bine decat acum,
caci amestecul sporadic ~i sehimbator la fata, dupa intere-
sele cutarei sau cutarei mari puteri, face sa apara tulbure
~i nestatorniee lucrurile turce~ei.
Convorbirea aluneca. cu incetulla 0 statistica de ora~e ~i se
incepu eu Bitule. Totidela masa, afara de Greei, eer sa seso-
eoteasca mai fmtei Grecii din Bitule. Unul, deereteaza 10.000
de Greci, altul seade la 4.000 de-odata; unul nu prime~ce de-
cat 2.500, ear al patrulea printr'un salt mortal ajunge la 200.
Francejii ~i Armenii rid cu hohot, ear Grecii au aerul a nu
mai participa la discutie. Cel care ajunsese la 200 era un Serb;
• at unci betranul dragoman, adresandu-se acestuia ii zise:
- Dv. locuiti in Bitule de cinci ani, ziceti ca cunoa~ceti in
acest or~ 200 de Greci, fiti bun ve rog a numi numai 20 din-
tre ace~ti 200 ~i eu me declar invins de mai nainte, ~i ve dau
dreptul a consider a de fa)~ tot ce am zis ~i am sprijinit asta-seara.
Cel provo cat ast-fel numi un Dimitriadis, care insa fu
gasit Arman din Vlaho-Clisura; numi un Atanasiadis, care
fu gasit iara~i Arman din Vlaho-Livadia; mai numi un Teo-
dosiadis ~i inea vr'o doi sau trei t"dis, carii fura de asemeni
gasiti Armani din Pisuderi ~i din A vela, ~i dupa aceste
numai cate-va incercari neizbutite, renunta.
- Vi se parusera gluma afirmatiunile mele?, zise betranul
dragoman. Vedeti acum? Nu puteti gasi un singur Grec
in Bitule... dar ve in~elati... esista doi: Mitropolitul Pela-
goniei ~i dol Consul al M. S. Regelui Gheorghe I-iu. Secre-
tarul consulatului, remane dator sa probeze ca este Grec,
~i dupa ce va reu~i, atunci vor fi trei Greci in Bitule. Toti
pe ca.ti ii pneti Dv. de Greci sunt Armani greeomani, ~i
numerul acestora la un loc cu cel al Armanilor declarati
din Bitule este de 15.500 de suflete 1), numer care cre~ce
1) D-I G. Weigand, gre~it aratli eli in Bitule, ar Ii numai 13.000 Arm~ni. Veqi:
Die Sprac/te der Oly"po- Wlac/,en, Leipzig 1888, pag. 5.
 332

mereu prin Imlgrare in Bitule a Armanilor din alte comune

armane~ci, apropiate ~i indepartate. Numerul Grecilor in
vilaietul Kossovo este tocmai acela al Grecilor din Bitule;
numerul lor in Macedonia de nord este un mare semn de in-
trebare. In Macedonia de sud s'ar putea aminti de ei... l?i
au dreptul a se mandri cii in Blata au grecisat definitiv
c:1ti-va Armani. Abea in Epir se poate in adever vorbi I

despre Greci ~i in Zagori, unde fanaticul Cosma a grecisat

iara~i 0 buml sum a de sate !?i catune armane~ci.
Se intelege ca Grecii protestara, insa fara succes, cad
aici se vorbea intr'un cerc restrins, alcatuit numai de cu-
noscetori, carii intre ei i~i puteau spune adeverul, atat pe
cat l?i ei il cuno~ceau.
Din cercetarile cate facusem eu in Bitule ajunsesem deja
la credinta ca tn acest ora~, numerul Armanilor este foarte
mare, totu~i nu a~ fi putut nici-odata afirma ca nu ar fi
esistand nici un singur Grec. Cunoscetorii mai din vechiu
~i mai de aproape ai acestui ora~, 0 afirmau insa, ~i chiar
fata de cei interesap.
 XII.
TRRCITOARRA. DIAUTO. BIFORCAREA DRUMULUI: SPRR GHKORGEA $1 SPRE
OHRIDA. STENIAHAN. $ORHAN. DRU)(OL PESTE ZVEZOA. RIOL DEVOL pANA LA LA-
COL MALIKI. PLRA.SA. GHEORGRA. SAU CORCEAUA. VOSCOPOLB SAU MOSCOPOLE.
RlOL DEVOL DELA LAC(JL MALIKI PANA LA LJUMI-BERATIT. BOLUL CE-A ]uCAT
ODATA VOSCOPOLE. VOSCOPOLENII. FONDARRA. ORA.$OLiJl VOSCOPOLE. SFARAMARRA.
VOSCOPOLEI $1 A ORA$ELOR ARMANE$CI DIN IMPRiJURIMI. NOMIRUL POPULATIEI
VOSCOPOLEI DE ALTA-DATA.

Inca dela trei ore de dimineata eram gata de plecare, !?i

a~teptam zadarnic pe cei doi suvari promi~i de Faic-Pa~a.
La patru ore plecaram, ne mai put~nd a~tepta, ~i dupa ce
facuram 0 buna bucata de drum, in sf~r~it ne ajunse din
urma un suvari, unul ear nu doi. Jumatate din promisiunea
valiului se implinise. Drumul merge la apus de Bitule ~i, dupa
ce trecc peste cunoscutul platou de 894 de metri deasupra
nivelului marei, lasa la st~nga Terrnova, Magarova, Nijo-
pole ~i Molovi~tea, adeca spre sud, ear la dreapta, adeca spre
nord, lasa Gope~ul cu satele Leri, Ramna ~i altele, ~i ajunge
la picioarele mu ntelui Diavato, sau a trecetoarei cu acest
nume. Muntele sau trecetoarea Diavato este un fel de ~ea,
avend inaltimc de 1163 de metri deasupra niveluhii marei,
!?ea prin care se une~ce puternicul masiv Suhagora sau Ne-
 334

reea eu muntele Bigla, mai putin important ea masa. Ur-

earea dureaza lung. Ajungend sus pe Diavato, ealetorul del

U
til
~

.§
E
<
6
;
::9
<
"3
~
o

de un han ~i de un post tnilitaf, a~e4at intr'o intaritura de

ziduri, pentru ea la nevoe jandarmii sa se poata adclposti in
 335

contra bandiplor, carii cearca destul de des aceasta insem-

nata tred~toare, in drumul spre Ohrida, spre Gheorgea sau
Corita ~i spre Duratiu ~i alte porturi dela Adriatica. Cat timp
caii se odihnira putin ~i imbucara ceva, noi ne urcaram pe
un pisc in apropiere de trecetoare, de unde se deschide 0
minunata priveli~te peste ~i spre 0 multime de creste de munti.
La sud-est se vede 0 parte din masivul Suhagora, la nord-
vest muntele Bigla, la apus masivul Petrina sau Galicita, care
impedica vederea minunatului lac al Ohridei, ear la sud se
deschide manoasa campie de de-asupra lacului Presba ~i se
zare~ce ~i acest lac. Trecetoarea Diavato este foarte espusa
la vinturi, eama se depune aici zapada adesea de trei ~i
patru metri ~i ori-ce comunicatie intre Bitule ~i Ochrida ~i
intre Bitule ~i porturile armfme~ci dela Adriatica inceteaza.
De pe Diavato drumul se scoboara pe c~mpia dela nordul
lacului Presba ~i se inclina mai ~nMi, adeca dupa ce ajunge
tn aceasta c~mpie, spre sud-vest.
Ajungend la satul Coziac) drumul se bifurca: unul apuca
la nord-vest spre comunele arm~ne~ci Resna sau Reseafii sau
Areseafii, spre Iancovet (pe arm. Iancovesli)!;ii spre Ohrida, de-
spre care se va vorbi mai jos; ear altul apuca la sud-vest spre
ora~ele ~i comunele Gheorgea, Pleasa, Voscopole, ~ip~ca,
Castoria, etc., unele curat arm~ne~ci, ear actele ameste-
cate, dupa ce mai ~nt<~i trece printre masivul Petrina, care
rem~ne la dreapta, ~i printre lacul Presba, care rem~ne la
st~nga, adeca la resarit. Lacul acesta numit de arm~ni Prespa
sau Preaspa, este foarte bogat in pe~ci cautati, ear laturea
lui resariteana, marginita de poalele apusene ale masivului
Suhagora, sunt pline de venat, mai ales de caprioare ~i de
tapi negri de munte. Bitulenii venatori, Yin pana aici de fac
venatoarea de caprioare, cand nu se duc pe masivul Muri-
hova. Am aratat deja ca pe masivul Suhagora se gasesc
multi Far~eroti. Dela satul Coziac, taind spre sud se arata
satul de Bulgari sau de Serbi numit Zarisvor, adeca Curtea-
 336

Imperatuiui, un de se gasesc multe ~i frumoase mere. Aici

drumul se bit urea inca odata: unul apuca spre laturea resari-
teana a lacului Preaspa, eat al doilea printre muntele Petrina
~i laturea apusana a acestui lac. Acest din urma drum pe
care nu l'am dilcat, dar pe care it voiu descri mai ~nteiu
~i cu deamaruntul, duce la Gheorgea.
Mai la sud, in drumul spre Gheorgea, cade hanul ~ur (= ~ur­
han), unde in zilele de serbatori Yin vara Bitulenii de pescuesc
in Preaspa. Tot aici se gase~ce un mic izvor cu 0 apa rece ~i
buna de beut, ce izvore~ce din poalele muntelui Petrina. La apus,
peste Petrina ~i in dreptul ~urhanului este monastirea &tul
Naum; pe aici, pe sub muntele Petrina adeca in dreptul
~urhanului ~i a monastirei &tul Naum, este un canal na-
tural ~i subteran prin care apele Preaspei se scurg cu io-
cetul in lacul Ohrida din care i~i ia ob~~ia fluviul Drin.
o societate engleza a intreprins, acum vro doi ani, largirea
acestui canal subteran intre cele doua Iacuri, cu scop ca
apele Preaspei, a carora suprafata sunt Ia inaltime de 695
metri deasupra nivelului marei, sa sc scurga in cele ale la-
cului Ohrida, care sunt la inaltime de 682 de metri, ~i astfel
sa se Iargeasca Iocurile de cultura din jurul Preaspei actuale.
Inca mai la sud de ~urhan vine Steniahan, dupa ce mai
antei se trece pe 0 ~osea foarte strimta, taeata in stanca
de pe coasta Petrinei. Aici se da odihna cailor ~i este un
post tare de jandarmi, din causa cii Iocuitorii din impre-
jurimi, traind mai numai din furt, fac primejdioase drumu-
rile. La Stenia se prepara mult carbune de lemn, cu care
se aprovizioneaza 0 suma de ora~e, dar mai ales Bitule.
Printre lucratorii carbunari se gasesc foarte multi Far~eroti.
La sud de Stenia se face un mic ~es, apoi se intra intr'o
majestoasa strimtoare de munti ~i drumul in cepe a ridica
in zigzag cu incetul, las and la stanga satele Pustenia, Tu-
mineea ~i Glombaciani, in care printrc Bulgari ~i cev~ AI-
baneji sc mai gase~ce inca un mare numer de F iir~eroti. In
 337

lacul Presba se vede de departe 0 midi insula cu 0 bise-

ricuta pe ea. Insula aceasta e proprietatea unui Arm~n din
Bitule. Drumul ajunge apoi pe un platou impadurit ~i iar se
sue in zigzag, prin ni~te paduri de cimi~ir (buxus), care nu
cre~ce ea la noi mie ~i ca garnituri pentru straturile de
flori, ei ajunge la oare-care inaltime, apoi tot sue mereu
drumul pan a ee ajunge pe muntele Zvezda, de unde se
vede minunat ora~ul Gheorgea in departare ~i campiile din
jurul ora~ului, ell 0 parte din laeul Maliki, care remane la
dreapta, adeca spre apus. Laeul Ventroe, de~i destul de
aproape, nu se zare~ee de aici din causa unei ram uri a ma-
sivului Suhagora, care acopere ~i impedica vederea acestui
lac, pe a caruia lature apuseana se afla satul Vinenii, in
care s'au adapostit de curand vr'o 30 de familii de Far~eroti, eu
280 de suftete. Ace~tia socotiti la un loe eu carbunarii Far-
~eroti dela Stenia ~i cu cei din pomenitcle mai sus sate, fac
vr'o 1000 de suflete. Sus in muntele Zvezda, pe 0 standi
se afla 0 bisericuta cu hramul S-tul loan. Drumul foarte in-
c1inat seoboara apoi la vale, in zigzag iara~i ~i, dupa ce ajunge
in campie, trece peste riul Devol.
Acest riu i~i are izvorul in muntii Gramosta, nu departe
de satul armanesc Gramosta, pe langa care trece, lasandu-l
la dreapta, apoi inainteaza drept spre nord, lasand la stanga
comuna armaneasca Nicolita, ce tine tot de tribul Gramos-
tean, acum putin insemnata, dar care in secolul trecut era
un frumos ora~eI, eu aproape 2.000 de case, astazi mai toate
in ruine; apoi lasa la dreapta ora~elele Darda, Rap~i~tca ~i
BigIi~tea in care de asemenea se gasesc Armani ~i satele
Siniea, Chiutesa, car la stanga satele Arcza ~i Zetta, iara~i
eu Gramosteani, se indoae spre apus, treee pc la nord de
Pleasa ~i desparte aici masivul Suhagora de poalcle nordice ale
muntelui Gramosta, care se intinde la sud ~i sc une!;>tc eu Pin-
dul. Intr;lnd in eampia dela sudul muntclui Zvezda, riul De-
vol urmeaza a eurge spre apus, apoi se inclina spre nord-
22
 338

vest, formeaza cu apcle lui lacul Maliki, din care iara~i ese
intre satale Malic ~i Vla~i~ (acesta are dti-va Arm~ni) ~i
apuca marit spre apus.
Drumul, dupa ce se scoboara de pe muntele Zvezda ~i
trece peste riul Devol, se inclina din nou catra munte, care
acum e la resarit ~i dmpia rem~ne la dreapta, adeca spre
apus. Aici sus se gase~ce com una arm~neasca Pleasa, pe
o ramura a masivului Gramosta, numita muntii Morova
sau Morava. Populatia numai de Arm~ni a acestei comune
este de 1380 de suflete de Far~eroti. Pleasa are 0 ~coala de
baeti bine frecuentata ~i 0 biserica, in care se c~nta ~i se
cite~ce arm~ne~ce. Positia acestei comune este din cele
mai strategice, cad Pleasa e a~e4ata la 0 chee de drum uri
toarte insemnate. De aici se domina drumul spre Bitule,
spre Ohrida ~i Struga ~i deci drumul spre mare, cel spre
Gheorgea ~i Ianina, ~i tot de aici se desface un drum
prin Bigli~tea ~i Rapsi~tea spre Castoria, ora~ ~e4at -pe un
promontoriu, ce avanseaza in lacul Castoria, ~i a carui po-
pulatie este compusa din Arm~ni, Turci, Evrei ~i ceva Al-
baneji. Tot acest drum se prelunge~ce apoi pe de-o parte
prin ora~ul arm~nesc gramostean Hrupi~tea, inzestrat cu 0
~eoala de baeti ~i eu 0 frumoasa biserica zidita de Arm~ni
cu anume firm an imperatesc, ~i dupa ce trece prin Bogacic,
prin Lap~i~tea (ambele avend ~i Arm~ni Gramosteani), da in
ora~ul iara~i arm[tnesc Seati~tea; ear pe de alta parte acest
drum se indrepteaza dela Castoria catre resarit, spre ora~ul
arm~nesc Vlaho-Clisura, de unde iar~i se desparte in doua: la
resarit spre Cailar ~i la sud spre Blata, loeuita de Arm~ni.
Printre toate ora~ele ~i ora~elele acestea numite se gasesc
o multime de sate, unele locuite numai de Arm~ni, ear alte
locuite ~i de Albaneji precum: Cotili, Luncani, Pilorii, Ce-
repiani, Coturi, Marcoveni, Pecati, Vicanii, Cripiani, Cumanic,
Zupane~ti, Vlaca, Pelica, Caragianna la nord de Seati~tea,
Caragianni la nord-vest de Cojoni, Costanea, Vizana tot pe
 339

riul Vlaca ca ~i satul Vlaca, ~i mai la nord tot pe acest

riu se afia Pap~uri sau Bab~ori.. Arm~nii de prin Iocurile
acestea tin la tribul gramostean.
DrumuI spre Gheorgea, dupa ce lasa Pleasa la st~nga,

Familia llalimacc, F~lI.riotl din Gheol'2cA.

merge tot spte sud, trete pe l~hg~ tillhde tihei vechl d!-
tati, apoi pe I~nga un fel de arc de triumf, de care stau
inca at~rnate nillte lanturi ruginiteJ lanturi de care vechii
feuqi Atbaneji din Gheorgeaj sp~nzurau pe inimicii lor c~nd
 340

ii prindeau. Apoi vine ora~ul Gheorgea, a~eqat pc 0 cam-

pie, care insa are 0 inaltime de 860 de metri deasupra ni-
vclului marei. Acest ora~ estc frumos aliniat, ca un ora~
din occident, are c1adiri mari numai in peatra ~i pe ICI pc
colo in marmunl. colorata, ce se estrage prin locurile dintre
lacul Maliki ~i muntele Zvezda. Pravaliile sunt de asemeni
in peatnl.. Are mai mlilte piete mari ~i destul de bine in-
grijite. Poplilatia acestlli avut ora~ se poate socoti intre 18.000
~i 20.000 de locuitori. Albanejii} cre~tini ~i ml1sulmani, sunt
in majoritate. Doml. cuartiere intregi din acest ora~ sunt 10-
cuite numai de Armtmi, carii in total sunt socotiti la 5.000
de slItlete. Far~eroti sunt vr'o 3.000, Gramosteani cala 1.000
si, VOScol)oleni iarasi, la 1.000 de sutlete. Cele mai frumoase
c1ildiri din centrul ora~ului apartin Armanilor Voscopoleni,
carii ~i alcatllesc elita ora~ului Gheorgea. lntre familiilc Vos-
copolenemaiinsemnatcsuntMoscu.Balauri etc.}.intre cele
de Fril~arioti, adeca de Armani din Fra~ari, este familia
Balimaee ~i altele. Nude mult s'a ineeput cl<ldirea unei
[oarte frumoase ~i marete biserici in marmura in ora~, pe
eheltueala Greeomanilor-Armani; ins a fiind-ca de un timp
ineoaee partida culturei armane~ei ere~ce [oarte repede ~i
eea' a ·pilOelenismului. seade simtitor, de aeeea s'a ineetat
eu zidirea, pana se va vedea care partida va invinge, pentru
ea a aeelia sa fie biserica inceputa. In Gheorgea s'a inte-
mceat cea d'antei ~eoalil albaneza. Armanii au aici 0 ~coala
de uaeti ~i una de fete, ambele bine populate ~i conduse
de institutori eUlti ~i cu pricepere in ale ~coalei. Comer-
eiantii Voseopoleni de aici fae eomerciul lor mai mult cu
Romania ~i eu Egiptul. Ziarele ~i revistele din Bucure~ci au
aiei multi abonati, nu numai printre Armani, ei ~i printre
Albaneji, dintre carii nu putini seriu ~i eitesc romane~ce.
Multe familii albaneze i~i trimit eopiii la ~coalele armane~ci.
Un bogata~ alba nez, originar din Gheorgea, mort de eu-
rand in Romania, a lasat 0 avere insemnata ell veniturile
 341

cana se marita ~i se inzestreaza, in fie-care an, trei fetc

musulmane ~i trei fete cre~tine, se plate~ee un medic pentru
a ingriji de saraei, se pliltesc medicamentele pentru bolnavii
lipsiti de mijloace din Gheorgea, ~i in cunlnd se va zidi un
asil pentru betdini si, betnlne. Acest bine-facetor se numesce
,
Leofcea. De curend ora~lll Gheorgea a cam suferit din causa

Jamlarmi eu eapetelc hotiior I'ril1~i tic ei.

unor cutremure de pament. De asemeni vecinitatile lui au

fost des incercate de hoti, pana s'a gasit un oarecarc Iusen-
Aga, Albanez-Musulman, cunoscetor a tuturor ascunqetoare-
lor din munti, caruia i se dadu insarcinarea de a ueide hotii
in lupta, ori-unde i-ar gasi. Iusen-Aga, infato~at in stampa
de pe aceasta fata intre alti doi inferiori ai lui, luand sub
 342

comanda lui un bun numer de jandarmi intr'ales, a cudl~it 10-

curile acestea de ho~. Se zice efi acum el ar fi ca.~tigat rangul
de Beiu. Arma.nii au 0 biserica a lor afara din or~ in care
ca.nta ~i cite~ce arma.ne~ce preotul Balimace, Fra~ariot, ~i care
se gase~ce la Constantinopol ca delegat din partea Arma.nilor,
spre a cere ~i a ob~ine dela Inalta-Poarta episcopat na~ional
arma.nesc. Mai sunt in ora~ inca 7 sau 8 geamii ~i trei biserici
cre~tine. In Gheorgea nu este nici un: singur Bulgar ~i de aici la
apus, ca ~i la aptis de Struga nu se mai gasesc Bulgari sau
Slavi. Pe armflDe~ce numele acestui ora~ este: Corceaua, cele-
lalte na~ionalita~ it numesc Gheorgea, Corita ~i Corcea. In
apropiere de Gheorgea mai sunt inca trei sate de F ar~ero~i
~i anume: Di~ni~a-Morava cu 250 de suftete, ·Bubu~tita cu
120 de suftete ~i Stropanii cu 200 de suftete.
Pleca.nd din frumosul ora~ Albano-Arman, Gheorgea, dru-
mul catra Voscopole apuca spre apus ~i, dupa ce trece peste
rodnica ca.mpie dela vestul Coritei, da de satul Turani unde
se gasesc mul~i calugari Turci, lasa deoparte satul Gorcova
~i incepe a sui pe un munte bine impadurit. Drumul merge
ca.t-va tot suind, apoi vine in cale 0 mare ridicatura de unde
se vede falnica politie Voscopole, a~eqata pe cinci coline in-
tinse, coline acoperite astaqi de ruine peste tot. Prive1i~tea
aceasta umple de jale inima caletorului ~i fara voe el con-
damna amintirea satrapului AIi-Pa~a, care condus de lacomie
a amestecat cu pamentul inftoritoarea metropola a trunchiului
armanese Voseopolean. Intrand in ora~ dai de liveqi ~i de
gradini, inea inconjurate eu garduri de peatra cioplita, dai
de ruine de case mari in marmura eu cuqile pavate eu placi
patrate de peatra ~i impodobite eu ci~mele minunate. Mcil
incolo dai de ruinele unor case ce seamana mai mult a pa-
late. In toate stradele se ved fantani ~i ~ipote cu 0 apa buna
cristalina ~i chiar prin ora~ ~erpuese 0 suma de riulete in
toate sensurile. Se vede de indata cat de bogat ~i de ci-
vilisat a fost aeest mare ora~. Doua-spre-zece biserici mare~e
 343

stau inca pana astazi in plcloare, !?i se ved ruinile inca a

altor 12 biserici. Armanii au aid doua !?coli una de baeti,
una de fete puse in ni!?te adeverate palate. Se gasesc in Vos-
copol sau Moscopol!?i cate-va familii de Albaneji ortodoc!?i
de curand venite. Pe una din coli nile din fata, ceva inde-
partata de cele cind coline acoperite de ruini, se vede fru-
moasa monastire Prodrom, !?i pentru a merge spre ea se
trece peste un minunat pod construit in peatra de mani ar-
mane!?ci. Podul acesta este pus peste un afluent al riului Devol
de care am vorbit mai sus, !?i pe care I'am urmat dela obar~ia
lui din masivul Gramosta, pan a cand vine de se varsa in la-
cuI Maliki, pe care el ensu~i it formeaza cu apele lui.
Inainte de a ajunge la acest lac am vequt ca riul Devol
trece pe langa mai multe sate de Gramosteani, dupa ce ese din
lacul Maliki, eI apuca mai antei spre apus !?i vine de for-
meaza un al doilea mai mic lac numit Maliki-Mic. In acesta
se varsa acel afluent al Devolului, care uda ora~ul Voscopol.
Dupa ce riul Devol ese ~i din acest al doilea lac pleaca iar~i
marit spre apus, lasa la sud muntele Opara, pe care e a~e­
qat Voscopol, apoi apuca spre nord-vest, l:1sand la stanga
masivul Malitomori, adeca muntele (= Mali) T omor, unul din
cei mai inalti munti ai Albaniei, fata in fata cu muntele Craba,
iar~i foarte nalt ~i ambii despartiti prin fluviul Scumbi. Pe
crestele muntelui Mali-Tomori se gas esc peste 1.800 de Far- .
!?eroti. Tot aid Devolul lasa la dreapta muntele Velato~ pe
care se gas esc iara!?i vr'o 1.800 de Far!?eroti cu turmele lor.
De aid apuca mai antei spre vest, ear dupa ce ajunge intre
satele armane~ci Floci ~i Curcani-Flod, se indoae deodata
la sud ~i, dupa ce trece iara!?i prin satele armane!?ci ~i ameste-
cate: Mola~i, Linaqi, DracH, Frati, Firminar, etc., vine in dreptul,
satelor armane~ci !?i pe jumatate armane~ci Plosca, Veteric,
Pasati, Leaparda, Matca, Cumanii, etc., ~i se varsa in flu-
viul Semeni, sau Osum, sau Ljumi-Beratit, adeca fluviul Be-
ratului, despre care s'ar putea zice ca in tot cursullui, dela
 344

muntele Dangli, pe crestele caruia se gase~ce com una Fra!?ari,

presupusa obar~ie a Far~crotilor ~i p{lna lu Murca-Adriatica, in
'.'

care se varsa, trcce prin tinuturi aproape curat armane~ci, ~i

langa marc, strebate prin mijloc ~i armtmescul tinut al Muzachiei.
 345

Ora;;ul J,TOSCOpOI a jucat in secolul trecut un rol din cele

mai insemnate in Peninsula, atat prin cllitura locuitorilor lui
Armani, cat ~i prin marea avutie ~i spiritul de intreprindere
al lor. Aici a fost re~edjnta "Qui arcbjepiscop, au fost im-
primerii, ~i se gasea paml mai anii trecuti 0 bogata biblf(;':""
teca, pe care admlnlstratorii ~i episcoEii greci au ,s..ill:.<lcit-o

~
;econtenit'nnil'inSHiUfon-a'rrr;~n'i' ~p~n ca au veqllt charte,
car~i in pergament, imprimate in Voscopole, toate foarte im-
portante ~i pentru Armani ~i pentru Romani. De asemeni
t zic ca au vequt documente vechi privitoare la relatiunile
I Voscopolenilor cu Triest, Venetia, Viena etc. De un timp
incoace insa nimeni nu mai poate strebate in biblioteca din
monastirea Prodrom, unde se pastrau aceste lucruri de inalta
valoare istoridi. ... de ce? Pentru ca sa nu mai fie vedute I

de Armani? Sau pentru ca sa nu sc vaqa ca zisa biblioteca

s'a de~ertat? Din acest mare ora~ au pie cat : familia ;;aguna,
din care se trage ~i marele om al Transilvanici cu acest
nume; familia Dumba din care se trage consilierul aulic din
Austro-Ungaria, dol Dumba; familia Sina, din care se trage
Baron Sina, care cat-va timp a trimis bani pentru ~coalele
din Voscopol, ~i alte inca mai multe familii ai caror l1rma~i
se gas esc in Romania. Insemnata avere a locuitorilor acestui
oral, se pare ca a impresionat atilt de mult pe oamenii din
Peninsula, in cat ~i astaqi se vorbesce de ea in chip legen-
dar. Lasa ca Ie erau casele ca ni~te palate, cu ziduri de
marmura, cu pere~ii zugraviti, ca aveau la masa argintarii
~i aurarii, di traeau intr'un bel~ug ca ni~te imperati, dar Ar-
manii nu mai sfar~esc a povesti ~i Albanejii de asemeni, ca
femeile Voscopolenilor aveau pantofii impodobiti cu «fiurii»
~i cu mahmudii de aur ~i eel chiar manerele maturilorJ ce
erau in~irate prin salile de ajiteptare, se impodobeau eu
aurarii de catre femeile Voscopolene. Voscopole este metro-
pola grupului armanesc Voscopolean, respandit peste toata
fata Peninsulei-Balcanice, nu numai in Turcia. Dar s'au
 346

respandit l?i in Egipt, in Transilvania, la MarsiIia l?l 10 alte

locuri l?i tari. Dimitrie Bolintineanu, care recunoa~ce esis-
tenta unui grup Voscopolean, zice de ei urmatoarele: «Mos-
copolenii cobor despre Colonia; dintre toate semintiile aceasta
este cea mai apropiata de civilisatie. Ea a dat oamenii cei
mai insemnati ai Armanilor, precum: Sina, Mocioni, ~aguna,
Gojdu, marele gramatic l?i patriot Boiagi, Rosa, ale diruj
scriiri pentru Armani: 0 jstorie ~i Q rafie. s'au perdut.
L} Moscopoli a fost cea d'antei tipografie. Acolo s'a ti clrit
o evanghelie in limb a armtma de parintele Daniil. Limbagiu
lor este cel mai ales precum se vede in scriirele lui Boiagi.
Ei sunt Armanii cei mai plini de politeta, maniere delicate,
vorbe alese pentru toata lumea l?i chiar cu femeile lor, care
ca l?i den~ii, au l?i delicateta sentimentelor ~i delicateta cor-
pului. Din toate femeile romane, acestea sunt cele mai pla-
pande, mai gratioase, mai delicate. Mani l?i picioare mici,
dinti marunti l?i sanatol?i, talie de mijloc; blande, supuse,
dulci de caracter; tresurile capului delicate, mai albe decM
altele; perul castaniu inchis. Ele nu se dau la lucrclri ane-
voioase. Catra acestea Ie afli in camp la munca; se recunosc
indata dupa positia ce iau; un minut de odihna, ele s~ rea-
zama de sapa cu gratie particulara, ganditoare sub portul
lor pitoresc, l?i par ni~te fiinte ce au con~tiinta unei ursite
mai presus de aceea care trebue sa 0 sufere» 1).
Cu dreptate vede Dimitrie Bolintineanu in tribul sau trunchiul
Voscopolean sau Moscopolean elita Armanilor, dici din acest
grup a e~it ~i ese toti oamenii mai insemnati ai Macedo-Romani-
lor. D. I. Caragiani vorbind despre rolul civilisator jucat de toti
Armanii zice: «R.Q!ul civilisator in Peninsula Balcanica l'a jucat
~i~ joaca numai_r~.sa ~0111al~.e~sc~1_~L ~.~ea· ce_a oprit-o de'
a ei liH Ivei!t~J.c!',_~~Ly',n~ (lPa,:~e,-a fost lipsa de' z'nstruc~­
Izune In Iz'mba na/z'o'!.ali!: §~!it:'!!a. _.t~,n~!~nismuluz', sub care
- . _ ..... -.r-~_._ ''-'. -.-....-c-.~--..--_.

1) Dim. Bolintineanu: Cdlllorii la 9/J",. d. "'faced. etc. pag. 109.

 347

~riitorii Gr:~L~'!..._~~~u!_~L<:uQrinda pe Romc\ni. » 1) Acest

mare merit de rasa civilisatoare in Peninsula, recunoscut ~i
de scriitori straini rasei armc\ne~ci, se cuvine in cea mai mare

1
parte trunchiului Voscopolean, care a dat Peninsulei ~i pe
cei mai mari artisani, in deosebi de oamenii intreprim,etori
~i culti. Tot d-l I. Caragiani zice ca: ulmpr~tierea locuit
tOrUor din ulMoscoTPoli'lidudPa ~Uld'na ~i, ~.mpl~ Ma~edbo~li·a,. Adl- .
bania, Epir ~i esa 'a e m ustn~ll cel mal a I ~l e
I
comercianpi cc::i mai intreprinqetori. .I1'tJtJ.ijtpW' <J)tA.t1titE~'tJ'
ClO'topEIX 'ti)c 'PoutJ.0uy(ac EY AEt~t1- 1816 vol. 11, pag. 30)
ne spune ca din Moscopoli sunt multi industri~i ~i comer-
cianti insemnati in multe ora~e din Ungaria, in Viena, in
Polonia ~i in alte ora~e ale Germaniei ~i ca 0 colonie din
Moscopoli se ~eqc\ ~i in or~ul seu natal, dela muntele Pelion
din Tesalia, adeca in M'tJ',tIXr" zis de Romc\ni Amer (= mer)
~i doi din ei erau ferari, ear un altul era fabricant de arme.
Tot el ne spune ca Metzovo, Vlaho-Clisura ~i alte ora~e
romane~ci citate mai sus sunt: 1tatpE~'tJ' 1t€1tataSUtJ.Ey6Y =
patrii de oameni invetati.» 2)
Ora~ul acesta este cunoscut sub ambele nume ce vequ-
ram mai sus, Moscopole ~i Voscopol. Se pare insa ca el fu
zidit in secolul al II-lea de ni~te pastori armc\ni pe urmele ~i
ruinile vechiului or~ tracic Moscu, pastori carii n numira
pe limba lor Voscopol din causa ca numele Vosc sau Vlah
erau sinonime inca de pe atunci cu cuventul pastor. Eata
ce zice Pouqueville: «Valahii Masareti sau Dasareti, carii
«restaurara Moscopolis, dc\ndu-i numele de Voscopolis, adeca:
«oral de }dstort' din cauza numirei lor de Vlahi; aceasta
«valoroasa populada, ale caria triburi sunt impra~tiate in
. «cantoanele Colonia, Gheorgea ~i pana in vecinatatile Du-
«ratiului, sunt, dupa cum spun ei, urma~ii unei colonii sta-
«bilite de Quintus Maximus in Taulantia sau Muzachia, de
I) I. Caragiani: Stud. ist. as. ll()1ll. d. Pe1l.-Balcanic4 pag. 73.
I) id. op. cit. pag. 116-117.
 348

(<unde au trecut in mun~ii Candaviei, in timpurile invasiu-

~nei barbarilor. In ce prive~ce pe triburile Valahe din apro-
«pierea Parnasului, din Cefissa ~i Focida ele se pretind ca
«( avend 0 comuna obar~ie cu Megalovlahi~ii, ~i cu totii re-
«vendidi cu mandrie Ie nom de ROlllo(wzs Oil Romazfts.» I)
Din aceste cuvintc ale lui Pouqueville se vede ca grupul
Voscopolean este originar din Albania, ~i anume din spre
tinuturile Muzachiei, adeca a vechei Taulantia, unde!7i pana as-
tazi se gasesc Armanii in sute de sate bine populate; ~i,
tot prin ele se esplica, ceea-ce de alt-fel era firesc ~i u~or
de inteles, ca Romanii i~i au ficsat pe colonii lor mai' antei
in apusul Peninsulei-Balcanice, adeca la Marea-Adriatica, pre-
cum veq.uram !7i cand vorbiram despre ora~ul Scutari, la
cap. II al acestei lucrari, (pag. 46), di dupa ce, la anul 168
in. d. Christos, Scodra, vechea capitala a lllyriei, fu cucerita
de pretorul L. Anicius, ea fu mai tarziu colonisata de Romani,
cand capata numirea de Claudia Augusta.
Vorbind tot. despre ora~ul Voscopol, ~i mai ales despre
zdrobirea lui, eata ce mai zice Pouq ueville: «Printre popoa-
rele ce locuesc versantul meridional al Sbokei, Valahii pre-
sinta moravuri mai pastorale ~i mai dulci. In aceasta regiune
a Doscilor sau Tocsizilor, cei mai frumo~i ~i mai bine facuti
dintre Schipetari, se ficsase 0 colonie de Valahi Dasareti,
precum un roiu de albine muncitoare se a~eaq.a cate-odata
in crapaturile unor stanci, in jurul carora mugesc torentele.
Pastori ageri, muncitori economi, ace'?ti Valahi, carii se pre-
tindeau scoboritori din Romanii stabiliti in Candavia de Quintus
Maximus, ridicasera pe ruinele vechiuiui ora~ Moscu (l\Iosches),
in secolul al ll-lea ora~ul lor Voscopoli, care, dintru simplu
adapost de pastori, devenise metropola comerdala a Epirului ..
Pe la mijlocul secolului trecut acest ora,? avea aproape 40.000
de sufiete, ~i in 1788 popuiatia lui, crescuta cu 0 treime,

') Pouqucvillc: Vo)'ag.: de/a Grect, vol. II pag. 329 ··330.

 349

promitea un superb viitor cre~tinilor aproape ignorati din

aceasta parte a Greciei (? l), Sco\i1e din Voscopol progresau j
civilisatia _~ ~n~nt~_ Sl}.l:UlU~!ciil~ religiei ~i amfnfirlfor :el;-
,illia preCJJID ea ~'a.. 51ratgt . .Qdat.<\ !~. lll~e pe fericite1e tar1-
mwi din Paraguay, dnd eata ca invidia ~i fanatismul se aso-
ciaza, spre a distruge opera intelepciuneL Hoardele mohame-
tane din Dagli ~i Colonia, dadura cele d'antei semnalul nenoro-
cirei, incep~nd a prada ~i a asasina caravanele, ce frecuentau
piata Voscopolei. Pe. de alta parte Beii Turci din Muzachia,
sub prete cst de a ajutape supu~ii necaji~i ai Sultanului,
a7eqara garnisona in ora7 j ~i dupa zece ani de devastari,
rapiri !?i indierari Voscopoli fu !?ters de pe fata Albaniei 1
Tot ce remane din accst ora!?, sunt biete doua sute de coJibe,
locuite de ni7tc pastori saraci, colibe pe care miseria nu va
intarzia poate de a Ie imorm~nta in ruine1e ce dovedesc
vechea splendoare. Apsus, strebiitand valea Moscului (Mosches)
printre 0 multime de sate incendiate, pe 0 mare intindere
pana la Berat, nu mai uda decat lunci tacute 1?i morminte ....
triste monumente ale sfa~ietoarei anarhii .... ~i numai apro-
piindu-ne de riul Bitocuki, incep iara~i a se vedea urme de
viata ~i de cultura. l) 1) Pe cand focul ~i sabia devorau in-
tloritorul ora7 armanesc Voscopol, fladirile se ridicau pana
la cer ~i in ora7ul Nicolita din muntii Gramosta j ~i tot in
acela~ timp Nicea, care depindea de Voscopoli ~i Linotopea,
erau prada furiei fanatice !?i a focului pus de invidie 7i l<i-
cornie. Una din cele cinci coline, acoperite de ruini, peste
care se intindea odata fericit Voscopol, incepe a se intrema
din nou, ~i poate ca Armanii vor diuta sa ridice iar~i acest
ora7 scump inimei ~i amintirei lo~. Populatia armaneasdi din
Voscopol se ridica astazi.ln 3 260 98 sHAete ~i lire dOHft
J'£oli, u;ci-defete §i l\~-;d'~~eli. Sate ~i comune armtlOe~ci ce
tineau odata de aceasta mare metropola a lor ~i care se

t) Pouqucville: V,,-I'agt' dOllS la erect', vol. II pag. 392-393.

 450

numenl tot la grupul Voscopolean sunt: Nicea cu 1.880 de 10-

cuitori Arma.ni, Gabrova, sau Grabova, sau Graba, sau Grava
cu 460 locuitori Arma.ni, Pograde~ cu 380 Arma.ni, Lunca
cu 1.370 Arma.ni, ~i altele, in care se mai gasesc inca vr'o
800 de suflete ce trebuesc socotite la grupul Voscopolean,
care are aici, tn jurul Voscopolei, abea 8.150 de suflete, in
loc de peste 100.000, cat avea alta data. Tabloul ce ne
infato~eaza Pouqueville, despre sfarimarea Voscopolei este
in adever dureros ~i se pare ca intreg neamul arma.nesc
a fost ada.nc mi~cat de acest fapt crunt _l?i vandalic. Geniul
poporului a nascut 0 poesie, prin care pana astiizi se ca.nta
cu jale distrugerea celui mai frumos ~i mai infloritor ora~
armftnesc.

Unli mile di Arbine~i

~i alti ahftnti*) Amlitolati *) *1 atftti *1 Anatolieni
S' due sli ealcli Linotopea,
Linotopea ~' Nieolita
Giumetat *) di MuseopolJe. *) jumlitate
MuseopolTe nu s~ eald. *) *) nu se birue u~or
eli sftnt gionli tuti alepti *1 *) voinici
Si
, 'nsurati,
~i ninsurati;
~i sftnt reate nimlirtate
~i a gionllor s' due un datil *) *) Ie dau ajutor
cVin neoa, fitiea meaull
ceu ru~etlli *) tu pudeauli *1 *1 eartu~ele *1 tn ~0rt
celi noapte aistll easte-araulll *) *1 rea, va fi r~u de noil
In zadar s'au batut femeile ~i fetele Voscopolene umer la
umer cu sotii ~i logondicii lor, pentru a inlatura amara soarta
ce a!?tepta pe ora~ullor iubit ... In zadar toate sangeroasele lupte
~i sacrificiile de ani indelunga~, caci inimicii izbutisenl, sub
pretest de a apera pe locuitorii ora~ului, a introduce chiar

I) Ve~i ~i Die Aromunen etc. de Gust. Weigand (vol. II pag. 150-152) care
a cules aceastl poesie popularl din gura Fl(~erotilor din Plensa.
 451

intre zidurile acestei metropole 0 garnisoml, care intr'o noapte

grozava, cum zice poesia: intr'o noapte In care va Ii reu de
noi Voscopolmz"z", unita cu inimicii de afara terminara sa.nge-
roasa opera, prin foc ~i prin sabie. Atunci s'au respa.ndit Vos-
copolenii din acest ora~ nu numai in Peninsula, la Constan-
tinopole, la Bitule, la Cay ala ~i in sute de alte locuri, ci ~i
in Viena, Pesta, Bucure~ti, Cairo, Sibiu, Bra~ov, Marsilia etc.
Care sa fi fost ins a in ad ever numerul populatiei acestui
ora~? Din ra.ndurile de mai sus adusedin Pouqueville se
vede ca pe la mijlocul secolului al 18-lea ora~ul Voscopol,
care, dintr'un simplu adapost de pastori, devenise metropola
comerciala a Epirului-Nou, avea 0 populatie de v'ro 40.000
de suflete. Aceasta populatie pana la 1788 crescuse cu 0
treime, adeca cu vr'o 14.000 de suflete ~i ajunsese la 54.000.
Amintirea poporuiui armtmesc insa, da populatia Voscopolei
ca fiind de 70.000 de suflete, inainte de sfaramarea acestui
or~, ~i amintirile adesea foarte vechi ale popoare\or nu se
despretuesc, dar aceasta amintire de 0 data atat de noua
ar fi drept sa fie trecuta cu vederea? Tot amintirea popu-
lara ne spune ca in Voscopol erau aproape 13.000 de case.
Pouqueville, care ne-a lasat ata.tea pagine frumoase despre
Arma.nii din Pind, de carii s'a ocupat mai de aproape, intru
ale statisticei s'a aratat, dupa cum yom vedea, foarte slab. Lu-
crarile lui sunt pline de contradictiuni atat de batetoare la ochi,
in ce prive~ce numerile, ind.t afirmarile sale de natura sta-
tistica, cad ~i se zdrobesc fara sa Ie atinga nimeni. Eata cum
numera el tribul numit de densul al Masare~ilor sau Dasa-
retilor, din care, dupa cum am vequt mai sus, fac parte ~i
Voscopolenii: «Les Dassarets ou Massarets, qui sont les
Valaques Macedoniens de ;Pcrivoli, d'Avdela, de San-Ma-
rina, de Voschopolis et des villages quz" en dipendent, sont
evalues a deux mille neuf cents families, ou quatorze mille
cinq cents individus.
 3;)2

Massarets {
nombre des familIes ... 2.900
population. . . • . 14.500» 1).

~
'0
0.
o
U
"'
o
~
::s
'"
U)

v
'0
0.
o
u
"'
o
:>

Imulrirea a f:icut'o Pouqueville foarte bine: 2.900 de familii

1) r-",I'age de 10 Crtcc,' vol. II cu. II, rag. 396.

 353

de Masareti, tmultite eu 5, num!rul sufietelor dintr'o fam ilie ,

egal 14.500. Dar la Masarep se num!nl eomuna" Perivoli,
care are 0 populatie de peste 6.000 de sufiete; apoi tot aici
se soeote~ee Avela eu mai bine de 5.000 de loeuitori, ~i, tot
aici intra Samarina eu vr'o 12.000 de loeuitori, adeea numai
paml aici 23.000. Dar eu Voseopol cum rem~ne? El ~nsu~i
ne spune di la anul 1788 populapa aeestui mare ora~ era
de eel pupn 53.333 de sufiete, adeea 40.000 plus 0 treime
a aeestui din urma num!r, de~i ea era de 70.000 de sufiete.
Deci 53.333 plus 23.000 fae 76.333, afanl de satele «qui en
dependent» (de Voseopo)), ~i dintre care odata numai Lunea,
Nieea ~i Graba sau Grava aveau aproape 30.000 de sufiete
de Arm~ni. Eata cum 100.000 se reduce la 14.500; lntoe-
mai ~a cum milioanele se redue la sute de mii ~i inca la
mai putin, cum a faeut ~i Pouqueville ~i inca multi altii, pre-
cum yom vedea mai la vale, e~nd voiu present a eereetarile
mele statistiee. Tot ~a se suspn afirmatiunile numeriee ale lui
Pouqueville ~i despre eelelalte triburi armane~ci. ~a in Ano-
vlahie, el gase~ee tribul Aspropotamitilor eu 11.150 de su-
fiete, eel al Malaea~ilor ~i Calaritilor eu 12.825 de sufiete,
eel al Metzoviplor ell 9.350 ~i eel al Zagoriplor eu 5.650;
in total 38.975. Tot la aeeste a~a zise triburi de Valahi se-
dentari adaoga 6.000 de Valahi nomaqi ~i eapata 44.975,
pentru Aspropotamiti. Apoi soeote~ee tribul Bomaezi' sau
Bovt'enzi', alcatuit din subtriburile: Nea-Petra eu 1.890 de
sufiete, Carpini~ eu 4.905 ~i Zeitun eu 3.000 de sufiete, la
care iara~i trebuese adaogati 1.200 de nomaqi ~i a~a se
obtine num!rul de 10.995 de sufiete pentru tribul Bovienilor.
Se mai adaoga dupa aeesta 14.500 de Masareti sau Dasareti
in care intra, dupa cum vequram, ~i Voseopolenii earii sin-
guri sunt peste 100.000 de sufiete. Tribului aeestuia al
Masareplor i se da iara~i 4.000 de nomaqi ~i a~a ajung Ma-
sarepi la 18.500 de sufiete, ear totalul Armanilor se urea la
74.4 70, e~nd, numai in Voseopole erau 70.000 de su-
IS
flete I Se poate o ' corttradictie mai evidenta? Dar ori cAt de
~opilaroasa e aceasta socoteala, din ea se vede lamurit un
lucru, .ca Pouqueville nu socote~ce de cAt pe ArmAnii dintr'un
spatiu foarte restrins, adeca numai pe cei din Pind, din 0
parte a Epirului ~i din 0 mica parte a Albaniei de sud
~i ca nucunoa~ce pe cei din partite Macedoniei, ale Albaniei
de nord, Tesaliei, etc. Deci socoteala lui prive~ce numai pe
o parte a poporul Armanitor, pe care elo boteaza in triburi
mai mult dupa localitati d. e. Metzova, Calareti, Carpini~, etc. ~i
cand face Pouqueville asemenea numeratoare? In ti~pul anar-
hiei pro vocate de Ali-Pa~a. Inainte de a se deda insa la aceasta
nesprijinita lucrare a lui, tot Pouqueville zice: «Je suis porte
a croireque les nations valaques de la Grece (?!)etaient plus
nombreuses au temps de l'empereur Paleologuc, qu'eHes ne Ie
sont maintenant, s'il est vrai, comme Ie dit Cantacuzene, qu'el-
les lui envoyerent une deputation de douze mille de leurs ci-
toyens. Pour trouver aujourd'hui un parei! corps d'elite, car it
est probable qu'on avait expedie des hommes choisis, comme
cela se pratique dans ces sortes d'occasions, it faudrait une
population plus considerable que celIe des tribus dont voici Ie
cadastre approxzlnatlj, calcule a cinq individus par famille» 1)
~i de aici in cepe cadastrul ce arataram mai sus, care nu pri-
ve~ee de eM pe 0 mica parte a poporului arman ~i care, chiar
dupa propria marturisire a lui Pouqueville, este «approximatif».
E pornit a crede ca alta data, ~i anume: in timpul imperatului
bizantin Paleologu erau Armanii mai mul~i? Numai pornit a
crede? In alt loc tot Pouqueville doar nu mai pastreaza reserva
aceasta, ci nc spune h'imurit ~i desghe~at cii Peninsula era plina
de Armani, ~i cii bratullor viteaz 0 zguduia necontenit. Sa-i dam
cuventul: «Je ne sais, a queUe epoquc precise les Valaques se
sont etablis dans Ie Pinde, ni pourquoi les Grecs les ont sur-
nommes Megalovlachites. Cepcndant la premiere partie de ce

I) Vo)'agt'S dt la Cr(a: Vol. II, cd. II, pag. 393.

 3~5

probMme se resoudrait, si on pouvait admettre en preuve

leurs versions populaires j et ils y seraient a ce titre depuis
une haute antiquite. Mais si on veut qu'il soient venus des
bords du Danube, ils sont modernes dans la Dolopie, car
on ne parle guere m~me des Valaques comme nation, avant
Ie dixieme siecle. A cette epoquede confusion, on les voit
aux prises avec les empereurs grecs, incendiant et desolant
les plus belles contrees de la Thrace et de la Macedoine.
Parfois vaincus et plus souvent vainqueurs, ils brillent par
les traits de courage et de ferocite. Unis aux Comains et
aux Scythes, ils descendent, comme des torrents devasta-
teurs, des sommets du mont Hemus et du Rkodope. Serres,
Philippopolis, Ternobe, Rodosto, eprouvent leurs fureurs j et
f' Orz"ent, epouvante, tremble au seul bruzl de leur nom. lis
fomentent to utes les revolutions pour y prendre part j et ils
se melent aux convulsions sanglantes de l'etat, afin de Ie
demembrer et de s'en partager les lambeaux. Enfin au mois
de mars 1205, ils portent un coup fatal a ce fantome d'em-
pire que les Latins voulaient soutenir. Ils paraissent a la vue
du camp fran~ais qui assiegeait Andrinople j ils Ie harcelent
et attirent nos impetueux guerriers dans une embuscade OU
leur avant-garde, taillee en pieces, expie la faute de leur
valeur inconsideree. Le comte de Blois, chef des braves, y perd
la vie j et l'empercur Baudoin, fait prisonnier, est traine .... » 1)
Dar ~i azi Armanii se gasesc in Pind in foarte mare numer.
Sangiacul Seresului este ~i astazi 0 provincie aproape arma-
neasca. Muntele Rodop este ~i astazi armanesc j in Balcani inca
se mai gascsc Armani, de~i nu atat de numero~i ca in timpu-
rile lui Ioanita-Imperatul. Epirul este pana in zilele noastre
plin de Armani, ca ~i Albania, unde se gasesc in mare numer, ~i
pretutindeni in Peninsula-Balcanica sunt destui Armanii, cari,
dnd ar avea nevoe, ar putea trimite delegatiuni de zeci ~I

I) Pouqueville. l"oyage de la G,fce. Vol. II, cd. II, p.lg. 330-331.

 356

zeci de mii de oameni de ai lor intr'ales, chipe~i, bogati ~i

destul de dirturari. Atunci cum de gase~ce Pouqueville nu-
mai 74.470 de Valahi, in a~a zisa Grecie continentala in care
vira pana ~i ora~ul Voscopole, singur cu 0 populatie de peste
50.000 de Valahi? Cum} Dar s'a vequt mai sus, cred, destul de
limpede ce fel '~i-a facut Pouqueville socotelele, asupra Ar-
m~ni1or ~i! ar fi curat perdere de vreme a mai sta de vorba
cu el asupra acestei numeratoare, in care a dovedit destula
ingustime. Ca or~~ul Voscopol a avut 70.000 de locuitori
este cert, caci nu minte un popor intreg, a~a, pentru pofta
de a contrazice pe Pouqueville, mai ales dnd toata lumea
de acolo ~tie ca acesta se contrazice ensu~i. Dar la urma
e indiferent; putea sa aiba Voscopol populatia de azi a Lon-
drei, putea sa aiba 70.000 cum afirma Arm~nii, putea sa
aiba 53.333 cum afirma Pouqueville, eu nu retin in soco-
telele mele la grupul Voscopolean dec~t 8.150 de suflete,
cate se gasesc astazi in Voscopol, in Nicea, in Grava, in
Pogradet, in Lunca sau Langa ~i alte c~te-va sate.
Tot in apropiere de Vos eo pol se mai gasese inca vr' 0
dte-va calive de Far~eroti dintre care pot numi Bitucuchi
sau Bitcuchi cu 270 de suflete, ~ip~ca, la nord-vest de Vos-
copol tot pe muntele Opara, cu 360 de suflete, cu 0 ~coala
de baeti ~i fete, adeca micsta, destul de frecuentata ~i eu
o biseridi cu preot arman, care c~nta ~i cite,?ce arm a-
ne~ce. Ear intre riurile Chelidoni ~i Tomor, afluenti ai Dc-
volului, 1?i intre satele de Armani Arnaucheni: Lavdari, Prc-
to papa, Du~iari, Perinia~i, etc., sus pc muntele Opara-Marc,
se mai gasesc peste 1.600 Far~eroti, eu bogate turme,
cireqi ~i herghelii.
 XIII.
DRUlIUL SPRE OHRIDA, PISTI TRKCATOARRA BUCOVEI, l?1 CALIVKLK ISTOC.
LACUL OK OHRIOA ~l FLUVlUL SCUMBI. OHRIDA l?1 LOCUI'IORII II. liICOALILI RO-
MiNI DIN OHRIDA. INTiLNIRIA CU CllMACAMUL HUSKIN HAIREOIN-BEY. SFiNTA
SO~'IA DIN OURIDA. INTiLNIREA CU SALI-AGA. STRUGA. FLUVIUL" ORIN liIl CO-
MUNA BKALA, CU POSITIlLE EI: BEALA-DR-SUS l?1 BEALA-DR-JOS. IANCOV~T SAU
IANCOVESLI, l?1 rOPt:LATIA ACESTRI COMUNS . RBSNA SAU ARESBAnl. l?COALA ~I
EFORIA ROMAN! DIN ARESEAnl.

Am anltat cum drumul, ice pleaea din Bitule ~i merge

la apus spre Ohrida ~i Albania, se desface in dreptul sa-
telor Coziac ~i Zarisvor. Unul apuca direcpa spre sud-vest
pe lftnga laeul Preaspa l?i conduce la Gheorgea, ear al doilea
ia directia nord-vest ~i, dupa ce trece peste riul Ljumi-Mat,
un afluent al lacului Preaspa, trece prin Resna, prin Ian-
covet ~i apuea spre Ohrida, suind peste 0 eoama a masi-
vului Petrina, la imlltime de 1309 metri deasupra nivelului
marei. Pe aid e trecetoarca numita Bucovei, prin care ~i
duce drumul spre Ohrida ~i spre marea Adriatica, la Du-
ratiu. Inca din tred~toarea Diavato, insotitorii mei imi anl-
tara in zare trecetoarea Bucovei, spunendu-mi Cel de acolo
inainte incepe a fi drumul cumplit de selbatie; ~i in ad ever
"selbatie este eu prisosinta dar ~i frumos. Calea aceasta,
care este remasa inca dela Romani, ~i ducea tot a~a: din
luncele Cernei, adeca din vechea Pelagonie, unde astazi se
afla Bitule ~i alte ora~e, peste Diavato, care era pazita de
catra resarit de 0 cetatue pusa in vale ~i despre care am po-
menit la pag. 206, apoi peste Bucovei ~i la Mare, se numea
«via Egnatia» ~i era de mare insemnatate. Capetul acestei
cai era Duratiu, de unde p~rnea ~i un al doilea drum, ce
conducea pami la Farsala ~i mai departe. La poalele muntelui
Petrina, inainte de a sui spre Bucovei, se lasa la dreapta
satele Crivenii ~i Cru~a, aici se gase~ce un han. De aici i9-
colo se ved tot mai mUlti ~i mai multi Albaneji, carii m~­
nend carale lor, duse de boi frumo~i, Ie striga ca ~i satenii
no~tri din Romania: hats-!a, sau hats-cea, insa Albanejii pro-
nunta: hazs-z"tsa sau hatS-lssa ~i prescurt~nd suna: htizs-tsa ~i
hats-sa j de~i pe albaneza dreapta se zice: d£a'ht, ear st~nga:
salact. Dela Cru~a se incepe suirea spre Bucovei. Sus pc
o parte a trecetoarei se afla un cimitir turcesc, nu prea
mare, ~i pe langa morminte, sc ved infipti ni~te pari, pe
ici pe colea, in virful carora sunt at~rnate de toarta oale
pline eu apa. Cercetaiu sa dau de esplicarea lucrului ~i afIaiu
ca ~i la Turci esista credinta, ca sufletele reposatilor pot
sa inseto~eze ~i de aceea urma~ii aduc oale cu apa la
cimitire ~i Ie pun in virful parilor, de care s'a pomenit,
pentru ca inseto~atele suflete sa'~i ast~mpere setea. C~nd
un Turc viseaza pe parintii reposati, 0 ruda, un amic re-
posat, este semn ea sufletul care i s'a aratat in somn are
mare nevoe de ceva, ~i neputendu-se ghici care ar fi acea
nevoe, ~i ~tiindu-se ca setea este simtul eel mai chinuitor,
atunci se duce mortului apa la morment. Se intelege, ca
dupa un scurt timp, apa se evaporeaza, ear eel care a
adus'o se bucura, caci credo ca a ghicit ~i a satisfacut
nevoea ce chinuia pe mortul, care i-a aparut in vis. - Se
~tie ca credinta aceasta in nevoile trupe~ci ale sufletului,
se gase~ce la 0 multime de popoare. Arm~nii 0 au ~i ei
 Bn!l

precuin 0 au ~i Roma.nii. Trecetoarea Bucbvei, este 0 ~ea

intre muntele Petrina sau Galicit,a ~i muntele Demirhisar,
care, la apus, se 1eflga ell muntele Debrza.' Pe ace~ti din
urma doi munt,i printre ~i in satele Vetini, .Rastina, Peso~
ciani !iii Botti, se afia ca la' i. 700 de Far!iieroti, eu turmele lor.
De asemeni pc masivul Petrina' sau Galicit,aJ in doua po-
sit,iuni, numite: una Istoe-de-s'us ~i ceea-Ialta Istoe-de-jos,
cunoscute sub un singur nume: Cdli've Is/oe, . se mai afia
inca 1.900 de Far!iierot,i, carii au' de cura.nd 0 ~coala ro-
ma.na, micsta. Drumul prin trecetoare t,ine lung. Adesea ~o­
seaua, care nu e tocmai neingriJita, se stringe !iii se ingus-
teaza 'de piscurilede munt,i impadurite ~i pline de v~nat.
Des se vede caprioara, epuriJe, lupul !iii vulpea. Mistret,ul
este aici de asemeni foarte resptthdit, insa camea lui nu
se prea mana.nca caei, !iii la Arma.ni !iii la Albaneji; esista
eredint,a, ca mistretul ar fi reintruparea sufietului unui Ture,
eredintci care protejeaza imulprea repede a mistretukIi. Pe
drum inta.lneam mereu Albaneji inarmap, !iii in acelal? timp
tot soiul de v~nat imi tot taea calea sau sarea din tufe ~i
fugea spre padurea deasa, atunci intrebaiu cum de se 'ga-
se~ce' atftta venat in ni~te locuri atat de freeuehtate de oa:'"
meni inarmati l?i carii sunt cunoscuti ca !iitiu a h.ia la ochiu j
insotitorii mei imi resp'unsera ':
-' Pentru ea Albanezul nu, striea un glont pe epure, pe
vulpe ori pe lup, '~i nici maear pe diprioara, ci rar pe mistret.
~i ceva mai des i~i trimite gloant,ele in pepturi oll1ene~ci.
Dupa ce drumur trece prin strimtoarea Bucovei, ineepe
a scobori eu incetul, da de 0 vale ingusta,a~eq.ata la nor-
dul laeului Ohrida ~i udata de Aritd-Stra.mb, lasa deoparte
satul Openita ~i, dup~ ce trece inca odata peste Ariul-Strc1mb
~i pe la.nga satul Cosel, se indoae ~i apuca drept la sud
sp~e Ohrlda. In apropiere de satul Cosel aerul este im-
pestat de un nesuferit miros de gazuri j se poate' ,ca locu':'
rile acestea sa fie bogate in minerale. Intrarea in· Ohrida
 360

este printre ni~te vii de toata. frumusetea incclrcate de mi-

nunati struguri dulci ~i aromati, unii ca chihlimbarul, ear altii
de un ro~ violet. In or~ am intrat prin cuartierul Vlah-
Mahale zis ~i Mehmet-Bey.
Lacul Ohrida, cunoscut in vechime sub numele de Lacus
Lycltnt"tis, este termuit de pietrosul masiv Galicita la resclrit lli
de inca. ~ai stAncosul masiv din Albania, Odo~ta, la apus. Aici
t~i are oba.r~ia, in masivul Odoni~ta, insemnatul fiuviu Scumbi,
care udA ora~ul Elbasan locuit de multi Armftni ~ inconjurat
de 0 multime de sate de ArmAni, inainteazA la apus printre
satele armAne~ci Frasi, Marnell, Ramulac, Radia, Cuzei,
Darda etc., atinge Pechini, or~ locuit iar~ de multi Ar·
mftni ~i, dupA ce mai trece printre alte sate armftne~ci, ca
Germanivo, Rogojeni ~i altele, se duce de se varsA in marea
AdriaticA. La sud lacul Ohrida e termurit de muntele Kamna,
ear la nord de 0 ramura. a muntelui Debrza ~i de naltele
cAmpii ale Ohridei ~ Strugei. Cftmpia Ohridei este strinsA
intre Petrina ~i pomenita ramurA a muntelui Debrza, la sud
ea atinge lacul ~i intr'un loc se face un promontoriu cu 0
colinA pe el, ce inainteaza ceva la sud in apele lacului. Pe
acest promontoriu-colina se afia ~qat vechiul ~ minuna-
tul . ora~ Ohrida.
In timpul imperatilor Romani, Ollrida era cunoscutA sub
denumirea de Lychnidus ~ apart:nea provinciei Epirus-nava.
Era statiune ost~easca de mare insemnatate, de oare-ce era,
ca ~i acum, ~eqata cam la jumatatea caei Egnatia, ce lega
Peninsula-Balcanica pe la Durapu cu Adriatica, ~i prin mare
cu Italia. In timpurile inca mai vechi, Ohrida era capital a tribu-
lui trae al Dessareplor din IlIyria. In veaeul de mijloc purta
numirile de Aehris, de Aehridus ~i de Aehrida. Intre anii 890 ~
1019 apartinea Romftno-Bulgarilor, ear dela 1019 pana la
1204 imperatilor bizantini, pe eftnd se aHa aici 0 mitropolie
independenta, eu insemnatatea unei patriarhii. Cflt-va timp ea
iu stapftnita de loanita imperatul, ear dupa moartea acestuia
 361

veni in partea Albaniei libere. In secolul al 15-lea Ohrida caqu

in ma.nile Turcilor, carii 0 stapa.nesc pana astclzi. Ohrida
de-acuma, prin faptul ca este a~eqata ca ~i in vechime intr'un
nod de drumuri, are aceia!1i importanta ~i strategica ~ co-
merciala, dC!1i lipsesc capitaluri insemnate.Posilia acestui
ora~ este surprinqetor de frumoasa. Sus pe colina de pe
promontoriul ce inainteaza in lac, inconjurat de munti stan-
co~i !1i posomorip, oglindit in apele tot-deauna Iimpeqi ~i
albastre ale lacului, el pare un giuvaer lucrat cu gust !1i cu
arta, ce ar fi 3!1eqat pe 0 tipsie :;;i oferit; ear masivul albanez
despre apus parca i:;;i intinde bratele spre a'l primi.
Locuitorii sunt Bulgari, Arma.ni ~i Albaneji. Armanii carii
au 390 de case,sunt in numer de 2.350 de suflete, fac
parte din trunchiul Voscopolean ~ nu e grecoman nici unul
din ei. Grecomanii de aici sunt Bulgari. Albanejii sunt crC!1tini
~i musulmani ~i anume: in 39 de case locuesc cei cre~tini, ear
cei musulmani in 958 de case. Bulgarii se gasesc mai mult
in partea de sus a or3!1ului ~i au aproape 1.000 case; deci
Albanejii :;;i Arma.nii, carii traesc in bun a intelegere, sunt in
majoritate fata de Bulgari, cu carii due 0 lupta din ce in
ce mai inasprita. Multi dintre Albaneji eunosc ~i vorbesc bine
limba armaneasca. Se afla in apropierea or3!1ului multe ruine
de cetati de origina romana. Cu vechea patriarhie de aid
era in strinse" relatii biserica Moldovei, in timpul lui Alec-
sandru-cel-Bun, ~i se pare ca :;;i Mircea-cel-Betran preferea
relapile cu patriarhia ohrideana celor cu patriarhia din Con-
stantinopol.
Armanii au aid trei~coale ~i doua biserici, ~i inca cele d'an-
tei doua biserici in care s'a inceput a se canta de mutt ~i citi
pe armanC!1ce. ~coala· de baep din mahalaua de sus are
cinci c1ase!1i 0 sectie preparatorie; ea era condusa de d-nul
Dimitrie Demoiiia !1i se' gase~ce in curtea acelei biserici armfme,
care are ca preot prim pe· parintele Vanciu Sgala, unul din
cei mai vechi luptatori pentru causa culturala a Armanis-
 362

rllUlui. Parintele Sgala, gazdriitorul meu iIi Ohrida, a avut

multe de indurat din partea episcopului bulgar, care intr'un
rand I'a $i pus la inchisoare, dar toate le':a rabdat cu bar-
batie pentru izbanda causeL Casa lui este una din cele mai
frumoase din Ohrida, ~i pe ftontispiciu poartao inscrippe
romaneasca: aCasa 'parintelui V. Sgala.« -EI este ~i preot
~i institutor. A doua zi dupa sosirea' mea in Ohrida, pa-
rintele Sgala, cu' cellalt preot ~i eu institutorii, rinduisera sa
se tina serviciu divin la 6 ore de dimineata. Veni la biserica
multa lume armaneasca, barbati ~i femei, ca sa se roage lui
Dumnezeu in graiul lor pclrintesc. Pentru niine a fost 0 in-
descriptibila bucurie ~i fericire, ascultarea serviciului divin
intr'o lirilba a' neamuilli nostru, ~i unde? tocmai in Albania.
La e~ire mai multi betrani se apropiara de mine ~i imi zisera:
- La noi ~i in cate-va alte or3.!?e armane~ci, ne inchi-
nam in limba noastra. Dar multor Armfmi inca nu Ii s'a dat
dreptul acesta, ~i in bisericile lor se aude 0 limb a pe care
ei nu 0 inteleg bine, ~i pe care femeile ~i copiii lor nu 0
inteleg nici-de-cum. Cand se va indura luminatul Imperat sa
ne dea un episcop al nostru, atunci toii Armanii vor canta ~i
se vor ruga in limba . lor.
A doua ~coala de bae~i i~i are 10 c'alul in curtea celei~
lalte biserici armane~ci din mahalaua armaneasca de langa
lac; are' doua clase primare ~i 0 sectie preparatoare. In
fruntea acestei ~coale se afia ensu~i parintele Variciu Sgala,
ear ca al doilea invetator are pe parintele Variciu Dimitrcscu,
care e ~i preotul prim al bisericei ace~tia de langa lac. ~oala
de fete se afia in localul ~coaiei de baep celei complecte, din
mahalaua de sus, ea are patru clase primare ~i o' sectie 'pre-
paratorie ~j era condusa de domni~oara Placea Ionescu. Tus-
trele aceste ~coale merg bine, sunt destul de populate ~ au
foarte bune localuri, care sunt comunale, fiindca aici Arrilanii
nu sunt imparNi in doua tciberi ostile, ca in alte paTti".
Inainte de a pleca la biseridl, adeca inainte de 6 ore de
dimineala, pnmu visita polilaiului de Ohrida, care venea sa
me salute din partea Caimacamului, ~i imi spuse ca Husein-
Hairedin-Bey, caimacamul, a avut grija de a pazi poliliene~ce
casa piirintelui Sgala ~i noaptea, pentru ca sa nu mi se in-
tflmple nici un reu. Am mullamit caimacamului pentru a-
ceasta grija ~i am promis l prin polilaiu, ca-i voiu intoarce
visit a la orele 11 a. m. Ca sa mi se piizeasca polilienel?ce
locuin~a nlar fi fost nevoe... E drept ca musulmanii Albaneji
din Ohrida nu prea sunt doritori de straini, hici de visitele
lor. Cu cflli-va ani mai inainte venise un consul rus cn sa
vaqa Ohrida, zicea el, dar in realitate pentru a mai insu-
fle~i pe Bulgari. ~i cum consulul merge a prin stradele ora-
!?ului inso~it de Caimacamul de atunci, un fanatic musulman
trase cu pistolul asupra lui ~i noroe ca glon~ul trecu printre
consulul rus !?i printre Caimacam. De asemeni Albanejii de
aici nu iubesc pal aria nici la barbali, nici la femei, ~i tre-
cend pe langa straini sau straine, Ie dau eu bastonul pala-
riile jos de pe cap. Dupa ce vequi l?coalele ~i bisericele
armflne~ci, pornii spre eaimacamie insotit de Armflnii Ohrideni
cei mai fruntal?i, de Albanejii ce aveam spre paza mea, de
Ismail, care purta cu sine aparatul meu fotografic l l?i de
sllvariul ce-mi daduse valiul de Monastir. Husein Hairedin-
Bey ne inttmpina la intrare in modul cel mai politicos, ne
conduse in cabinetul seu de lucru, ~i dupa ce luaram loc
pe sofale, ne oferi cafea !?i ciubuc: Ismail ~i suvarlul meu
remasera la u~a l?i dadusera in laturi groasa draperie de co-
vor, spre a putea privi impreuna cu u~ierii caimacamiei in
cabinetul de lueru al l?efului acestui linut. Husein-Hairedin-
Bey este un betran frumos, cu privirea lini~tita ~i franca,
cu graiul bland ~i a~eqat. Firele albe din perul capului ~i
al barbei erau mai numeroase deja decat cele remase inca
negre, el are portul european ~i fesul. Caimacamul este ori-
ginar din Asia l?i este Turc curat. EI se bucura in tot cu-
prinsul caimacamiei lui de reputatia unui om bun l?i dreptl
 3fi4

insa care l?tie a pedepsi pe vinovap fara l?ovaire. Bandi~ii

ii l?tiu de frica, ear oamenii pacinici l?i muncitori de toate
nationalita~ile n stimeaza l?i il respecteaza. Dupa ce schim-
baram obicinuitele saluturi l?i polite~e, b~tra.nul imi zise prin
interpret: .
- Multa lume ne hulel?ce, d-ta cum ne-ai gasit?
- Dar eei carii v~ hulesc, v~ sunt inferiori vou~ Turci-
lor. Caci dadl ei ar avea de cfirmuit ata.tea popoare, cu
atM de opuse tendinte, l7i cu atfit de neinfr~nate porniri cum
ave~i voi de cfirmuit, s'ar arata foarte nervo~i l?i foarte ne-
dreptij respunseiu eu.
-' A~a este. Englejii l7i Francejii!?i al~ii se arata omeno~i
l7i civilisati in Europa ~i i~i iau aerul de a vorbi in numele
dreptului tuturor oamenilor, dar prin coloniile lor din Africa
~i Asia tot omeno~i ~i civilisa~i sunt? ~i rriai ~optesc macar un
euvintel despre dreptul tuturor oamenilor? Daca ar fi in Anglia
~i in Franta opt-noue neamuri cu tendin~e opuse intre ele !?i
eu asprra~iuni protivniee statului, ca la noi, sa vedem atunci
daca Franeejii !?i Englejii nu ar fi ni~te v~rsatoride sa.nge
~i nu ar faptui ceeace faptuesc prin Asia l?i prin Africa. Nu
~tiu insa cum se face ca dupa ce tree pe la noi, unde Ie
aparam drum uri Ie ~i Ie pazim somnul, se intorc acasa l?i nu
gasesc pentru noi deeM hule: asupritori neindurati, ai bietilor
Buigari, ai bie~ilor Greci, ai Armenilor .~i a atfitor neamuri
bla.ndeca midi! Ei s~nt civilisati l7i numai ei, ear noi ni~te
barban, nevrednici de a sta pe pamentul dvilisatei Europe.
~i doar ei ensi~i ne spun, in ziarele lor, ca acolo la ei acasa
se' pradc1 !?i se' udd oamenii chiar in drumul de fier, ca fe-
meile i~i otravesc barbapi ~i neamurile, eel in Londra se
spinteca mereu ni~te nenorocite de femei de un me~ter uciga~,
care nu se poate prinde, ca se impu~c<'i un om pentru' ca
a vimit <> diprioara, ca se cearta din politica intre ei ~i se
impu~ca pe strade, ca se arunCel un om la inchisoare pentru
dl a taiat un arbore din pad urea cutare a statului, ~i dte ~i
 365

d.te... Apoi, a~a civilisatie... mai bine !ipsa! Asta este reu-
tatea rafinata ~i poleita!
Convorbirea treeu de aici asupra ora~elor ~i eomunelor
visit ate de mine, asupra scopului caletoriei J asupra popoare-
lor deosebite din Turcia, ~i se opri c~t-va aSupra Bulgarilor
In genere ~i a celor din Ohnda In special, !?i zlmbca Husein
Hairedin-Bey, zicend:
- ~tii ce Ie umbla in cap Bulgarilor? 0 grozava Impe-
n'itie 1... Ei disc uta necontenit daca Ohrida tine de Macedonia,
ori daca pne de Albania. ~i ~tii unde 0 tree? Catre Mace-
donia. Dar ~tii de ee? Sunt sigur ea nu ghice~ci. Pentru di
dacel ar pne de Albania se tern cel nu 0 vor mai putea lua
dela Albaneji. Deci, haide s'o treaca.la Macedonia, pentru
ea cu chipul aeesta sa se poata apoi strecura ~i Struga, tot
catre Macedonia, pe care ei cred, ca 0 au deja In m~na.
Sunt lucruri in adever de mirare... Abea au deschis ochii
!?i vor ca chiar la noi In Turcia, sa desnationaliseze pe cele-
lalte popoare ~i sa Ie faca Bulgare. ~i daca Bulgarii ar fi
Bulgari ei ensi~i,caci azi ii veqi jurand in numele celor dela Sofia,
ear mani jura pe Belgrad,!?i ar pune foc Sofiei cu manele lor.
Pana mai zilele trecute era un panelenism, acum avem !?i
un panbulgarism. De pilda, Armanii, in celelalte patti au de
suferit dela Greci; aid in Ohrida, ~i in Meglenia, !?i in RodopJ
~i in Seres au de suferit dela Bulgari, adeca dela neamurile
Slave de pe acolo.. Ai crede lucrul acesta? Aici, nu aeasa
la ei, aici la noi, in Turcia, vor sa desnationaliseze pe altii
!?i sa-i faca ceeace sunt ei, dnd ei ensi~i nu ~tiu ce sunt I
Ia inehipue~ce-p di lucrul acesta s'ar Intampla in Francia,
ori in Anglia, ori in Germania, sau unde vrei... cum le-ar
merge panbulgari~tilor? Ia sa faca a~a ceva Polonii din Ger-
mania, ori Germanii din Rusia J ori Francejii din Alsacia ~i
Lorena .. ! ~i Yin la Caimacamie aici, panbulgari~tii, ~i imi vor-
besc dulce, ~i mi se arata supu~i ~i ascultarori, ~i nici nu
stau pe sofa dnd ii poftesc, ci in picioare cu capetele ple-
 cate adAnc, !?i dupel ce esel de aici incep a vorbi despre
granifile imperelfiei bulgclre!?ci ... !?i se sfeltuesc cum ar bul-
garisa mai curand pe Armani, pe Serbi, pe Albaneji !?i chiar
pe Turci! ~i noi stelm !?i ii privim cu lini~te !?i zlmbim ... Tot
a~a s'ar intampla cu ei in Francia, in Anglia ... ori mai ales
in Rusia, surioara lor mai mare? Ce s'ar intampla? TOfi ne
dam seamel foarte bine.... ~i eata noi Turd abe a dadi zim-
bim, fafa de aceastel tradare.
- Dar de Armani suntefi mulfelmiti?
- Da, respunse Caimacamul, foarte multamiti. Ei sunt
lini~titi, cuventullor este cuvent, doresc viata ~i bine imperatiei. ..
- ~i de aceea permiteti ca in unele locuri Grecii sa in-
cerce a'i greciza, ear in altele ea Slavii sel lupte pentru a'i
panbulgarisa sub ochii vo~tri, adeca permiteti ca din ni~te
bine-voitori ai imperiului turc, carii nici viseaza niscai gra-
niti ale lor, sel se faca ni!?te inimici ai statului ottoman I
- Ai dreptate .... mare dreptate .... insel aceasta nu se
face in caimadimie la mine, dovadel ca ArmAnii au !?coa-
lele lor !?i bisericile lor; dovada ca de cate ori Siavii sau,
daca vrei, Bulgarii, au vrut sa Ie rapeasccl bisericile eu i-am
impedicat ~i de cate-ori s'au atins de invetatorii armani l?i
au vrut sa Ie inchiqel ~coalele iara~i i-am impedieat. Acum
ei au vequt !?i au inteles ca nu mai pot sa-~i joace calul,
~i, Ie-am anltat de multe ori ca Ie ~tiu gandurile in ce pri-
ve~ce colosala lor imparatie, ~i de aceea s'au mai lini~tit.
A~a ar trebui sa se faca ~i cu Slavii dela Monastir, dela
Strumnita, dela Seres, dela Kiupriuliu ~i Iuskiup ~i din alte
paTti, unde ei abuseaza in mod vedit de buna-vointa ~i relb-
darea administratiei.
Dupa aceea Husein Hairedin-Bey imi arelta in ce chip
a cun'itit provincia de banditi, me angaja sa am incredere
in el ~i sa visitez lini~tit toate vecinatatile care m'ar inte- .
resa, ~i, vorbindu-mi de oamenii rei ~i oamenii buni, Iml
povesti despre mai multe lumi cunoscute ~i aratate de El-
 367

earan, l?i avea betranul foe in graiu !?i adanea credinta in

tot ce graea. Cerui voe sa visitez biserica S-ta Sofia, pre-
facuta in geamie, l?i 0 obtinui. La el?ire, Husein Hairedin-
Bey, caruia ii voiu pastra 0 buna amintire, ~i pe care I-am
felicitat pentru spiritul de dreptate cu care trateaza pe Ar-
mani l?i cflrmuel?ce ~i cele-Ialte neamuri, me petrecu pana
la scara l?i, dupa ce ne salutaram in ehipul cel mai amical,
ne despartiram. Insotit de amicii mei trecuiu putin prin piata
unde eumparaiu «pescu de veara» un fel de saumon, sau
un fel de pastrav mare, foarte gustos, pescuit in lacul de
Ohrida. Lacul acesta este foarte bogat in pe~ce escelent,
ce se esporteaza departe. Dintre pe~cii lui, felurile cele mai
de seama sunt acelea pe care Armanii Ie numesc «pescu
de vean\» ~i «pescu de earna» , pentru ca unul se veneaza
primavara l?i vara, ca.nd eel de earna se da afund, ear cel-
lalt se veneaza toamna ~i earna, cand eel de vara se as-
cunde in adancimile considerabile ale acestui lac, care nu
numai in bogatie, ci ~i in frumusete intrece cu mult pe ves-
titele lac uri ale Italiei de nord.
'.\jt!1. I,,~t!1. este biserica eatedrala a vechei mitropolii
ohridene cu care, dupa cum pomenii mai sus, marii no~tri
Voivoqi erau in smnse relatii. Icoanele ce erau zugravite
pe ziduri au fost rase, dupa ce biserica s'a prefacut in mos-
ehee, totu~i unii sfinti se recunosc inca. De un perete al
bisericei este lipit anvonul, remas inca intreg, ear intr'un
perete al acestui anvon se afia 0 peatra de marmura ro~ic,
care adesea asuda, ~i care are mare renume. Se erede ea
sudoarea aeestei pietre are virtutea de a vindeea boalele de oehi,
~i de aeeea muite betrane ~i betrani musulmani, de pretutin-
deoi, Yin de'l?i l?terg oehii eu umeqeala marmurei ro~ii ~i chiar
oamenii sanato~i fae asemenea, spre a preintimpina boalele de
ochi ce s'ar putea ivi. In podeala de peatra a aeestei bise-
rici se gasesc doua lespeqi, ee suna a sec, eand se calca
de-asupra lor, Se erede ea ele ar fi aeoperind gurele a doua
 368

cai suterane, ce ar fi condus alta-data in spre lacul Ohrida;

lucru de alt-fel greu de inteles, caci cel care l?i-ar fi catat
sdiparea prin suterane, s'ar fi inecat sigur in ele, de oare-ce
apele in mod fatal trebueau sa se ridice in acel~ suterane
pan a la nivelullacului. Deci, daca drumuri sunt, ele trebue
sa fi condus in alte par? mai tndepartate de cetatea Ohrida.
Cum intraiu in s-ta Sofia observaiu ca un perete al foastei
biserici era cArpit. Oare indaratul acestui perete sa nu fie
ascunse niscai documente, care ar privi pe ArmAni, ~i care
poate ar scoate la lumina ~i relapile lui Alecsandru-cel-Bun
cu Mitropolia ohrideana? Oare sa nu fie acolo ascunse ~i
unele dintre cartile tiparite tn tipografiile dela Voscopole ?
Nu cum-va acolo ar fi ~i vr'o evanghelie, sau poate chiar
cea a lui Daniil, despre care vorbe~ce Dimitrie Bolintineanu?
Dervi~ul, care din ordinul Caimacamului, imi arata cele din' AIt(X.
~~~l'1, vequ ca remasesem pe gAnduri privind la peretele cel
cArpit ~i me tntrebA ca ce am eu Cll acel perete, ~i ce au
toti strainii de Ii se lipe~ce privirea .... a~a .. de el, indata ce
i·ntra aici? Ear eu ii respunseiu ca, pentru ce alti straini
se vor fi interesat de peretele pomenit e treaba lor, ~i ca
in ce me prive~ce pe mine, cred ca indaratul cArpiturei tre-
bue sa fie ascuns ceva. Zidul pe dinafara este intreg, ear pe
dinuntru e cAcpit, deci in zid a fost ascuns ceva. ~i spuseiu der-
vil?ului cam ce documente banuesc ca s'ar putea aHa acolo.
- A~a zicea ~i un consul rus, acum cAli-va ani clnd a
venit pe aici, respunse dervi~ul. Cum se mai ruga el ca sa
'1 lasam sa darime peticul cela de zid... cum se mai ruga
in toate felurHe ....
- ~i l'ap lasat?
Derv~ul fclcu 0 mi~care, in care era ~i mirare ~i frica, ~i
privindu-me drept in ochi, imi zise:
- Sa'l lasam?! Bine, dar nu ~tii ... ?
- Ce sa ~tiu? intrebaiu eu.
- Va-sa-zica nu ~tii ? Apoi uita-te colo ... la crapatura ceea .. ,
 369

~i eu un aer misterios ~i ingrozit imi arati 0 en'ipatura in zidul de

langa anvon, aflator in fata dlrpiturei. - Veqi? Aeolo ~ade un
Arab negro, ~i mare, ~i voinic, care paze~ce lucrurile de din-
dosul carpiturei ~i lucrurile din mormenturile de pe aiel. ...
- A~a? Dar l?i in morminte creqi sa fie ceva?
- ~e'ntelege. N'a fost imormintat aici nici un mitropolit
~i nici un bogatal? din vechiu al Ohridei?
- Ba, cred ca da. ~i nu ati deschis nici un mormint?
- Cum s'ar putea ... !! Arabul..., l?i cu degetul imi arata
iar~i crapatura de langa anvon. Arabul... are 0 sabie gro-
zava ., l?i daea buna oara cine-va s'ar atinge astilzi de car-
pitura ceea sau de v:r'un mormint, Arabul pana mani dimineata
ii ia sufletul... adeca se vede ca ii tae capul cu sabia prin somn .. !
- Dar l'a vequt cine-va pe Arabul acesta?
- Multi. .. Toti aceia carii, ca l?i d-ta, ar dori sa se atinga
de drpitura l?i de morminte. Acelor carii numai doresc sa
faca treaba asta, Arabul numai se arata in vis, cu sabia in
mana... ear acelor carii ar ineerca chiar sa strice zidul,
Ie l?i ia sufletul pana a doua-zi. ~i daca, d-ta buna oara, do-
re!?ci mult sa te atingi de ca.rpitura din zid ~i de morminte ...
atunci in noaptea asta Arabul ti se va arata in vis cu sabia.. I
Se pare ins a ca bietul Arabul acesta este foarte calom-
niat. Cum n'a~ fi desehis eu morminteIe ... l?i cum n'lli? fi da-
ramat dirpitura din zid ... !?i cum nu i-a~ fi luat eu toate har-
tiile ~i documentele cate Ie va fi avend in paza lui, ~i, cu
to ate acestea, bietul Arab a fost destul de urban ~i nu mi-a
tulburat somnul. Me tern insa ca cu altii se va arata inca
mai politicos l?i Ie va permite sa ia hartiile, rara sa Ie tae capul
in vis cu sabia lui cea grozava. Zadarnic am cereetat ~i prin
ora~, daca nu cum-va s'ar putea gasi la cine-va vr'o carte
voscopoleana. Nimeni nu mi-a putut respunde. Dar Armfmii
ohrideni s'au insarcinat a cerceta ei ensi~i mai departe.
Abia sosii acasa, la parintele Sgala, spre a manca deameaza,
ca politaiul ~ef al caimacamiei imi ~i intoarse visita, din
 370

partea lui Husein Hairedin-Bey, ~i la plecareJ dupa ce i~i

puse dreapta pe inima, imi zise:
- D-I Caimacam m'a autorisat sa'ti promit, in numele lui,
un dar, laplecarea din Ohrida. Faca Allah insa ca sa'ti placa
locurile noastre ~i sa remfti cat de mult printre noi.
Pe cfi.nd me aftam la masa in rfi.ndul de sus, ~i discu-
tam cu ospatatorii l?i amicii mei necontenit, asupra statisticei
Armanilor ~i asupra datinilor l?i credintelor lor, cine-va sc
ridica pe scara in sus foarte zgomotos l?i cu ni~te pa~i atat
de grei, incat parca simtca toata casa. Femeile din familie
incercara sa'l opreasca in suire spre catul al doilea, ear zgo-
. motosul visitator striga pe armane~ce:
- Liisati-me sa'l ved, bre .. ! Vreau sa'l ved cu ochii mei .. !
Credinciosul meu Ismail, care l?edea in picioare la u~a
camerei in care era masa, se al?eqa numai de cat in capu!
scarei, ~i in acela~i timp parintele Sgala, scultlndu-se repede
dela pranz, ne zise:
- Acesta e Salce al nostru.
Peste un minut intra in camera un Albanez-musulman cu
peru! capului abia argintat dar trupe!?, puternic legat, plin
~i nalt ctlt un urial? EI intinse bratul lui coiosal peste toata
masa ~i coprinqendu-mi dreapta, mi-o strinse attlt de prieti-
ne!?ce, inctlt vr'o ctlte-va clipe avui simtirea ca imi zdrobise
degetele, apoi cu 0 voce larga imi zise pe armtlnel?ce:
- Eu sunt Sali-Aga, numit Salce adeca ... a~a ... cu des-
merdare de Armanii tei, pe carii eu ~i parinti mei, i-am
.iubit din neam in oeam. Parintii mei sunt din fundul AI-
baniei, ~i au iubit pe Armtlnii de acolo ~i au trait bine cu
ei. Eu tot ~a fac cu Armtlnii de aici, dela noi. Le-am dat
bessa-bess pana la moarte, l?i s'a sf<J.r!?it. Nu-i a~a parinte?
- A~a este. Noi ctlnd vorbirn de Salce ii zicem: Salce
al nostru, caci ca frate 11 avem; respunse piirintele Sgala
caruia se adresase. Apoi Salce urma cu 0 voce ca ~i cflOd
.toti ceilalti am fi fost surqi:
 ~71

- Bessa-Bess pe viata, p:ma la moarte, am dat Arma-

nilor !?i eu, l?i toti ai mei, ~i toate rudele, ~i toti Albancjii
musulmani ~i cre~tini. Tu !?tii ee vasa-ziea bessa-bess! Eu nu
mai sunt tiner,dar nu sunt betran, de~i am treeut eu ceva peste
70 de ani. Ccind
Bulgarii ori Serbii,
ce-or fi a~tia, s'au
sculat eu judccata
ca sa Ie ia Arma-
nilor biserica, in
care te-ai inchinat
tu astazi, eu m'am
dus ~i am jurat laju-
dccata 'ca, pc dnd
Armanii i~i zideau
hiscrica lor, cu
chcltucala lor, nu
crau Bl1lgari la Oh-
rida decat numai
in sus in ora~, !?i
ca in Vlah-Mahale,
nu era pc atunci
nid picior de Serb.
$tii ce ziceau Bul-
garii ori Serbii, ca
sa in~elc la judc-
cata ~i sa ca~tige ?
Ca ei, ear nu Ar- I,
manii, ar fi dus Dey AII.ancz-musulman din Ohriua.

cheltueala zidirei. $i se jurau stramb, ~i multi betrani dintre

ei jurau stramb, ea doar vor lua biserica, ~i sa nu aiba Ar-
manii unde sa se mai inchine pe limb a lor, !;\i a~a sa se fadi
toti Serbi ori Bulgari. Atunci m'am sculat ~i m'am dus ~i eu
la judecata, de~i nu me ehemase nimeni. $i cand am intrat
 372

pe u~a am strigat ca sa auqa toti: «Jur ca Slavii spun min-

ciuni! J ur ca Arm~nii ~i-au zidit biserica cu cheltueala lor!»
~i judeditorii ~tiau ce fel de om sunt eu ... Veqi? Am ajuns
la betranete ~i inca n'am mintit nici-odata... Nici in cop i-
hirie! C~nd nu mi-a placut ceva am tacut, ~i n'am vorbit
decat numai ce am avut in inima. De at unci Bulgarii m'ar
sorbi intr'o lingunl. .. Dar ia sa incerce ... 1- Ai vequt vr'o data
vr'un ~earpe? Nu'i a~a ca po ate sa fie omul c~t de voinic,
!?i, nu ~tiu cum, c~nd vede ~earpe se infioara? Eata, tocmai
a~a se infioreaza Albanezul, dnd vede un Bulgar. A vrut
Allah insa ca sa mai fie cati-va pana la Struga, dar de aici
incolo nu mai este nici unul pana la mare.
~i vorbaretul Salce porni 0 cuventare ca 0 cascada in contra
intregului neam al Bulgarilor, apoi imi povesti 0 multime din
amenuntele luptei grele ce due Armanii !?i Albanejii in contra
asupritorilor Bulgari sau Slavi, ~i f:lcendu-~i incheerea zise:
- A~a cum simt eu, simte tot Albanezul!

Drumul catre Struga, plecand din Ohrida, apuca la apus

pe c~mpia Arzuluz"-Strdmb, ~i dupa ee trece pe sub poala
sudica a muntelui Debrza, intra 1ntr'0 alta lunca, aceea a
fluviului Drin, apoi lasa la dreapta satul Ni~lesova ~i, dupa
ce merge tot spre apus ~i tot avend lacul Ohrida la stanga,
duee in ora~elul Struga. Caletoria dela Ohrida la Struga
tine ca trei ore. Ora~elul acesta este loeuit de Turci, Bul-
gari ~i vr'o c~ti-va Armani. Bulgarii sunt atat de incantati
de Struga, ultima lor statie spre Albania, incM au facut un
vers in onoarea acestui ora~el ~i care glasue~ce:

Kaco Struga
Nema druga

adeca: ca Struga nu e alta. Dar frumos nu e nici-de-cum

ora~elul acesta, ~i eu toate acestea Bulgarii au dreptate c~nd
zic ea Struga este unica, a~a precum unica este Bitule, ori
 373

Cru~ova, ori Trestinic etc. Femeile bulgarce din Struga sunt

vestite ca frumoase, dar ~i vestite de u~oare. Sunt multe
gnldini cu fructe in Struga, ~i ehiar drumul prin care se
intra in ora~el e un drum de gradini. Spre partea de apus
a Strugei, adeca spre Albania, !?oseaua trece printr'o pa.
dure frumoasa de eastani, ce e proprietatea coleetiva a tu-
turor locuitorilor Strugei, fara deosebire de nationalitate !?i
religiune. Culegerea castanelor se face de toti in comun ~i se
incepe intr'o zi anumita, pentru ca sa nu se fure roadele,
care apoi se impartesc intre toti. Dimineata, toate femeile
din Struga sunt visibile, pentru ca vin pe un pod peste Drin,
!?i i~i iau eu r~ndul apa pentru toata ziua. Unele stau pana la
ameaza fara nici 0 treaba, numai pentru ca sa treaca ziua; ~i
pentru ca sa fie vequte. Struga este cum ziseiu pe 0 c~mpie,
ear e~mpia aceasta, unde se atinge eu lacul Ohrida, are inal-
time de 693-699 de metri de-asupra nivelului marei.
Fluviul Drin, care i~i ia ob~r~ia din laeul de Ohrida, trece
prin ora~elul Struga ~i apudi drept spre nord. Dupa ee ina-
inteaza putin, da de comuna armftneasca Beata, a~eq.ata in
doua positiuni, numite: Beala-de-sus ~i Beala-de-,/os. Popu-
latia arm~neasca a acestei eomune cu ambele ei positiuni se 50-
cote~ce la 5.480 de suflete ~i anume: 3.130 in Beala-de-sus ~i
2.350 in Beala-de-jos. De multi ani Beala cerea ~coala arm~­
neasdi, aeum este una micsta in Beala-de-sus, dar ~i in Beala-de-
jos trebue infiintata una. Armftnii sunt aici voinici, frumo~i ~i in-
drazneti; de asemeni ei sunt muncitori, intreprinq,etori la negot,
buni crescetori de vite, ca ~i buni agrieultori. Pamenturile
din imprejurimile aeestei eomune sunt foarte productive. Se
mai gasesc Arm~ni pe aici in satul Velesu, tot pe Drin, ~i
in satul Podgor#a, iar~i la st~nga Drinului pe poalele resa-
ritene ale masivului Colobarda, care se culmineaza eu piseul
Iablanica, nalt de 2.300 de metri, peste nivelul marei. In
Beala este un puternie post de jandarmi, eu insarcinarea
de a apara, de atacurile banditilor, pe locuitorii acestei co-
 374

mune, carii au adunat ccva avcri, de~i Armani din Beala

sunt in stare a se apara ei ensi~i, ca unii carii au firea foarte
resboinica. Belea~ii par a fi un fericit amestic de Armani Vosco-
poleni cu Armani Arm'iucheni, noi insa ii vom socoti la tri-
bul Voscopolean. Num~rul Armanilor din Struga, din Velesu
~i din Podgorita se ridica la 550 de suftete voscopolcnc.

Alm;'r.i VOSco[u\'ni din Etala.

Fluviul~Drin trecc de aici mai departe spre nord, apoi spre

nord-vest; ~i, dupa ce lasa ora~ul albanez Dibra la dreapta,
face inca multe cotituri !?i trece pe hlnga 0 buna suma de
sate de Armani Arnaucheni, precum: Oche~ani, Macelari,
Griva, Slatina, Velesa, Darda etc., ~i dupa ce prime~ce pe
Drinul-Alh, care vine dcspre Priserena, se indoae spre apus
!?i merge de se arunca in Adriatica, nu dcparte de ora!?ul
Scutari, despre care s'a vorbit mai sus.
 375

Plecc\nd inapoi spre Bitule ~i e~ind din Ohrida, vequi ca

un Suvari calare a~tepta afara de ora~, ~i dupa ce ne sa-
lutft, se at~ft convoiului nostru. Intrebftnd ce insemneaza
aceasta, el respunse:
- Pe~ches dela Husein Hairedin-Bey.
Va-sa-zidicaimacamul de Ohrida imi da.dea, spre mai buml
paza in drum, inca un suvari, afara de acela al valiului Faic-
Pa~;a. Trecend prin codrii descri~i !?i peste strimtoarea Bucovei,
dupa putine ore ne scoboriram la Iancovet, unde se gas esc
iar~i multi Armftni.
lancovll, pe armftne~ce: Iancovesli, este 0 frumoasa co-
muna, in care Armc\nii au izbutit astringe oare-care averi.
Aici de cur{md s'a infiintat 0 !?coala. micsta pentru copiii
Macedo-Romc\ni. Populatia armftneasca din Iancovet este de
1.860 de suflete, impa.rtita. in doua tabere destul de inver-
l?unate una contra alteia. Tabara grecomana scade insa foarte
repede. Aici se gasesc ~i Bulgari cam in numer egal cu Armftnii
!?i ceva Turci. Bulgarii lupta. impreuna cu Armftnii in contra
grecomanilor. In com una aceasta, care e la inaItime 992
de metri deasupra nivelului marei, se gasesc trei biserici,
pe una 0 au Bulgarii in m:lnele lor, ear in celelalte doua,
la 0 strana se c:lnta bulgare~ce ~i la alta grece!?ce. Bulgarii
sunt gat a sa lupte impreuna cu Armftnii in contra greco-
manilor, spre a rapi bisericile din manile acestora !?i a Ie
imparti apoi cu Armftnii.
La depclrtare de 30 de minute cu piciorul de com una Ian-
covet, vine spre sud comuna Resna, sau Reseaiii, sau Areseafii,
cu 0 populatie armaneasca de 2.070 de suflete in 388 de
case. Aici esista 0 ~coahl de baeti infiintata in primavara anului
1892 ~i care, 0 luna dupa infiintare, avea trei clase pline cu
copii de tustrele clasele. AtM de insetati erau ~i parintii !?i copiii
de carte romaneasca. $coala grecomana s'a de~ertat ime-
diat ~i a ajuns in curftnd a functiona numai cu numele. La
infiintarea ~colii romane Bulgarii, au fost de foarte mare folos,
 376

lupt~nd in contra grecomanilor pentru victoria causei arma-

nismului. ~tiind toate acestea, am tras in gazda la pre~e­
dintele eforiei ~coalelor ~i bisericilor grecomane din locali-
tate, care m'a primit cu cea mai mare buml-vointa, ~i m'a
gazduit peste noapte, d~ndu-mi 0 buna masa ~i un pat curat
~i calduros, lucruri de care aveam mare nevoe, dupa atata
osteneala. Din causa insa ca, in timpul trecerei mele pe aici,
era anghina printre copii, noua ~coala nu functiona, ~i deci
nu am putut esamina pe elevii arm~ni. Noaptea pana tarziu
am stat de yorba cu gazda mea, pre~edintele eforiei gre-
comane, d-l Gheorghie Nenciu, pe care l'am gasit tot atat
de grec sau de grecoman, pe cat patriarhul dela Constan-
tinopol ar putea fi Arman. Chiar sotia lui, 0 demna stap~na
de casa, c~t ~i cop iii lui il indemnau ~i il rugau cu staruinta
sa se «lepede de Greci.» Fata cu mine el le-a promis ho-
tiiritor ca «se va lepada» ~i, pe cat vequi din scrisorile ce
am capetat in urma, s'a pnut de cuvent. Ear partida greco-
mana din Resna ca ~i cea din lancovet s'a stins, de oare-
ce acest Arman era sufletul ei. Din faptul acesta, care acum
se repeta din-ce-in-ce mai des prin comunele armane~ci, se
vede lamurit ca a~a-zisa grecisare n'a fost ~i nu este definitiva,
~i ca zadarnic vapsesc Grecii cu culoarea lor harta Penin-
sulei-Balcanice, pentru ca sa mai in~ele pe indragitii de Ele-
nism, din occidentul Europei. Cei 12.310 Vlahofoni, locui-
tori in Ohrida, Beala-de-sus, Beala-de-jos, Struga ~i satele
Podgorita ~i Velesu, in Iancovet ~i Resna au devenit Armani
indata ce c~ti-va efori de-ai ~coale1or grecomane s'au reintors
la adeverata credinta. Aceasta e puternicia panelenismului!
Intre locuitorii Armani din Resna sunt ~i cati-va Armani
Megleniti, refugiati din Ninta, dar ei au perdut caracterul
linguistic meglenit cu totul ~i s'au voscopolisat acum. «Reseni
sau Resna, scrie N. Popillian, pe 0 c~mpie joasa intre Oh-
rida ~i Bitolia; la jumetatea drumului celui mare, ce une~ce
aceste doua ora~e, linga strimtoarea Diavato, cu 6000 10-
 377

cuitori, are 0 colonie romaneasdi, compusa mai mult din

refugiati din Nanta». 1) De fapt insa populatia armaneasca
de aici este alcatuita in marea ei majoritate din refugiati
Voscopoleni, dupa cum ei en~i~i arata ~i marturisesc. In Resna
sunt l?i Turci, Bulgari l?i Tigani. Comuna este frumos situata
pe poalele muntelui Petrina, sau cum i se zice aici: Pate-
rina, la inaltime de 894 de metri de-asupra nivelului marei.
Numerul total al caselor este de 1.220, dintre care Bulga-
rii ocupa 262, ear Turcii ~i cu Tiganii musulmani ocupa
570. Numerul caselor armane~ci s'a aratat mai sus. Turcii
au doua geamii ~i doua ~coale micste, frecuentate ~i de
copiii de Tigani. Armanii de aici caletoresc destul de mult
~i au legaturi comerciale cu Varna ~i Constantinopol. A ve-
rea lor mai de seama, tn deosebi de acareturile· cele mai
frumoase din ora.~el, consta in intinse ~i rod nice pamenturi,
pe care Ie lucreaza cu Bulgari claca~i. Dintre Tiganii ficsati
aici, unii sunt avuti; ei se ocupa cu fieraria, potcovaria ~i
lacatu~eria, ear dela Iulie pana pe la Octobre se ocupa cu
trieratul de cereale pe mo~ii\e Armanilor. Partidul greco-
man, pe cand treceam eu, avea biserica, ear Armanii as-
cultau serviciul divin pe armane~ce in incaperile !?coalei lor,
astazi insa biserica se afia in manele lor, de oare-ce pane-
lenismul din locurile acestea a incetat din viata pentru tot-
deauna.
Unii dintre Armanii din Resna au numeroase turme de
oi; de aceea aici se face ~i branza in mare cantitate, care
insa nu se bucura de renumele ce are ca~cavalul din Cru-
~ova, fabricat tot de Armani. In acest ora~el se gase~ce ~i
o insemnata fabric a de olarie, a Armanilor, in care se fac
oale, uicioare, strachiui !?i chiar farfurii ~i ce~ci de cafea,
prod use ce se desfac la Bitule, Ohrida, Gheorgea ~i se due
~i pan a la mare .
.
') Romeillii dill l'(Ilillsula-Bakallicci pag. 40.
 378

Dimineata, cand plecaiu spre Bitule, constataill ca lipsea un

suvari, acc1a pe care mi'l dad use valiul, ~i de asemeni con::,tataiu
ca el fusese chemat telegrafic de de-cu-noapte spre capi-
tala vilaietului. In acela~ timp afiaiu di. suvariul dat mie
pc~che~ de caimacamul de Ohrida, primise ordin telegrafic
dela Monastir, ca sa ne observe de aproape in tot drumul
!?i sa ne insoteasca, fara a se schimba cu jandarmii de pe
la diferitele stapuni din cale. Banueala in contra mea il?i
aratase deci cu totul urechile.
E!?isem de mult din Resna. Ziua era plina de .lumina l?i
inca mai plina de caldura. De catra Petrina venea putin
vent, care insa nu astampara arl?ita soarelui. Ajunseram la
poalele muntelui Diavato, !?i cu cat sueam recoarea se simtea
din-ce-in-ce mai mult. Putin mai tarziu soarele se acoperi
de nori ~i ventul incepu a sufia tare, ear cand ajunseram
deasupra tred~toarei, gasiram 0 cumplita furtuna, care purta
cu ea virtcjuri de praf. Numai veqend asemenea vijelii, care
sunt foarte dese pe Diavato, i~i poate inchipui cineva cat de
cumplita trebue sa fie earna prin locurile acestea, cat de
nalti nemetii viscoliti prin trecetoare, ~i cum trebue sa se
arate muntele ca un vast morment de gheata.
Dupa putine ceasuri mai tarziu ajunseram la Bitule. ~i
era inca ziua.
 XIV
NUM~R!TOARRA MBGLENILOR: LUCRAREA ((VLACHO-MEGLEN» AD-LUI D-R
WEIGAND; CUM INVENTBAZA D-SA PE MEGLRNI; CUM NUM~R! D-SA PH ME-
GLENI. FERRA LA ARMINILOR DE STRAINI. CUM TREBUESC NUM~RATI MRGLIlNII
IANITA SAU ENIGf:-VARDAR. MOHAMKTANISARRA MEGLENILOR DIN NAsTA. LEGENDA
((PUNTE DJ NARTA.» MEGI.ENII CA TIP !iiI CARACTER. MEGLENII NU TREBUESC
CONSIDERATI GEOGRAFICESCR CA 0 INSULl. MEGLENII D!RUI'fI RULGARILOR DE
:C!rR! D'L D-R WEIGAND !ill GANDUL ASCUNS AL AC'ESTUIA.

In Bitule gasii mai multi institutori ~i invetatori Armani de

pretutindeni: din Macedonia, din Epir ~i Tesalia, din Albania
~i din Meglenia, pc unde esista ~coale romane, toti gata
a me ajuta la lucrarea statistica, ce se ~tia ca me intere-
seaza, ~i toti inarmati cu 0 suma de notite culese de ei
en~i~i ~i control ate ani indelungati. Dar fiind-ca dintre Me-
gleni aveam la indemtma cati-va elevi ai liceului roman din
Bitule, cati-va Armani mohametani din Nanta, inrolati in
oastea regulata turca ~i aflatori in garnisona de Monastir,
cati-va negustori caletori, precum ~i pe un institutor care
sosea dela Lum'nita, anume pentru a'mi aduce notite sta-
tistice, de aceea inccpui numeratoarea Armanilor Megleniti.
In anul 1892, dol D-r Gustav Weigand, citat de noi deja in
mai mnIte rand uri, a publicat 0 monografie despre Megleniti
 380

numita: Vlacho-Meglm. Ez"ne ethnographzsch-phzlologzuhe

Untersttchung, mit 'lJter Lzchtdruckbzldern, de oare-care in-
semnatate in ce privesce fonetismul ~i flecsiunile graiului me-
glenitean. Monografia aceasta cuprinde trei parti, ~i anume:
Partea 1° se ocupa cu aratarea provinciei Meglenia ~i a
locuitorilor ei (Land und Leute), pana la pagina XXXVI,
cuprinqend cate-va credinte ~i superstitiuni, ear la pag. XXVI-
XXVIII se gasesce 0 statistica a grupului Vlaho-Meglenilor,
grup pe care, d-l Dr. Gustav Weigand, il circumscrie in 11
comune ~i sate, ~i numai in 11, !?i nu'i da voe nici de-cum
sa se intinda mai multo Cartea incepe cu un capitol inti-
tulat: «Wie ZCll das Meglen [and» adeca: «Cum gasii eu
Meglenia» cu alte cuvinte: cartea in cepe cu eul d-lui D-r
Gust. Weigand, ear Meglenia s'ar parea sa fie prin centrul
Africei, ori vr'o insula perduta in Oceanul-Pacific, ~i gasita
de acest m~re esplorator.
Parte a a no se ocupa de limba meglena in relatie cu
romaneasca din Regat, cu armaneasca din Macedonia ~i cu
vorbirea Romanilor din Istria.
Partea IIIo numita de autor: «Texte», cuprinde 0 sear-
beda culegere de ~ease bucati populare, in graiul Vlaho-
Meglenilor, ~i anume: 1) V dmpz"ru, (cuvent scris de autor
V<?mpiru) 2) V dmpz"ru fi feata (V<;,>mpiru si fQta) 3) prz"-
cazma Ite farpiN, adeca povestea ~arpelui (prikazma lu ~ar­
pili) 4) ursonz"a fZ jiczorul adeca: ursoaica ~i baeatul (ur-
sonla ~i fit~oru), 5) przcazma Itt /zslfa adeca: povestea vul-
pei, (prikazma lu lisitza) ~i 6) Iarna.
Lucrarea aceasta, din punct de vedere filologic, e cum nu
se poate mai nom!. Eata un strain care, dupa ce cunoa~ce cate-
va vocabule dintr'o limba, se pune de-i tae legi ~i regule de orto-
grafie pe de-antregul. .. Poate fi ceva mai nou? Pricazma se scrie
in doua feluri: Prikazma (pag. 66) ~i Prikazma (pag. 74)! Gd-
ltiul se scrie: g<?l~n<? (pag. 5), ear bltrdn se scrie b<?tr~n,
(pag. 4)! Adeca a~a ca sa nu poata fi citit nici de Armani, nici de
 SSl
Rom~ni, ~i inca mai putin de Germani ~i de ceilalti straini.
Aceasta s'ar putea numi filologie incontrolabila. In adever
lucru foarte nou.
Meglenii nu se pot opri de a imputa d-Iui Dr. G. Weigand,
aceasta nemeritata slutire a Iimbei lor, de asemeni ei se
pUmg in contra strimtei ~i nedreptei numeratoare facuta de
acest d-n, dar cea-ce ii doare mai mult, este lauda ce i~i
face d-l D-r Weigand pe socoteala lor, arata.nd ca i-ar fi in-
vent at el, ~i ca inainte Meglenii ar fi fost necunoscuti pe lume.
- D-I Dr. G. Weigand, zic ei, i~i ia aerul ca ne-a invenlat.
Dar multumita lui Dumnezeu noi eram ~i suntem destul de
cunoscuti, caci facem comert cu Salonicul, cu Bitule, cu Strum-
nita, cu Scopia ~i Veles, ~i ne mi~dim in toata Peninsula-
Balcanica a~a cum suntem, cu graiul, cu portul, cu oile ~i
cu bra.nzeturile noastre, a~a cum Ie avem. Apoi dintre noi
avem ~i osta~i ai imperatiei, osta~i cunosculi de toti ca di-
stoinici . . . ~i cine nu ~tie ca intre Macedo-Roma.ni ne nu-
meram ~i noi?
Oare de ce sa fi caqut, in aceasta gre~eala, d-l Dr. Gust.
Weigand? El nu putea sa nu cunoasca pe C. Jos. Jirecek 1),
care, vorbind despre intinderea poporului arm~nesc in Pen-
insula, zice: «Ihre Hauptsitze sind im Pindus, in Thes-
salien, bei Kastoria, am Devol, unter dem Peristeri, in
Kruschevo, bei Prilep, in Meglena und auf den Ausl,aufern
der Rodope. Der Mehrzahl nach fiihrten sie ein Hirten-
leben. Andere, begiinstigt durch oft staunenswerthe Sprach-
kenntniss und rastlosen Unternehmungsgeist, durchwandern
die ganze Halbinsel zu Handelszwecken..... Ihre Physiog-
nomie zeigt r6mischen Typus. Merkwiirdig ist die Zahigkeit
dieses Volkes, obwohl zersprengt und missachtet, halt es
fest an seiner Nationalitat und Sprache.» Va-sa-zica Jirecek
cunoscea Meglenia, ~i, dol Dr. Weigand cunoscend pe Jirecek

1) Ge.rdliclzle der Bulgaren. pag. 113.

 382

cuno~cea ~i d-sa aceasta provincie, ~i deci, n'ar mai fi putut fi

yorba de z'nventarea Meglemillor ft a Megleniei. Dar ~i Gh.
~incai a scris cate ceva despre Megleni ~i inca dupa isto-
riografii din vechime. A~a fiind, Romanii ~i Armanii, carii vor
fi luat in mana «Chronica Romanilor etc. de Gheorghe ~incai
din ~inca», 1) toate laudele cate '~i-a tras d-l Dr. Gust. Wei-
gand, ~i toate reclamele cale '~i-a facut, sau a cerllt sa i

') VeIJi: vol. I, pag. 3051a anul 1014: cCu ineeputul primavcrci, scric Chedren
cIa anul dc acum, imperatul Vasilie iaralj au mcrs in Bulgaria, lji bat end Vi-
.dinul ..... apoi au mcrs in Thessalonica, un de au trimis Gavn"il, alminlrelea
• Rom 011, prc un Roman Hcirometul, sa'i fagaducasdi in numclc seu ea i sc va
csupunc; ci imperatul judcdind a fi numai in~claciune Iagaduin~a, au trim is prc
.Csifia ~i prc Constantin Diogcn cu oastc in /inTllul Jfoglenilor, earii au pradat
.~inutul aecla, ~i batca celalea N0lia, au sosit ~i imperatul ~i au luat cctatca,
.prinqcnd pc Domilian Callcallul, carele era om /,ufernie, ~i consilicr lui Gavriil,
'fl/'re Eble /,rllllill Moglmilor, ClI mai mllili boeri fi oslafi, dintrc earii pre
<cci harnici de a purta arme. i-au purtat in Aspraeania, iar! prc ecia-Ial~i i-au
<jduit, lji ectatca NOfia 0 au ars .• - Ear la pag. 336, anul 1092, aeela~ vo-
lum, sc gasc~ce: .Ioann Zonera (Ioannes Zonarils in A,malill1ls, Lib. 18 Nro. 23)
.dupa ee au adus inainte perirca Pa~inaehilor mai almintrc1ea dc cum au seris
,Anna Comncna (Anna Comncna in Alo;iade p. 272. scqq.) la anul trccut, a~a
-serie: .A~a dara mare mul~ime de Pa~inachi, au perit, ecia-Ial~i s'au tinut
• in obedzi, ~i s'au vindut. lara imperatul, (Alexic Comnen) alegcnd pe eci mai
ctari dintrc d~n~i, mare numer au a~eqat in Moglena cu muerile ~i pruncii lor
.impreuna, faccnd un prca zdravan leghion dintr'cn!jii, care pan! astiqi custa
<din nem in nem, poreclindu-se dc1a locul in care s'au a~eqat Pa~inachii, sa se
cqica Afoglenife.• Cu 0 pagina mai inaintc (335, vol. I) ~incai, dupa Anna
Comnena, ne spune insa ca .Patinachii au fost de acea~i limb! cu Comanii. sau
Cunii, carii erau Romlinii din stanga Dunarei, caci in anul 1087 ei trec in drcapta
Dunarcr ~i se hat cu Alexie I Comnen, reman prin Balcani ~i Bulgaria pan a in
1088 pradand, lji dupa ce in acest an inving pc pomenitul imperat cau trccut
apoi Dunarea (adica in Dacia), cu foarte marc doblinda.~ ($incai, I, pag. 332).
Deci: Cunii, Cumanii, Pacina~ii, ~i dupa cum am vequt mai inainte (pag. 196 a lu-
crarci de fa~a) ~i Schilde sau Seitii, erau Valahii sau Rom:\nii. Inca 0 dovada: Solo-
mon, craiul Ungurilor, impreuna cu cei doi veri ai lui: Gheza ~i Ladislav I, bat
in anul 1070 pe Osul, generalul lui Giula, cpovatuitorul Cunilor. numiti ~i
cComani> cChemeni lji Ciatari, Vlahi sau Roman;" Stapanitorul Giula se pare
sa fie urma~ullui Zoltan, domnitor al Ardealului, aded peste tara Cunilor, sau
Comanilor, carii sunt cri!mliljitcle Romanilor celor vechi, din colonii lui Traian;
caci ;;i Rcva (Centur. f. 7) nu-i cheama Cuni, ci Comani, cum s'au chemat lji
Romlinii dupa stingerea Cumanilor cclor adeverati. ($incai, pag. 326 -327 vol. I).
Deci nu numai Romanii dela nordul Dunarei purtau numirile de: Cuni. Cumani,
Pacinati. Ciatari, Chemeani, Sci~i ctc., ci ~i cei dcla nordul Carpatilor.
 383

se fadi 1), pe temeiul acestei «surprinq.etoare» inventiuni,

Ie tree de-adreptulla rubrica u~urintelor, ~i Ie insotese ~i eu
un bine-voitor surls.
Arm1nii adue ~i imputari d-Iui Dr. Gust. Weigand ~i ii pun
la indoeala chiar buna credinta. Unul dintre ei, formula im-
putarile ce i-se aduceau de toti, cam a~a:
- C1t a umblat pe la noi, ~i cu cati dintre noi a venit in con-
tact, sunt cam de aceea~i parere: ca d-l Dr. Weigand ar fi iu-
bind lauda ~i reclama, mai mult deeat adeverul. Multi dintre
noi surld cand vorbese de d-sa ~i il numesc reclamagiu.
~i c ~tiut ca Rom1nul estc me~ter in porecla. Dupa cc a ple-
cat de-aici ne-a asficsiat pe toti ell portretul seu ... pe 0 foae
volanta, unde e infato~at pe cap cu 0 palarie englezeasca
~i eu revolvere atarnate de gftt. ~i, alergarea dupa reclama
nu se prea infrate~ce eu sineera eautare a adeverului. Apoi
prea facea oehi dulci Bulgarilor, ~i .... lucru curios .... Bulgarii
ii intelegeau bini~or oeheadele. ~i nici cu Grecii !jii greeo-
manii nu prea era in neintelegere.
- Dar in carte a sa, Vlacko-Meglen, sc pl:1nge in contra
uneltirilor grece~ci ~i acusa pe un oare care Kivernitis! 2)
respunseiu eu.
-Nu e adeverat. Grecii nu i-au faeut de loe greutati, ci din
contra. Nu a stat 0 earna intrcaga la Atena? ~i nu a petrecut
aeolo atat de bine, incat dorea sa se mai intoarca? Daca
1) Pc invelitura vol. II singurul aparut pana acum din lucrarea: Die Aromunen, se
lauda lucrarca Vladto- Aleglen etc, zic~ndu-se: cCel mai mrprint/llor reml/al a/
u,net' IUlIgz' cdll/on'i a au/orolui, spre'a cerceta graiul ~i etnografia Tintarilor, estc cli
el a gasi/ in muntii Karagiov, in Macedonia 0 popula/ie va/aka de 14,000 de sujlele,
care se deosebe~ce de TJntari prin port, obicciuri, reluI traiului ~i tip. etc ... A doua
parte se ocupli eu graiul din care se vede dass an eine raumlick.e/rmnle Ent-
s/ekung del' fJersckiedenen Dialekle nick' gedack/ werden kann... Cartca c dc eel
mai mare interes nu numai pentru filologi ~i ctnografi, ci ~i pcntru islorid.»
Tot pe acee~i inveliturli se zice ~i despre 0 mai veche lucrarc (Die Sprachc
der OIympo-Walachen. Leipzig 1888): clntercsanta comunicare etnografica asu- .
pra pu/in cunoscll/lIllli po/'or (tibcr das wcnig bekanntc Volk) al a~a numi-
tilor TJntari .... etc.•
OJ Veqi: Vlacko-Meglen, pag. XVII ~i XVIII.
 384

Grecii I'ar fi banuit de amic al ArmAnilor, nu ~tiu ee s'ar

fi intAmplat eu d-I Dr. Weigand in Grecia. Dar ~i d-I Weigand,
daea s'ar fi banuit pe sine~i de drept judeeator al ArmAni-
lor, niei nu s'ar fi gandit sa ealce la Atena.
- Cum? Va-sa-zidi., D-v. ve indoi~i.. ..
-Noi am vequt ee am vequt ~i ~tim ee !?tim ... CAnd d-l
Weigand, se opre~ee numai cate 0 zi in eomunele eele mari
din Pind, ba treee !?i prin eAte doua intr'o singura zi, !?i de~i
e atat de grabit in eereetarea Armanilor, totu!?i sta 0 earna
in Atena!... Sa nu ne indoim? Am avut noi rapoarte la timp ...
!?i ~tim noi ee ~tim!... Cum? adeea noi nu '1 in~elegem!? D-sa
a vrut sa poata zice, intr'o zi, ea a vequt totul cu ochii sei
~i ca deei, nimeni nu are dreptul a'l eontraziee... ~i ... eeeaee
va ziee nu va displace Grecilor ... Dar sa nu anticipam ...
Erau atAtea indoeli in vorbele acestea... erau atatea re-
ticen~e pe care nu Ie puteam eontrola.
o a doua plangere, Meglenitii 0 formuleaza ast-fel:
- Noi nu loeuim numai in eele 11 sate, pe care Ie arata
d-l Dr. Gustav Weigand, pe muntii Pajik ~i Karagiov; ci!?i la
reserit de Vardar, ear la sud ne intindem eu mult din colo
de Iani~a. ~i nu suntem noi Meglenitii, numai 14.000 de su-
flete, cum arata d-l Dr. Weigand, seaqcnd du!?mane!?ee, ci
aproape de 30.000 suflete, !?i !?tim unii de al~ii.
Prin Meglenia se intelege tara ee se margine~ce la re-
sarit eu Vardarul, la sud eu plaiurile Ianitei!?i ale Vodenei,
la nord eu muntii Marian!?ea!?i Blatec, inveeinati eu plaiu-
rile resaritene ale masivului Murihova, ear la apus eu mun-
tii Cosuf !?i Nigea. lntre aceste hotare, dupa cum vedem,
remane 0 titrel toarte muntoasa, aleatuita din puternicile ma-
sive de munp Karagiov ~i Pajik. Deci, cam aproape, tnSa
nu tocmai, ceea-ee sus~ine ~i d-l Dr. Gust. Weigand, care in
aratata sa lucrare, la pag. XXVII, presinta 0 harta, unde
Meglenia e eu eeva cam strimtata. Tara aceasta e udata de
riul Meglen sau Moglen, care desparte pe cei doi pomeniti
 385

munp ~i isvoresee din poalele nordiee ale masivului Kara-

giov, in apropiere de eomuna armftneasea Lunsi, numita
de Vlaho-Megleni Lugunti. Riul Meglen apuea mai ftntei spre
sud-vest primindu-~i afluentii pe dreapta, adedi despre ma-
sivul Karagiov, ~i, dupa ee ajunge intre satele Slatina-Ca-
stru,' Capinjani ~i Cclzluciani} se indoae spre sud-est paml
intre satele Verteeop ~i Groapa, eand apuca spre resarit j
treee apoi pe lftnga satul Alepohori ~i se varsa in lacul
Ianita (Ienige-ghiol), din care, dupa ce easa, capata nu-
mele de Karasmac (Ludias) ~i merge de se arunea in Var-
dar, aproape de versa rea acestuia in mare.
Nu asupra intinderei Megleniei insa este neintelegerea intre
d-l Dr. Gustav Weigand ~i intre Vlaho-Megleni, ci asupra nu-
merului ~i intinderii poporului meglenit. Dar pentru a fi mai
intele~i, trebue sa tradueem aratarile d-lui Weigand, asupra
acestei populatii. Eata-le:
«Satele valahe sunt un-spre-zece la numer. In Vlaho-Me-
glenia sunt:
« 1) Nonte (Notje), 450 case, 3.900 Valahi mohametani.
Celelalte sate sunt cre~tine~ci.
«2). Borl~'/af (Borislaftse),I) 45 case, 450 locuitori. Mo!?ie
(ciflie) a comunei Nonte.
«3). Lunsz' (Lugunsi), 120 case. 900 locuitori. Ciflic.
«4). Oschz'n (cite~ee: O~in), 230 case, 1.500 locuitorij
ciflic depinqend de Salonie.
«Pe partea resariteana a muntelui Karagiov sunt:
«5) L/umnilsa} 350 case, 3.000 locuitori 2).

1) Tn repetite rfmduri, la pag. XV !ji XXIII tot in Vladto-,1{eglm, ne spune

ell aid ~i in alte pllrti meglene loeuesc pll.nll. la trei familii intro easll., ba ehiar
intro eamerll. ( ... zwei und drei Familien wohnen in cincm fast dllnkcln Zim-
mer). Cu eftt va fi soeotind d-I Weigand 0 familie de Megleniti, despre earii
!Ie !jlie di sunt foarte prolifi? In Borislav sunt 660 de Armi'lni Megleni, car nu 450.
'). Aid d·1 Dr. Weigand face urmll.toarea parcntezll.: cGopcevic aratll. 320 de
case, 460 contribuahili ~rbi, 596 Tintari. Cernareea e numl!ratll. de cI tot
printre loealitll.tile s~rbe~ci •. ~i nll sunt nid de cum ~rbi pc aid? ~i sunt
loealitll.tile de pc aid in adever eumt bulgare, rar nu slave? ~i dad pc aid se gll-
 386

«6) Huma, 70 case, 700 locuitori. Ciflic depinqend de

Salonic.
«7) .5£rmin£na, 60 case, 500 locuitori.
«8) Koznsko (Konitsa), 100 case, 850 locuitori. Incep a
se bulgarisa.
«9) Kupa, 80 case, 800 locuitori.
«10) Cernareca, 80 case, 800 locuitori.
«11) BdroVllStlJ 130 case, 1000 locuitori aproape bul-
garisati. II
Aceasta este statistic a d-Iui Dr. Gust. Weigand asupra po-
porului meglenit-roman, ear terminand-o adaoga: «Aceste
un-spre-zece sate au la un loc 1645 de case cu tocmai
14.00010cuitori dUPll arrUdrzte cogiabayifor, carzi Cltno.I"C mai
bine aceste lucruri.» Prin urmare statistica de mai sus nu
este facuta de ensu~i d-l Dr. Gust. W-eigand, ci de cogiaba~ii,
adica de primarii din aratate1e comune, «cari cunosc maz' bine
aceste lucruri» decM d-l Dr. Weigand. Ce feI fac insa primarii
socotelele capetelor din comunele lor, fata de stniini este
un lucru de asemeni foarte bine cunoscut. Ensa~i admini-
stratia ~i guvernul turc ~tiu ~i cunosc praclicarea sistematica a
ascunderei de capete. De cate ori un strain intreaba pe un
primar despre populatia comunei, acesta i~i ciule~ce urechile
~i i~i inchide gura, ~i d-l Weigand era pentru primarii intrebati
un strain, ~i a fost banuit din capul locului de Armani ca
bulgaro-fil ~i ca ascunde un scop dl1~manesc sub acela de
a inveta limba lor.

sesc S~rbi putini, indrcptlitc~ce accasta pc cine-va de a-i nega cu totul? Ne-
imloios cli d-I Gopcevio plidltue~ce in contra adeverului cilnd esagereazli in-
tinderea ~i numerul neamului s~rbcsc, dar ~i d-I Dr. Gust. Weigand, nu plicli-
tue~cc mai putin in contra iubirei adeverului, ciind, condus de dragostea ce poarta
Bulgarilor, se erede indreptatit de a boteza intru panbulgarism, eu de la sine
putere, pe toti Slavii din Turcia. D-I Gustav Weigand, plccase prin locurile
acestea mai mult pentru invetarea dialectelor romline~ci, ear nu pentru a se
face judedHor in Pcninsulli, ~i dadi in fine i-a pllicut sa se faca ~i judeclitor,
ar fi trebuit sli se conducli numai de iubirea adeverului.
 387

N. Popillian zice in privinta num~rului sd.qut dat de

primari: «... condicile de plata contributiilor nu pot fi luate
ca norma la num~rul populatiei, de oare-ce contributiile
directe ~i indirecte nu se percep anume pe persoana, ci
pentru fie-care com una este desemnata 0 suma proporfio-
nala cu numeruf locuitortlor, care numir este jacut de
primal', ~i nu incape indoiala ca primarul fie-carei comune
cauta a mic~ora num~rul populatiei, ca ast-fel sa fie cat
de mica ~i suma de platit ca contributie» 1). 'D-I I. Ca-
ragiani, facend num~nltoarea Arm~nilor in genere ~i vor-
bind de Far~eroti in special zice: «Dupa listele ce posedam
din fata locului, numaz" Far;ero/ll noma¢£ din catune trec
peste cifra de 200 de mii de suflete fl' acest numlr numai
un Macedonean poate sa ' f constate, cu difert"tele mi;loace
de rare dzspullc ;i C1l iTzcrederea ce t"nspt'ra~' pentru ca Far-
!?erotii fa jaceri de stat/flzci, telllandu-se de bt'r, ascund 1W-
IIllrul» 2). $i ceea-ce zice aici d-l I. Caragiani despre Far~eroti
~tiut e ca este adev~rat des pre toti Arm~nii, ~i d-l Dr. Gust.
Weigand cuno~cea acestea destul de bine, caci vorbind despre
politeta la Armani, in capitolul despre salutari, multamiri, trin-
cari ~i injurii sau blesteme, la vol. II Die Arolllunen, zice: «Ca
Armanul ar fi cu deosebire politicos, nu se po ate afirma.
Intalnindu-l in cal~torie, abia dad sal uta pe strain, pe cand
compatriotului s~u ii striga: cale buna!» F oarte adev~rat;
J\rmanul este neincre<1~tor ~i banuitor fata de un strain,
oar cum da de un «compatriot» el i;i descluae t"nima bu-
curos ~i de-odata devine increq.etor ca un copil, ~i nu mai
are nimic de ascuns, ~i nu mai are nici 0 taina. Da, aceasta
e foarte adev~rat, dupa cum foarte bine constata ~i ensu~i
d-l Gust. Weigand, care ne marturise~ce, ca om con~tiincios,
ca statistica sa asupra populatiei meglenite este facuta de

I) Romanii din Pminsu/a-Balcmlidi, pag. 17.

") Siudii isl. as. Rom. d. Pen.-Balcanicd pag. 125.
 ass
cogiab~ii comunelor cercetate, ear nu de d-sa ensu~i, de
~i la urma cam risdi, luand asupnl-~i respunderea ca in toata
Meglenia ar fi numai 1.645 de case, !?i nu cum-va 1.646, ;;i
tocmai 14.000 locuitori, ear nu 14.001. Tot atM de adeverat
este insa ca, d-sa fiind strain, cogeaba!?ii se fereau de el, pe
cand pe mine, ca Roman, Meglenitii me tine au de compatriot
al lor, de «sange de al nostru» cum ziceau ei, ;;i de aceea
nu se fereau !?i de mine, ci venisenl din mari departari
ca sa '~i deschida mie toata inima. Prin urmare statistica d-lui
Dr. Gust. Weigand, facuta de cogiaba!?ii porniti a ascunde
de d-sa, de strainul, numerul adeverat al capetelor din co-
munele lor, nu va putea sta fata in fata cu statistica de
mai la vale, facuta fara fereala !?i nu de primarii interesati,
ci de Megleniti ensi!?i ~i de cunoscetori ai tuturor comune-
lor meglenite.
Din capul locului trebue anitat un fapt, cu neputinta de
a fi supus indoelei, acela ca Vlaho-Meglenii sunt foarte pro-
lifi. £nsu!?i d-I Dr. Gustav Weigand atesteaza aceasta, caci,
pentru mai multe sate, el pune 10 suflete pe casa, ear nu
5 cum se obicinue!?ce. Buna-oara Huma, un biet satucean
de 70 de case, are 700 de locuitori; Cernareca, in 80 de
case are 800 de locuitori, intocmai ca !?i Cupa; ear Boris-
laf numai cu biete 45 de case ar fi avend 450 de suflete, in
cap. Trebue spus ins a iara~i ca satele acestea ale Vlaho-
Meglenilor nu sunt atat de piperni cite, cum se milostive~ce
d-l Weigand a Ie areta, ci au ;;i mai multe case !?i mai multe
suflete in casa de cat se vede in statistica de sus a cogia-
b~ilor, !?i d-l Dr. Weigand nu cadea in pacatul esagerarii !?i
daca ar fi socotit casa de Meglenit cu 12 !?i chiar cu 15
suflete. Cu toate acestea, !?i in contra vointei esprese ;;i bine
intemeeate a Meglcnilor, carii m'au ajutat la statistica de
mai jos, eu sunt pornit a primi ca bune cifrele date de
dol Dr. Gust. Weigand pcntru opt din cele un-sprc-zece co-
mune de Vlaho-Megleni are tate de d-sa, ear pentru trei,
 389

nUj dici in Ndnta, un ora~el mare ~i frumos, nu sunt numai

3.900, ci 10.400 de suflete de arm~ni mohametani j in OJ"£ani,
unde acum esista 0 scoala romaneasdi de baeti ~i 0 biseridi
a Arm~nilor, in care se c~nta ~i se cite~ce in graiul meglenit,
scoala ~i biseridi ce nu esistau pe cAnd d-sa a trecut prin Me-
glenia, nu sunt numai 1.500 de Arm~ni, ci 2.150; ear in Bo-
rz.slav nu sunt 450, ci 660. A~a fiind, voiu in~ira aici cele 11
sate atatate de d-l Dr. Gustav Weigand, in ace~i ordine,
d~ndu-le numirile ce poarta ele in graiul meglenit.
1) MInta (nu Nonte sau Notje) este singura comuna
meglena, care s'a mohametanisat ~i are 10.400 de locuitori.
2) Borz"slav (nu Borislaf sau Borislafce) are 660 de locuitori.
3) LlIngllli, cu 900 locuitori.
4) o.p·a1zi (nu O~in), acum inzestrat, cum aratai cu 0 scoa-
la de baep ~i .cu 0 biserica armaneasca, are 2.150 de locuitori.
5) L1l11l1tzla, ear nu Ljumnita sau Lubnita, cum zic cei
carii ar voi sa derive cuventul din lubenz/a, cad numele acesta
este ensu~i diminutivul Ittminz/a ~i prescurtat se pronunta
lumnita, din care causa ar trebui sa se scrie Lttm'ni/a, pre-
cum il si, scriu Armanii. Com una aceasta are astazi 0 scoala
de baeti, ce nu esista pe cand a trecut d-l Dr. Gust. Weigand
prin Meglenia, ~i 3.000 locuitori.
6) HU11la, cu 700 locuitori.
7) Sirminina, cu 500 locuitori.
8) Consca (nu Koinsco nici Konitza), comuml armaneasca
ceva amenintata de a fi slavisata, cu 850 de locuitori.
9) Cupa, cu 800 locuitori.
10) Tlrnarica, cu 800 locuitori.
11) lJarovz/a, com una iara~i cam amenintata de slavi-
sare, daca se va mai int~rzia cu ~coala arm~neasca, ce se
cere aici, are 1.000 de locuitori.
De fapt in aceste un-spre-zece comune meglene au intre 23
~i 24 de mii de locuitori, totu~i fiind ca. din socotelile acestea
nu ne ese deeM surna de 21.760, vom tine-o pe aceasta. Ra-
 390

mura Meglenilor nu se afia insa strict ~i in mod geometric

termurita numai in aceste un-spre-zece comune. Ca ~i cei-
lalti Armani, ei locuesc muntii saracacio~i, ~i dupa ce im-
prejurarile din Orient s'au indulcit atat de simtitor, au mai
inceput ~i ei a se scobori del a munti, cum fac de cati-va
ani ~i ceilalti Armani. Afara de aceasta, prolifii Megleni,
asemanati in aceasta privinta numai cu Far~erotii, Epiriatii
~i Gramosteanii, imultindu-se mereu, au trebuit sa emigreze
din muntii lor ~i au ~i emigrat chiar, ne mai putendu-se hrani
cu ceea-ce Ie dadeau piscurile, strimtorile ~i stancile Kara-
giovului ~i Pajikului. Dar ~i inlauntrul acestor doi munti mai
sunt V1aho-Megleni in satele Isvor, FUjtant~ Cdp£ngiant,
SlaHna-Caslru, Gzzlucia1ti, Seraevu, Rudena, Papasekioi,
Paleoeastru ~i Orma1t, amestecati cand cu Turci, cand cu
Bul gari , sau cu Serbi, ear cu Greci nu, caci nu esista nici
unul prin aceste locuri. Numerul Vlaho-Meglenilor in aceste
alte un-spre-zece sate se ridica la 2.900 de sufiete. Mai
la resarit ~i deci, mai in apropiere de fiuviul Vardar, se ga-
sesc Vlaho-Megleni ~i in satele Gurbej, Cellt"eu, Boc11li/a
~i Gorgop sau Gorgopic, pe armanesce: Gorgari in numer
de 500 de sufiete. De asemeni dincolo de Vardar, adeca
la stanga acestui fiuviu, se gasesc in satele Casanov ~i Ca-
rasult" etc. in numer de 300 de suflete. Dar nu numai in
sate, ci ~i in ora~elele din apropire se gas esc multe familii
meglenite ocupate cu comerciul ~i care acum au ajuns
intr'o stare destul de intloritoare. In G£umge sunt 250 de
Vlacho-Megleni. In Gktl!vgkeh sunt peste 550 ~i au in ma-
nile lor comerciul ora~elului, in deoscbi ea au rclatii comer-
ciale cu Salonicul, cu Vodena, cu Strumnita, cu Seres ~i
alte cu ora~e mai mari ~i mai mici. In lbuma se gasesc vr'o
500 de Vlaho-Megleni, pe carii insa nu ii iau in socoteala
mea, ne fiind sigur de numerul acesta. In lantla ~i vecinatati
nu sunt de cat vr'o 400.
Ianita sau Enige-Vardar, un ora~el cu 1.700 de locuitori,
 391

este vestit in toata Turcia !?i afara de imperiu prin minu-

natul tutun ce produce. EI nu e pre a departe de Salonic
!?i se afla a!?eqat pe 0 colina, aproape de apele minerale
numite Bdtle dela Ianige !?i aproape de Vardar, pana la
care sunt 23 sau 24 de kilometri. Numele vechiu al acestui
ora!?el sau al locurilor de aici se pare sa fie Tauriana, dupa
numele unui putemic trib celtic Tauriscii sau Taurischii, pe
carii, dupa anii 115 in. de Chr., ii aflam in nordul Italiei !?i in
legatura cu Romanii. In sprijinirea acestei opiniuni vine !?i fap-
tul ca spre nord, cam la 12 kilometri departare de Ianita,
se gase~ce !?i pomenitul sat: Celtzclt. Foarte aproape de Ia-
nita este un sat cu numele Alah-Chilisin, prescurtat: Alahclisi,
~i inca mai prescurtat : Alacli~e. L~nga acest satucean se a-
fI:l ruinel~ vestitei Pella, re!?edinta Regelui Macedoniei Filip II,
!?i locul de nascere al lui Alecsandru-cel-Mare.
Eata deci ca pana aici gasim ca Meglenii sunt in numer
de 26.660, ear nu de 14 mii de suflete. Ei se mai afla insa
!?i in alte sate nearatate aiei. ~i in ora!?elele: Doiran, Strum-
nita, Istib, etc., se gase~ce asemenea un bun numer de Me-
gleni, de aceea fara teama de esagerare, ci din contra re-
m~nend sub adever, putem Iua cifra de 27.000 de suflete
pentru tribul Meglenitilor, ca ultima ~i definitiva. Terminate
cercetarile statistiee asupra acestui trib al poporului Arman,
sa trecem la alte consideratiuni spre a intregi cunoa~cerea lui.
Dintre Vlaho-Megleni numai cei din Nanta s'au moha-
metanisat, dar se pare ca nu de lung timp, caci multi Me-
gleni poarta inca prenumi cre!?tine~ci ~i chiar dintre cei ti-
neri. Casele mai vechi au in ziduri ni!?te firiqi, in care se
puneau alta data icoanele, pe dnd locuitorii erau cre!?tini,
!?i inca mai esista in apropiere de ora!?el ruinele unei biserici.
Toate acestea dovedesc ca trecerea Arm~nilor din N~nta
la mohametanism nu este de veche data. D-l Gustav Wei-
gand 1) crede ca in secolul trecut N~ntenii Armani au tre-
1) Vlaclto-Meglen etc. pag. XV.
 392

cut impreuna cu episcopul lor, la Islamism pentru a sdipa

de prigonirile Turcilor, ear N. Popillian, scriind inca de la
1885, adeca tot inainte de d-I Dr. G. Weigand, despre Me-
glenii turci~i, zice: 1) «Nu se cunoa~ce epoca trecerei acestor
Roma.ni la mohametanism, nici imprejurarile ce au con-
tribuit la aceasta. Traditiunea spune ca un episeop grec,
din aceasta eparhie, condus de scopuri meschine, a imbn'i-
to~at mohametanismul ~i 'ca populatia l'a imitat. Mai lesne
este insa de crequt ca nevoile au fost causa care i-a con-
strins la schimbarea religiunei. De altminteri vorbesc roma-
ne~ce ~i 'l?i-au conservat dialectul mai apropiat de cel din
Dacia. Se ocupa eu meserii l?i mai ales cu agricultura; ca
ora~e mal insemnate sunt: Na.nta, O~anii ~i altcle».
Se vede ca Na.nta, de oare-ce este un ora~el ·cu peste
10.000 de suflete, a fost de mult in vaqa ~i in calea tu-
turora. Na.nta este cetatea numita de ~incai iVO/l".i, unde
la anul 1014, domnea printul meglenit Elt/e, ~i, unde pe la
1092 funl ficsa~i Pacina~ii, adedi Romanii din stanga Dunarei.
In 1887 am publicat in revista mea «Tara Noua» legend a
«Punte di Narta adeca: puntea din Arta, 0 perla a geniului
popular armanesc. A ceasta poesie este sora cu min~nata ljii
ginga~a legenda a Mandstirel de Argcf. ~i in una ~i in alta,
zidarii, «me~teri mari» , nu isbutesc a ridica opera lor,
caci ceea ce clad esc ci ziua, noaptea Ii se surpa, l?i numai
dupa ce se sacrifidi in ziduri un suflet de femee, un suflet de
sotie iubita ~i iubitoare... ~i Manastirea din Arge~ ~i Puntea
din Arta se inalta falnice, pc fragedul l?i tinerul trup al so-
tiei imormentate de vie in ziduri. Eata cum canta ~i plange
poetuI necunoscut in Plmtca dziz Alta 'IJ.

1) Homdnii din Peninsula-Ba/calllcii, etc. pag. 20.

0) Veqi Tara Nouii, An. IV,bro~uraNo. 1, ;;i: Dr.l\f. G. Obcdcnaru: Teale
Afacedo-Ronuille, Basme fi pouii popular~ de la CnJfova etc. publicatiunea aca-
dcmiei Romane, Bucurcsci, 1891, rag. 211, umJc gasc~ci ~i traduccrca in ro-
mana ~i franceza.
 393

~i-era trei masturi 11lvdati;

~i-amintreili *) j~i era frati *, tustrei
Pi m~sturie multu 'nvetati,
~i aminlreili era 'nsurati.
Di multu masturi ~i era,
La toti numa Ie s'avqea *) *) Ie mersese vesica
Cate lucre greale era
lell putea di le-ad~ra.

~i eata ca vini un om la ei ~i ii cheama la un marc impc-

rat. Se sculara tustrei ~i plecara noaptea pe luna ~i cum
ajunscra, i se inchinara ~i it intrebara ce dore~ce de la ci,
ear elle zise: «Am au~it ca sunteti me~teri cumpliti! Tot ce
vreti yeti dipata de la mine, daca imi claditi 0 mandra punte in
Arta, ear de nu, atunci vii nu scapa\i.» Ei cerura trei zile
sa se gandeasca ~i, dupa ce trecu acest timp, venira tustrei la
amira l?i ii zisen!: «Noi zidim puntea ce nc ceri, oar ne
trebuesc ~eapte ani. Sa ne dai de cheltueala ~i sa faci a~a,
ca sa nu avem a ne plange de Maria-Ta l?i sa nu ne sim-
tim straini prin locurile acestea. Te mai rugam sa ne la~i
sa ne aducem femeile pe langa noi.» Imperatul Ie invoi
toate cererile cu jurament, ~i me!?terii plecara pe la locurile
lor sa-~i iea femeile. ~i unde anume? La Nanta, dici de-
acolo Ie erau femeile ~i familiile.

Sc scular~, ~'amintreili
S'duserli s'lia a lor fumeili, *) *)femci, familii
Fumcilc Ie era di Nt'inla,
Le luarli s'le dud 'n Narta
Fumeile Ie era dil *) tn1lnte *) din
Le duserli 'n Narte la punte.

~i inc~pura ei a lucra la punte, dar... ce cladiau ziua

noaptea Ii se ineea de apa ~i a~a treeura l?ease ani plini de
osteneli zadarniee. Intr'o zi de dimineata dupa ce mel?terul
eel mai mare se spata pe fata, eata ca se apropH't de el
o pasare zburatoare ~i ineepe a ciripi ~i a-i zice: «Daea vrei
 394

sa sfar~e~ci puntea, trebue sa zide~ci de vie in temelia ei pe

nevasta fratelui teu celui mai mic ... » - Cum auqi mai ma-
rele me~ter ~i mai marele frate, greu i se strinse inima de
durere, caci iubea foarte pe cumnata-sa cea mai tinenl. .. ~i
avea, biata ~i un copil de tita, care se numea Costantin ...
Dar ce era sa faca? a~a era porunca de sus, de Ia Dumnezeu!
Zise deci cumnata-sei celei mai tinere, ca ea sa aduca pen-
tru me~teri pranzul Ia punte. ~i ea se puse ~i gati de toate,
ear ctll1d era sa pIece, de~~epta pe Costantin, il satura bine de
tita ~i il adormi iara~i. Porni apoi Ia punte ~i cu mare bu-
curie ducea pranzul cumnatilor ~i barbatului ci iubit, ca-
rora Ie zise d.nd ajunse: «Sa aveti parte de munca voastnl,
voi amaritilor me~teri ... Dar unde e puntea Ia care Iucrati
de ~ease ani?» - Ei respunsera: «Doamna... ~i noi ne miram
di. de cand tot Iucram, nu se mai ridica puntea! Acum
mai marele nostru ne porunci, ~i, noi am promis cu jura-
ment, sa zidim de vie in zid pe aceea care ne va aduce azi
pranzuI!» - Ea nu Iua seama Ia aceste' cuvinte, insa vequ
ca barbatul ei plangea cu Iacrami amare, de aceea

Cu dor mare Iu 'ntreba

Cat vedea di Hicdima:
- Vrutlu *) a mieu gione barbat *) iubitul
Voiu s'ffii spui'ii 'ndrept *)~' cumt *) drept
Ti Iii pJil.ngi s' Hicramezi?
Spune 'ndrept...a~i s'ilii banezi I...

~i el respunsc: «0 iubito! nu suspin pentru alta-ceva ... ci

mi-a caqut inelul. .. colo in groapa ceea... scoboara ~i mi'l
da ... !» -- Ea numai-de-cat se scobori )'i incepu a cauta ine-
Iu!... Dar me~terii se repeqira ~i ei ~i incepura a 0 zidi in temelii
fa-ra mila! Biata femee se ruga, plangea, i~i zmulgea perul
din cap, i~i sfa~ia carnurile de pe ea ~i zicea: «O! me~te­
rilor ascultati-mi cuventul... Lasati-mi titele afara, ca sa
nu-mi moara de foame iubitul prunc (=natlu) .. ! Trimiteti
 395

sa mi'l aduca ... sa-i dau sa mai suga tita inca odata ... ca e
mic ~i marunt ~i nu sta inca pc picioare .. !» -Apoi i~i dadu
sufletul blestemand puntea ~i pe cei carli vor trece peste ea:

Cum treambur -) mine m~rata *) tremur

S' treambure !'t' puntea di Narta!
Ca~i calctari va stl. '!'ti treadi
Cama mul~i\i s~ '!'ti se neac~ *) *) s11 se inccc
Cfiti peri in cap mine ffii-am
Ahfl.ti aamcili s' neac11 tr'an 1... ..

~i a~a puntea din Arta se ridica peste dirnurilc cal de ~i

tremurande ale sotiei celui mai mic frate, dintre cei trei
me~terl marl! Ea era Meglena, ~i era chiar din or~ul Nanta,
cunoscut in Macedonia, cunoscut de vechii istoriografi bi-
zantini, ~i pomenit, cum vequram, ~i in aceasta legenda,
perla a geniului popular armanesc, care a ales pc 0 Nan-
teanca, pe 0 armfmdi din Mcglenia, spre a face din ea 0
martira a iubirei de arta a Armanului. ~i totu~i d-l Dr. G.
W eigand, prooroce~ce ~i decreteaza ca poesia populara a
Armanilor, fara nici 0 indoeala, se va stinge! 1) Ce-o fi in-
telegend el prin aceasta?!
Neamul meglenit, din punct de vedere economic, este
cel mai indanlt remas intre celclalte ram uri ale poporului
armanesc. Cei mai multi dintre Megleniti sc gas esc in stare de
ciflicari, adica de iobagi, ~i mai toti sunt lucratori de pament.
Dintre cei aflatori pe inaltimele muntilor Karogiov ~i Pajik

I) Veqi: Die Aromunen, vol. II; in capul inlroducerei, pag. IX: <Das aro-
munische Volkslied ist dem volligcn Erluschcn nahe, dariiber kann kcin Zweifel
bestehen •. Zicerea aceasta nu dovede~ce dedit d. d-l Dr. \\!eigand. care in I,omc-
nita colectie de poesii populare armAne~ci a prescntat numai lucruri mediocre, e
departe de a simti 0 poesie popularli, ~i eli nu cunoa~ce legile ce presideaza
la na\lcerea. traiul, desvoltarea ~i evolutia poesiei populare a unui neam. ~i to-
t~i cu cAta prcsumtime ~i suficientli arunell. cuvintelc :... dariiber kann kein
Zweift:! bcstehen ... Se cunoa~cc cli critica filologidl., ~i mai ales, cea Iiterar1l, nu
~i-a spus indl. cuv~ntul asupra lucrlirilor de plinli acum a d-lui Weigand. ~i
de aceea d-sa a ajuns s1l creaqli ell. tot ce spune e ultimul cuv~nt.
 396

unii sunt l?i pastori. Femeile sunt muncitoare, ~i rasboaele

lor scot multe teseturi de tot felul. Pe iei pe colo se cul-
tiva gandaei de matasa. Branzeturile Meglenilor sunt cautate
~i se gasesc ~i in ora~ele mai departate, ca Salonic, Seres ~i
altele. Meglenii de prin ora,?e au izbutit a ad una ceva averi
prin economie ~i munca l?i '!?i-au apropiat ~i ceva ~tiinta de
carte. Comunele Consca ~i Barovi~a sunt ceva amenintate
de slavisare; de aceea este mare nevoe ca sa se infiinteze
~i in ele ~coli romane~ei, ca la Lum'nita ~i O~iani. Meglenii,
de altfel, sunt bine inzestrati intelectualminte, ~i, au in mare
grad virtutea de a urmari un scop cu rabdate ~i cu stator-
nicie. Aproape toti, barbati ~i femei, sunt blonq.i ~i castanii
la chip ~i la per ~i nu mi s'au parut atat de oso~i, cum ii
arata d-l Gustav Weigand, in cartea sa Vlacho-.llfeglen, unde
ne infato~eaza pe cei mai unW Megleni ce a putut gasi, pre-
cum a facut ~i cu culegerea de poesii populare a Armanilor,
vorbim de cele culese de d-sa, dici multe au fost culese de
altii. La trup ~i la chip ei se aseamana ceva cu Albanejii
de nord, ~i, in totul fiin~a ~i inlato~area lor, pare a fi mai mult
tracica ori dacica decat romana. Meglenii se ved a fi de un
temperament limfatic ~i chiar fiegmatic, insa cftnd se iutesc
ei sc arata pc nea','teptate sanguini ~i chiar colerici. Cei din
Nanta, carii, ca mohametani sunt inrolati in oastea turceasdi,
sunt cunoscuti ca buni soldati ~i buni luptatori, caci la ncvoc ~i
la grcli incercari, ei merg drept in fata pericolului, de~i in
timpuri normale sunt oamenii cei mai linistiti , t si
, mai blandi.
,
Tribul Meglen nu trebue cum-va considerat geografice~ce
ca 0 insula armaneasdi. inconjurata numai de straini, caci
el se atinge necontenit ~i din toate partile cu unele din
celelalte triburi ale aceluia~i neam. A~a buna-oara in Mu-
rihova se atinge cu Far~erotii din acest munte, carii ~i ei
la randul lor se ating cu Voscopolenii de pc lunca de la
Monastir ~i inainte spre apus. La sud Meglenii se ating cu
Olimpianii ~i Epiria~ii, car la nord se ating cu Far~erotii din
 397

vecinat,Wle Strumnitei, cu Armfmii din acest ora~ ~i de aici

incolo cu cei din Istib etc. La resarit se invecinesc cu Armanii
din tinuturile Seresului, cu care ~i sunt Meglenii in multe
relatii. A~a fiind deci nu trebue sa se vorbeasca de Meg-
leni ca de 0 insula armaneasca, dki vedem din contra 0
continuitate teritoriala intre atatea triburi.
Inainte de a incheea acest capitol este bine sa cunoa~cem
cat mai mult din cele ce a zis despre tribul armanesc Meglenit
d-l Weigand, ca unul care a scris 0 monografie despre el.
La pag. 54, a cartei sale: Vlacho-Meglen zice: «Daca
ne-am intreba despre trecutul Meglenitilor, in urma celor
aratate deja remane esclus, ca ei ca ~i Tintarii, s'ar trage
din acei Valahi carii in veacul de mijloc stapaneau MSICl.-
),ooJ..Cl.XtCl., in Tesalia apusam'i, impreuna cu muntii, Valahi
despre carii ne vorbesc Nicetas, Anna Comnena ~i Evreul
spaniol Tudela. Pe la sfar~itul veacului al 12-lea Bulgarii
se rescuhua sub conducerea Valahilor ~i batura pe Greci
langa Seres, cand apare cat-va timp un regat Bulgaro-Valah.
Istoria acelei periode e foarte p1l/t'n cercetata, sigur insa se
pare cd Valahiz' nu erau prca numerojz'». Cititorul insa i~i
aminte~ce ca istoriografii ace~tia numai pomeniti aici de d-l
Weigand, zic din contra ca Valahii erau foarte numero~i.
Pentru ce deci d-I Weigand pomene~ce numai numele a-
cestor istoriografi, fara sa aduca ~i cuvintele lor? Pentru
ca sa poata zice altfel decat ei, pentru ca sa-~i dea aerul
ca ar fi cercetat «intunecimele istoriei romane» ~i ca apoi
sa poata afirma la pag. 55, ca: «Cel mai insemnat rest al
acelor Bulgaro-Romanz' sunt tocmai Meglenitii no~trii, carii
~i-au catat ~i gasit adapost pe muntii Karagiov.» Aici d-I
Weigand i~i da pe fata dragostea sa pentru Bulgari, dar
la pag. 56, aceasta dragoste se vede~ce inca mai mult, ~i
in acela~ timp se vede~ce ~i nedreptatea ce face Armani-
lor; eata ce mai zice d-sa: «Causa ca tipul lor (al Meg-
lenilor) e at at de deosebit de cel al Tintarilor, este ca inca
 398

din timpurile mai vechi, pe ca.nd ei se afiau in Moesia, au

fost petrun~i de elementul slav, sau poatc eht'ar de eel eurat
btllgar. Veq.end ochii lor taeati piezi~ 1), galbenul-murdar din
fetele barbatilor ~i pe muerile lor cu falcile e~ite in afara
!?i cu perul aspru, nu me puteam apara de ga.ndirea: ca in
vinele lor trebue sa fi curgend alt sa.nge, deca.t cel cau-
casian.» Deci d-l Weigand pe temeiul insinuarei de mai sus,
~i pc temeiul chipurilor prin care a infato~at in carte a sa
pe Megleni, dintre carii a cautat pe cei mai ura.ti, mai fal-
co~i ~i mai oso~i, ii l?i darue~ce Bulgarilor, l?i numai Bul-
garilor, ear nu Slavilor. Dar chipuri osoase, falcoase, galbue,
cu ochii Chineji ~i cu perul aspru se gasesc pe ici-pe-colo
~i la Germani ~i la Franceji, ~i chiar la Italieni, de ce nu
ioar darui d-l Weigand ~i pe acel?tia Bulgarilor? Caci ~i despre
Megleni, ensul?i d-l Weigand, spune ca nu toti au acelal?
tip ... <mici macar jumatate dintre ei»? 2) Dar daca nu toti
au tipul mongolo-bulgar atunci pentru ce d-l Dr. Weigand
hasardeaza incheerea de mai sus? Acest soiu de graire l?i
taptuire, se cheama pe romane~ce: uite popa, nu e popa.
~i de ce oare, umbla d-I Weigand pe doua cai in cer-
cctarea ortgtnez"Meglenilor? Pentru ca in deosebi de ga.ndul ce
hrane~ce d-sa de a darui Bulgarilor pe tot neamul Vlaho-
Meglenilor, mai hrane~ce inca un gand pentru care, in scrie-
rea aceasta a sa de care ne ocupam, i~i pregatel?ce premisele.
La sfc1r~itul precuventarei facute lucrari sale (pag. VI), d-I
Weigand zice: «Sper ca lucrarea de fata va fi de ajutor,
«nu numai filologilor, ci l?i etnografilor ~i zl·toriez'lor, ~i va con-
« tribui ca un nou ,ft' insemnat momen!, spre a itl11lZna intuneci
«mile ls/orz'ez' rOmtl1U (? !)>> Nu e a~a, ca nu e pretentios nici-
de-cum autorul? In capitolul: consideratie finala (Schlussbe-

1) cSchlitzaugigen, gelbschmutzigen Gesellen .... cuvinte prin care d-I Weigand

voe~ce sli recheme in spiritul cititorului tipul mongol.
Z) cAusserdem haben jaauch nicht aile denselben Typus, nicht einmal die
Halfte,t pag. 56.
 399

trachtung), la pag. 54, ne spune: «Limba meglenita Ieaga

«atM de intim, Daco-romana cu Macedo-romana, in eM ori-ce
«incercare de a trata amendoua aceste limbi ca desvoltate
cz"ndependent dz"n lattna, ar Ii z"mpoJibzld.» Ear Ia pag. 56,
incheiml partea a no, zice: ca ar trebui supuse unei eerce-

tari elementele slave, precum ~i elemcntele albane2c, pc care

!t"mba romd1ul Ie are comune eu asemenea elemente din
diaiectele ei ~i ca « ... numai atunci va fi posibil a intimpina
«intrebarea asupra originez' Romanz/or, eu 0 intemeeare po-
 400

{(sitiva.» 1) Sa nu fi ascunq.~nd cuvintele acestea scopul de

a verifica filologiee!?ee teoria lui Roesler? Sa nu fi insemnand
cle ca pana cand elementele slavone!?i albaneze din g~aiul
romanese, armanese, meglenit !?i istrian nu vor fi supuse
unei serioase cercetari, pana atunei toate argumentele aduse
de istoriografii l?i filologii romani ~i neromani, in contra teo-
riei lui Roesler, ar fi fara cintemeeare positiva?»
Neindoios. ea in ziua cand d-l Dr. Weigand, va pa!?i la
depanarea anticiparilor ee '!?i.a menajat din timp, va primi
respuns dela speciali~tii in materie, totu~i d-sale .ii va re-
manea dreptul l~ reeuno!?cinta capitalei Buda-Pesta ~i poate
!;'i la eea a capitalei Petersburg.

') • Erst dann wird cs moglich scin, mil einer /,osiliven l ii/triage. aI/ du
i'rage liber die Her/lIlII!' del" Rmlltinm hcranzutreten .•
 xv
ARMINII &PIRIATI. AMINCIO SAU METZOVO ~l VECHRA CAPITULATIONB A LUI
STKRIU l<·LOCA. POSITlILE AMINCmLUI: SORIN J?I CHEARK.· EXARHATUL ARMA-NESC
DIN AMINCIU. VOTONO~I J?I AMKRU. SAMARINA ~I GRUPA DB SATB DIN tMPRB-
JURIMILE SAMARINBI. GRUPA FLORU SAU FLAMBUB1RI. GRUPA B!EASA ~I LAl~TA.
GRUPA F!R!?BROTItASC! PALIOSBLI. IANINA, ARGBIROCASTRU, LlV!!;)I. ZlGORI J?l
PANELENISMUL. FANATICUL COSMA, UNELTIRILE PANELENICE ~l DlPLOMATIA EU-
ROPEAN! DBLA 1830. GRUPA DE PE LlNIA IANINA-CORFU. GRUPBLE DIN EPIRUL-
DB-JOB. GRUPA SitEACU. ARMATA, TUBIA, PALTBNl ~I GREBENA. ALTB SATE
ARMINBJ?CI ~lARM!NlI VEN!;)I. GRUPA DISICATA. SATBLE ARMINE~CI DE PE
CALEA TURMELOR. ARMINII D!RUITI GRECIBI. 'lRIBUL &PIRUT NU E 0 INSuL!
GKOGRAFICI. ~MIGEAREA ARMlNILOB DIN TESALIA. UNELTIBILE GRECILOR PENTRU.
Cl!?TIGABEA EPIRUI.UI. ARMINISMUL INAINTB ~I DUP! 1864.
IepO!%I..OIXYtto6o!)A,,(!%p66A!%ZO;.

Un trib armfinesc eminamente resboinic este acel al EI£-

rz"a{zwr, loeuitorii Armfini ai Pindului ~i ai Epirului, care
impreuna eu barbatii voinici ai Far~erotilor, ai Gramostea-
nilor ~i ai Olimpianilor au faeut Grecia de astazi, nepreveqend
ea prin aeeasta luerare uda de sudori !?i de sfinge contribueau
la in!?elarea, asuprirea, desnationalisarea ~i ehiar la uciderea
neamului lor. Dar ~i alte virtuti au Armfinii Epiriap, de alt-fel
mai cunoseuti sub numele de Cadaoni sau Cddunz: Ei sunt
hamici, muncitori, intreprinq.etori ~i foarte indraznep. Ei se
oeupa eu pastoria ~i eu industriile ee tin de ea; produe
26
 402

br~nzeturi renumite, ear femeile lor frumoase, trupe~e, cu-

rate ~i muncitoare sunt tot atftt de me~tere in tesetorie ca
~i Gdimosteancele ~i Armancele din Priserena ~i Seutari. Epi-
riatii crese ~i eai ageri ~i puternici, din rasa vestita a cailor
Muzaehiari, de earii se gasesc la Armanii din Muzachiea ~i
Malaeastra.
Ca metropola a Epiriatilor este din - vechiu - cunoscutul
lor ora~ A11linciu sau Metzovo sau Metova, care s'a bueurat
totdeauna de 0 mare independenta, pana la inceputul acestui
seeol, eand satrapul de Ianina, Ali.Pa~a, Ii zdrobi vechile
privilegii, mai mult prin in~elaeiune ~i perfidie deeat prin
arme. Pentru ca eititorul sa'~i poata face 0 idee de rolul
ce Aminciu trebue sa fie jueat in viata Epiriatilor, voiu tra-
duce cate-va pagine din Chronografia Epirului a lui II. A-
P(lO(l'Ytl'YO';, dela euventul MhooOo'JI. 1) Eata: «Metsovon, dupa
unii mijloeul muntelui (M€a66o/)'Yo'll), 0 com una a~eq.ata pe
eoasta de sud a Pindului ~i impartita in doua par~i numite
Pros ilion ~i Anilion. In locul aeesta inainte cu patru seeole
loeuiau cate-va familii de Megalovlahi~i, traind, ca ~i eon-
na~ionalii ~i vecinii lor Sanmariniati ;t' cez'-lallt~ prin via~a'
pastoreasc3., seoborindu· se earna pe campiile Tesaliei. Aeeasta
comunitate depindea de Triea (Tpt~X:~I)' 2) ear dupa venire a
Tureilor, de biserica Stagon (Itrl"(ow). S) In sceolul al 16-1ea
s'a intamplat ea un vizir desgratiat sa sc refugieze in satul
Gri./ani din Tesalia. EI a remas pana prima-vara viitoare,
sub cea mai mare taina, in easa unui prcot din numitul
sat. Preotul avend ins a amic intim pc Steriu Floca din Me-
tova, un notabil intre pastorii 4) earii crau acolo, i-a incre-
dintat pe vizirul refugiat, pe care Floca imbracandu'l ea
t) Xpr,YOipa.'tt'.. 't'fJ; 1I1t~tpOY 'tw', 'to 0lt~PWY En'fj'm,WY x,..l J),/./)ptXWY '/.0pw·, etc.
;Y A fJ"'lva.t<:, 1856, vol. II, pag. 107-108.
0) Adeca Tricala, in Tcsalia ccdata Gredei.
.) Cunoscut astazi sub numc1e Calabaca, tot in Tcsalia cedatli Gredei.
f) Cu alte cuvinte Celniml, sau ~i mai bine zis: Capitanul, stlipa.nitorul ca-
pitanatului Amindu.
 403

pastor Valah l'a luat cu pIa cere ~i l'a ingrijit ca pe un frate.

Timp indelungat l'a pazit Floca, ingrijind tot-odata ca stl
cerceteze fZ sii-i aductl VCj'tz" dda Coltstantilto}oll), pan a cAnd,
schimbAndu-se lucrurile, s'a proclamat oficial ertarea zisului
vizir ~i invitarea lui la Constantinopol, spre a'~i ocupa sca- .
unul de mare vizir. A~a-dar zisul vizir s'a grabit sa se dudi.
la locul destinat, ~i plecAnd, a multumit zisului Floca ~i l'a
poftit sa mearga d.t mai curAnd la Constantinopol ~i sa
ceara ori-ce ar dori pentru sine~i ~i pentru com una Me-
tova. Dupa putin timp, ducendu-se Floca in capitala, marele
vizir recunoset'!tor,l'a primit cu bucurie ~i cu multe onoruri,
~i dupa cererea lui Floca s'a compus un precis ~i intins
(eyt~yoy 'X-ed ht€tCl.tJ.€y~y) firman, continend urmatoarele pri-
vilegii ~i concesiuni in folosul Metovului:
«1. Vor fi proprietate indivizibila a Me{ovitilor, to ate li-
veqile aflatoare in Tesalia, Macedonia ~i Epir (dupa nota
data de Floca) dte trebuesc spre indestularea turmelor lor.
«2. In regiunea Metovitica nu vor locui Ottomani ~i 10-
cuitorii en~i~i vor pazi trecetoarele ei.
«3. Intreaga comunitate va da anual pentru ori-ce bir ~i
indatorire, catra casa statului numai 113.000 aspri, sau lei
turcesci 941. 2)
«4. Nu se va urmari nici cauta, nici odata ~i de catra
nici 0 autoritate, persoana de ori-ce rang ~i religie, care s'ar
refugia in regiunca Metovitica, pentru ori-ce causa.
«5. Ottomanii carii vor trece prin regiunea Metovului sunt
obligati a considera acest pament ca sacru ~i de asemeni sunt

1) De sigur ell un simplu pastor, chiar .notabil> intTe ccilalti plistori, nu ar

fi avut mijloacelc dc a putea tine in curent pc vizirul refugiat, cu cele ce se
pctrcceau ill capitala imperiului. Dc altfel numcle Floca estc cunoseut intre acele
ale dipitanilor sau stapanitorilor de dlpitlinate, adedl. de rcgiuni arm~ne;;ci, ca
sa nu ziccm tari sau provincii.
I) Adcca vr'o 200 lei dupa banii Ilo;;trii, indt se vede lamurit ea aceasta
sumll. este mai mult un dar, un pe~ehe;;, dedit un tribut.
-.
404

obligati ca, el?ind din fruntarii, sascoatal?i sa scuture potcoavele

cailor, spre a nu lua cu den~ii nici un dram de pament Metovit.
«6. Acest tinut va avea un Exarh patriarhal al seu.
C( 7. Se va referi politicel?ce la l?eful Euripului, ear judeca-

torel?ce la cadiul din Livadia.»

Nu este acesta un tratat in toata regula, in care celni-
cuI, capitanul arm~n Steriu Floca, domnitorul l?i stap~nitorul
tinutului Aminciu, se arata demn l?i mare~ ca un rege conl?tiu
de puterea sea ~i de puterea poporului seu? Era Floca nu-
mai un notabil intre pastorii din Aminciu, c~nd sus~ine ~i
obtine conditiunea, ca pamentul tarei lui sa fie considerat
ca stint de stap~nitorul Ottoman, l?i ca acesta, el?ind din ti-
nutul Aminciului, sa'l?i scoata l?i sa'l?i scuture potcoavele ca-
lului spre a nu lua cu el nici un pic din stintul pament al
vrednicului Aminciu? ~i refugiatul vizir cu Sultanul din vre-
muri puneau iscaIiturile ·pe un asemenea firman, mai mult
tratat de alianta, l?i dadeau in vecinica stap~nire Me~ovi­
tilor toate livet/z7e dz"n Epir, Tesalia Ii Macedonia, numai
din recunol?cinta? ori pentru ca I?tieau l?i cunol?ceau ca aveau
tn Steriu Floca l?i in poporul Metovit ni~te puternici aliati?
Un simplu pastor, fie el c~t de notabil intre pastori, ar fi
putut obtine un asemenea firm an prin care Metovipi pot
pastra in pnutullor, impotriva vointei tuturor autoritatilor, pe
un reJugzat de orz:'ce rang ;£ de ori-ce rcligie, refugiat pentru
ori-ce causa.? N u se vede destul de dar din cuprinsul fir-
manului de mai sus, ea tinutul Aminciului era 0 tara pu-
ternica l?i independenta ?-Dar este de prisos a starui mai
mult, firmanul vorbe~ce de sine~i; ~i-apoi cazul nu este unie
cum-va. Asemenea capitulapuni au avut l?i Arm~nii din Pi-
suderi l?i din alte localitati l?i tinuturi, unde erau capitanate,
adeca stap~niri arm~ne~ci autonome, ~i dol I. Caragiani,
dovede~ce cu acte, cu documente l?i cu marturii ehiar de
ale scriitorilor greci, ca au esistat mai bine de 180 de a-
 405

semenea capitanate, pana pe la inceputul veacului nostru 1),

capitanate conduse de barbati luminati ~i de eroi, carii au
impodobit cu faptele lor istoria Greciei de astclzi.
Positia insemnatului ora~ Aminciu sau Metova am cunos-
cut-o din cele de mai 'nainte zise. El este a~eq.at pe coasta
sudica a Pindului, in drumul dintre Epir l?i Tesalia, ceea-ce
'i-a conser vat din vechime 0 mare valoare strategica, deose-
bit ca sta pe 0 positie tare. In vecinatate este 0 localitateJ
care inca pastreaza vechiul nume de lmperatoare, adeca im-
pt1rdtefcele, l?i 0 alta care se nume~ce la Cesar. Aminciul,
dupa cum veq.uram, are doua mari cuartiere, pe care Grecii
Ie numesc Pros ilion ~i Anilion, spre a demonstra lumei ca
locuitorii acestui ora~ sunt Greci sau eel putin Vlahofoni.
Prosilion insa pe arm:ine~ce se chiama Sorin, pentru ca. par-
tea aceasta a Aminciului este espusa la soare; ear Anilion
se nume~ce Cheare (pi ere sau apune) pentru di in aceasta
parte a ora~ului putine ore din zi bate soarele, ca ~i la Ni-
jopole, ~i sunt anotimpuri in care soarele nu bate de loc
peste Cheare. Din aceste doua cuartire eel :inteiu, sub care
se ~i intelege Aminciu sau Metova are 8.860 de locuitori,
ear Cheare are numai 3. 780, ~i totul ora~ul Aminciu are
deci 12.640 locuitori. Aici sunt infiintate ~i functioneaza cu
succes doua ~coale romane~ci, una de baeti ~i una de fete.
Articolul 6 al firmanului-capitulatie a lui Steriu Floca, ee
am veq.ut mai sus, glasue!?ee ca tinutul Metova «va avea
un Exarh patriarhal al seu». ~i pana astclzi aeest drept de
a avea un Exarh patriarhal armanese esista !?i sta in pieioare,
singurul drept ce a mai remas Arm:inilor din Aminciu in
urma usurparilor ~i lovirilor satrapullli Ali-Pa~a. Trebue spus
insa ea Exarhul-patriarhal de acum din Aminciu, nu s'a
aratat prea amic dorintei legitime a Arm:inilor din Turcia
de a avea un episeop al lor national, dorinta pentru reali-
sarea careia delegatia dela Constantinopol a tuturor Arm:ini-
1) Stud;, islqrice asu/,ra /?qm. de Pen.-BalcanictJ, pag. 106 ~i inainte.
 406

lor lucreaza de mai multi ani, ~i care credem ca se va

indeplini ~i fara ajutorul Exarhului arman Metovit, care '~i.a
despartit inima ~i simtirea de aspiratiile neamului seu.
Ca dependinte de tinutul Metovei ~i ca facend parte din
el, sunt inca doua comune armane~ci din Pind: Votonofi
eu 470 de locuitori ~i Milia, pc armane~ce: Amatt (= merul)
eu 970 Iocuitori. Pana Ia sfar~itul secolului trecut ambele
aceste comune, dintre care Votono~i la apus !?i Ameru la
nord de Aminciu, crau ctlrmuite de rcpresentanti din Me-
tova, anume tri-
mi~i pentru a-
ceasta. Ameru
estc mai insem-
nat ~i scriitorii
Greci vorbesc
adesea de acea-
sta localitate.
Ambele aceste
comune nu au
~coli romane~ci.
Un alt mare
centru arman-
esc in Pind este
Sanmarina sau
Samanlta 1) din
apropierea ca·
reia izvore~ce
riul Doxa, numit
Anmini Epiriati din Samarina. de Armani riul
Grebenita, ear
de Greci Greveniiicos, un afluent al fluviului Bistrita sau Ha-
liacmon. Unul din propagandi~tii panelismului, un cuvios Gre-
t) In judetul Mehedinti, pIasa Motru-de-sus esista 0 comuna care poarta
numele de Samarine~ti.
 407

gorie Aghiotaphitis, scriin'd, in 10 Martie 1880, unui frate

al seu la Constantinopol ~i plangendu-se de progresul ce face
«propaganda valaha» spune ca «fara sgomot ~i fara greu-
tate a trimis la Samarina, prin Sylogul din Atena, doi insti-
tutori ~i 0 institutrice de limba greadi carzi' sa devte jam!
e!t!Jtls1Ilu!ui printre Va!ahii din Sa marz1la , ora~ de aproape
15.000 de suflete l?i cu comune inconjuratoare» 1) bine·in~eles
tot de Valahi, carii trebuesc grecisati cu ori-ce pret, ~i cM
mai in graba. Cuviosul Aghiotaphitis, arata cu aceasta ocasie
eft. Samarin a are 15.000 de locuitori valahij totu~i eu nu o so-
eotesc decat la 12.000 suflete j ear in ce prive~ce grecisarea a-
cestei mari comune, euviosul parinte Aghiotaphitis ca ~i un alt
corespondent al seu mai de seama, episeopul grec dela Larisa 2)
vor fi aflat ca a eaqut in apa, ~i, ca barbarii de Valahi, carii
nu pricep ~i nu gusta dulcea elineasdl, '!?i-au faeut deja doua
~coli ~i 0 biserica, in care se invara ~i se canta blestemata limba
valahieeasea. De asemeni ~i comunele inconjuratoare, la care
se face alusie, ~i, care nu sunt altele decat Avela, Perivoli
~i Smixi, nu numai ca nu s'au grecisat, ci au alungat de tot
pe dascalii Greei, ~i ~i-au infiin~at ~eoli valahice~ei. Smix£ are
1.750 locuitori, Ave!a 4.780, ear Perivoh 6.570, ded nu-
mai aceste trei comune la un loc eu Samarina represinta
o populatie armaneasdi. de 25.100 de suflete, ~i deci pofta
propagandistului panelenie Aghiotaphitis ~i a celor1al~i Gred
de a 0 inghiti, nu era toemai neindreptatita. .
o alta grupa de sate ~i eomune de Armani Epiriati se
gase~ee tot in Pind, la apus de Aminciu, ~i anume: F!oru
sau Flamburari cu 1.560 de suflete, CenlCjz' eu 1.850, Ma-
crt"nz" cu 980, Grebentlt" cu 3.400, apoi satele mai mid:
Ca!ola, Cucllfi, Dres/z111c sau Trestinic, Cz"udz"/a, Dohani,
Camt"a, Cava/an· la un loc cu vr'o 2.800 de Armtmi Epi-

, t) Les Grecs,le.r Valaque.r, les Albaflais ef r Empire Ottoman, par Un Valaque

du Pindc; Bruxcllcs 1886, pag. 28.
') Op. cit. pag. 26.
 408

ria~i, intre carii ~i c~p-va Arm~ni Copaciari, deci in totul

~i aceasta grupa represinta 0 popula~ie de 10.590 de su-
flete. In Floru, in Cerne~i ~i in Grebenip esista dte 0
;;coala romaneasca de bae~i, ~i tustrele sunt bine populate.
Pe riul Baeasa, Vovusa numit de Greci, este inca 0 grupa
de comune arm~ne~ci insemnate ~i anume: Bdeasa (= Vo-
vusa) cu 2.250 de locuitori, Lalita (= Laca sau Laica) cu
6.500 de locuitori, Lea;nz~a sau Lesnz~a cu 2.850 de 10-
cuitori, ~i satele mai mici, iara~i amestecate cu Copaciari,
Scamne!Z" ~i Peclart', ambele cu .v'ro 600 locuitori Armani;
deci inca 12.200 de suflett:. Baeasa are 0 ~coala de baep
~i doua biserici in care nu se mai aude decat armane~ce,
ear Lai~ta are numai 0 ~coala romaneasca. de bae~i.
La nord de grupa aceasta ~i de grupa Samarina se afla
un post tare de Far~ero~i, dintre carii unii sunt ficsa~i in
comunele: Paleoseli cu 2.680 de locuitori ~i cu 0 ~coala ro-
maneasca de bae~i, Furca cu 2.250 de locuitori ~i iara~i
inzestrata cu 0 ~coala de bae~i romaneasc3., ~i in satele:
Cucuflz"anz~ Verbz"anz: Przsogz"anz' Grlzmanz", Startcianz" etc.
in numer de 1.800 de suflete; ear vr'o 1.200 de Far~erop
se gasesc printre riurile Baeasa ~i Sarantaporos neficsap in
sate. Insa aceste 7.930 de suflete nu se socotesc la tribul
Epiriat, ci la cel Far~erotesc.
Sa cercetam ~i cate-va ora~e in care Epiriapi se gasesc
in mare numer, inainte de a reveni la comunele ~i satele
lor din Epir ~i Tesalia ;;i in special din mun~ii Pindului, pe
partea apuseana ~i cea resariteaml.
lanina, capitala Epirului ~i in acela~ timp a vilaietului de
Ianina, este a~eqata pe un platou nalt de 500 de metri
deasupra nivelului marei, ~i tn apropiere de laturea vestica
a laculuz" de lanina} ale dirui ape par negre din causa fun-
dului seu negru de turba. Pe platoul acesta trebu~ sa se fi
aflat odata vechiul oracul Dodona. In veacul al 9-lea, Ia-
nina sau Ioanina ;;i Iania depindea de imperiul bizantin, in
 409

al ll-lea secol trecu dnd in mane1e Normanilor, dnd in

ale Bizantinilor, cand in ale Catalanilor. Lung timp apoi a
atarnat dnd de Constantinopol, dnd de Chefalonia pana
la 1431, cand caq.u in stap<tnirea Turcilor. La 1820 Ianina
a avut de suferit 0 cumpIita bombardare din partea lui Ali~

Arrnani Epiriati, negustori in Ianina.

Pa';;a, bombard are cc i-a !;'tcrs pcntru totdeauna splendoarea

de .:alta-d ltii. Dar!;'i astazi ora!;'ul acesta, in care se afM. vr'o
27.003 locuitori, este impodobit de 18 Moschee, de 2 si-
nagogi ~i de 7 biserici. Falnicul palat-cetatue, numit Demir-
Kula, adeca: palatul de fier, e caq.ut in ruine. Dintre cei
 410

27.000 locuitori ai Ianinei 6.000 sunt Turci, vr'o 2.000

sunt Evrei, vr'o '2.000 sunt Greci, vro 7.000 sunt Albaneji,
ear 10.000 sunt Armani. Insa, din nenorocire, multi din ace~ti
din urma greciseaza, ba chiar se arata ca Eleni destul de fa-
natici, totu~i Armanii reveniti la cuno~cinta ~i iubirea neamului
lor, au izbutit, dupa multe ~i grele lupte cu apostolii clerici ~i
laici ai panelenismului, a infiinta 0 ~coala primara de baeti ;;i
un gimnasiu cu patru clase, in care se cultiva limba lor «strau-
~easca» ~i sentimentele nationale armane~ci, deja cu mult
succes. In Arghz"rocastru se afle1 nu mai putin'decat 4.000
Armani, lipsiti insa de ~coala ~i biserica nationala. Aid trebue
pomenita ~i comuna Llr.,a.l/t", a~eqata intre cunoscutele comune
meglene, cu 4.300 locuitori 1).
La nord de Janina, sau mai bine zis la nord-nord-est
se intinde muntele numit de Greci Mischeli, ~i pe care Ar-
manii il numesc Jl;fuscele, ~i inca mai la nord se intinde
muntele numit de Greci Vradeton, pe care Armanii il nu-
mesc Brdddu j ace~ti doi munti alcatuesc tinutul ce se chiama
Zagorz, cu 42 de sate armane~ci ~i cu 0 populatie de 26.000
de suflete, in cap; afara de unele sate deja numite, afliitoare
tot prin ace~ti munti. Este drept ca grecisarea acestor 42 de
sate este destul de inaintatii, dar nu mai putin adeverat este,
ca ace~ti Armanii grecisati cer cu staruinta ~coli rorrtane~ci;
~i, nu face birie directia armana dela Bitule, ca intarzie atat
de mult a Ie trimite institutori armani. Eatii ce povestesce
Dim. Bolintineanu despre grecisarea Zagorienilor :2) «Roma-
nii din Epir sunt mai atat de numero~i ca cei din Mace-
donia. Catra acestea este 0 parte din aceasta tara, Zagor,
unde cei mai multi au inceput a se greci inca de la 1780.
Eata pentru ce: Pe atunci se afla un profet ce propaga
idee a elenismului intre Romani. Acest profet se numea san-

1) D-l Weigand (V/acko-Meg/en, pag. XXVIII) arata in Livdt/i numai 2.000

de Tintari, deci iara~i seaqend eu mai mult de jumatate.
') Op. cit. pag. 63-64.
 411

tul Kosma. Ajutat de rivalitatile pa~ilor Ali ~i Kurd, carii

se disputau pe inriurire, fac~nd sa joace rivalitatile grece ~i
rom~no-bulgare, el cutez~ a arunca anaterna pe toti acei
Rom~ni carii vor mai vorbi limba rorn~na. Anatema lui spe-
ria aceste poporatiuni creq,etoare ;;i simple ;;i din 44 sate
rorn~ne dela Zagor nurnai 14 au mai remas, care sa vor-
beasca limba rom~na. Ceilalti afara de betr~ni vorbesc gre-
ce~ce. Acest s~ntul Kosrna, ce prediease asemenea impro-
tiva Evreilor, fu ueis de Kurd-Pa;;a, dupa uneltirile eelor din
urma; ea sa-;;i resbune de profetiile lui ce vesteau eaderea
lui Kurd-Pa;;a Albanezul, ;;i ridicarea lui Ali-Pa~a-Tepeleni. t)
A1i-Pa~a drept reeuno;;cinta prodama pe Kosma s~nt ;;i ii
adumi rnoa;;tele. Perseeutiunile del a Greci improtiva Rorna-
nilor nu ineetara de atunei ineoaee 2). Propaganda. greaca

t) Fiindeli s'a pomenit de atAtea ori Satrapul de Tanina, presentlim aici, unul
din multele port rete ee i-au taeut atAtea istorici ~i anume pc eel ee i'l face
L. Lol/as in lIistoire de /' Empire Ol/"II/a" et coup t/'oeif sur fa Tllrqie ac-
tue/Ie. II-me ed. Paris, pag. 102--103: .EI ineepu prin aete de brigandaj ~i
prin josnicii, mAngaind pc cei carii nu'i putea zdrohi, ~i neimpedidindu-se de
nimic in calea crimelor cumplite ce flicurli din esistcnta lui un fel de legendli
diaholiea. Esecuta cnsll~i sentinta Sultanului in contra socrului seu, Pa~a de
Dclvino, atunci reseulat; asasinA pe cumnatu-seu !,'i luA in clislitorie pc sora sa
proprie. Se introduse la Pa~a de Epir, care era in relatii eu Rusia, ~i it ucise,
clilcand in picioare ~egile ospitalitlitei. Ca pret al acestci crime ~i a atrocitli-
tilor in contra cre~tinilor resculati, ohtinu buncle gratii ale Sultanului, dplita
sangiacul de Ianina ~i a~a ajunse in capul Epirului. Tot-dcauna gata a trcce
in partca celui mai tare, e! incepu de-aci a respandi teroarea in jurul seu.> L.
Collas deserie rclatiile aeestui criminal cu Franeejii ~i Bnglejii apoi continua:
c Nu vom intra in lunga povestire a infamiilor accstui hetran in care se intAI-

neau turpitudinile unui Tiberiu cu atrocitlitile unui Caligula. Poarta ne mai pu-
t~nd rlihda it condamnA, dar nesperfmd a forta pc tigru in vizuina sa tacu ape!,
la ere~tini ~i-i inviUi a-~i reshuna cru~imile clirora ci fuscscrli victime, Ali, care
ii torturase de atatea ori, ~i i!li taeuse 0 pllieere zidindu-i de vii in murii pa-
latului seu, Ie spuse eli fiind !Ii el amenintat ca ~i cit cl ar putea sli se fad
unealta independentei lor. Cre~tinii uitand sAngerosul trecut ii prim ira propunerile
~i ast-fel mAnjirli causa lor prin aceasta alianta. Atunci insurectiunea se res-
pAndi, ca Ull fulger, din Pind plina in Tayget. (1820-1821),.
') La cuv~ntul acesta (pag, 64), Bolintineanu pune urmlitoarea notli: .Ni se
spune de curAnd cli in anul trecut un diaeon Roman-Macedon din Salonic, pri-
mind aco)o, din Tara-Romlineasd, clirti de bisericli; Mitropolitu) Sa)onicu)ui,
 412

are drept mijloc religiunea; ea nume~ce Greci pe toti c~ti

sunt de ritul oriental; numera pe Rom~ni, pe S~rbi, pe Bul-
gari l?i formeaza un element grec. Dar me Stint pe lata
pdm!ntuluz' nz'et' trei mz'lt'oane Greet', adeca pe jumatate c~t
Bulgarii, l?i de patru ori mai putin dec~t Rom~nii». Bolin-
tineanu grel?e~ce numai asupra numerului satelor arm~ne din
Zagori, caci ele sunt vr'o 52 sau 54; ear cele amenintate
p<'ina acum de grecisare sunt 42 la numer. Se obicinuel?ce
ca, vorbindu-se de Epiriati, sa nu se socoteasca la Arm~ni
populatia acestor 42 de sate armc1nel?ci cu 26.000 de su-
flete; aceasta este 0 mare gre~eala, caci oamenii ace!ltia
sunt Rom~ni, vorbesc ce e drept 0 amestecatura de arm~­
neasca l?i greaca foarte urita ~i foarte barbara, dar d~ndu-li-se
l?coli rom~nel?ci ei ar reveni la limba lor stremo~easca !li inca
foarte grabnic, de oarece ei ~n~i!li cer cu nerabdare ~coli!li das-
cali arm~ni, tapt care dovede~ce, ca inima lor nu s'a grecisat,
ca ei nu l?i-au uitat neamul ~i natia. Totu~i, acela care ar crede
ca aceste 42 de sate cu populatia lor armc1neasca ar fi perdute
pentru arm~nism, n'are decc1t sa scada 26.000, din so cote ala
ce'l?i-a tinut pana aici, adeca din 106.270. Ear acela care, ca
~i mine, crede ca Zagorienii se pot readuce prin l?coala l?i
biserica la dreapta credinta nationala, sa pastreze, ca l?i mine,
numerul dob~ndit pana acurn de 106.2701de Epiriati, caci
grecisarea de pana acurn a Zagorienilor este departe de a
fi complecta, l?i nici ca se va rnai complecta de acum in-
colo, de oare-ce !li Arminii !7i Albanejii, carii au facut a-
tc1tea sacrificii pentru liberarea Greciei, luptc1nd cei intei pe
uscat, ear cei din urma pe apa, s'au desilusionat de marea
tdee panelmicd pana intr'atita, in cit ~i ei se mira astazi

Grec, (nu ~tiu pentru ce !!!) aflA, se nediji pe diacon, ii lua dirtile, Ie rupse
el singur, 0 parte Ie dete rupte la bacani, alta parte Ie aruncA in foc. !;ii aceste
perseeutiuni Ie rac diJugarii Greci asupra RomAnilor, cAnd primesc 30 milioane
pe an dela Romani!. Da, inainte de seeularisarea averilor manastiresci, 30 mi-
lioane pe an dela Romani, spre a grecisa pe AnnAni, - dar ~i acum inca multi
bani de aici se due in m:lnile Grecilor; tot spre a grecisa pe Armani!!
 413

cum de au putut fi atat de orbip pentru 0 de~clrtaciune.

PI~gerile ~i regretele Arm~ilor ~i Albanejilor, anecsap la
Grecia modema, ajung pana la ei, pana la cei din Turcia.
Ba mai mult: anecsatii parasesc Greeia in mare numer fan'i
a mai privi indarat ~i, tree~nd in Turcia, povestesc cu jale
eonationalilor lor ee este Grecia ~i administratia greeeasea,
povestese perseeutiile ~i nedreptatile suferite, ~i top impreum'i
regretand sangele scump ee au versat ei ~i parinpi lor pen-
tru ereearea Greciei, ~i zie unii altora: «Sa nu ne rnai luam
dupa in~elaciunea panelenica!» In timpul mi~earei pentru li-
berarea ~a zisei Grecii, ei, Arm~ii ~i Albanejii au vequt
eu oehii lor, ea adeveratii Greci, cati mai sunt in tara ce
se eheama Grecia, n'au faeut absolut nimic de brav ~i de
eroic, ei au vequt cu ochii lor, dupa cum ~i Pouqueville
poveste~ce, ca Laconii nu se scoborau din munp, decat nu-
mai ~i numai spre a fura caprele ~i vacile ce gaseau pe
campii ~i lunci, ear nu spre a se lupta alaturi cu Armanii ~i AI-
banejii. Ei au vequt ca Grecii nu sunt soldati ~i ca nu au
Iacut in Pe)oponez alta, decat a da foc pretutindeni ~i a
pune mana pe banii ce trimetea Europa, dupa cum scrie
~i cunoscutul Mettemich. ~i daea toate acestea sunt inca ne-
cunoscute pentru foarte multi din Occident, ele nu sunt ne-
cunoscute de Armanii ~i Albanejii, carii Ie-au vequt cu ochii
~i carli regreta astiizi amar ajutorul nepretuit ce au dat la
crearea Greciei. Am~ndoua aceste popoare sunt desgustate
de panelinism, ~i inteleg acum foarte bine ca au fost in~e­
late de Greci. ~i cand lucrurile stau a~a, ce progres mai
po ate face elenisarea printre ei? Incerciirile ce mai fae Greeii
de a-~i sustine lucrarea de grecisare a popoarelor din Pe-
ninsula Baleanica, sprijinindu-se pe faima ~i marirea vechilor
Greci ~i pe literatura remasa de la ace~tia, iant~i nu mai
poate da roade in viitor; dici Armanii au vequt cu ochii
lor ~i 'i ved pe urrna~ii faimo§ilor Eleni zilnic ~i nu au pu-
tut constata alta decat ca sunt buni negustori. Ear cat pri-
 414

ve~ce literatura, GrecH nu 0 pricep nici-de-cum, ~i pentru

ArmAni ea nu are nici un fel de savoare. Si , e cum-va vorba
de literatura greaca moderna? Dar ea este numai pentru
foarte putini Greci, din causa ca nu e scrisa in limba ce se
grae~ce de Greci, ci cautAnd a se apropia de greceasca-
veche nu poate fi gustata decAt de clasa culta din Regat.
CAnd apostolii panelinismului se cearta cu Valahii, pe carii
vroesc sa'i elenisese, obicinuesc a numi barbara limba a-
cestora ~i lauda frumusetile limbei grece moderne; dar a-
ceasta este de fapt un amestec de slavona, de armAneasca,
de greceasca ~i de albaneza ~i ast-fel e «un dialect total-
mente incult» cum 0 califidi d-l A. D. XenopoIl) care ur-
meaza apoi: «Toata literatura greaca moderna tinde a sub-
stitui limbei vorbite de popor 0 imitatie mai mult ori mai
pupn reu~ita a limbei elene. Termenii noi sunt inlocuiti
prin cei vechi, constructiile moderne prin cele caqute in
complecta desuetudine. T oti scriitorii din zilele noastre se in-
trec in aceasta reintoarcere catra limb a total uitata, fara a
se ingriji, daca publicul caruia se adreseaza 0 intelege ori
nu. Consecinta e ca mare a majoritate a poporului grec re-
mAne strain de cultura claselor luminate ~i ca adeverata limba
a acestui popor remane un jargon inform ~i barbar.» Deci
daca. greaca moderna este un jargon inform ~i barbar, de
ce ar mai inveta-o ArmAnul ~i Albanezul ~i nu s'ar lumina
fie-care in limba lui proprie, chiar dnd ~i aceasta ar fi bar-
bara? Sa invete greaca numai pentru a ~ti inca 0 limba in-
culta, informa ~i barbara? ~i numai pentru a face placere
apostolilor panelenismului? ~i mai ales acum cAnd s'au 1n-
credintat ce este panelinismul? Ori-cine intelege, cred, cat
de tare este baza lucrarei pentru grecisarea popoarelor din
Peninsula-Balcanica ~i deci cat de strelucit poate fi viitorul
acestei lucriiri.
I) In: Revue de Glogra}hie, articolul: les Roumaills et les Crees (premiere Ji-
vraison - Janvier 1891. Paris) pag. 42.
 415

Inainte de a ne desparti de Zagoriani yom aduce inca

vr'o cAte-va cuvinte ale citatului «Valah din Pind» 1) asupra
mai-sus-pomenitului sfint Cosma ~i asupra predicilor ace-
stuia. «. . .Patriarhul grec trimise pe faimosul calugar Cosma
in Epir ~i in Albania. Acest calugar grec avea misiunea de
a escomunica, in numele patriarhului, pe toti acei carii ar
mai fi vrut sa graeasdi armAneasca ori albaneza. La Sa-
marina lumea arata inca locul de unde el vorbea Valahilor
contra propriei lor limbi, zicendu:-Ie ca Dumnezeu se consi-
dedi. ca ofensat, c:\nd e rugat ~i laudat in limba armAneasca,
~i ca, pentru ca rugaciunile lor sa fie indeplinite, trebuesc
a fi rostite pe grece~ce. In Epir predicile lui Cosma ~i a-
menintarile de escomunicare obtinura un resultat cu at:J.t mai
considerabil, cu cAt ~eoalele greee din Ianina, din Zagor
~i din alte P3.rti pregatisera spiritele pentru aceasta inovatie.
Dar la Berat, in Albania, luerurile mersera alt-fel. Predieile
revolutionare ale caIugarului fanariot fura denuntate guver-
norului ~i Curd-Pa~a il puse in teapa la 24 August 1779.
Trebue adaogat ea momentul pentru a face 0 propaganda
elenisatoare nu putea fi mai reu ales; caci promisiunile in-
~elatoare ale Caterinei II intorsese capetele Grecilor. In-
tentiunea imperatesei ruse~ci nu era de a restabili imperiul
de Bizant, ci ea avea trebuinta de tulburari. ~i pentru a obtine
o mi~care din partea Greeilor, f<'leu sa streluceasea pe d'inaintea
ochilor acestora facIa emaneiparei». «Un lucru e sigur; pu-
nerea in teapa a lui Cosma tae mersul propagandei grece~ci
in Epir ~i Albania printre Valahi ~i Albaneji; sau cel putin:
progresele ei fur a atAt de limitate incat, 50 de ani mai
t:J.rziu, niei nu fu vorba de a intinde pana la Calamas (Thyamis)
granitile regatului grec. Nu doar di diplomatilor din 1830,
le-ar fi lipsit aceasta buna-vointa... Hotanti a face Grecilor un
regat cAt mai mare posibil, ei catara pretutindenea Greei ~i nu

1) Les Grecs, les Valatjues, les Alba11ais et f Empire Olloma1l, etc. pag. 70--72.
 416

gasinl nici in Epir, unde numele Sulia~or erau tn toate gurile;

se catau Greci din pam~nt, dar Suliatii era Valahi l?i Alba-
neji. DUpd vederzle EngHterez·, atunci stap~nitoarea insulelor
Ioniene, l?i deci de aproape cunoscetoare a Eptruluz~ nu se
mat" ajla nz"d un sz"ngur Gree la nord de 0 linie trasa din
Parnas la Thermopyle.» «Dovada ca in 1830, Epiriapi nu
se credeau Greci, este faptul ca n'au trimis pe nimeni la
conferinta de Londra, spre a reclama anecsarea lor la re-
gatul grec. Cum ar putea fi astazi ceeace nu au fost atunci?
Noi admitem ca grape numeroaselor l?coli create l?i intre-
tinute de Silogurile grece~ci Epiriatii bolborosesc astazi greaea
macaroniea mai bine dec~t 0 bolboroseau la 1830; dar Va-
lahii ~i Aibanejii din na~cere, sa-~i fi schimbat oare de-atunci
~i limba, ~i ochii, ~i urechile, ~i pielea, ~i osul, ~i s~ngele?»
Positiv di nu, caci acum mai mult decat ori-c~nd cer ~coli
romanel?ci, caci s'au incredintat ca panelinismul cu toate
promisiunile lui sunt de~ertaciuni.
Sa ne intoarcem la numeratoarea Arm~nilor din Epir.
Daca am trage 0 linie dreapta din Ianina spre apus, at
carei sfir~it ar trece prin satele St. Dimitru ~i Crinii din
insula Corfu, ~i daca pe aceasta linie am trage zigzaguri
cand la sud, cand la nord, gasim mai muite sate unele cu-
rat armane~ci, ear altele ~i cu Albaneji in ele. Eata dte-va
din aceste sate: Granzsfa, Cuct: Glizam·, Cuctt/H, Arz"nzftea,
Gltunu, Avarlca, Cesarata, jVeohorz~ Cltca (Ianga Adriatica,
in muntii ~oputi, adica: ~ipote, izvoare) Zagorzanzi·, Capra,
Czricana, etc. care nu pot avea mai mult de 2000 de su-
fiete de Epiriati.
In ora~ele Fdz"ales, Paraml~la ~i in ora~elele Plislvzca,
Conzspole, /I.fazaracht~ Parga, ilfargarit, Preveza, Aghza ~i
aitele sunt 6.800 de Arm~ni Epirati; ear in satelc; Ravellz",
Dofimi, Scliavi, Vfahohorz~ Cfabucari, Sleiza;£, Vfasz", Vi-
llani, Carbunarz", CardlCht~ Scorpz"ana, A rp ica , lUurz, Neo-
hori, Rlzanz~ Cumenzca, sau Cumamca, Stana zis de Greci
 417

Stanovon, V'oinz'cu !?i altele, afl:itoare printre or:i~elele po-

menite mai sus, se gasesc iar:i~i ca la 4.400 de Epiriap.
Intre satele !?i or~ele acestea!?i intre fluviul Arta, sau la
resarit de satele !?i or~ele aratate ~i la apus de zisul fluviu,
care aici face hotarul apusan al Greciei, sunt satele: Flam-
buru, zis de Greci Flamburon ~i Flampuron, aproape de
versarea fluviului Arta ~i golful Arta sau Ambracia, Mar-
ltid, Plzjca, Petra, Birbzlt; Romia, Clisura ~i Muzaca/i
ambele aproape de cetatuea Ceafa zisa de Greci Kiafa,
Vlahorena, Gremenzca, Bilzosa, Mdliana, Castrosz'chz"a Rz"-
niasa, Mz"halzca, Bldndu zis de Greci Vlandu, Nasarz ~i
iara~i Clz"sura, 'Romanu, Cori/z"anz; adedi. veniti din Corita
sau Gheorgea, Rapsi;ta, Rusaca, Mult'I Fras.'ana, Colonia/t',
Manoleasa, Crdcana ~i altele, iara~i cu cel putin 4800-5000
de Arm~ni Epiriati. Deci, ~i aceste sate represinta 0 suma
mznimum de 18.200 de Epiriati.
La resarit ~i ceva la sud de Ianina cade cunoscuta co-
muna arm~neasca Seracu sau Saracu, numita de Greci Sy-
racu, cu 8.400 de suflete ~i cu 0 !?coala de b:iep romaneasca.
Comuna aceasta este a!?eqata in munti aproape de isvoa-
rele fluviului Arta, ear peste acest fluviu la sud-est, adeca
in Grecia cade vestita comune1 armaneasdi. Calaretii, pe care,
am vequt cum 0 descrie Pouqueville, ~i 0 sumedenie de
alte comune tot armane!?ci ca: Matuchi, Raftani, B~sani,
Cucana ~i multe, foarte muite altele daruite, fara voea lor,
de-cur~nd Greciei, de catre darnicile ~i necunoscetoarele
mari puteri din occidentul Europei. De partea Turciei de
Europa, tot in apropiere de Seracu se afla comunele aproape
pur armane~ci: Prosvala cu 600 de locuitori. Polz"lzort" cu
850 locuitori, Cldcada, Culz"arada, Ardomz~tea ~i altele; toate
la un loc, adeca ~i cu Seracu impreuna cu 11.500 de su-
flete. Prin urmare, pana aici avem in totul 135.970 de
Epiriati·
Trebue spus in treacat ca in partile acestea ale Epiru-
17

•
 418

lui-de-jos, bogate in min un ate pa~uni, se petrece de cat-va

timp 0 mare curgere de Far~eroti, insotiti de muIte turme
de oi ~i de numeroase herghelii de cat' 1nllzdchiari, vestiti
de ageri ~i durabili la osteneala. Pe hinga aceasta rasa de
cai bine cunoscuta, ei mai cresc inca 0 rasa ce s'ar putea
numi a cailor de Pzitd, despre care Pongueville pomene~ce
intr'o nota 1) ~i zice: «Les chevaux et les mu!ets des Va-
laques Aspropotamites sont d'une forte espece, circonstance
qui s'accorde avec ce qu'en dit Sebellius: equi Valachorum
pectorosi robustique, non permicitate quidem in cursum, sed
perseverentia et viribus» . N umerul acestor F ar~eroti trece
peste 8.000 de suflete, ear Valiul dela Ianina Ahmed Hivzi-
Pa~a, care este un barbat cult, intelept ~i unul din cei mai
buni administratori in Turcia de Europa, a luat hotarirea
de a-i ficsa in diferite puncte ale Epirului, ~i cand aceasta
hotarire se va indeplini, atunci aceasta tara va fi inca mai
armaneasca deca.t cum este astazi. 0 asemenea scurgere
de Far~eroti se petrece !?i spre lVlegedta, ora~ din nou in-
temeeat de Hivzi-Pa~a, ~i in imprejurimile Megediei. Spre
d.mpiile dela resarit de lacul Butrintu, ~i la sud de Delvino,
spre lunca riului Calesiotic, care izvore~ce din muntii Sulia-
til or ~i se varsa in lacul Butrintu, in apropiere de pomenitul
sat Cuca, se petree mari mi~cari de Far~eroti. Valiul de Ia-
nina, se zice ca ar fi ficsat 0 buna parte dintre ace~ti Far-
~eroti, dintre carii trebue sa mai tinem in socoteala ca la
3.000 de suflete, in deosebi de cei deja luati in numera-
toarea noastra.
La nord de satele Far~erote~ci: Paleosali, Furca, Gri-
zani ~i altele, se afia inca un catun de Epiriati, comuna
Armata, numita de gred Armatovon cu 500 de sufiete ~i
cu 0 scoala romana de baeti. La nord-est de Ameru se
gase~ce comuna armaneasca Crafiea sau 7 una cu 3.700

I) V"yage de la Gdce, vol. If, nota a 3-a dela pag. 390.

•
 419

de sufiete !?i cu doua scoli romAne: una de .baeti !?i una

de fete i ear la sud-est de Turia este situata comuna Pal-
Imi, pe care Grecii 0 numesc Baltinon, cu vr'o 400 de 10-
cuitori. Pe dul Grebena, afiuent din dreapta al Haliacmonului
sau Bistritei, se afia cunoscuta comuna Grebena, cu 900
de locuitori !?i cu 0 populata scoala romana de baeti. In
Grebena se zide~ce 0 frumoasa biserica cu cheltueala Ar-
manilor de aid, carii, to~i s'au intors cu inima !?i sim~irea
catre neamul !?i na~ia lor. Aceste patru comune au ded, la
un loc 0 popula~ie de 5.500 de sufiete.
Prin vecinata~ile acestei comune, !?i pe ambele termuri
ale Haliacmonului sunt satele ~i catunele: Cublan' sau Gu-
blari (in care locuesc !?i Turd), Spalta, Robari, Piniari,
Bume;z", Zigo;/i adeca Jugarii, Aspl'ocampos, Velnsca - pe
armanensce: Velent/a ( = velin~a), Guruna sau Gurunachi
( = mantaua) Catc.lca!t.", Paleoturclt, Comalz~ Paraschevi, Per-
czuiiza, Calapot/l~ Trivelti, Sdrz"nz:mare, Sdrinz:mzc, Sara-
dna etc., locuite de un soiu de Armani cunoscuti sub numele
de Vent/i, carii traesc mai mult din venat, !?i carii sunt mai
apropia~i de barbarie decat de dvilisape. ArmAnii Venqi se
socotesc de obiceiu intre 5.500 !?i 5.800 de sufiete, pe carii
noi ii yom adaoga la tribul Epiria~ilor. In nici unul din aceste
sate nu s'au infiintat scoli romfme.
Pana aid gasim, prin urmare 147.270 de Epiriati la carii
am numerat !?i pe Armanii-Venqi. Sa p~im acum !?i spre
coasta resariteana a Pindului, dupa ce mai Antei yom cauta
pe Epiriati ~i prin cAte-va ora!?e !?i or~ele. Dintre acestea,
or~elul eel mai apropiat de locurile deja cercetate este
Discata, pe armane~ce Dzsicata, adeta Despicata, fiindca
se afia pe 0 despicatura de mun~i, cu 1.150 de ArmAni.
Drept la resarit de acest or~el !?i in apropiere de granitele
Gredei vine ora!?ul Elasona, cu 760 de ArmAni. Ear drept
la nord tot de Disicata, !?i la nord-est de Seati!?tea cade·
. or~ul Cojanz" zis !?i Coziani, cu eel pu~in 550 de Arm Ani
 420

E:piriati. In Elasona esista ~eoala romaneasdi, de~i pu~in sta-

bila, eaci inve~atorul este nevoit a caletori mereu eu popu-
la~ia sa ~eolara, care toamna ~i primavara porne~ee eu pa-
rin~ii. In Disicata insa, ~i in Cojani nu se afla inca ~eoli
• romane~ci, eu toate ea loeuitorii eer de multo Printre gru-
pele de eomune aratate ~i printre ora~ele ~i ora~elele nu-
mite se mai gasese inca vr'o ctae-va eomune insemnate de
. Armani Epiriati, ~i anume : Breaza eu 0 popula~ie de 1.850
de suflete, aleatuita dintr'un fericit amestie de Epiria~i !?i Far-
~ero~i ~i eu 0 ~eoala romaneasdi de bae~i, Sept cu 520 de
loeuitori, Bosova cu 270 de loeuitori, Velonz' eu 220 loeui-
tori, Tista pe armtme~ce Ttfti eu 250 Armani, Lipinz/z' eu
180 Armani, Labinita pe armane!?ee Labdnzri eu 280 Ar-
mani, Pd¢i eu 1.580 Armani, Dragan 750 Armani, Dobri-
nova 1.550 de Armani ~i Poliohori 850, adeca in totul inca
10.760 de . Armani-Epiriati.
Din muntii pe care sunt a~eqate ora~ele armane~ci Co-
ehinoplu !?i Livadia, zis de Greci Vlaholivadon, ambele a-
partinend grupului Olimpian, izvore~ce riul Sarantaporu, care
porne~ee la miaza-zi printr'o lunca, de~i nu prea desehisa,
~i, eeva mai la nord de satul Pertori 1) se varsa in riul Xeria,
ale caruia izvoare se gasesc pe poalele Olimpului, foarte
aproape de satul armanesc-olimpian Seamnia. Dela Pertori
riul Xeria apuea spre sud-est apoi spre est ~i, dupa ce treee
printre satele armane~ci: Milogu~ti, Dama~i ~i Damasuli stre-
bate in Grecia, lasa Turnavu la sttmga ~i se varsa in flu-
viul Salambria. Aeesta treee prin mitologiea vale Tempe !?i
se arunca in Golful Salonie intre satele Laspohori, Nicta-
. remi ~i altele. Pe lunca de pe termurii riului Sarantaporu
~i pe prelungirea aeestei lunci, pe ~ermurii riului Xeria, este
drumul prin care Armanii pastori tree, pe la Turnovu in Te-

') Care nu e alta eeva deeM 0 eoruptiunc a euvl:ntului armfmese .'n'Iperatori,.

adeea: imperatori.
 421

salia greceasca, spre a'~i erna turmele ~i hergheliile, drum batut

de veacuri de triburile pastore~ci ale Armfmilor ~i cunoscut
sub numele de calea turmelor, sau drumul oilor. Pe aici trec
pastorii toamna cu sume mari de oi, venind despre ramurile
resaritene ale Pindului, despre Veria, Elasona, Niausta, de-
spre Selfige sau Servia, despre Vlaholivadia ~i din multe
alte parti. Pe aici, pe calea turmelor ~i pe l~nga ea, aci
pe plaiuri, aci pe lunca se gasesc 0 multime de sate ar-
mane~ci in care Epiriatii, Venqii ~i Copaciarii sunt peste tot
, locul amestecati. Eata c~te-va dintre aceste sate: Duclisla,
Farma:lu', DeNnista, Bllbala numit de Greci Vuvala, Vela-
ntda, lanota zis de Greci Gianuta, Paleocastru, Luclu/t: Vurba,
Lefterohori, CUntSClt (locuit numai de Copaciari), Scumpa,
Vt"rdicu;a ~i Pertort' ambele locuite tot de Copacieri, IUd-
gula, jJlilogufti, inca odata Lejterohort' sau Elefterohori-
fata in fata cu satul Grijani remas in Grecia, sat de care s'a
pomenit cfmd cu vizirul refugiat allui Steriu Floca - Vlahoz'ani,
Da11lasult~ iara~i DamafZ~ Amuri, Velesnlcu, Radosiva, Cia-
rz"ct',,nu' adeca Duqii sau Aguqii, ~i inca multe altele. Dintre
toate satele acestea, sufletele din Ciaricianii" trebuesc nume-
rate la Arm~nii Olimpiani, ear cele din celelalte sate, ~i care
se ridicc1 la 10.000, trebuesc numerate la Epiriati. Prin ur-
mare numerul sufletelor acestui trib pana aici trece peste
168.000; dar, fiindca multe sate inca nu au fost numite,
~i populatiile de Epiriati din ele au rem as nesocotite, de aceea
cred ca se poate lua cifra rotunda de 170.000 ca ultima ~i
definitiva, cifra ce rem~ne insa cu c:1te·va mii sub adever.
Satele acestea din urma sunt mai toate lipsite de ~coale
rom~ne~ci, afara de' Vlahoiani, care este inzestrat cu una
de baeti ~i de Dam~i, caruia dela Ciariciarii ii vine toamna
invetatorul, adeca dupa ce locuitorii Arm~ni-Olimpiani, ai a-
cestui din urma centru, porn esc cu turmele la ernatic.
Cu desever~ire populat de Arm~ni este Pindul ~i la sud
de hotarul grecesc, adeca pe toate ramificatiile lui din A-
 422

grafa, Acarnanie, Etolia etc. !?i pana la golfurile Patras ~i

Lepanto sau Corint. Intre fluviile Arta !?i Aspropotamos po-
pulatia este aproape in intregul ei armaneasca, ast-fel cel
tara cuprinsa intre aceste' doua fluvii numai greceasca nu
se poate numi. La resarit de Aspropotamos, la nord !?i la
sud de Tricala, spre Larisa ~i Farsala, in cursul fluviului ~a­
lambria, pe Valea Tempe, la Volo, pe muntii !?i peninsula
Pelion ~i chiar in Pelopones} Armanii sunt in foarte mare
numer. Numai din tribul Epiriatilor se gasesc in Grecia de
astazi peste 100.000 de suflete, deosebit de Armanii Maniati, .
Taconi, Bue!?ci etc. Insa fiind di noi ne-am propus a nu ne '
ocupa de-ocamdata decat de Armanii din Turcia de Europa,
a!?a cum se gase!?ce ea astazi, de ace a nu vom lua in soco-
teala no astra pe Armanii din regatul grecesc, cum am felcut
~i cu cei din regatul Serbiei, ~i cu cei din Bulgaria ~i din
Rumelia orientala.
In afara de taria ce tribul Epiriatilor are prin numer, prin
virtutile resboinice, 'prin virtutele familiare !?i casnice, prin po-
sitiunile <Ie mare insemnatate strategica ce ocupa in muntii
Pindului, pe 0 intindere de mai multe sute de chilometri,
cl e tare ~i prin faptul di este sprijinit ~i de alte triburi
armane~ci, cu care se gasesce intr'o perfecta continuitate
teritoriala. A~a buna-oara la resarit el se atinge, dupa cum
vequram mai sus, eu tribul Olimpianilor; la nord-est ~i la
nord se atinge cu Gramosteanii, la apus !?i nord-vest Epi-
riatii se ating cu Artnanii din Albania, eu earii !?i sunt foarte
asemanati in apueaturi, in datine ~i moravuri, in sentimen-
tul resboinic, in sentimentul de independenta ~i de dem-
nitate, preeum ~i in multe alte privinte. Epiria~i se ating
apoi de toate parple eu fratii lor Far;~erotii, eari servese
de legatura ~i intre toate celelalte triburi armanesci, de oare-
ee munte fara Far!?eroti mai nu e.,ista in Turcia. Ca ;;i cu
Arnauchenii, i~ruditi ~i asemanati sunt Epiriatii cu Far~e­
rotti in sentimentul de independenta ~i in pornirile resboi-
 423

nice, precum ~i prin datine, credinte ~i moravuri. Aceste

trei ramuri ale poporului Arman: Far~erotii, Epiriatii ~i Ar-
nauchenii trebue sa fie acea~i vena, cu timpul. ins a !?i prin
cre~cere de-oparte, ear pe de alta prin respandire ~i diver-
sitatea imprejurarilor in care ei au trait, trebue sa se fi di-
ferentiat ace~ti urma~i ai coloniilor ~i ai o!?tirilor romane.
Cercetarea diversitatei de imprejunlri traite !?i a diferentierei
ace~tia, ar alcatui insa tocmai istoria acestor trei triburi ar-
mane~ci inrudite !?i asemanate, ba poate !?i istoria celor-Ialte
ramuri ale aceluia~ neam, ~i, fiind ca noi nu ne-am luat
.alta sarcina decat aceea de a infati~a pe poporul armanesc
din Turcia de Europa a~a cum ~i a~a cat este astazi, de
aceea lasam altora interesenta ~i frumoasa misiune de a-i
cerceta bucuriile ~i durerile, izbanqile ~i nevoile, de a-i scri
istoria. Atunci se va vedea ca istoria rede!?teptarei nationale
a Greciei moderne s'a impodobit cu atatea pene straine;
se va !?ti ~i se va cuno~ce, ceea ce de alt-fel Peninsula-Bal-
canica ~tie !?i cunoa~ce foarte bine, ca de n'ar fi fost ar-
malolzi' armani, carii s'au luptat cu vitejie, !?i de n'ar fi fost
voinicii Albaneji, nici Grecia nu ar fi inviat din morti. '~i-au
versat eroii Armani ~i Albaneji sfmgele lor scump pentru
o causa ce nu era a lor. Dar resplata? Resplata a fost ca
Grecia fu chemata la viata prin sangele curs din pepturi
armane~ci ~i albaneze, pentru ca apoi sa suga sangele Ar-
manilor ~i Albanejilor. Pe CZ1ZC nu tali sa 1Iloar4, nu te tasa.
sa traercz'!
Suferintele Armanilor acestora ~i mai ales ale acelor din
Tesalia, cedata Greciei prin staruintele d-lui Gladstone, in-
dragit de cultura Grecilor vechi, sunt neinchipuite, ~i pa-
catul acesta cade asupra d-Iui Gladstone care, in paqialitatea
!?i filogrecismul seu, a nedreptatit ~i a nenorocit sute de mii
de suflete de Armfmi! Grecii !?tiau ca aveau ca~tigate !?i
robite sentimentcle acestui insemnat om politic al Angliei,
de aceea, dnd cabinetul Beaconsfield caqu del a putere,
 424

Prea-Sfinlia-Sa Neophytos, arhiepiscopul de Larisa scriea

mai-sus-pomenitului Aghiotophitis urmatoarele: «Sucitul ara-
bian 1), blestematul de nalia noastra, deghisatul arhi-rabin 2)
a caq.ut din inaltimea puterei ~i va disparea de pe fata pa-
mentului impreuna cu amicii lui !) ... EI nu se va mai ridica
la in3.llimea gloriei de unde a fost precipitat. D-I Gladstone,
salvatorul natiunei noastre, este acum Ja putere ~i totul va
merge bine pentru noi». - Da, Grecilor Ie-au mers in adever
foarte bine, dar populaliilor cedate Greciei ~i in special celor
din Tesalia cum le-a mers? ~i ce este devenita Tesalia sub
stapanirea greceasca? «Un de~ert, cad Turcii au plecat, Evreii
«au plecat, Valahii plead mereu ~i chiar Grecii din Tesalia
«sunt nemultamiti de incorporarea lor la regatul grec ~i re-
« greta in chipul cel mai vedit dominatiunea turceasca. In
«curand nu va remanea in Tesalia decat 0 populalie rara, ~u­
«breda, consumata de miserie ~i de friguri ~i menita a se .
«stinge. Ear Grecii din Hellada nu vor veni sa locueasca
«aceasta tara. Pentru ce? pentru ca ei sunt poporul cel mai
«limbut !?i cel mai lene~ din lume, iubind Ofru?ele ~i fugind
«de campie» ') unde pane a se ca~tiga cu sudori.
Dar Epirul? O! Epirul trebue anecsat de asemeni, ~i facut
tot atat de fericit ea ~i Tesalia sub dominatiunea greeeasdi.!
Epirul trebue anecsat de asemeni, pentru ea este provincia
«eea mai greaca dintre loate avend 220 de eomune eu to-
«tul greee~i, cu 0 populatie tot~la de 102.235 de suflete;
«ear Evreii uniti eu Musulmanii nu ating deeM cifra de 8.000.»
A~a scriau arhiepiscopul Sophronios ~i ratacilii grecomani
din Ianina in petitia lor catre Regele Gheorghe al Greciei,
grecomani cari, dupa ce puneau pe hartie la conacul e-
piscopiei neadeverurile de mai sus, sub dicteul popilor greci,

t) Adecl Jidan, om din rasl semiticl.

I) Adedi.: Beaconsfield.
I) Carii, erau Turcii.
f) Le Grecs, les Valtlfues, les Albanais elc., pag. 24-'25.
 425

se intorceau acasa la femeile ~i copiii lor, cu carii nu se

puteau intelege decM in limba strebuna armaneasca, pe
care !li astclzi 0 vorbesc in casele lor. Dar Valahi nu se
gasesc in Epif? nu, nici unul! Dar Albaneji nu se gasesc
in Epir nici de saman~a? nu, nici unul. In tot Epirul sunt mai
numai Greci, i02.235 de suflete ~i ceva Musulm<!-I1i ~i Evrei
impreuml ca la 8.000 de suflete. Valahii ~i Albanejii au in-
trat in pament. Dar chiar din vechime, in Epir nu au fost
decM Valahi ~i Albaneji, perit-au ei cu to~ii? Tucidid ne spune
ca pe timpul lui ~ara aceasta era barbard, adeca: negreacd
!?i ca in tot Epirul, de-jos ~i de-sus, nu esistau decat doua
comptoare grece, unul in Argos, un ora~ pe golful de Pre-
vesa, !?i al doilea la Epidamme, adeca la Duratiu, in Albania
centrala. Tit-Liviu ~i Plutarch ne povestesc de asemeni ca
Romanii, supunend Epirul, au distrus 70 de ora$e, ca po-
pula~ia acestor ora~e a fost transportata in Italia ~i di in schimb
s'a adus din aceasta ~ara romana in Epir populalie romana,
ear nu altfel de populatie, dici pe atunci Grecia nu era inca
supusa. ~i ace~ti coloni rom ani adu~i in Epir ';-i-au pastrat
pana astclzi limba, datinile ~i credin~e1e poporului lor strebun.--
In anu11879, Iunie, episcbpii greci ~i grecomanii din Ianina au
imprimat la Paris 0 bro~ura: «L'Epire et la question greque»
in care aleatuitorii peti~iunei eatre Regele Gheorghe, reeunosc
eu mare greutate ca in Epir tot s'ar mai fi gasind 8.260
de Valahi. Se vede ea eroitorii ace~tia de neadeveruri tineau
pe Regele lor Gheorghe, caruia ii aratau ca n'ar fi esistand
nici un Valah in Epir, mai putin cunoscetor in ale geografiei
decat pe oamenii din occidentul Europei, carora adresau bro-
!?ura de mai sus, imprimata la Paris, ~i carora Ie marturiseau
ca nu au intrat inca toti Valahii in pament, ~i ca au mai
remas pe fata Epirului inca 8.260. Noi insa am vequt mai sus,
dupa marturisirea cuviosului Gregorie, care la 10 Marte 1880
scrie lui Nicola la Constantinopol, ca numai in Samarina
sunt 15.000 Valahi, deosebit de Valahii din comunele ce in-
 426

conjunl Samarina, carii la un loc alcatuesc 25.000 de su-

Rete. De asemeni am ve(lut ca ora~ul armfmesc Aminciu
ca Saracu cu comunele inconjuratoare au alte 25.000 de Ar-
mtmi. Dar Turia? dar Floru? dar Grebena? etc: etc. Dar faptul
ca in toatc comunelc mai importante se gasesc ~coli roma-
ne~ci bine populate nu insemneaza nimic? Sa nu fi re-
venit la Armanism nici macar parintii copiilor!?i fetelor carii
frecuenteaza ~coala romaneasdi? Sa nu fie Armani nici macar
acei carii Yin peste munti ~i peste riuri spre a se ruga pe
armanesce, intr'o biseridl armaneasca? 8.260 de Armani? In
petitia catra Regele Gheorghe erau mai lamuriti: nu esista
nici un Valah; la ce deci, era nevoe sa caute pe cei 8.260?
Pentru ca lor en~i~i Ii se parea prea grcu a afirma in fata Eu-
ropei ca n'ar mai fi Armani in Epir. Dar cand i!?i scriu ei intre
ei, ace~ti apostoli ai clenisarei, atunci i~i spun adeverul,
atunci se plang de progresele ce face propaganda romdnd,
~i numerul Armanilor se ridica la sute de mii. Pot minti pe
Regele Gheorghe, pot minti pe Europa, dar ei intre ei i~i
spun adeverul, caci cum ar nega ceeace ~tiu din propria lor
cuno~cinta ~i ceeace ved cu proprii lor ochi?
Pan a pe la anii 1860 ~i 1864 istoriografii greci ~i zia-
ri~tii marturiseau ca in Grecia esista 0 mulpme de Armani,
recuno~ceau ca Pindul tot este armanesc, ca TesaJia ~i Epi-
rul sunt tari valahice~ci ~i nu se jenau nici· de-cum; fiind di
pana atunci nu se ivise inca chestia armand. Ba chiar ame-
stecau ~i oare-care mandrie in aratarea numerului Arma-
nilor, caci prin aceasta ei dadeau lumei a intelege ca sta-
paneau ~i peste alte popoare, care se lasau cu placere a fi
stapanite de urma~ii Elenilor, !?i in acela~ timp i~i aduceau
. lauda ca poporul grec are virtute a de a inghiti, de a mistui
~i de a'~i asimila ~i alte popoare, ~i ca deci Grecia are !?i
vigoare ~i viitor. ~i erau fericiti istoriografii greci ~i ziari~tii,
~i se uitau cu bucurie la viitor, ~i numai 0 dorinta Ie re-
masese, luarea Constantinopolului ~i intemeerea imperiului
 427

de Bizant, lucru ce nu presenta nici 0 greutate, date fiind ~i

vigoarea !?i puterea de mistuire a poporului grec, precum
~i bucuria !?i fericirea popoarelor Valahe ~i Albaneze de a se
face Eleni. Dar de-odata la 1864 se ivi chestz'a armlineasciJ,
numita de Greci in gluma: propaganda romd1ll1. ~i risenl
Grecii zece ani de-anlndul de propaganda romana j pe la
1875 ~i 1878 tot mai rideau ei inca, totu~i incepusera a
se irita, ear pe la 1884 ~i 1887, veqend ca chestt'a armtl-
1leascd Ie cre~cea peste cap, veqend ca dascalii greci erau
alungali din comunele armane~ci, ei ajunsera la un paroc-
sism de furie ~i incepura a nega esistenta Armanilor in muntii
Pindului, in Tesalia ~i Epir. Nu esista Valahi, incepura ei a
striga lumei, ear indiviqii carii mai vorbesc blestemata va-
lahiceasca, sunt Eleni cu sangele ~i Eleni cu inima, ear
cu jargonul barbarij ei nu sunt Valahi ci Vlahofoni, adeca
Eleni graitori ai barbarei valahicesci j Albanejii sunt Alba-
nofoni, Bulgarii sunt Bulgarofoni, !;'i prin urmare toti sunt
Greci. Aceasta in!;'elare de sine este singura mfmgaere ce
le-a mai rem as, mangaere care nu poate intuneca adeverul.
Mare1e istoriograf n. Apa~'1.Yt~Y~; care scriea pc la 1856,
in cartea sa deja citata de mai multe ori 1), la cuventul
HI,aZ~~ (= Valahi) zice: «Popor Gotic 2) C' E9YIj; Ik:O~x~y pro-
babil ntf)~X~Y) care a cucerit Dacia, ear mai tftrziu fiind !;'i
el cucerit de imperatii Romei '!;'i-a asimilat limba ~i mora-
vurile Romanilor. Prin secolul al 100lca 0 parte din Dac/I' dill
1110esla au e11ligrat in par/tie ejnrott'ce fl' tesalt'ce ale Pt'n-
dului, caci inainte de aceasta epoca ginta aceasta nu se
pomene~ce de loc pe acolo. ~i fiind-ca cei mai multi dintre
emigrantii Valahi din He1ada locueau Tesalia, aceasta s'a
numit Marea Valahie (MEj'a,,",) BI,rJ.zEa) in care sunt cuprinsc
~i tinuturile Larisa ~i Tricala.» Ear la cuventul ~hj'al,1j6/,'1.­
x[ta~ adeca: Valahii-mari sau Megalovlahitii, despre carii s'a

t) XpO>'l'iP'J.Tt,,,, t'iJ; '1I1t.tr'o'" etc. vol. II (lag. :12 -33 .

•) Va fi vrut sa zica Cetie nil Colic.
 428

vorbit mai sus in mai multe randuri, tot n. Ap(X.~(X.Y'tt'i~';

~i tot in «Chronografia Epirului etc.» zice 1): «Locuitorii de
origina yalaha ai Tesaliei, care s'au numit, in mod abush',
Marea-Valahie, dUpil ocuparea ei de aceastd gintd.» Lasand
la 0 parte gl'c,?eala ce P. Aravantinos face, ca ~i Pouqueville,
cand afirma ca in Pind, in Epir ~i Tesalia nu s'ar fi po me-
nit de Valahi inainte de secolul al 10-lea, lasand la 0 parte in-
curcatura dintre «Gotic» ~i Getic remane faptul ca de multc
veacuri ~i paml la 1856, cand P. Aravantinos scria, laturilc
epiriatice ca ~i laturile tesalice ale Pindului erau in stapa-
nirea Valahilor, ca Tesalia era locuita de Valahi cari stapaneau
~i ~inuturile Larisei ~i Trica!ei ~i ca toata tara aceasta atat
de intinsa se numea Megalovlahia, Valahia-Mare, de~i «in
mod abusiv.» adeca de~i fara voca lui P. Aravantinos ~i a
ce1or-lal~i istoriografi, eeea-ee mai departe insemneaza, ea nu-
mele displclcut Grecilor de Megalovlahia, se impunea prin pu-
terea ~i numerul MegalovlahitiIor, se impunea in mod fatal
~i chiar abusiv. Dar Anovlahia 0 alta tara vlahiceasca, despre
care marturisesc 0 mul~ime de istoriografi gred? Anovla-
hia, care cuprindca ~ara Aspropotamos ~i toata Acarnania,
locuita pana astazi de Valahi? Ben/amin de Tudel/a, care
caletore~ce prin imperiul Bizantin pe la finele veacului 12-lea
cand impenltia era inca plina de putere, vorbind de vitejia
~i mul~imea Valahilor zice: «.... nimeni nu Ie poate face res-
boiu ~i un singur imperat 'nici ca i-ar putea supune ... » Toc-
mai in acest timp ivancu. Valahul, dupa ce ucisese pe Asan
fratele lui Petru,! (cei doi pastori Valahi, carii resculasera in
contra imperatiei bizantine pe Valahii din Hemus) Iv~ncu,
cal'ele era «om inalt, iste~ la minte, ~i tare in trup; ci ma-
«nia ~i impetrirea inimei ce se vedea pe fa~a-i ii arata cru-
«qimea» 2) framanta intreg ilnperiuJ Bizantin, cad «intoc-

1) Op. cit. vol. II. pag. 104.

0) Gh. ~incai: Cllrollica Romalll'/or etc. Bucurqti 1886, vol. I, pag. 364. Cu-
vintele acestor sunt luate de ~incai dela istoriograful Nichita sau Nicetas.
 429

«mind dupa placerea sa tergurile ~i ceta~uicele cari sunt

«din dereptul Hemului in mun~ii cei mai inalti zidite, cele-
«lalte inca nu Ie lasa in odihna, ci pre acelea care sunt de
«catre Mosonopoiu pana in Csanthia, muntele Pageu ~i Av-
«dera, inca Ie-au ft!scolit, ~i au supus tinutul Smalinelor ~i
«toate cele mai de aproape ca 0 ciuma pascendu-Ie, pre ro-
amani (adeca pe Grecii Bizantini) sau i-au prins, sau i-au 0-
«morit, sau i-au slobozit pentru bani: iar pre Valahz"i sei,
«carii s'au dat de buna voe, z:'au ldsat st'J, remae fntru ale
sa/e.» 1) Va-sa-zica la anul 1198, cAnd se intAmplau ace-
stea, din mun~ii Hemus, adeca Balcanii, !?i pana la mare, din
mun~ii Rodop !?i pana la Xantia erau 0 multime de Valahi,
pe carii Ivancu ii cruta !?i ii Iasa «sa ft!mAe intru ale sale»
pe cand pe Greci t carii usurpasera numele de Roman, ii pa-
!?cea «ca 0 ciuma.» De aceea Nicetas dojene~ce faptele lui
Ivancu zicend ca «decM toti cei mai din nainte protivnici, mai
«reu, mai fara de indurare au fost, ajungend la ace a tiranie,
«care mai toti varvarii 0 ~in vitejie, ca pe Romanii (adeca Bi-
(I zantinii) cei robiti sa'i tae daraburi intre pahare.» 2) Dar ~i in

zilele noastre par~ile aratate de Nicetas ~i ora~ele numite de

el, sunt locuite de Valahi. Tot ei !?i astclzi stapAnesc mun~ii
Rodop, ~i se gasesc in mare numer la Xantia, la Ciatalgea
etc. dupa cum yom vedea mai la vale. In Megalo-Vlahia ~i in
Ano-Vlahia erau printi Valahi independen~i, puternici ~i te-
muti ~i in timpurile mai apropiate. Pachymer povestesce ca
o~tirile unui Prin~ Megalovlahit erau atAt de puternice incM
au oprit!?i tinut in loc pe trei mari ~i vesti~i capitani, ca:
loan Paleologul mare domesticus, Alexius Strategopul ~i Jean
Raoul, de~i tustrei ace~tia erau urmati de o~tiri considerabile 3).

t) Tot cuvinte de ale lui Nicetas, aduse de Gh.~incai, op. cit:vol. II pag.369.
2) Op. cit. loc. cit.
J) I.cs Gr(cs, lcs Va/aquu, /u A/ballais etc. par Un Valaque du Pinde,
pag. 171.

•
 430

Este deci destul ca popii greci ~i grecomanii din Ianina,

carii trimit Regelui Gheorge petitia pomenita pentru anecsarea
Epirului, sa nege esistenta Valahilor in Epir, pentru ca ~i
Mcgalovlahitii ~i Anovlahitii sa dispara de pe fata pamentuIui?
Este destul ca autorii Ianioti-gre-
comani ai bro~urei 0 L'Epir et Ia
question greque» sa afirme ca ar
fi mai esistand numai 8.260 de
Valahi pe fat a Epirului, pentru ca
sutele de mii de Valahi sa ince-
tcze ca prin farmec de a mai
fiinta? O! dadi. nu s'ar fi ivit la
1864 ccst/tlnea armaneasca, atunci
toata lumea ar fi plina de Valahi;
de acci Valahi din Megaloviahia,
din .Anoviahia, din Grecia, din
Epir, din Pind, din Rodop, din ti-
nutu\ Scresului, din Tracia, din
Albania, din toata Macedonia,
de acei Valahi jerici{i de a se
crcde Greci! Da, atunci ar fi
alt-fel! Poate p, Aravantinos sa
Dcrvl~ uriiitor.
arate esistenta lor pretutindeni
in Peninsula-Balcanidi., pot istoriografii greci mai din ve-
chiu sa povesteasca uimiti vitejiile ~i aventurile resboinice ale
Valahilor, ideea panelenica nu este intru nimic incurcata ~i
jignita, pentru di. Valahii sunt jeriCl~i de a se crcde Gred,
~i deci toata istoria lor vine de drept ~i de fapt istoriei grece!
Dar eata di. chestz'a arm(lneasca s'a anltat pe nea~teptate ...
Eata ca in adaneurile suflete~ci ale Valahului s'a rede~teptat
de-odata sentimentul national, eon~tiinta nationala adormita
~i ademenita de fosforeseentele 1Jlarez' laez' panclmice J' eata
di. Valahul inalta sus fi-untea ~i se mandrc~ce eu numele de
Arma1l J' eat a-I di. i~i intoarce eu iubire oehii spre eterna Roma,

•
 431

spre mama streveche, spre larile surori, crescute tot la sinul

Romei; ~i.... eata ea refuza de a mai primi lumina ~i cal dura
dela stinsul soare al panelenismului!
Atunei popii greci !?i clientii lor, toti apostolii Marez' /dez",
strigara lumei intr'un glas: «iVtt 1Ilai SUitt Valahi, ji cd# erau
odatii, to# s' au jiLcut Vlaltojoni ... !»
Aceasta este psihologie, sau mai bine zis: patologia unci
atilt de indraznete negatillni.

Ca incheere a acestui capitol aducem ~i 0 euriositate-mon-

struositate, dupa croeala negatiunei patologiee de mai sus,
de!?i negatiunea ee urmeaza se intoaree de fapt in contra
aeelora earii astazi neaga eu indaratnieie pe Valahi. Eat' 0 :
Pe la anii 1400, dnd in Aearnania, adeca peste 0 parte a
a Anovlahiei, domnea un print valah, poreclit Sguru, tra-
gendu-se din familia Spaid, de mult domnitoare pe aeolo, un
alt print valah, numit Bagita, navale~ee eu o!?tire mUlti!?i puter-
nica in Acarnania, invinge ~i gone~ee pe Sguru, ii rape~ee
averele!?i ii euprinde ora~ul A!ta. Intre familiile domnitoare
Spata l?i Bagua esista 0 veehe rivalitate, l?i erau apropiate eu
tarile peste care stapaneau. Familia Bagua domnea peste Tes-
protia ~i Molosia din veehiu ~i i~i mentinu puterea pana pe la
anii 1450, dnd unele triburi ale poporului domnit de ea
se a~e4ara in muntii Suli, dand na~cere tribului far~erotesc
al Suliatilor, ear altele se fiesari in Pind la eomuna Avela.
Urma~ii aeestui Bagua venit in Pind, traesc pana astazi in po-
menita eomuna eurat armaneasea, A vela. Istoriograful Mi-
hail Nepote, vorbind despre aeest print arman 1) ziee di era:
t€pe(1.1.~avttIj6Iju)\,ap66),ax.fjc,;, adeea: serboalbanitobulgarova-
lah. Ce neam de om se fi fost deci domnitorul Bagua? Pro-
babil Valah: pentru ca stapanea ni~te tari loeuite de Valahi;
pentru ca s'a dus de s'a adapostit la nevoe in muntii Pin-

1) Veqi: Stud. isf. as. Rvm. d. ren.-Bale. de loan Caragiani pag. 17.
 432

dului locuiti de Valahi, ~i nu in alta parte; pentru ca urma~ii .

lui sunt Valahi ~i ii poarta inca numele, l?i pentru ca chiar l?i
Mihail Nepote este silit a pune cuventul Valah la coada
barbarului !?i chilometricului amalgam de mai sus. Amalga-
mul acesta de numi are ins a insemmitatea lui. In mintea lui
Mihail Nepote el trebue neindoios sa oglindeasca amalgamul
etnic al Greciei din timpurile lui. Alt-fel nu se vede necesitatea
psihica pentru care el '~i-ar fi batut capul, spre a croi un .
asemenea cuvent. EI nu vroea sazica cum-va ca individul cutare
era ~i Serb, ~i Albanez, ~i Bulgar, ~i Arm~n, cad aceasta ar fi
fost curat un non-sens, ci intelegea ca era dintr'o tara in care
pe' atunci se gaseau Serbi, Bulgari, Albaneji ~i Valahi, ear
nu ~i Gred. Deci, in timpul lui Mihail Nepote in Grecia nu
erau Greci.
 XVI

BITULE ~I POPULATlILE ACBSTUI ORAf? SCOALELE TURCB~CI. SCOALELE BUL·

GARB, GRECOMANE f?1 BOM1N~CI.-DATINILE DELA MOARTE. DATINILE FATA DE
MORT. BOCIRILB. DATINILB DupA MOARTE, CONDUCERKA MORTULUI LA GROAPA,
IMORMtNTAREA. Dupi IMORMtNTARE. LA Rusun ~I HRINIREA MORTILOR. CRE·
DINT&LB IN SPIRIT, II VURCULAQIl II , ASEMtNIRILE ~I ABATERILB, CU PRIVIRE LA
DATINILB DELA MOARTB, LA DIF&RITELB TRIBUSI ABMAN~CI.

C~te-va cuvinte inca despre Bitolia ~i despre ~coalele din

acest mare or~, precum ~i despre credin~ele Arm~nilor del a
moarte ~i imorm~ntare; apoi ne vom intoarce iar~i la cer-
cetarea de numeratoare a poporului Arm~nesc, lu~nd trib
dupa trib.
Bitule poate sa aiba pana la 40.000 de locuitori, Turci,
Arma.ni, Bulgari, Albaneji, Evrei ~i S~rbi. - Turcii sunt ca la
10.700, Bulgarii vr'o 7.000, Albanejii2.800dintre cariicei mai
mulp trecup la Islamism, Evreii 2.000, S~rbii 1.000, Arm~nii
15.500; ear 1.000 de suflete sunt: Franceji, Germani, Ar-
meni ~i Curqi. Ace~ti din urma, adeca Curqii, pot fi, ba chiar
trebuesc socoti~i la Turci, in care caz numerullor este in Bitule
de peste 11.000 de suflete. Printre Turci se gasesc, in acest
18
 434

ora~, mulp oameni eu eultura, multi eu averi insemnate !?i

eu numi mari in imperiu. Bitule este eonsiderat eu drept eu-
vent ea eentrul Maeedoniei !?i ea un punet strategic de 0
foarte mare insemnatate. Toate drumurile de eatre Albania
de nord !?i de sud, de eatre Epir, de eatre Salonie, de eatre
Bulgaria ~i Serbia se tae in Bitule. Afara da aeeasta, ehiar
a~eq.area aeestui ora~, eu 0 rodnica ~i desehisa campie in fata,
aeoperita la resarit de masivul Murihova, !?i eu puternicii munti
in spate, presinta 0 positie tare, eu mare putere de res is-
tenta, mai ales eatre nord.
~eoli1e turee~ti din Bitule sunt numeroase !?i bine ingri-
jite !?i dau euno~einte pe fie-care an la un mare numer de
tineri!?i de eopii. Ca seoala superioani este un liceu numit
de Turci Mehlep-ftadle, adeea seoala preparatoare eivila.
Deosebit de aeeasta mai este un gimnasiu numit Mehtep-
Ru/dze. In Bitule au Tureii ~i 0 seoala militara eu gradul de
liceu numita Mehtep-Arabie} opt seoale primare: Meltlep-
lpladie (= scoale ineepetoare) pentru baeti ~i 0 seoala pri-
. mara de fete. Geamiile sunt doua-zeei-~i-patru la numer.
Bulgarii au un gimnasiu de baeti ~i unul de fete, ambele
eu intern ate l?i vr' 0 cinci ~eoli prim are ; ear Armanii gre-
eomani au un lieeu de baeti, unul de fete l'jii cinci l'jieoli pri-
mare, to ate subventionate de silogul ~i guvernul din Atena.
Armanii «eurati», adeca eei veniti la Armanism, au un lieeu
eu 7 clase de baeti ~i eu internat, 0 seoala primara de baeti,
o seoala primara de fete l'jii 0 scoala normala de fete eu in-
ternat. Lieeul l?i scoala primara de baeti se gaseau in easa
Lazaritilor cu chirie, ea ~i internatul lieeului; ear seoala pri-
mara de fete se gasea tot eu chirie intr'o easa particulara,
ea l'jii scoala normal a de fete l'jii internatul ei. Se vede deei
ea Armanii «curati» nu an localuri de ~eoli proprii, l'jii nu
au niei biseriea aiei. Armanii greeomani, din contra, au foarte
frumoase Ioealuri de l'jieoli, l'jii de eurand au ridieat pentru
 435

o scoala reala, 0
mare ~i impor-
tanta chldire cu
veniturile ave-
rei remase pe
urma reposatu-
lui Musicu. Ace-
~tia au ~i un Ar-
hiepiscoPI care
poarta titlul de
Exarh at Pela-
goniei Ii at toa-
let" Macedonzi··
de-sus. Evreii au
patru sinagoge.
Bulgarii au la
marginea ora-
!?ului 0 singura
biserica, sau mai
bine un paradis,
despre care s'a o
vorbit mai sus, ""
u
..9
c~nd s'a des-
cris caletoria de
la P~rleap spre
Bitule
In Bitule am
intalnit ~i ca\i-
va Armani din
Bosnia, veniti
dupa negot. A-
ce~tia se asea-
mana mult cu
Voscopolenii ~i
 436

eu Gramo~teanii, ~i sunt intreprinqetori ~i buni industri~i. Victor

Devtlle vorbind despre ace~ti Arm~ni Bosniaci zice: « Les
«Tsintsars de Bosnie sont aussi actifs et entreprenants. lis excel-
«lent surtout dans la fabrication d'objets de filigrane et d'or-
«fevrerie». I) Cei mai multi dintre vestitii lucratori de filigene
dela Venetia sunt Arm~ni din Bosnia. Se mai gasesc Ar-
m~ni ~i in Hertegovina. Nu m'am putut informa asupra nu-
merului lor, totu~i se spune ca in amendoua aceste tari ar
fi destul de numero~i, ca sunt resp~nditi ~i la munte ~i la
mare, ca au 0 buna situatie economica, ~i ca in or~e1e !?i
t~rgurile pe unde se aflel ei alcatuesc c1asa cu avere ~i in-
fluenta. S'ar cuveni ca ~i Arm~nii Bosniaci ~i Hertegovineni
sa fie cercetati ~i numerati. Despre cei din Serbia, din Bul-
garia, din Grecia ~i din Rume1ia-Orientala, tot avem oare-
care cuno~cinte, mai mult sau mai putin complecte, ear despre
Arm~nii din Bosnia ~i Hertegovina cunoscinte1e noastre ne
sunt cam prea putine.
Sa trecem la datinile de la moarte, de dupa moarte, de1a
imormentare ~i la credinte1e despre spirite ~i supravietuirea
sufletului, at~tea lucruri menite a ne intregi cunoa~cerea vietei
intime a poporului arm~nesc. Indata ce se perde speranta
ca un om va mai scapa de boala, familia cheama pe preot
spre a citi, a confesa ~i a impart~i pe bolnav. Unii fac e/-
chelzit (= s-tul maslu) cu trei preoti, altii fac agrapnii (pri-
vigheri) la biserica. Maslul acesta de inaintea mortei se face
numai cu trei preoti, ceeace aminte~ce pe S-ta Treime, ear nu
cu doi sau cu unul. F emeile, daca sunt in timpul menstrua-
tiei, nu pot sa asiste, ear toti ceilalti, barbati ~i femei, carii
nu sunt impedicati de nimic a asista la acest maslu, sunt
tinuti de datine de a fi postiti ~i in haine noue ~i curate.
In timpul agoniei toti cei dimprejur pastreaza 0 tacere ad~nca
~i nu Ie este ertat a comunica dec~t prin semne C~nd mu-

I) lI-lanuei de Geograpltie ccmmerciale. Etude economique des differantcs par-

ties du mondc. Paris, 1893, vol. I, pag. 307.
 437

rindul se lupta intre viata !?i moarte, sau cum zic Armftnii:
«ca.nd'~i'nchisea~ce calea lui» adedi: ca.nd incepe a se porni,
cei dimprejur it intind cu picioarele spre resiirit, aprind 0 lu-
ma.nare de ceara la capul murindului ~i de asemeni aprind
candela dela icoana. Daca agonia dureaza prea mult, atunci
se trec murindului ca.ti-va bani prin ma.na, bani ce apoi se
impart numai-de-ca.t pe la siiraci, caci se crede ca el a remas
cui-va dator ~i de aceea se ehinue~ce ~i nu poate sa'~i dea
u~or sufletul. Tot cu acest scop se mesoani cu pa.nza de
casa de mai multe ori lungimea corpului celui care moare,
ear pa.nza aceasta se darue~ce la siiraci, pentru ca astfel sa
fie platita datoria ce uitase sau nu voise sa plateasca, ~i se
imparte ~i faina ~i sare. Cei din familie se inchina necontenit
~i fac metanii ca sa se u~ureze moartea. Ca.nd murindul aiu-
reaza, se crede ca vorbe~ce cu spiritele, ~i mai ales, ca pro-
testeaza in contra celor necurate, care il invinovatesc ~i voesc
sa-l ia cu ele in iad.
Dupa ce murindul i~i da sufletul, indata i-se leaga falcile ~i
i se inchid ochii j apoi i se spala capul, i se tunde ~i peaptana
peru1 ~i i se rade barba. Dar daca mortul este 0 femee, nu i
se impletesc cosite1e, pentru ca sa nu aiba greutati inaintea
judecatei de apoi, inoda.ndu-i-se norocul. Dupa ce mortul se
imbraca cu hainele cele mai noi, se a~aqa pe un ~ternut in
mijlocul camerei, tot cu picioarele spre resarit, apoi i se pune
pe buric 0 calata (0 luma.nare de ceara facuta ca 0 cealma
inalta), 0 candila ~i 0 icoana. Celor avuti Ii se aprinde ~i la pi-
cioare 0 luma.nare de ceara. Odata terminate aceste d'a.ntei
datorii, rudele se imbraca in haine negre j femeea mortului
insa - daca a fost insurat, ~i daca ea e tinera - se imbraca
cu haine in matase in culori deschise, ~i Ie poarta pana ce se
intoarce dela imorm~ntare, cand, se imbraca ~i ea in doliu.
Toate cele-Ialte femei, vecine ~i rudenii i~i acopere capul, in
seinn de doliu J cu un cajtan ( = marama sau barij) negru,
ear barbatii ~i baetii i~i acopere fesul eu un voal negru.
 438

Dupa ce imbn\carea in negru se termina, toata familia se a-

~eaqa in jurul mortului ~i incepe bocirea. Femea cea mai in
vr~sta incepe a arabdasi, adidi: a boci, a zice in bocet cuvinte
mi~catoare, privind pe incetatul din viata, pe un ton prelungit ~i
funebru. In bocetele acestea este imagasinata mai toata psi-
hologia ~i metafisica poporului arm~nesc j in ele se oglindesc
in chip elar credintele despre nemurirea sufletului, despre tre-
cerea pe lumea cea-Ialta, despre resplata binelui ~i pedepsirea
reuiui faptuit in viata, despre calauzirea in spre cel·lalt terem
a unui suflet tiner !?i neesperimentat de catre sufletul unui om
mai betr~n, cunoscut ca bine-facetor. Tot in aceste bocete, din
care unele sunt comori de poesie, ~i de iubire, ~i de ad~nci
sentimente, se oglindesc credintele despre felul vietei, sau
mai bine: a supravietui sufletului, despre natura fericirilor ~i
suferintelor de dincolo; in fine, in bocete mai mult dec~t in
toate cele-Ialte manifestari poetice ale inimei, ale mintei ~i ale
credintei, poporul armanesc, adeca fidela !?i sf~nta femee
. arm~na, a versat toate bogatiile bogatei ei naturi de mama
devotata, de sora ginga~a ~i de sotie statornica pana la
moarte. Dar cat de greu e a Ie culege, caci femeea care e sa Ie
spue i~i amintesce de vr'un mort iubit - ~i cine nu are unul?-
~i de odata incepe a pl~nge cu at~ta foc, incat e imposibil a
mai scri ceva. Totu~i, ar trebui chiar sotiile institutorilor ~i pro-
tesorilor arm~ni sa se ocupe cu adunarea acestor margaritare,
pe care mod a noua incepe a Ie calca in picioare. C~nd femeea
care arabdasea;ce, obose!?ce ~i face 0 pausa, toti cei din casa
pornesc de odata cu bocetele lor. Daca, buna-oara, femeea
care pl~nge, este mama reposatului atunci de obiceiu ea zice :

Ah I lai hiilu a meu ...

Cum di asbuira~i?'
Ti m1!.ta nU'ti fu ffiiHi?
Nu te mindui~i ?'*l
Cum di'ti alil.sa~i
• Vruta a ta muliare ...
 439

~i Iuceafirli *) a tei? I *) copiii

Cu care ti n4iri~i *) *) te certa~i?
Di dit Iume Iffii fugi~i I
Ah 1 laia di mine...
Cu care m~ aUisa!?i?
Vino I vrutlu a ffieu ...
Toarna-te dit cal e....
La scumpa a ta dada I *) *) mama
Vino nica unli oara
Abate iniffii nu pliguea I *) *) nu rani
Tine fugi la alp soti
~i noi ~creti*) singuri ni ala~iI *) plirasiti

Adeca: «Ah nenorocitul meu fiu cum de sbura~i? De maidi.-

ta nu' ti fu mila? nu te gandi~i? Cum de'ti liisa~i iubita ta
sotie ~i pe luceferii (= copila~ii) tei? Cu cine te certa~i, de
pariisi~i lumea? Ah I nenorocita de mine ... cui me la~i? Vino,
iubitul meu ... intoarce-te din cale la scumpa ta mama! Vin
inca odata ... atatea inimi nu rani... Te duci la alti soti ear pe noi
ne la.~i singuri ~i piirasiti!» ~i indurerata mama i~i sfar~esce
bocirea plangeros ~i prelungit. Dupa ea Yin cele-Ialte femei:
rudele ~i vecinele, la rand. Rudele bocind zic:

ScoaI-te frate
01 yin sa-ffii te veada
..
S'ti 'ntreaba cum ti esti *) etc. *) ce mai faci

ear femeile care intra in casa mortului respund:

Ah! maratlu
Hristoulu sa-I Harta I *) *) sa'i erte

~i depun luminarile de ceara, ori fiorile, ori ramurile de cimi-

~ir ce aduc cu ele. Apoi se a~eaqa in preajma mortului. Piina
la imorm~ntare Yin pentru parigorie, chiar femei striiine, adu-
cend fiori ~i luminari de ceara. Unele Yin mai numai pentru
a auqi pe altele cum arabdisesc. Cand sose~ce vre 0 femee
diria de curand i-a m urit 0 fiinta iubita, se pune langa mort
 440

~i indata ce 0 alta femee sfar~e~ce de a boci, atunci incepe

ea a arabdasi, insarcin~d pe noul reposat sa se inta.lneasca
cu mortul ei, sa'i duca multe complimente, sa'i spue ca i-a ve-
q.ut mama ~i rudele jalite ~i cernite, ~i it roaga dlduros sa fie
prietin cu mortul ei, sa nu'l lase singur ~i sa'i mai aduca a-
minte «di scunchili a lOr» etc. Femeile, care bocind, au darul
de a mi~ca inimile fie prin simprea ce pun in cuvinte: fie prln
durerea ce pun in intonarea celor zise, sunt vestite ~i cautate.
Unele femei, in durerea lor, improviseaza bocete pline de 0
adeverata ~i ada.nca poesie. - Daca mortul este un tiner, in
bocete se lauda caracterul ~i bunatatea lui, el e rugat duios
sa se scoale caci lumea vine la logo dna lui, ba chiar e nunta
in cas a ~i mireasa it ~teapta. Nuna care ar fi fost sa'l cunune
ii aduce 0 frumoasa cununa de fiori, pe care i-a ~i pune pe
cap. In asemenea imprejurari temeile gasesc cuvinte ~i intonari
ata.t de mi~catoare, inca.t toata lumea pl~nge cu lacrimi abun-
dente. Un inel ~i 0 moneda de aur (de patru galbeni) se pune
pe peptul mortului in semn de logodna. Unele femei aduc dela
biserica cununiile de argint, ce servesc la insunltori, ~i Ie pun
la capul mortului. Daca mortul este 0 fata mare i se aduc de
asemeni cununiile ca la 0 mireasa. Barbatii carli Yin pentru con-
doleante, trec intr'o camera reservata pentru ei ~i Ii se ofera
ca.te 0 ce~ca de rachiu, ear femeilor, la mort, nu Ii se ofera
nimic. Toti sunt tinup a vorbi putin ~i a alege.subiecte menite
a ma.nga.ea ~i a mai inviora pe intristatii casei.
Mortul sta espus acasa timp de 24 de ore. Noaptea femeile
vegheaza, ear mortul se acopere cu zdvon (= giulgiu). pa.nza
ce rema.ne dela tramba din care s'a taeat giulgiul se leaga de
fiaraIe ferestrei unde rem~ne ata.rnata trei zile, c~nd apoi se
spala. Femeile casei prepara gr~ul fiert, adeca coliva in doml
farfurii, gatesc p~nea ~i bra.nza de imparpt la morment, sau
masIinele, daca e zi de post. Daca mortul e un tiner, pe coliva
dintr'o farfurie se pune zahar, ear pe cea din a doua farfurie,
ce remfme celui care conduce cortegiul, nu se pune de loc
 441

zahar. Dadi mortul e mai in vresta, atunci colivele din ambele

farfurii sunt fara zahar. Se pregate~ce 0 sticla in care se a-
mestica vinul ~i unt-de-lemnul ce este sa fie versat peste sicriu.
In gura mortului se pune 0 moneda de argint, spre a plati cu
ea pe acela care il va conduce pan a la raiu, unde S-tul Petru
sta cu cheile in mana. Armanii din Albania ~i cei Olimpiani pun
in mana mortului aceasta moneda. Cand cine-va plange prea
mult pe urma unui mort, spiritul ii apare atunci in vis ~i'l roaga
sa nu mai planga, caci lacrimile versate s'au facut un lac
mare ~i ast-fel spiritul este impedicat in drumullui spre raiu.
De asemeni un suflet se arata in vis chiar unui strain pe care
il insarcineaza sa indemne pe ai lui de a da mila pe la seraci,
spre a gasi indurare la Dumnezeu pentru pacate. Cand mor-
tul e sa se ridice spre a fi dus la ingropare, in mijlocul odaei
unde a stat ~ternutul cu cadavrul intins pe el, ~i dupa ce se
ridica a~ternutul, se pune 0 pane ~i 0 peatra, care reman pana
la intoarcerea dela biserica. Inainte de a sosi ora plecarei la
imormentare se aduce cosciugul, care trebue sa stea dt-va
timp rezemat de casa. Dupa ce preotii vin ~i cadavrul se a-
~ea4a in sicriu, se aleg patru barbati, carii trebue sa fie de
ace~i vrasta cu reposatul, ~i carii il duc pe mani sau pe umeri
pana la morment. Pentru aceasta osteneala~i spre amintire,
fie-care dintre cei patru barbati primesc dte 0 batista, sau
cate un caftan. In drum, pe la respantii, cosciugul se a~eaq.a
jos, cand rudele incep a plange din nou. In fie-care data dnd
sicriul cu mortul se pune jos, lumea zice «ca Iia lertare di loc,)
adeca, ca i~i ia ertare de la pament, ca se impaca cu pamen-
tul, care ~tie toate pacatele oamenilor traitori !?i faptuitori pe
coaja pamentului. Baetii carii poarta prapurile ~i crucele, ce
precedeaza convoiul, sunt daruiti !?i ei Cll cate 0 batista. Ime-
diat dupa sicriu urmeaza familia ~i rudele mortului, ear feme-
ile sunt sprijinite de brat. Mai toti cei din convoiu se intrec a
purta cat de putin sicriul pe mani sau pe umeri, sicriu care
in tot drumul remane descoperit, ~i numai cand se scoboara
 442

in morment, atunci se acopere cu capacul. Clopotul de moarte

sun a necontenit, pana ce cortegiul ajunge la biserica, unde,
dupa ce se face citirile de catre preoti ~i dupa ce se tine un
cuvent asupra vietuirei ~i fapturei reposatului, apoi i se da ul-
tima sarutare. Rudele ~i amicii fac mai intei trei cruci ~i trei
metanii, saruta fruntea mortului sau mana dreapta, ~i iar~i
fac alte trei cruci ~i trei metanii. Cei cari nu pot saruta un
mort se apleaca ~i saruta icoana de pe pieptul reposatului.
Dupa ce cu totii t~i iau remas bun prin ultima sarntare, se ri-
dica cosciugul ~i se duce la morment. Preotul face cunoscuta
rugaciune, varsa peste sicriu vinul ~i untul-de-lemnul, ia de
asemeni 0 mina de pament de arunca in groapaj ceea-ce fac
apoi ~i rudele ~i amicii. In acea~j groapa se pun ~i oasele ce
s'au gasit la saparea ei, oase ce nu se pot desgropa decat
dupa trecere a trei ani.
Dupa imormentare toti se duc la fintina bisericei de '~i
spala manile, apoi gusta din coliva ~i prim esc cate 0 bucata
de pane ~i branza sau masline «pentru ertare». La intoar-
cerea acasa se umple un pahar cu apa ~i unul cu Yin ~i se
pun pe camin, caci se crede ca mortul, care nu a plecat
inca de tot din lume, mai vine s,i'~i vaqa casa ~i pe ai sei
~i ca poate sa fie insato~at. Aceste doua pahare se umple
in trei sari de-arandul. Cei mai multi carii au alcatuit cor-
tegiul mortuar se retrag dupa imormentare, ear rudele ~i
amicii mai de-aproape se intorc la casa mortului, unde, la
intrare, ii a~teapta un membru al familiei care Ie toarna pe
mani apa., de-asupra unei catui cu carbuni aprin~i. Apa ca-
qend in catue, carbunii se sting, ear cei carora se toarna
pe mini, zic: «Hristos sa-I erte» _ Drept in locul unde fusese
intins mortul pe a~ternut) ~i unde dupa ridicarea lui se pusese
o pane ~i 0 peatra, se intinde un sofra-pejchz'r (= fata de masa)
~i se a~eaqa jos masa, ~i intre alte mancari se pune ~i 0
farfurie cu coliva, in care este infipta 0 luminare de ceara.
Dupa ce preotul bine-cuvinteaza masa, lumea incepe a manca.
 443

Trei zile, dupa ducerea mortului la imorm~ntare, nu se spala

nimic in casa mortului, nu se lucreaza nimic, nici se ma-
tura, cum este datina !?i la noi, Rom~nii din tarile Duna-
rene, spre a nu se mtUura inca cine-va din cas~i. In a treia
zi familia reposatului duce la biseriea 0 farfurie de gr~u ne-
fiert, care rem~ne patru-zeci de zile in fata altarului. In gr~u
este infipta 0 lum~nare de ceara, ce se sehimba regulat in
fie-care zi dimineata ~i seara pana la sf~r!?irea celor 40 de
zile. De asemeni in timpul acesta se aprinde zilnie cate 0
luminare de ceara la mormentul reposatului, pentru ca sufletul
lui sa nu rem~e in intuneric. Preotului i se plate~ee 40 de
«liturghii», nu insa toate de-odata, ei de patru ori e~te zece.
Pentru oficiarea imormentarei ~i pentru «saradare» se mai
plate~ce preotului 15 lei turee~ci, adeea 3 lei de-ai no~trii. Se
fae ardzz' (= parastase) la 3, la 20, la 40 de zile ~i la 3, la 6 ~i
la 9 luni, ear la fiecare trei luni se impart «piseure» (=prescuri)
pe la rudenii ~i amici. Preseurile servesc ~i drept invitare pentru
seara aeeea!?i pentru dimineata urmatoare la biserica, unde se
impart ~i luminari aprinse ~i unde se cite~ee pentru lini~tea su-
fletului reposatului. Dupa ee se termina citirile la biserica, eei
earii au primit pzscurz'le ~i deci erau invitatiJ merg pe la easa
mortului pentru parz'gorze. Toate datinile acestea de dupa
imormentare, amestecate cu datoriile eatre memoria eelor re-
posati, Arm~nii Ie numese eu un euvent: ardzz·. In ajunul serb a-
torilor mari familia mortului imparte pite pe la eei cunoseuti, ~i
mai ales pe la cei de aeeea~i vresta cu reposatul.
La RusaliiJ to ate familiile care au perdut vr'un membru al
lor, fae pz'te, ee in aeeasta oeasie se numesc: «placinte» !7i Ie
due pela morminte, unde femeile ~i Ie sehimba intre ele «pen-
tru ertare». Se crede ca in ziua aceasta toti mortii se satura.
Daea 0 femee neglijeaza datina aeeasta, atunci celelalte femei
ii imputa cu asprime ca «~i-a hlsat fllam~nq.i mortii familiei ei»:
Tot in ziua de Rusalii se im~art «stamne» (=oale ~i ulcioare)
pe la eei de aceea~i etate cu reposatul. In Bitule, de Rusalii,
 444

se duc la morminte tave cu pel?ce, «marcat» (=lapte acru

= iaurt), pa.ne, bra.nza, orez cu lapte, rahaturi, pite, vin, etc.
~i pla.ng mult ~i mananca ~i beau iara~i mult femeile in aceasta
zi. La «cdrleagd», cu 0 septama.na inainte de lasatul secului
de carne, adeca in septama.na numita la noi Itar(d, ear la
Arma.ni har/t"-Vltr/t", se canta la morminte ~i se impart pite
~i coco~i ~i gaini fripte. T oate aceste griji pentru mormin-
tele mortilor l?i pentru «hranirea sufletelor» femeile arma.nce
Ie esplica zicend: Mortul are de facut lung drum paOli pe
ceealalta lume ~i din-ca.nd-in-ca.nd, privind inapoi, ii vine pofta
sa guste din ceeace ma.na.nca ai sei pe lumea aceasta; mortul
se invesele~ee ca.nd vede ca ai sei ingrijesc de el ~i nu l'au
uitat, ~i se lauda inaintea celorlalte suflete, ca este iubit de
cei rema~i in urma, ear mortii aceia de carli urma~ii nu in-
grijese sunt tri~ti ~i amariti.
Sa mai aducem ~i credintele Arma.nilor privitoare la Celul
vietei de dincolo a sufletului reposatilor. Dupa conceptiune,
adeca inainte de nal?cere, spiritul se eoboara din cer ~i intrand
in fet il insuflete~ce. Sufletul unui copil mort inainte de a fi bo-
tezat, precum ~i sufletele oamenilQr drepti ~i buni, dar cari nu au
fost cre~tini ~i deci carii au trait in ne~tiinta, merg pe cealalta
lume ratacind mereu, fara a putea gasi raiul ~i deci fara a putea
gusta din ferieirile de dincolo. Aceste spirite nu sufer pedeapsa
i~dului, insa rema.n straine de fericirea din paradis. Sufletele oa-
menilor rei sunt condamnate la torturele iadului, ~i oearesc ~i
blestema pe eele bune. Sufletele eelor earii au murit eu rani,
~i nu au fost spelati eu Yin ~i eu unt-de-Iemn d(lvin vurcu-
lafi. Cand cine-va este ucis, sau lovit, sau ranit sangele curs
se spala numai decat, caei ~i din acest sange poate resariun
vurculac. Ca.nd la morment se vede vr'o gaura sau vr'o des-
chiqetura, se erede de asemeni ca sufletul celui mort s'a facut
vurculac, ~i lucrul acesta se ac;luce de indata la cunoscinta fa-
miliei mortului. Atunci se pune la foc 0 caldare mare cu apa
~i, dupa ee apa se infierbanta bine, se toarna in morment pe
 445

gaura sau deschiq,etura descoperita, !iii se crede ca atunci

«vurcuiacul creapa» «se stinge» !iii nu mai esa spre a speria
pe ai sei, sau a face aite reutati. Operatia aceasta se face nu-
mai sAmbata ~i nu in alta zi. Credinta in vurculac, numit pe
alocurea ~i cu terminul slavon vampir, este foarte respAndita
la ArmAni. Se crede ca ziua vurculacuI, stAnd in mormen-
tul lui, are forma de «foale» adeca de burduf umflat, ear
noaptea i~i ia infatil?area de om reu ~i, e!iiind din mor m~nt,
pome~ce sa faca reutati !iii sa indeplineasca resbunari.
In momentul mortei, ArhangheIuI Mihail sta de-adreapta
murindului, ear dracul sta de-a stAnga. Angeru] pazitor sta la
cap. In clipa e~irei sufletului, dracul face toate sfortanle spre
a avea la stAnga sufletul celui care espira ~i astfel a'l cA~tiga
~i a'l duce in iad, ear Arhanghelul Mihail impedica pe drac
in aceasta stratagema. CAnd murindul se chinue ~i nu poate
muri, Arhanghelul ~i intinde sabia peste el l?i atunci acesta
indata i~i da sufletul. La Albanovalahi ~i Ia Epiriati esista
credinta ca murindul i~i da sufletul prin faptul ca Arhanghe-
luI Mihail tae cu sabia capul celui care moare, ~i deci sAngele
mortului se risipe~ce !iii strope!iice toate obiectele din casa,
de aceea peste trei zile dela imormentare se spala, departe
de casa mortului, toate rufele din casa, !iii chiar camera in
care a avut loc incetarea din viata se vciruesce din nou. Me-
glenii cred ca ensul?i Arhanghelul Mihail conduce sufletul pe
ceea-Iume. La Olimpiani este credinta ca sufletul nu se ri-
dica de-odata in cer, ci planeaza in aer 40 de zile, in care
timp se duce prin toate locurile, pe unde a fost cM a trait;
ear dupa implinirea acestor 40 de zile se inalta in cer, unde
e raiul, caci iadul e pe pament. La Albanovalahi sau Armlu-
cheni se crede ca sufletul unui om botezat nu se po ate pre-
face in vurculac, ci numai aceia al unw nebotezat. De aceea
la Albaneji ~i la Albanovalahi esista credinta ca sufletele Tur-
cilor se scoaia !iii es din morment l?i se poveste~ce ca, pe cAnd
se ducea la groapa un Turc, pe drum prefacendu-se in mis-
 446

tret, a smt din sicriu ~i a fugit in padure. In unele comune

din Albania ~i Macedonia nici nu se man~nca carne de mis-
tret din causa credintei ca mistretul ar fi 0 reintrupare a Tur-
cului. Se mai poveste~ce ca ni~te venatori impu~cand odata
un mistret, au gasit la «degetul dela piciorul drept ® dina-
inte (? 1)>> un inel de aur, ceea-ce dovede~ce ca acest mistret era
reintruparea unui Turc, de oare-ce Turcii se imormenteaza
cu un inel in degetul dela dreapta. In unele locuri, ca ~i la
noi, Rom~nii din tarile del a Dunare, se paze!?ce cu mare luare
aminte ca sa nu treaca. vr'o pisica peste cadavru, caci atunci
sufletul se face vurculac. La Voscopoleni, se imparte la mor-
ment !?i mere, pere, gutui, pentru ca mortul sa duca poame
la mortii mai de de-multo Se obicinue!?ce in unele parti ale
Macedoniei a se pune mortului bumbac in gunl ~i in urechi.
Noaptea, femeile care privigheaza cadavrul, nu trebue sa
planga, caci nu estela bine.- Unele din aceste credinte ~i
datine ce tin de imormentare, moarte ~i de vietuirea de din-
colo a sufletului Ie-am veq.ut ~i cules eu ensumi, ear pe altele
Ie-am adunat prin ingrijirea d-Iui I. quli directorul liceului
roman din Bitule ~i ad-lui D. Lazarescu-Lecanta, fostul
director al gimnasiului rom~n din Ianina .

..
 XVII.

NUM£RITOARBA VOSCOPOLENILOR: ORA!?ELE fill COlfUNELE DEJA CUNOSCUTB.

BUF, FLORINA, OSTROV fill VODI!.NA. VOSCOPOLENII DIN ORAfilBLB MAl MARl. FIR-
!?KROTII DIN TRACIA. NEVESCA fill hIPRKJURIMILE. CLISURA, CASTORIA r;;1 S&A-
TI!?TKA. CATKVA CUVINTE DESPRK ARM1NII fill R014ANII DIN BULGARIA, ROMELlA
fill SERBIA.

Sa ne reintoarccm acumla numeratoare poporului arm~nesc

~i sa lm'im tribul Voscopolean, a diruia caracterisare am fa-
cut· 0 deja in r~ndurile de mai sus. 0 suma de ora~e ~i co-
mune Voscopolene sau cu Voscopoleni impreuna-traitori ~i
cu alte nationalitati fiindu-ne cunoscute, de aceea popula~ia
lor arm~neasca 0 putem u~or numera ~i aduna.
Kalkandelen sau Tetova are 630 locuitori arm~ni; Cuma-
nova 520; Scopz"a, pe turce~ce Uskiub, 1.880; Kiupriuliu sau
Veles 2.270; /stzb 2.060; Codanz" 2.500; Perleap 1.100;
Trestz"nzc 400; Crulova 14.500; Strummla 300; Me/eme
2.160; Nevrocop 970; llrrnova 5.500; Magarova 4.800;
Gopq 4.670; Molovtjlea 4.880; B£tule 15.500, - deci, pana
aici avem in totul 64.640 de suflete din tribul arm~n vo-
scopolean, rara a socoti pe Voscopolenii resp~nditi in 0 suma
de sate mici numite deja, ca Birina, Leri etc., pe familiile
dela Venepani-Gradsco, precum pe familiile gasite la dife-
 448

ritele hanuri intalnite in caletorie. Dintre locuitorii Arm~ni ai

ora~ului Gheorgea 1.000 sunt Voscopoleni; in vechiul ora;;
Voscopol, in Nicea, Grava, Pogradet, etc. sunt 8.150 Ar-
m~ni; in Ohrz'da 2.350, in Beala-de-sus ~i Beala-de/os 5.480;
in Struga, Velesu, Podgor#a 550; in Jancovll 1.860; in
Resna 2.070 de locuitori Arm~ni. Deci pana aici 86.100 de
Voscopoleni, aflatori in ora~ele, comunele ~i satele ce am
cunoscut deja. Sa-i cercetam acum ~i prin locurile despre
care nu s'a vorbit mai sus.
Plednd dela Bitule spre sud, pe drumul de pe coasta
resariteana a muntelui Suhagora sau Nereca, al carui virf
este Peristera, dupa ce se trece pe l~nga satele Christofor,
Bistrita, Vilu~ane, Clabu~ica, etc. se da de ora~elul Buf, in
care se gasesc 80 de suflete de Voscopoleni ~i vr'o 60 de
Far~eroti. Merg~nd inca mai la sud sa da de ora~elul Flo-
rz'na, in care locuesc ~i 450 de Far~eroti ficsati, carii au 0
~coala rom~na de baeti. Spre resarit de Bitule, Buf ~i Fla-
rina, adeca pe c~mpia dintre muntele Suhagora ~i dintre
muntii Murihova ~i Nigea, se mai gasesc inca vr'o 1.500 de
Far~eroti dintre carii unii ficsati prin satele: Vlasena, Ar-
meneva, Gradi~tea, Baci, Burca, Zaborojeni, Dogeni, Capa~­
nica ~i altele. Drept la resarit de Florina, care e a~e4ata
ceva mai pe c~mpie decM Buf, cade ora~ul OstyO'[) a~e4at
pe laturea resariteana a lacului cu acela~i nume, av~nd ~i
250 de Arm~ni Voscopoleni ; ~i inca mai la resclrit vine
ora!;,ul Vodena, cu 450 de Voscopoleni. Ambele aceste ora~e
nu au ~coli romane. Voscopolenii din Vodena sunt veniti din
Voscopol ~i mai ales din Nevesca, a carei populatie cre~ce
~i se imulte~ce foarte repede. Acest din urma ora~ pur ar-
m~nesc este unul din cele mai minunate ~i mai fericite, dupa
cum yom vedea indata.
Dar inainte de a ne scobori mai la sud spre Nevesca, Cas-
toria, Vlahoclisura ~i spre alte ora~e ~i comune arm~ne!;'ci,
sa cautam pe Voscopoleni in ora;;ele mari. In Constantz.'lfo-
 449

pole intre 15.000 de Armani, 12.500 sunt Voscopoleni, 1.500

sunt Gramosteani, ear 1.000 sunt Olimpiani. In Cavala, port
la mare, pe golful Cavala, fa~a in fa~a cu insula Tasos, tot

Annfmi Voscopoleni din"Voscopolc.

comerciul ~i marile capitaluri sunt in manele celor 2.000

de Voscopoleni, earii alcatuesc floarea ora~ului ~i carii au re-
lapi eu casele mari din Marsilia, Liverpool, Londra etc. pre-
 450

cutn ~i eu Egiptul. In Salome dintre 12.500 de Armani, 4.500

sunt Olimpiani, 3.000 sunt Gramosteani, ear 5,000 sunt Vos-
eopoleni ~i eu totii impreuml alcatuese, in mare parte viata
eomercialcl ~i industriala a acestui mare port, despre care se
va vorbi mai jos pe largo La nord-est de Cavala, adeea la
resarit de fluviul Mesta, se gasesee Xantia un frumos ora~
cu mai bine de 10.00010cuitori, numit de Turci Eskige, a-
~eqat pe _riul eu numele Eskige sau Xantia, care se varsa
in micul golf Kara-Agaci. In Xantia traiese 3.800 de Vos-
copoleni, carii ~i aici au in manele lor eomerciul ~i industria.
La resarit de Xantia este ora~ul Ghlil101J{llla (pe turcesce
Giimiirdzina), in care se gasesc 1.600 de Voscopoleni. La
sud de Xantia, ~i destul de aproape de riul cu acela~ nume,
este ora~elul Karasu-.EI11'g-e, adeca fmlild de Mn,g(l Mesla,
in care printre alte nationalitati ~i mai ales printre Turci, se
gasese de asemeni ~i 800 de Armani, tot din tribul Vosco-
polean. Drept la apus de Caval a este ora~elul Previ;ta cu
750 de Voscopoleni; ear la nord de Previ~ta, nu departc
de Drama, este eomuna Ceata(!{l'a, tot la dreapta fluviului
Mesta ea Previ~tea ~i Caval a, eu 970 de Armani-Voseopo-
leni. In marele ora!? Adrianopol (pe turce~ce Edirne) printre
eelelalte nationalitati traese 5.800 de Armani, multi din veehiu
aflatori aeolo, ear altii veniti din Cru~ova, din Nevesca, din
Gope!?, din Melenic ~i alte ora~e Voseopolene. Armanii din
ora~ul Galipoli ~i eei din ora~ul Rodoslo (pe turce!?ee: Te-
kirdagh) se soeotesc la 1.000 de suflete, care se numenl
tot la grupul Voseopolean. In veehiul ora~ Dimotzea sunt 350
de Voscopoleni, in SlIfii 250, in Feregik 300; tustrele ace-
ste ora~e ~i ora~cle sunt a~eqate in apropiere de fluviul Ma-
rita ~i pe linia ferata ee vine del a Adrianopol ~i sfar!?esce
la mare la Dede-Agaci; ear in acest din urma ora~el, Dede-
Agaci, port pe golful Enos, in care se varsa ~i fluviul Marita,
locuese 400 de Armani Voscopoleni. In ora~elele Ae;an !?i
Malgara, ambele pe stanga fluviului Marita, eu mult la re-
 451

sarit de Feregik ~i la apus de Rodosto, se mai giisesc vr'o

600 de Armanij ear in satele: Ceabanlu, Cealnti: (sau Celnic),
ambele pe dreapta fluviului Mesta la nord de Cavala ~i la
apus de Ceatalgea j ~i in satele: Sacarlzkioi, la nord de Ka-
rasu-Enige, Narzkioz' ~i Cozlaktoz", ambele la nord de Ghi-
morgina, l?i Tatagz'k la nord de Feregik mai sunt iara~i vr'o
800 de Armani, pe carii din causa ca ii gasim pe aici prin-
tre refugiatii din nefericitul ora~ Voscopol, ii vom numera
la grupul Voscopolean, del?i nu ~tiu sigur din care anume
trib armanesc fac parte. Pan a acum avem deci, din acest
trib frunta~ in culture'i, in ale comerciului !?i in ale industriei
124.250 suflete.
La nord de Malgera sunt doua posipuni ocupate de Far-
~eroti: Cdlz"via-de-sus ~i Cillivia-de-;os, cu 1.500 de suflete j
ear la nord de Ke~an se gasesc de asemeni Far~eroti in
numer de 2.000 de suflete. In satele Sulllkioz" (sau Sulikioi)
!?i Elmali sunt vr'o 200 Far~eroti, ear in Peninsula Galipol
~i in muntii Tekir-Dagh, ce alcatuesc istmul acestei penin-
sule cu poalele lor, Far!?erotii se gas esc peste tot anul in
numer. de peste 4.000 de suflete. P. dmpiile, luncile ~i poa-
lele de munti ~i coline dela sud de Karasu-Enige, de Ghi-
morgina ~i de Feregik, adeca pe coastele marei dela gura
fluviului Mesta !?i pana la gura fluviului Marita, se mai gasesc
5.000 de Far~eroti, cu numeroase turme. Ei se impart in
grupe de cate 100 sau 120 de suflete ~i cu 500 sau 600
de oi, pentru ca sa se bucure cu totii de-o-potriva de bu-
n<ltatea ~i abundenta p~unelor de prin aceste locuri. Mi s'a
afirmat in mai multe scrisori, ca in afara de Far~erotii anl-
tati aici, s'ar mai fi afland in Tracia ca la 60.000 de suflete
inca, respandip prin muntii Iailadagh, Kara-Balcan, Kurudagh,
Karliikdagh ~i prin alte parti, insa nu i-am luat in soeoteala
Far~erotilor, nu doara pentru ca numerul acesta de 60.000
mi s 'ar fi parut pre a mare, caei munte fara Far!?eroti nu
esista in Peninsula-Balcanica, ci pentru ea serisorile primite
 'fill m'lau plltut lntari ~a-fel, ca eu sa pot esprima eu toabi
'convingerea afirmarea aceasta.
Ne mai rem~n inca vr'o c~te-va centre mari voscopolene
'de socotit, spre a da numerul total al acestui trib. Sa in-
'cepem cu frumosul ~i puternicul centru Arm~nesc Ncvesca sau
Neveasta, care astazi poate, cu drept cuvent, a fi considerat
ca metropola grupului Voscopolean. Pornind dela Florina spre
sud, drumul duce peste 0 ramura a masivului Suhagora sau
Nereca ~i dupa putin ajunge la com una far~eroteasca Pt'sllderl~
dupa ce trece mai ~ntei pe l~nga intarirea numita Bigla. Pisu-
deri are doua scoale romane, una de baeti ~i una de fete bine
populate ~i 4.200 de locuitori. Comuna aceasta de Far~eroti
este a~eq.ata pe munte in apropiere de izvoarele riului Delova,
un afluent al fluviului Bistrita sau Haliacmon. Delova se varsa
in Bistrita l~nga micul lac Belita, situat la sud de ora~ul ~i la-
cuI Castoria. La resarit de Pisudcri cad comunele de Gramo-
steani: Belcamen cu 3.700 locuitori Arm~ni toti ~i cu 0 scoala
de baeti romana, ~i Negovan cu 1.780 de locuitori Armani ~i
iara~i cu 0 scoala romaneasca de baeti. 0 ora ~i jumatate
la sud de Belcamen ~i Negovan cade ora~ul arm~nes<;: Ne-
veasta sau Nevesca, ai carei locuitori i~i platesc darile, nu
catra casa statului, ci catra casa Sultanei-Mamc. Dupa 0 veche
r~ndueala a imperatiei sotia legitima a Sultanului are mai
multe comune, ora~e ~i t~rguri, ce i~i platesc darile catnl
casa particulara a mamei urma~ilor legitimi la tron, a Sul-
tanei-Mame, care are dreptul a iritrcbuinta aceste venit uri cum
crede de cuviinta. Com una Neveasta este ~i ea un apanaj
al Sultanei-Mame, din care causa se bucunl de anumite pri-
. vilegii ~i de 0 cMmuire ce se aseamana cu independenta.
Com una aceasta, situata pe muntii V uci, este pur arm~neasca
~i are 6.800 de locuitori veniti dela Voscopole. Ea este in-
zestrata cu doua scoli romane~ci, una de baeti ~i una de
fete, conduse de institutori ~i institutoare priceputi in ale
scoalei ~i cu tragere de inima pentru progresul Arm~nismu-
 4:')3

lui.Aceasta~coalade baeti afost infiintata inanul 1875. ~tiind

insa Grecii ~i tOli clientii marcz" idez"panclentce di Neveasta
esteun insemnat post
at Armanismului a-
tuncinascend, au fa-
cut impotriva ~coalei
romanel?ci cele mai
staruitoare asalturi,
dar care pana la urma
au remas nerodnice
pentru ei. Dupcl ce
l?coala romana de
baeti se deschise ~i
..
incepu a functiona,
episcopul grec din
Florina, din' eparhia
diruia face parte ~i
Neveasta, starui la
autoritatile turcel?ci,
~i, fiind sprijinit ~i de
consulul grec din Bi-
tule, obtinu nu numai
inchiderea ~coalei a-
ce~tia, ci ~i punerea
,in inchisoare a in-
stitutorul ui roman C.
Ionescu-Chirana, ab-
solvent al llceul ui
S-tul Sava din Bucu-
re~ci. BetranulApos-
tol Margarit, inca de
pe atunci in capul ~coalelor romane din Turcia, starui la Con-
stantinopoll?i obtinu del a Marele-Vizir Saafet-Pa~a, nu numai
redeschiderea l?coaiei romane din Neveasta ~i scoaterea din
 454

inchisoare a institutorului Chirana, ci ~i un ordin vizirial cu

data din 5 Seval I295 al Egirei (adedl: Septemvre 1878) a-
dresat valiilor de Janina ~i de Salonic, prin care se lasa li-
bera invetare a limbei rom~ne in to ate ora~ele ~i comune1e
arm~ne~ci din Epir, TesaJia ~i Macedonia. Eata cum glasue~ce
acest ordin vizirial, ce este ~i ast:lzi in vigoare pentru scoa-
lele rom~ne din imperiul Turciei.
«Inalta-Poarta a fost in~tiintata pe de-oparte ca .Valahii
din Epir, din TesaJia, din Macedonia (sangiacul Tricala, vi-
laietul de Janina ~i vilaietul de Salonic) doresc sa invete carte
in propria lor limba ~i sa intemecze ~coli, ear pe de alta
parte ca dent! grecesc, imboldl~ de dukurile intlmericullli,
impinge pe autoritatile locale, sa Ie pu~ felurite pedici ~i chiar
sa persecute pe profesorii Valahi. Veq,end totu~i ca in im-
periul nostru nu este ingaduit nimarui sa impedice mersul
~i deplina esercitare a cultului ~i a invetamentului, Yeti bine-
voi a face cunoscut functionarilor civili, ce aveti sub ascul-
tarea Esce1entci-Voastrc, ca ei nu trebue sa apese pe nici
unul din locuitori ~i sa nu se improtiveasdi, fara causa, la
escrcitiul cultului ~i invetatureij ear cand ar cere trebuinta
sa apere chiar ~i sa ajute pe institutorii Valahi. Despre a-
ceasta am f:lcut cunoscut prin scrisoare viziriala ~i Valiului
de Janina, precum prin aceasta ve in~tiintez pe Esce1enta-
Voastra.
(s.) aSaafet».

Ora~ul Neveasta a~eq,at, dupa cum spuseram, in muntii Vuci,

este unul dintre ora~e1e armane~ci cele mal frumoase din
Turcia. Zidirile sunt .toate curate ~i. mari, avend doua ~i chiar
trei etage. Locuitorii se imultesc din causa lini~titei vieti ~i
a bunului traiu, ~i de aceea, la cati-va ani, unii din ei pleaca
cu familiile ~i merg de populeaza ~i cresc ~i alte centruri ar-
mane~ci din apropiere ~i dcpartare. Imprejurul or~1\lui Ne-
veasta, ~i anume la sud, la nord ~i la nord-est sunt trei or~e:
 455

Vertolam sau Vertalom, ECjtsu ~i Zclellit~ in care, printre

alte nationalitlW se gasesc '~i vr'o 700 de Voscopolenij ear la
apus de Neveasta ~i tot pe muntii Vud sunt respftnditi, cu
turmele lor, mai bine de 1.000 de Far~eroti.
Drept la sud de Zeleni ~i ded ~i de ora.~ul Neveasta se
gase~ce puternicul ora~ arm~nesc Clz"sura sau Vlaho-Cltsura
a~eq.at tot in munti, lc1nga 0 insemnata strimtoare, ~i nu
departe de un afluent al lacului Ostrovu. Clisura este locuita
numai de Arm~ni, carii aid sunt in numer de 8.800 de su-
flete, dintre carii: 5.800 sunt Voscopoleni, ear 3.000 Far-
~eroti ceva amestecati ~i cu Arm~ni din Pind !?i Ha!?ia, a-
deca cu Epiriati. Clisurenii ~u
doua ~coale rom~ne, una de
baeti ~i una de fete, precum !?i
o frumoasa biserica catedrala.
In apropiere de Clisura, cam
la resarit, prin muntii dintre
ora~ul de balciuri Kailar ~i ora-
~e1ul Emboria, precum ~i prin-
tre satele Nalbankioi, Hasan-
kioi ~i Ineli mai traesc vr'o 900
pan a la 1.000 de Far~eroti,
carii stau in strinse legaturi de
comerciu ~i de cultura cu co-
nationalii lor CIisureni.
La apus de Vlahoclisura, ~i ,Armanca din Vlaho-Clisura.
a~eq.at pe un promontoriu al
lacului Castoria se gase~ce ora~ul Caslorz'a, a caruia popu-
latie este un amestec de mai toate l1Ptionalitatile din Tur-
cia. 'Arm~nii sunt ~i ei aid in numer de peste 1.200 de
suflete, din tribul Voscopolean.
Scobor~nd la sud pe ~oseaua ce duce la Hrupi~tea, in-
tr~nd apoi in lunca fluviului Bistrita, ~i, las~nd. Bogagicu la
st~nga, ear Lapsi~ta la dreapa, dam, dupa ce luam drumul
 spre sud-est, de comuna arm~neasdi Seatz;tea, care are 2.000
de locuitori din tribul voscopolean, in deosebi de Seati~tenii
vechi, adica originarii acestui ora~, carii sunt vr'o 11 000
~i aproape grecisati. Dad. nu Seati~teanilor originari, cel pu-
tin Voscopolenilor din nou veniti le-ar trebui cat de cun\nd
o ~coala roma.na, de oare-ce ~i ei' sunt amenintati de gre-
cisare, sub ochii autoritatllor turce~ci, care se vede ca nu
inteleg inca pretutindeni paralelismul, ce esista intre inte-
resele imperiului ~i causa culturala a Arm~nismului. Vechii
Seati~teni fac parte din tribul Gramostean, la care ii voiu
~i numera, de~i Pouqueville constata ca., inca de pe la in-
ceputul veacului acestuia, caI?iteniile ora~ului aveau senti-
mente grece~ci. Tot a~a de sentimentalisati pentru creaea
Greciei moderne erau ~i Epiriatii, ~i Far~erotii, ~i Olimpianii
ai carora urma~i insa se lupta astazi cu caldura, pentru crea-
rea ~coalelor rom~ne ~i pentru rede~teptarea nationala ~i
culturala a poporului armanesc. Urma~ii ace10r vestiti aI-
matolz' ~i caPitant', carii 'l?i-au versat sftngele pentru inde-
pendenta Greciei, adeca pentru 0 causa care nu era nici-de-
cum a neamului arm~nesc, au inteles astclzi ca adeverata lor
causa este sprijinirea din resputeri a esistentei imperiului Ot-
toman, pentru ca sub ocrotirea Sultanului sa-'~i red~tige
perdutul drept, de a se inchina lui Dumnezeu !?i de a se in-
telege cu copiii!?i cu sotiile in limba lor strebuna armftneasca.
Grecisarea Seati!?tenilor nu este definitiva de asemeni, caci
intre . ei -esista astazi -!?i 0 'partida care cere cu ltura roma'
neasca. De aceea ~i eu ii voiu numera la Gramosteani, fara
sa me tern ca voiu face 0 incar.care in s()coteli. Ora~ul
Seati!?tea i~i a luat numele dela locul secetos !?i Iipsit de
apa, adeca seto~at, pe care se gase~ce a~eqat. Positia mun-
toasa ~i a~eqarea ora~ului acestuia am descris'o deja mai sus
dupa Pouqueville. Barbatii ~i femeile poarta toti nume ar-
m~ne~ci. F emelle sunt impodobite cu ni~te lungi !?i frumoase
~tergare, tesute de ele ense~i, ~tergare, care numai grece~ci
 457
..
nu sunt. Eleganta femeilor Seati!?tcne este cunoscuta in Tur-
cia. Casele din acest ora!? sunt mari, curate ~i fromoase,
ear locuitorii lui sunt ~tiuti ca oameni veJeli !?i glumeti. Ar-
manii din ora~ele ~i comunele vecine se incuscrese bueu-
ros cu Seati~tenii pe carii ii ~tiu !?i ii tin de Armani j in-
data tnsa ce i-ar ~ti sau numai i-ar crede de alt neartl,
nu s'ar mai incuscri cu ei. D-l I. Caragiani 1) da populatia
Seati!?tei ca fiind de 15 pana la 20 de mii de suflete, dar
dupa informatiile mele proprii acest insemnat ora!? nu are,
dupa cum arataiu, decat 13.000 de suflete !?i anume 2.000
de Voscopoleni !?i 11.000 de Gramostcani.
Terminand soeotelele asupra grupului Voscopolean gasitn
cifra de 140.750 suflete, fara sa fi luat in numeratoarea noa-
stra 0 buna suma de Armani din acest trib, respanditi prin
atatea sate pomenite, locuind cand cu Turci, sau cu AlbCL
nejii trecuti la I!slamism, cand in:tpreuna cu Bulgarii, fara ins a
a se incuscri cu ei. Nu cred, prin urmare, ca cititorul n'ar
gasi cu cale, de a lua cifra de 142.000 ca cea din urma,
pentru tribul Voseopolean, de ~i ea este departe de a fi
esacta, caci Voscopoleni sunt inca multi in Turcia, ~i tribul
se socote~ce la eel mai pupn 160.000 de suflete, dar eu
nu am primit ca bune decat informatiunile ~i notele ce mi
s'au confirmat din mai multe parti ~i in acela~ feI.
Din grupul Voscopelean mai sunt inca multi Armani ame- •
steeati eu frati de-ai lor din alte triburi in Rumelia !?i in Bul-
garia, pe carii in treacet ii vom arata, tot dupa informatiile
din fata locului primite, insa fara a'i lua in socotelele noastre.
Un mare numer se afla in Filipopol, in Eski-Sagra J in Ta-
tar-Basargik, in ~z'rpan, in $askiot', etc., numer care s'ar fi
/
ridicand peste 16.000 de Armani din mai multe triburi. La
sud-vest de Filipopol este cunoseuta comuna Voscopoleana
Pe;tera cu mai bine de 2.800 de suflete j ear in apropiere

I) Siudii ;slon'ce as. Rom. d. Pen-Balcan;c4, pag. 113.

 458

~i la sud de Pe~tera se afla satele: Fdina, Os/rita, Cepelz,

Crotna, Inelz ~i altele, ian'i~i cu vr'o 2.000 de locuitori ar-
mani. Pe langa statia Sarambez~ pe linia ferata spre Sofia,
la apus de Tatar-Basargik, se mai gasesc patru sau cinci
positiuni ocupate de Armani. De asemeni in satul Lejani sau
Le~ani ~i prin imprejurimile acestui sat se gasesc multi Far-
~eroti ~i Gramosteani. Tot in muntii Rodop din Rumelia, unde
se afla satul Le~ani, se mai gasesc sate armane~ci curate, ear
altele cu Bulgari ~i Armani impreuna-traitori !?i anume: Co-
standova sau Costandova, cu 250 de arm ani nomaqi, insa nu
se poate spune de sunt Far!?eroti, Gramosteni sau Epiria~i;
Doreova cu 300 de Armani, Otlogea cu 250, Por cu 350,
Eni-Mahala cu 200 !?i Bachz/a cu 450. Ace~ti din Bachita
sunt Gramosteani, ear cei din Doreova ~i Otlogea sunt Far~e­
roti. In apropiere de ora~ul Dubnita din Bulgaria pot numi
doua sate in care Armanii se gasesc' in bun numer: Bef-
/lunar pe muntele Rilodagh cu vr'o 500 de Armani traitori
cu Bulgarii impreuna ~i Gorna-Bania cu vr'o 350 de Armani.
Mai la nord la Dubnita cade ora!?ul Samacov in care traesc
multi Armani. Dc asemeni mi se scrie ca numero!?i sunt Ar-
manii la Kostendil, la Radomzr !?i intre aceste doua ora~ele,
mai ales prin muntii Coniavo.
La Kuctttk-Kazitargz (= ~ipotul-mic) precum !?i la Butitk-
Kainargt (= ~ipotul-Mare) la Pasargz"k zis de Bulgari Do-
brit, se gase~ce de asemeni un mare numer atat de Armani,
cat ~i de Romani. Ora~elul Cranova, care cade cam la ju-
matatea drumului dintre sudul Dobrogiei !?i ~umla, sau chiar
intre Mare ~i Dunare, e locuit pe jumatate de Romani !?i
pe jumatate de Bulgari. ~i mai sunt inca multe sate din Bul-
garia locuite de Romani, precum: Tatart/a, Vadomir-din-
Vale, Vadomt"r-din-Deal, tot pe drumul spre ~umla, Ka-
dz"kioi ~i altele. De sigur ca, asupra armanilor din Rumelia pre-
cum ~i asupra acelora din principatul Bulgariei, dintre carii
multi se gasesc !?i in Sofia ~i inca in mai mare numer pe valea
 459

Ischerului de ·alungul acestui afluent al Dunarei, ar trebui sa se

faca 0 cercetare am~nun?ta. Ace~tia din urma, adeca cei de
pe I~ker sunt Romani, ear nu Armani. Indica?unile ce noi da-
duram aici vor putea sem ca puncte de plecare, pentru acei
carii s'ar insarcina eu 0 asemenea cercetare, in care, bine in-
teles, atunci nu trebuese perduti din vedere nici Armanii ~i
Romanii de pe tot t~rmul drept al Dunarei, pe unde ei sunt
toarte numero~i. Nu mai putin trebue l?i se cuvine a se face 0
am~nuntita cercetare asupra Armanilor l?i Romanilor din re-
gatul Serbiei in care ei se gasesc in considerabil num~r. No-
tabilii din Belgrad, din Nil?, din Caraguevat ~i alte oral?e
mari sunt Armani} l?i averile mari din Serbia se gasesc in
manile lor. Ei ocupa 0 intinsa parte a Serbiei, precum ara-
taram, patru mari tinuturi l?i anume: Kupria, Pojarovat,
Negotin l?i Zaiciar, tinuturi aproape armanel?ci ~i romane~ci.
Dar ~i in afara de aceste tinuturi, ei se gasesc de asemeni in
mare num~r. Cei carli se vor ocupa cu num~nltoarea Ro-
manilor l?i Armanilor din Serbia, datori vor fi sa nu uite
pe Tz"nlarii din Bosnia ~i Hertegovina, despre carii pana
acum se l?tie pre a putin.
Daca cititorul va fi urmarit cu harta in mana, num~di­
toarea triburilor descrise pana aici, se va fi incredintat deja,
. ea toti cei carii vorbesc despre Armanii din Turcia de Eu-
ropa, sunt ~i nedrepti l?i neesacti eand se ostenese a'i arata
lumei ea alcatuind grupe l?i insule etniee deosebite, separate
l?i indepartate unele de altele. Am v~4ut ea tribul Megle-
ni?lor se atinge de toate. partile eu Armanii din alte triburi; am
v~4ut de asemeni eel Epiriatii din muntii Pindului, din Epirul-
de-jos ~i de prin al? munti l?i regiuni se ating eu Meglenii,
cu Gramostenii, cu Albanovalahii, eu Olimpianii preeum ~i
eu Voscopolenii. Cat despre acel?ti din urma i-am intalnit
pretutindeni in Turcia Europeana, servind, ca l?i Far~ero?i,
de legatura intre toate ramurile poporului armanesc. Din de~­
crierile ce vor urma ~i asupra triburilor Olimpian, Gramostean,
 460

Far~erot ~i Albanovalah sau Arm'iuchean adeverul acesta va

deveni din-ce-tn-ce mai evident, ~i cititorul va c~tiga convin-
gerea, ca numai cei interesati ~i cei ne~tiutori sau neindestul de
~tiutori ai lucrurilor din Peninsula-Balcanica, tncearca a nega
continuitatea teritoriala a triburilor ce la un loc alcatuesc
neamul armAnesc.
 XVIII
KUN"f!l QRAlIOS-SAU' GRAMOSTA ~I FLUVIUL B1STR1TA. NUM!aITOAIlBA
TRIBULUI GBAMOSTEAN: NICOLlTA, URAMOSTA ~I LlNOTOPKA. GRAMOSTBANII
DIN' NIJOPOLE ~I DIN OBAliIELK MARl: GHBORGHA, CONSTANTINOPOL, SALONIC
~I SBATISTEA. F&TITA, DlMINICU, DENISCU, PELICADI f?1 ALTK SATE GRAMOSTKANE.
HBUPl!?T!!, BLATA, BELCAYEN, NEGOVAN !?l ALT! SATE GRAMOSTKANE. SELFIGE
SAU SERVIE, CASTADJA ~l SATEI.E DIN tMPRBJORIMI, NJAUSTA ~l SAULS APBO-
PlATE, ORAMATICO. TRIBUL SiBClclANILOR SAU s~RlclcIANILOR.

Acum vine rindul grupului Gramostean spre a fi num~rat.

Matca ~i ob~r!;iia acestui trib este puternicul masiv Gramosta,
pe care l'am cunoscut cu ocazia descrierei drumului spre
Gheorgea !;ii Voscopol. D~ muntele Gramosta sau Gramos,
izvore!;ice riul Devol ale Mruia t~rmuri!;ii imprejurimi, dupa
cum v~quram, sunt locuite de Arm~ni pana la v~rsarea lui
in fluviul Ljumi-Beratit !;ii, de asemeni v~quram, ca chiar
acest. flU:viu ~i' ~nneaza. ,cursul prin arm~nescul pout al
Muzachiei. Tot din muntele Gramosta izvore~e !;ii fluviul
Bistrita, care in loc sa. porneElsca spre nord ca Devolul,
apuca mai ~nt~i spre r~sarit, apoi se inclina spre sud-est,
trecend pe langa Hrupi!;itea, Bogacicu, Laps~tea sau Na-
selica, Seati~tea !;ii pe l~nga partile locuite de Armanii
Venqi, apoi, intre pomenitele sate de Epiriati: Robari, Pi-
 462

. niari, Guruna etc., tae printre ramurile resaritene ale Pin-

dului drept spre resarit, !?i dupa pupn apudi. spre nord-est
pe l~nga satele epiriate Velenqa, Paleocastru, Paleohori etc.,
apoi mai departe pe l~nga or~ul Veria, locuit de Olimpiani,
!?i merge de se varsa in golful Salonic, dupa ce trece prin
tinuturi tot armane!?ci.
In muntii Gramosta, tribul ce !?i-a luat numele de la
ace!?ti munti ave a la inceputul secolului nostru trei mari
ora!?e de cate 35 !?i 40 de mii de locuitori: Nicolita, Gra-
mosta !?i Lintopea sau Linotopea, dar tustrele avunl aceea!?i
amara soarta ca!?i minunatul ora!? Voscopol, ~i aproape in
acela!? timp. Astazi Nzcolz/a nu are decat 1.250 de locuitori,
Gramosta 780, ear Lt"notopea
numai 350 de locuitori Armani.
In acest din urma fost mare 0-
ra~ sunt !?i cate-va familii de AI-
baneji musulmani, carii insa, ca
!?i concetatenii lor Armani, merg,
pe Ie anumite serbatori, la 0 ma-
nastire cre~tina ce se afia mai
de-vale de Linotopea, !?i aprind
pe la icoane lumim'iri pentru lini-
~tea sufietelor acelor Arm~ni,
carii '!?i-au versat singele !?i au
perit .apar~nd de nenoroeire 0-
ra!?ul lor, azi in ruine, ca ~i Ni-
colita !?i Gramosta.
Ora!?elul gramostean Nt"fopole,
Annfln Gramostcan.
de l~nga Bitule, ne este cunoscut
deja !?i !?tim ca are 3.900 de locuitori, ca in Gheorgea
intre cei 5000 de locuitori arm~ni, 1.000 tin de grupul
Gramostean, ea in ConstanNnopol intre 15.000 Arm~ni,
1.500 sunt Gramosteni; ca intre cei 12.500 Arm~ni din
Salome, 3.000 tin de grupul ce cereetam, preeum !?tim ea
 463

in Seati;tea avem 11.000 Gramosteni, dintre cei 13.000 de

Armani aflatori in acest ora~.
Tot de tribul Gramostean ~in tomunele: Fetl/a, nu prea
departe de Vodena, cu 1.100 de locuitori ~i cu 0 ~coala ro-
mana de baeti; DZmZ1tlCU cu 370 de locuitori; Denzscu

Familia unui Cclnic gramostean din Terrnova.

cu 1.850 de locuitori, ocupati cu economia de vite ~i cunos- .-

cuti prin minunata urda ce ~tiu a face, ~i Pe/lcadi, aproape de
Gramosta cu 330 de Armani Gramosteani. In or~e1ele Darda,
Biclz~·tea, Rapsi;ka, Bogaciclt ~i Lapshtea sau Naselitase ga-
sese ea vr'o 1.750 de Gramosteani impreuna-traitori eu Turd
 464

!?i Alhaneji; ear in satele: ArezaJ Sinica J Ckiuteza, Zeta!?i

Baban, toate pe riul Devol, impreuna cu Alhaneji tdiesc ~i
vr'o 800 de Arm~ni, carii tin tot de trihul gramostean.
La sud de lacul !?i ora!?ul Castoria cade ora~elul Hru-
pistea cu 1.950 de Arm~ni, inzestrati cu doua ~coli rom~ne
una de haeti ~i una de fete, ~i cu 0 frumoasa hiserica, la
imfrumusetarea ~i inzestrarea caria au contribuit !?i cMe-va
doamne din Bucure~ti; ear la sud de marele or~ Vlaho-
Clisura se gase!?ce Blata (adeca Vlahia) cu 2.480 de Arm~ni,
carii incep a se intoarce cu inima catra causa culturala a
arm~nismului. Castoria !?i Clisura, Hrupi~tea ~i Balata, patru
ora!?e a~eqate in munti ~i la incruci~ari de drum uri ins em-
nate, alcatuesc un cuadrilater de mare valoare strategica,
avendu-!?i fata catre sud ~i reazemul pe Castoria ~i Vlaho-
clisura, din care causa el s'ar !?i putea numi cuadrzla/eru!
Las/oria-C/z"sura. Ca sustinere, acest cuadrilater ar putea
avea, in afara de pomenitele comune armane~ci Pisuderi !?i
Neveasca: inca alte doua comune puternice: Be/ramen cu
3.700 de locuitori gramosteani ~i Negovan cu 1.780 de locui-
tori Arm~ni din acela~ trib, ambele a~eq.ate in munti cumpliti
!?i inzestrate cu cate 0 ~coala romaneasca de baeti. Intre cua-
drilater !?i intre comunele numite in urma cad satele: Vlaca,
Slz"veniz: Vlfana, Bab{orii, Rodnzcu, Babu{z" ~i altele cu
v'ro 800 de/Armani; in l;'iuntrul cuadrilaterului sunt sate cu
Armani: Coma 11 ZCVII, 7ttpanq/z: Cripzalll', Drldif/::a, Du-
;zimiz' etc. avend 700 de Gramosteni; ear la sud de cua-
drilater sunt: Mil rcovm ii, Pec.ltz~ Vicanz"i, Srz!a¢z", .>llilnz"i,
Pelica, Co/uri, Lacowi, Crzinini, Bltrgt1{l~ Co/iIi ~i inca
alte sate cu mai bine de 2.000 de Gramosteani.
La resarit de Seati!?tea pe dreapta fluviului Bistrita, ~i la
nord-vest de ora!?ul olimpiat Livadia sau Vlaholivadia, cade
or~ul gramostean Sel/ige sau Servia cu 2.000 de locuitori 1);

1) Gust. Weigand: Die S/,r<lcAe der Olyl1l/'o- Wladun ctc. Leipzig 1888, pag. 13.
ear drept la sud de aeest ora~ se afia com una armaneasea
Castafiz{z eu 690 de Gramosteani. In apropiere sunt satele:
Neohorz', Valttt-ma rl', Valtu-ruzc, Crzitz'ch£, Graciolli, Pa-
leogracimzz' ~i altele, iara~i eu vr'o 400 de Armani pe earii

Arm:ini din Castailia.

ii numenim la tribul gramostean. La resarit de laeul Os·

trovu ~i la nord de Veria, eade ora~ul Nlaus/a, sau Niau-
gusta (adeca Augusta-Noua), sau Agostos pc turee~ee, eu
1.270 de Gramosteani, ~i imprejurul acestui ora~ sunt satele:
ao
 466

Samarlnova, Cutica, Rupant, Vlaha, Ga/a{iana ~i altele cu

vr'o 460 de Arm~ni; ear intre Niausta ~i lacul Ostrovu cade
frumoasa comuna Gramatt'cu sau Gramaticvu, cu 750 de
locuitori ~i cu 0 biserica romaneasdi, ~i cu 0 ~coala de
baeti bine populata.
Adun~nd numerul locuitorilor aflati in ora~ele, comuncle
~i satele de mai sus gasim 47.960, adeca, pentru a avea
o cifra rotunda, 48.000 de suflete ce pn de tribul gramo-
stean ~i pe care 0 vom pastra ca ultima.
Fiind ins a ca ne mi~caram atata prin muntii dintre Veria,
Niausta, Gramaticu ~i ora~ul de bfllciuri Kailar, pomenit deja,
suntem tinuti a zice c~.te-va cuvinte ~i despre un trib ar-
m~nesc, cunoscut sub numele de Slrcdcianz" sau Seraca-
ciani, trib ce locue~ce tocmai pe plaiurile ~i piscurile ma-
sivului acestuia numit adesea: munlii Veriei. Slrcdcianii se
pare di sunt mai mult Epiriati, de oare ce ei i~i au origina
in marea comuna Slracu, de care s'a vorbit mai sus, de
unde s'au espatriat, de mai mult timp inainte ~i anumc: de
mai bine de un secol. Ei sunt pastori ~i conduc foarte nu-
meroase turme de oi ~i capre, deosebit ca au vite mari ~i
cai. Numerul oil or ~i caprelor ce au Slrcdcz"mtz"i se zice ca
ar fi trecend peste 60.000 de capete; ear numerul acestui
trib pastoresc, care se va socoti la neamul Far~erolilor,
trece peste 14.000 de suflete. Eata ce zice despre ei Ara-
vantinos 1) la cuvintul Ia.V1'X.a.'tOclYCt sau Ia.'X.a.PE'tOclYCt: «Pas-
«tori traitori sub corturi, originari din comnna Sacarepi (?!)
«din tinutul Valtos 2), de unde strebunii, lor lcctu.itd C1t alft
«cona/ionalt~ s'au espatriat alegendu-~i viata pastoreasca.
«Printre pastorii cu corturi dz1t Grecia se deosebesc trei
«feluri: SlrdcaC£anii, Peceanz'ant'i (carii ca cei d'~ntei se trag
«din satele Pestiani din Giumerca) ~i sftnplz" Valahz", cei carii

t) op. cit., pag. 146-147.

I) Adicli. Valtu sau Balta .. tinut intre Acamania ~i Etolia, tli.ri numite alt~·
dati Anovlahia, ,I locuite ,i astli.2i de Arm~i.
 467

«s'au espatriat din Seracu ~i carii sunt mai putioi barbari

«de c~t cei-Ialti nomaqi. Deosebiti de aceste trei soiuri de
«sus sunt Alvanitovlahii numiti Garagumzt" sau Coracunzt" I),
«carii vorbesc limbele valaha ~i albaneza ~i carii sunt mai
«barbari ~i mai selbatici de cM cei-Ialti. Act;lt"a arala
«0 aldl de mare aversiune cdtre na/t"a greceascd, in cat

«Grech n' au pervC1lt"t met" odata sa se incuscreasca cu et.

«Aeest neam pastoresc ~i resboinic, adeca a acestor din urma,
«locue~ce vara prin ni~ee locuri din Albania, protejat de AI-
«banoturci, Agale ~i Bey, catra carli plate~ee 0 dare deter-
«minata. Ei sunt in numer de peste doua mii de familii. In
«satele dela Prtmeti, Frafarz", Costrelt~ Zargani ~i altele sunt
Cldestule familii de asemenea Valahi, carli loeuesc impreuna
«cu a1tii fara a se amesteca. Se mai zice ca Albanoturcii,
«carii loeuesc prin aeeste sate ~i-ar fi tnlgend origina din a-
«ceasta ginta (de Valahi) ~i ea s'au turcit eu vr'o eMe-va vea-
«curi mai nainte.» Din pasagiul aeesta vedem ca Aravan-
tinos, ocup~ndu-se de Sercaciani, vorbe~ce in acela~i timp
despre mai multe triburi arm~nesci, pe care Ie cam incurdi.
Ceea-ce este lamurit e faptul ea Sercaeianii se trag din com una
Slracu, dupa cum ne spune ~i la cuventul Iuppaox.oy (vol. II
pag. 163-164, tot Chrogr. Epir. etc.) unde ne ~i arata di
emigrarea Seracacianilor din zisa eomuna armaneaesa a avut
loc in veacul al IS-lea. Cuventul Sacare/t"ant" nu este dee~t
o metatasa, e~r numele de com una Sacare/z" pare a fi mai
mult 0 inventie menita a justifiea metatasa Saearetiani; de
~i de alt-feJ, e drept ea in tinutul Valtos, adeca Valtu sau
Balta din Grecia, au loeuit ~i locuesc inca foarte multi Ar-
m~ni. Confusie face de asemenea Aravantinos intre 5er-
caciani ~i emigratli din comuna Seracu pe carli ii nume~ce
«simpli Valahi» «mai putini barbari dec~t eei-Ialti nomaqi"

t) De fapt ei se nUffiesc Caraguni, ~i sunt Albanovlahii sau Amiuchenii. dar

numele acesta se di ,i locuitorilor din unele sate ale tribului olimpian.
pe ec\nd Sereaeianii nu sunt decc\t toemai emigratii din Se-
racu, caci la cuventul ~t)~6~x~y
"
spune ritos si, lamurit ca:
«din Seraeu in veacul trecut, plecc\nd cc\ti-va pastori au for-
«mat ginta nomaqilor carii se numese Sercaeianii.» Dar Pe-

,Familie amlfllla din Ncgovan.

ceanianii (llEtatJ.wiY~t) sau Petenianii din satele Pcstani din

Giumerca, ee trib armanese sa fie? N umelc cste at at de
asemenat eu eel al Pecenegilor! Totu~i mai la vale yom avea
oeasia a vorbi despre Armanii aee~tia din «satele Pestiani.»
 469

C~t despre Garagunizi sau Coracunzi, lucrurile sunt lamurite,

diei ace~tia nu sunt altii, dec~t Arm~nii Arnaucheni, pe carii
cei-l'alti frati ai lor ii numesc Caragttni, cuvent ce se zice ca ar
fi alcatuit din yorba turceasta cara (= neagra), ~i yorba arm~­
neasca guna ( = manta sau sarica). De~i cu alcatuirea aceasta
turco-armana a cuventului Caragun, nu me invoesc, nu e
mai putin adeverat ca numele acesta se da Albanovlahilor.
Yom vedea mai t~rziu ca in Albania sunt sate numite Ca-
raguni ~i locuite de Armani, ear una din peninsulcle ce for-
meaza Lagunele de Avlona are un promotoriu numit Cora-
cunzi sau Coracunizi.
Caragunii de~i ar fi «mai barbari ~i mai selbatici» dec~t
ceilal~i Armfmi, dar totu~i ei vorbesc pe langa Iimba valaha
~i pe cea albaneza, eeeace espliea causa pentru care Pou-
queville unde ii intalnea ii lua drept Albaneji. Foarte pre-
tioasa este marturisirea ca aee~ti « selbatici» Caraguni, au
atata aversiune catra Greci, ine~t nu primese eu nici un
chip a se ineuscri cu ei, ca unii eari nit SUItt de ace/a;
Ileam, marturisire f:kuta de un Grec, ~i inca de cel mai mare
istoriograf al Greeiei moderne. Noi am afirmat in mai multe
rand uri ca Armanii nu se incuscrese eu alte neamuri, fie ei
in Macedonia, fie in Epir ~i Tesalia, fie in Albania, cum
vcquram ca fac ~i Caragunii Albanovalahi, ~i cand luerul
aeesta este afirmat ~i de Greei, atunci ori-cme poate vedea
cat de definitiva ar fi greeisarea Arm~nilor. Faptul ea Ar-
manii au luat 0 atat de mare parte la ere area Greciei nu
dovede~ee ca ei nu s'ar fi ~tiut pe sine~i de Arm~ni, sau
eel putin de negreci, ci dovede~ee pur ~i simplu ca poporul
armtmese, orbit, ca ~i eel albanez, de fosforicile Iicariri ale
c1enismului, nu i~i intelegca inca interescle ~i nu pricepea,
ca numai sub parinteasca ocrotire a Sultanului ~i la umbra
drapclului pe care sta semiluna ~i lueeafarul, el putea a-
junge la lib era eultivare a legei lui ~i a limbei lui strebune,
.
preeum ~i la deplina lui eon~tiinta de fiu, de carne ~i s~nge
 470

al marelui popor, care a dictat legi, civilisa~e ~i cultura lu-

mei intregi. Acum insa, poporul Arm~nesc, cu t~atetribu­
rile din care se alcatue~ce, s'a desmeticit, a e~it din bui-
maceala in care il aruncase clerul grecesc ~i sa ~tie pe sine~i
de ceea-ce este, de un lastar crescut din redacina romaml.
Acum poporul arm~nesc a ajuns la con~tiinta lui de neam
de vita latina. Pot de-acum Grecii ~i clien~i panelenismului
sa-i declare ~i sa-i socoteasca c~t vor voi de Greci, ~i pot
sa zugraveasca charta Turciei de Europa cu culoarea gre-
ceasca. . . . Atata m~ng~iere le-a mai remas.
 XIX

NUMIRILE ALBANIRI ~I ALE POPORUI-UJ ALBANIiZ. HOTARELB ALBANIEI ~I

STRiMTAREA ACESTOR HOTARE DR C!TRK PRETENTULB GRECR, S~&BR ~I BUL-

nARR. LACURILB ~I FLUVllLR ALBANIBI. IMP!RTIREA ADIIINISTRA'IIV! A ALBANlBl
~I IMP!RTIRKA Rl Dupl TRIBURI, Dur! L1MBl ~l DUPA RBLIGIE. ISTORIA IN SCURT
A ALBANIRI ~l NUM!RUL ALBANEJILOR. PRODUC'flUNILB ALBANIRI. RitzBUNARBA,
PLltCHESIA ~l LIiGILB LUI DUCAGIN. OSPITALITATEA ~I mBUNARBA. DORUL DB
VITRJIB. CRl!~CEREA COPILULUJ ALBANEZ. PREOTUL ~I HOGRA LA ALBANEZ.

E bine ca mai inainte de a anIta ~i numera tribul Arnau-

chean sa cunoa~cem Albania, adeca ~ara in care trae~ce acest
puternic trib arm~nesc, pre cum ~i pe poporul Abanez cu
care Albanovalahii impreuna-vie~uesc ~i cu care au comune
o mulpme de porniri ~i virtU?, precum ~i unele datine, su-
persti~ ~i credin~e.
Albanejii numesc ~ara lor: $ch£upni£ sau $chzperti~ TurcH
o numesc Arnautluk, Arm~nii ii zic Arbtni;z"eJ ear Grecii:
A/vania. Albanejii esplica numele patriei lor prin cuvintul
Schlpe, care insemneaza: aquila, ~i deci $chiperii, ar fi in-
semn~nd patria a'lut"lelor. Ca poporul albanez e indraznet
~i resboinic, un popor cavaler este neindoios. Albanejii
se numesc pe sine~i Schzpetart~ Turcii ii numesc Arnaut,
ArmW: Arbtne;t", ear GrecH: Arvant"tt: Limba albaneza
 472

(= $chiup), dad. s'ar scoate din ea elementele turce, ar-

mane~ci ~i grece~ci, ar remfmea neinrudita cu limbele vor-
bite in Europa, ~i totu~i ea nu poate fi decat limba unuia
sau a mai multor triburi ale vechiului popor tracic, care a
fost odata respandit peste intreaga Peninsula-Balcanica, ~i
care el ensu~i nu poate fi deeM 0 ramura a marelui pop or
al Celtilor, din care faeeau parte ~i Dacii.
Albania, adeca provincia cea mai de apus a Turciei de
Europa, se margine~ce la sud cu Grecia ~i golful Arta; la
nord cu l\Iontencgru, Hertegovina ~i Serbia; la apus eu
:\Iarea-Adriatica ~i Marea-Ionicii; la res::'irit granita Albaniei
ar fi 0 linie, ce ar trece prin coastele apusene ale Pindlllui,
prin muntii Gramosta, prin muntii Petrina, prin muntii Dibrei,
pe la Costivar, DskillP, Kiupriuliu, Priserena ~i Pri~tina. Bul-
garii insa, pentru ca sa cada Ohrida ~i Struga in raza pre-
tcntiilor lor asupra \Iaccdoniei, imping Albania la apus !;ii
sustin ca acc:astii. tara ar in cepe de la vestul Strugei sau, mai
bine zis, de la Kiafthan, adeea Pasul Cornului. Serbii 0
strimteaza de la nord, ear Grecii de la sud ~i sustin ca
Epirul de jos nu ar tine de Albania.
Tara e in gcncre muntoasa. Cele trei mari lncuri: cel de
Seutari, cel de Ohrida ~i cel de Ianina, pe l{mga ca intrumu-
seteaza aceasta minunata tara, 0 fac sa fie foarte avuta in pe-
sea.rie, care se practica ~i pe coastele Adriaticei ~i ale Ionicei.
Patru mari fluvii cu 0 suma de afluenti uda interiorul Alba-
niei: V/osa sau Voiusa, care izvore~ce din muntii provinciei
Zagori ~i anume de langa Vovusa sau Baiasa cunoseuta noue,
~i se varsa in Adriatica prin lagl1nele Gruka, la nord de Avlona
sau Valona, treccnd prin provincia armaneasca Malacastra;
LJillllz:'BcraHt sau Scmeni, care prime~ce pe cunoscutul
riul Devol, ~i, dupa ce trece prin provincia total armaneasca
Ml1sachia, se varsa tot in Adriatica nu departe de Fieri, pe
armanesce Fereca, ora~ pur armanesc; Scumbi, care iz-
vore~ce din muntii Odoni~ta, trece pe langa Elbasan, pe
 473

l~nga Pechini sau Pecheni, ~i se varsa in Adriatica la apus

de acest din urma ora~ ~i la sud de Cavaia; al patrulea
fluviu este Drz"nul-Negru, care i~i are izvoarele in lacul de
Ohrida ~i se varsa in mare nu departe de ora~ul Scutari
sau Scodra. Cele d'~ntei trei fluvii curg mai numai printre
sate, catune ~i comune de-ale Arm~nilor, ear pe alocurea
uda provincii curat arm~ne~ci.
Dupa impclrtirea administrativa a
Turciei, cea mai mare parte a Alba-
niei cade in vilaietele de Ianina ~i de
Scutari, ear 0 parte mai mica in vilaie-
tele de Monastir ~i de Cossovo. Luata
Albania ca un tot, dupa poporul ori-
ginar al ei, ea se imparte in Malisia,
Ducagin !?i Mirdita la nord; Dibra-
de-Sus ~i Dibra-de-Jos la resarit; Mu-
sachia ~i Colonia la centru; ear la sud:
Ciameria, Liapuria, Zagori ~i Suli. Ma-
lesia ~i Ducagin cuprind 0 suma de
triburi cu ~efii (= bairactari) lor deo-
sebiti ~i cu consiliile (= plechesia) lor
independente. Dintre aceste triburi yom
numi vr'o cMe-va: Hoti, Gruda, !:?o~i,
!:?ala, Zadrima, Berdita, Mirdita etc. Tri-
Albanezll. catolicll. de pe
bul Mirditilor este unul dintre cele mai IAngli. Scutari.
insemnate, avend privelegii speciale;
ear triburile de la munte sunt Ma\i~i, sau cum ii numesc
Arm~nii: Malisorii. Dupa limba gnlita Albanejii se impart in
Gheghi ~i Toschi sau Tosci. Gheghii se gasesc in Albania
superioara ~i in 0 parte din cea de mijloc, Toschii in Albania
inferioara, mai ales. Dupa religie Albanejii se impart in mu-
sulmani, catolici ~i ortodoc~i. In Albania de nord ei sunt ca-
tolici, in Albania de sud ortodoc~i, ear Musulmanii-Albani
sunt resp~ndili peste toata lara ~i aldituesc 0 jumatate din
 474

poporul Albanez. Totu~i sentimentul religios la Albanez este

putin desvoltat, ear cel de patrie ~i de independenta este,
din contra, aproape sin~urul imbolditor in viata. Adesea se
aude chiar Albanezul din pop or zicend: fla Schiupetarz't aft
Schipetaria adidi: religia Albanezului este Albania.
In veehime 0 parte din Albania era cunoscuUi sub numele
de IIlyria, ear cea-Ialta parte sub nu-
mele de Epir. Pe timpul lui Filip II,
regele Macedoniei, caqu sub stapftni-
rea aeestui barbat 0 buna parte din Al-
bania, ear in timpullui Alecsandru-cel-
Mare se pled. mai toata bratului a-
cestui puternie eueeritor. Dupa moar-
tea lui Albania redeveni independenta.
Albanejii revendica ins a in Alecsandm-
eel-Mare pe eroul eel mai de fmnte
al neamului lor, ;;i nu fara dreptate.
Mai tarziu regina Teuta, a Illyriei, fu
invinsa de armele republicei romane
la Alessium, pe la 228 in. d. Christos,
~i silita a plati tribut. Consulul Paul
Emilian supuse la 219 in. d. Chr. 0
mare parte a Illyriei. La 168 in. d.
Albanez! musulman! Chr. Paul Emilian Macedonicus, fiul
din Seutari.
celui de sus, ca~tiga celebra batae
(In interiorul easci.)
de la Pydna; ear pretorul L. Anieius
supuse definitiv toata Illyria. Epirul, intre anii 295 ~i 272 in.
d. Chr. era regat independent eu capital a Ambracia. Putin
timp dupa aeeasta deveni republica federativa alcatuita din
mai multe triburi, dintre care mai insemnate erau: Chaonii,
Tesprotii !?i Molossii. La 168 in. d. Chr. deveni !?i Epirul pro-
vineie romana. In timpul imperiului roman de Orient era im-
partit in EpirtlS ?IOVa, coprinqend tara de la gura Drinului
pana la capul Linguetta (= Glossa) !?i Ept'rus vetus, pana la
 475

golful Patras. In seeolul al 13-lea tara aeeasta deveni iar~i

independenta pana pe la 1432, e~nd fu eucerita de Turci. Pe
vremea lui Gheorghe Castriotul, eunoscut in istoria sub nu-
mele de Skenderbey sau Skanderbeg, intre anii 1447 ~i 1466,
Epirul faeu parte din principatul albanez peste care a domnit
acest resboinic neobosit; ear dupa moartea lui Skenderbey,
Albania toata devine provincie ottomana. Poporul Albanez
din Turcia de Europa de astc1zi are cel
pulin 1.400.000 de suflete. Cea mai
mare parte se gase~ce in Albania, dar
Albaneiii sunt numero~i ~i in Mace-
donia. Ei se gasesc in mare numer ~i
in Montenegru, in Bulgaria, in Dalmatia
~i in Heqegovina. Pe unde se gasesc
Arm~ni se gasesc ~i Albaneji ~i vice-
-versa. Numero~i sunt Albanejii in Gre-
cia de astazi, unde ei nu sunt elenisati
inca, ~i unde alcatuesc mai mult de
1/6 din populatia noului regat. Iara~i
numero~i sunt Albanejii in Sicilia ~i
in Italia meridionala, unde au fost du~i
din timpul cucerirei II1yriei ~i Epi-
rului de catre Romani. 0 mare emi-
grare a Albanejilor spre Italia a a-
vut loc ~i mai incoace, pe timpul lui Albanez musulman din
Gheorghe Castriotul, ear 0 alta, tot Scutari.
a~a de mare, atunci c~nd Albania deveni provincie otto-
mana. Poporul albanez, la un loc, poate fi socotit cu sigu-
ranta la eel putin 2.500.000 de suflete.
Albania are cMe-va lunci ~i vai destul de fertile. Clima
e dulce, in timpul ernei nu ninge, dec~t foarte rar. In
schimb insa earna cad ploi multe, riurile ~i fluviile se umfla
~i cele mai multe debordeaza ~i strica semanaturile de toamna.
Din causa aceasta:produetivitatea tarei este, in unii ani, foarte
 476

simtitor mic~urata. Ceea ce produce Albania am vequt ~i dnd

am vorbit despre ora~ul Scutari, putem msa aminti aici, ca po-
rumbul ei este de 0 buna calitate, are unt-de-Iemn, in ~i
tutun, precum ~i bumbac foarte bun. Unul din izvoarele de
avutie mai de capitenie este pescuitul, care da mari canti-
tati de pe~ci gusto~i, atat pentru interior cat ~i pentru es-
port. Multi ~i prin multe locuri se ocupa cu cre~cerea gan-
dacilor de matasa. Tara are multe ~i frumoase paduri, !?i
se !?i face un mare esport de lemnarie de ars ~i de con-
structie. De asemeni abunda apele minerale ~i minele, toate
neesploatate. Industria se represinta prin fasonarea obiectelor
indispensabile de lemn, de fer ~i de arama. Armcle albe msa
sc bucura de un mare renume, ca !?i pinzeturile din Albania
~i filigranele. Aceste din urma producte sunt e~ite mai mult
din manele Albanovlahilor ~i ale femeilor lor, caci femeea
albaneza lucreaza pamentul, ear barbatul este ocupat cu ma-
nuirea armelor, cu eestiunile de onoare ~i eu vendeta.
Nu numai intre triburi sunt resbunari de saver~it, ci ~i
intre indiviqi ~i indiviqi. Daca buna-oara, un individ dintr'un
trib, pentru 0 causa oare-care, ucide pe unul din alt trib,
rudele ucisului, ~i cate-odata chiar tribul din care ucisul face
parte, trebue, dupa datinile albaneze J sa se ocupe cu ur-
marirea asasinului, sau eu urmarirea unui membru din fa-
milia acestuia; ear cand uciga~ul nu are rude, atunci res-
bunarea se arunca asupra unui membru al tribului din care
uciga!?ul face parte. Se intelege ea acest din urma trib, voind
sa apere pe membrul seu, asupra caruia este sa se eser-
cite resbunarea celuilalt trib, este sHit sa se pue in aparare
~i deci sa stea necontenit gata de lupta, pentru casuri de
vendeta, casuri care sunt eumplit de des·e. Familia unui ucis,
unui ranit sau unui ofens at nu recurge nici-odata spre a cere
dreptate la autoritatile turce~ei, ci l~i face ensa~i dreptatea,
prin resbunare. Chiar pentru daraverele civile Albanejii nu
se adreseaza la judecatoriile otto mane constituite, ci sunt ju-
 477

decati de consili1l1 betrdnilor (= plechesia), de 0 adunare

de frunta~i ai tribului, ~i nu cum-va dupa un codice scris, ci
dupa.ni~te datine traditionale, numite: legz"lI! luz" Ducagin.
Ducagin a fost unul din capitanii vestili ai lui Skenderbey ~i
ruda cu acest principe. In Scutari, guvernul ottoman, a con-
sacrat aceasta datina prin faptul ca a pus la dispositia consi-
Izit/ui betrdnilor 0 sala chiar in tribunalul local ~i ca plate~ce
salarii bazractal'z"lor, carii aldi-
tuesc acest consiliu. Pedepsele
ce Plcchcsia pronunta sunt:
amendi, in bani, amendi, in na-
tura, (animale, producte etc.)
arderea caseJor vinovatului, des-
onoarea publica, adeca: insul-
tarea in public a condamna-
tului, luarea armelor, etc. Ho-
taririle date de Plechesia sunt
fara apel ~i condamnatul sc
supune fara murmura. eu bra-
tele incruci~ate pe pept osftn-
ditul sta ~i prime~ce insulta pu-
blica sau prive~ce arderea casei
sale. Una din cele mai grele
pedepse este luarea armelor.
Albanezul este foarte ospita-
lier. Se intimpla dte-odata ca
un uciga~, in graba lui, sa se
refugieze chiar in casa ucisului,
Albaneza din canto nul c\linlita.
~i de~i familia acestuia if ~tie
de fapta~, eJ nu are a se teme de nimic. Din contra, este bine
tratat ~i pazit cu cea mai mare credinla, de urmarirea auto-
rita~lor, ba chiar condus cu grija pana unde cere el. La des-
partire ins a i-se spune: «de-acum fere~ce-te tu ~i ai tei!» ~i
dad acest uciga~ s'ar intoarce in comuna in care a fclcut 0
 478

victim a, dar conducend pe un strain, adeca pe un oaspe,

el este sigur de a nu fi atins de vendeta. Cal~torul strain,
cand umbla prin par~le Albaniei de nord, unde aceste obi-
ceiuri sunt mai bine pastrate, i~i ia de conduc~tor un AI-
banez, care, dupa ce i-a dat cuvintul s~u: bessa-bess, este
dator sa moara aparandu'l. Daca se in-
tampla ca impreuna cu voiajorul sa fie
ucis ~i Albanezul insoptor, atunci familia
Albanezului vine l?i cerceteaza cum a
primit el moartea. Cand glontul este pri-
mit in spate, aceasta dovede~ce ca el a
fost la~, ca nu a aparat in destul pe
oaspe, l?i fapta lui e desaprobat~, ear
memoria lui este despretuita. Daca insa
glontul a fost primit in pept, atunci ven-
deta e teribiJa, caci ea nu urmclre~ce nu-
mai lini~tirea sufletului ucisului prin san-
gele uciga~ului, ci mai ales r~sbunarea
ospitalitatii ofens ate. Cand in une1e fa-
milii barba~i sunt esterminati reciproc
Albancza 01 todocsa prin vendeta, atunci femeile iau armele
(In interior).
~i duc vendeta mai departe. In acest
MalcsorclL
caz, de alt-fe1 foarte rar, nu se mai
p~btreaza datina, ca un barbat sa nu rid ice mana asupra
femeei. In vendete se amesteca adesea ~i rugiiciunile pree-
tilor, ~i nu rar se vede un albanez, care ingenunchind in
fat a icoanelor ~i aducend daruri, zice cu foe: «Doamne ...
ajuta ca glontu1 meu sa nu se pearda in zadar, ci sa treaca
prin inima inimicului! ... ». In afara de legatura de sange, sau
fratia de cruce, ce se contracteaza intre doi bclrbati, din
timpul adoloscentei, despre care s'a vorbit in treac~t ~i mai
sus, legaturi foarte trainice se contracteaza ~i prin faptul
ospitalitatei. Oamenii cari au stat impreuna la masa devin
sinceri ~i devotati amici, pentru ca, zic ei: «cam hangh~r
 479

bue me CriUPlU» adedi.: am mancat impreuna pane ~i sare.

Cate-odata cafeaua tine locul panei !?i sarei, !?i luarea ei
impreuna de mai multe' individe ce i~i sunt simpatice, da
na~cere la toarte strinse legaturi de amicie. Sentimentul ospi-
talitatei !?i datoriile ce tin de el fac insa ca une-ori sa se
iveasca certe, sau eel pu-
tin neintelegeri intre ve-
cini; ~i eata cum: un AI-
banez are buna-oara unul
sau mai multi prisonieri,
cari reman de lucreaza pa-
mintul !?i ingrijesc de ne-
voile casei, sub privigherea
sotiei lui inarmate, pe dnd
e1 pleaca spre a indeplini
eerintele vendetei. Casele
din satele albaneze sunt
destul de indepartate una
de alta, !?i pamentul dintre
ele pe jumetate tine de un
vecin, ear ceealalta jume-
tate de cellalt vecin. Se in-
tam pIa ca vr'un prisonier
fuge; cat timp se afia inca
pe pamintul ce1ui care i-a
luat libertatea, femeea a-
cestuia are dreptul a trage
in urma fugarului, indata
insa ee acesta calcil pe
pamentul veeinului, ea nu
mai are acest drept. Din acest moment prisonierul fugit de-
vine oaspele vecinului la care ~i-a cautat adapost, remane
in casa lui cat dore~ce ~i e condus de el afara din margi-
nile comunei sau tinutului cu toata paza. Din causa. acestor
 480

scapari de prisonieri, dupa cum zisei, se nasc c~te·odata certe,

dar la versari de s~nge nu se ajunge, caci tot Albanezul
se fere~ce de a ofensa datoriile ospitalitatei, chiar c~nd prin
ele i se pricinue~ce paguba. Cu eM-va timp mai inainte pri-
sonierului luat de un Albanez i se taea capul, daca pana la
un anumit timp nu izbutea ca ai lui sa trimita pretul ce pu-
sese pe capul lui acel care il prinsese. Acum aceste mora-
vuri s'au mai indulcit la Albaneji, caci daca pretul pus pe ca·
pul prisonierului nu sose~ce, atunci ei nu it ucid, ci il pun
la munca c~mpului, pana ce prisonierul se rescumpara prin
pretul muncei sav~r~ite.Dar daca Albanejii s'au mai imbu-
natatit ~i nu mai ucid pe prisonierul ca~tigat prin lupta, cand
acesta la termenul ficsat nu prime~ce del a ai sei pre~ul res-
cumpararei spre a'l imma invingetorului seu, talharii Bul-
gari ~i Bulgarii-turciti adeca Pomacii tot selbatici au remas, ~i
pana astazi inca nu esita a versa s~ngele nenorocitului ca-
IHor, prins la vr'o strimtoare de munti sau pe drumul din
vr'o padure, dad. la termenul hotarit nu po ate da inca pretul
rescumpararei Albanejii mai fac prisonieri prin tinuturile
Dibra, unde ei traesc pana astazi in neat~rnare fata de au-
torita~ile turce catre care nici dari, nici feciori de oaste
nu dau, dar in celelalte tinuturi, unde civilisatia a mai pe-
truns cate putin, Albanejii au parasit aceasta datina. $i chiar
acolo unde esista ea are, la Albanez, 0 trasatura de eroism
~i de voinicie barbateasca, caci prisonierul e luat dupa ce
este invins in lupta dreapta, ~i chiar dupa ce este invins e
tratat cu 0 buml mesura de omenie. Pomacul practica acest
lucru chiar in vilaietul Monastir, ~i chiar in vecinatatea 0-
ra~elor mari, ~i cum? Abea au trecut c~ti-va ani, de dnd
ni~te t~lhari Pomaci, au luat prisonier chiar de la marginea
ora~ului Cru~ova pe un copil, care se juca cu a1ti tovara~i".
N u pe un barbat care sa se lupte, ci pe un copll al unei
familii cu dare de m~ml, pentru ca sa stoarca 0 mare rescum-
parare .. Noaptea aruncara in curtea casei parintilor 0 scrisoare
 481

pnn care cere au 0 neobicinuit de marc suma de bani, ca

pre~ pentru capul micului prisonier. Parintele lipsea de-acasa.
Mama ingrozita ~i cu inima sc1ngerfmda alergc1 pretutindeni,
• dar nu putu, pana la termenul ficsat, a intocmi colosala suma
ceruta. In noaptea zilei, in care se im-
plinise termenul, tc1lharii aruncara in
curtea casei parinte!?ci capul nenoroci-
tuiui copil! Are ceva de omenesc 0 a-
semenea fapta? Albanezul nu se atinge
de eopii ~i de femei, de fiin~e slabe
care nu se pot apara. El esa cu arma
in mc1na la drumul mare ~i se lupta, ~i
nu rare-ori, eade el ensu~i in lupta. De
sigur ea ~i fapta lui e desaprobabila, dar
nu sdrboasa, caci e tn ea 0 trasetura de
barba~ie, caci adesea Albanezul i~i phl-
te~ce indrazneala cu pretul propriei lui
vie~i. Faptul ins a, de a prinde ~i a ucide
copii hevinovati, este pur ~i simplu 0
scarboasa la~itate. Albaneza c."\tolica din Scutari.
Cc1nd un Albanez a caqut luptc1nd (Port de strada).
ca sa-'~i cucereasGa prisonieri, atunci
familia !?i satul nu prea fac mare caz de moartea lui, caci
se zice ca '~i-a indeplinit misiunea de Albanez, de a nu muri
in pat ca ori-~i-cine. Dorul de a face vitejii este acela ce
stapa.ne~e mai mult pe Albanez, !?i daca in unele locuri it
vedem haiducind, apoi aceasta 0 face el mai mult spre a
avea ocazie de a se arata viteaz, dedt pentru a se imbo-
gati. Inca de copil ori-care Albanez e crescut cu armele in
ma.na, ~i de la opt ani in sus el ~i in cepe a inve~a manuirea
armelor de foc, ~i, mai ales a ochi. Inca de mic el este de-
prins a fi frugal !?i cutezator, a '!?i multami cu putin trebuin-
tele, dar a indrazni multo
Minciuna este pedepsita Ia copii, de oare-ce tot Albanezul
81
 482

trebue sa fie un om de onoare. EI trebue sa ~tie a respect a ami-

cia ~i ospitalitatea !;ii a nu rupe cuvintul de credinta: besa-bes.
Tradarea ~i la!?itatea sunt considerate de Altanez ca pacatele
cele mai joasnice. Dupa:ce un copil ajunge adolescent, sau.
tiner, este con-
sacrat de parinti
~i de rude ca
barbat voinic ·~i
demn de a purta
!;ii manui arma
in lupta. Cu a-
ceasta ocazie, ti-
nerul primit in-
tre barbati, jura
solemn ca i~i va
tine cuvintul pa-
mila moarte, di
nu se va da in-
darat nici-t>data,
ca se va lupta
statornic pentru
ai sei !?i ca va
rez.buna ori-ce
insulta adusa fa-
Tltrani Albancji catolici din Zadrima. miliei lui sau
chiar satului. A-
ccasta datina se pastreaza mai mult printre MaNson: adeca
printre taranii Albaneji de la munte !?i printre Mz'rd#l~ trib
aproape independent, care ~i are principele seu, numit Prenc
Bib·-Doda, afiator in Constantinopol. La consacrarea de bar-
bat voinic a tinerului Albanez se amesteca ~i unele datine
de natura religioasa; ear cate-odata hogea, ori preotul or-
todocs sau catolic, dupa cum candidatul de barbat e mu-
sulman, ortodocs sau catolic, tine un cuvint plin care in-
 483

deamml pe tineri la vitejie ~i arata ca Dumnezeu a facut pe

om pentru ca Sa se lupte, pentru ca sa apere onoarea sa
!?i pe a celor slabi, pentru ca sa-~i tie cuvintul dat!?i pentru
• ca sa respecte amicia ~i ospitalitatea.
Preotul ca ~i hogea are foarte mare putere in sat, nu doar
pentru ca Albanezul ar fi religios, ci pentru ca el respecta
pe oamenii cumin~i ~i intelepti ~i pentru ca este foarte porn it
a 'primi consilii. Nu e mai putin adeverat ca omului pus in
capul unci comunitati, ori-cat de mintos ar fi el, 'i se cere
sa fie l?i barbat voinic. De aceea cand trebuinta cere, ho_
gea !?i preotul iau armele ~i lupta amturea cu poporul, !?i nu
se mai intreaba atunci de ortodocs, de catolic ori de mu-
sulman, ci fie-care se ~tie pe sine!?i de Albanez ~i dore~ce
sa moadi ca Albanez. Sunt la poporul acesta, cu adeverat
vrednic de a fi cunoscut, atatea lucruri de desaprobat, dar
~i foarte multe de admirat. Harnic la munca nu prea este
Albanezul, insa cand va ajunge ~i el mai instruit va fi neindoios
~i harnic, caci nici azi nu se poate zice cum ca ar uri
munca, ci numai ca dorul de a face vitejii il opre~ce inca
de a se uita la viata practica ~i de a 0 intelege, ~a cum
se cere se fie ea inteleasa in timpurile noastre. De-o bu-
cata de vreme incoace Albanejii au inceput a e~i din bui-
maceala in care ii aruncasera popii greci l?i poftirile pan-
elenismului. lei ~i colo au inceput sa se ridice dintre ei
carturari, ici-colo au inceput sa se nasca poeti carii canta
dorurile neamului ~i carii ii recheama la con~tiinta national a
albaneza. Intre carturarii cei mai insemnati albaneji trebue
pomenit Christophoridi, nume ce se pronunta deja cu mult
respect mai in toata Albania. Reposatul Christophoridi a
imbogatit literatura albaneza Cll 0 Sl1ma de carli didactice
!?i cu 0 multime de traduceri. Se spune, l?i inca cu certi-
tudine, ca intre operile inedite ale lui Christophoridi se afia
~i un voluminos ~i cat sc poate de complect dictionar al
limbei albaneze. Ar trebui insa ca institutorii armani sa cerce-
teze in ce anume m~ni se gaSe!?Ce aceasta insemnata lu-
crare a lui Christophoridi, ca sa nu incapa cum-va in ghia-
rile popilor greci, carii ar face cu ea ceeace au felcut cu
tipariturile arm~nesci, e!?ite din tipografiile dela Voscopole.
Prea-sfin~itul Filaretos dela Corita, despre a caruia dragoste
pentru Albaneji vom vorbi in capitolul urmator, a decretat
inca dela 1892 eel limba albaneza nu e.l1stiJ. EI ar fi deci,
dintre popii Greci, eel mai interesat ca dicponarul pomenit
sa dispara.
 xx.

ALBANOVLAHII. ARMANII GOGA. DIMltRIE BOI.INtINKANU ~I ALBANOVLAHII.

DIM. ROLlNtINEANlJ, D-L M. E. PICOT ~I A~A-ZISA GRECISARE A ALBANOVLAHILOa.
INCERClRI DE GRECISARK A ALBANEJILOR. OCUPATliLE ARM1NILOR DIN ALBANIA.
AVLONA ~I SATELE DELA SOD DB VOJOSA. FIR~KROTII DELA SUO DE VOJOSA.
ALBANOVLAHII DINTRE VOJOSA ~I LJUMI'BERATIT, FERaCA. FAB~KROTII DI~
ACKSTE LOCUBI. ALBANOVLAHll MOHAMETANISAl'l ~I ARAVANTINOS. VILARDI ORI
BERAT ~I SATELE INCONJURITOARK SAO ALB.\NOVLAHII ~I FIR~EROl'll DINTKE
LJOMI'BERA'fIT ~I DEVOL. ELBASAN. TIRANA. CAVAIA ~t PBCIIINI. DURATIU !y\1
SATELE INCONJORATOARE. DlBKA ~I IMPBEJORIMILE. COSTIVAR ~I IMPREJURIMILE.
FlR!i'EROTli DE PBIN LOCUBILE ACESTE-'. SCUTABI ~I IMPBEJUBIMILE PRISERKN.\
~l UIPREJURIMILE. GlACOn, IPEC ~I PRE~TINA CU IMPREJORIMILE. NOVIBAZAR.
INCHEERIA NUM~RlTOARKI ALBANOVLAHILOR. M.\BTURII DESPR! MULTIMBA SA-
TELOR ARM1NE~CI IN ALBANIA.

Albanejii au trait in totdeauna in cea mai desav~r~ita

armonie cu Arm~nii, de carii se gasesc in mare numer prin
toata Albania, unii ficsati ear altii migranti. Cei ficsati sunt
Albanovlahii sau cum i-am numit noi: Arnauchenii, ear cei
migranti sunt Far~eroti sau ramuri far~erote!?ci. Arm~nii
carii locuesc in nordul Albaniei, impreuna ~i printre Alba-
nejii Gheghi, se cunosc sub numele de Armam' Goga, ~i
sunt foartc stimati de Albaneji din causa vitejiei lor furtu-
 48fl

noase, precum ~i consultati din causa superioritatei intelec-

tuale. Albanezul intreprinde lupta in contra ori-~i-cui, nu insa
~i contra Armanilor Goga, cu carii el tine!?i ingrije~ce a fi
~i a remanea in bune relatiuni. Dimitrie Bolintineanu cu-

l\Iontencgrcni

no~ce pe Armanii Goga ~i vorbind despre ei zice: « .•. sing uri

crse pot mesura cu Ghegii-Albaneji -- nu se lasel a se caIca
«de nimeni - sprinteni, vii, viata .Ior este mai mult armele.
«Iau parte in ori-ce resboiu s'ar ivi imprejurul lor; atat ei
 487

«cat !?i femeile lor sunt bruni, nalp, bine facup» 1). Gre~e~ce
insa cand ii confunda cu Gope~enii ~i Pisuderenii, de~i ace~ti
din urma, ca Far~ero~i, sunt mai tot atat de resboinici, ca
!?i Armanii Goga. Acest trib Far~erotesc, Armanii Goga, ca
~i Pisuderenii, a framantat adesea nordul Peninsulei-Balca-
nice, ~i mult timp din randurile lui, Republica Vene~iei ~i-a
recrutat furtunoasa ei cavalerie. Faptele eroice ale tribului
armanesc Goga impodobesc istoria Venepei ~i istoria inde-
penden~ei grece, ear el trae~ce aproape necunoscut ca !;ii
fra~ii lui Epiriapi, Far~ero~ii ~i ceilalli Armani tot atat de
voinici ~i de barbap.
Despre Albanovlahi, tot Dimitrie Bolintineanu zice: «Se afla
«inca 0 mare vena de Romani spre Scodra sau Scutari,
«dela Antivar la Dulcino 2) ~i mai ales spre munpi orientali.
«Ei nu plcitesc tribut Turcilor, dar sunt datori ca ~i 0 parte
«de Albaneji, sa ia armele in timp de resbel. Unii din ei
«sunt carolici Limbagiul lor este mai latin decat al Ro-
«manilor-Macedoneni. Se impart in cultivatori, pastori ~i ne-
<cgustori marchitani. Marchitanii patrund pana in Macedonia.
«Dela Elbasan pana la Berat l?i mai jos spre mare l?i spre
«mun~i se intind nil?ce ram uri de sate, in numer de doua
«sute ~i mai bine, locuite de Romani. Ei se deosebesc de
«Albaneji prin religie, limba ~i portul femeilor; au mai ace-
«le~i datine l?i sim~iminte de vitejie. Tinutul Muzachiei este
«tntinderea unde se gramadesc aceste doua sute de sate

1) Dim. Bolintineanu Cd/a/orii /a Rom. din Jfac~dollia ctc. pag. 110.

I) Antivari \Ii Dulcino, sau U1cin, fac parte astlizi din micul principat al l\Ion-
tenegrului ~i alcatuesc cclc doua resuftatori spre Adriatica a acestui princi-
pat. Dela Antivari in sus, tot pe malul Adriaticei, incepe Dalmatia, sau, mai
bine zis, Austria, cu pt"ovinciile ei sudice, car mai inlauntrul Peninsulci, tot la
nord de Antivari ~i Dulcino, incepe Hertegovina, in care tara, dupa cum am
ar1itat ~i mai sus, se gasesc inc1i multi Armani. V~na de Romani de care vor-
be~ce ,i Dimitrie Bolintineanu se intinde, la nord de Antivari ~i Dulcino, pe
la Rumia sau Romia, spre CaUara !;li Bisana, trece pe la Tribinie !;li Mesari !;li
strebate in adAncul Hertegovinei. Despre numerul acestor Armani nu pot arata
nimic positiv, \Ii totu~i nici ei nu ar trebui 11isati uitarei,
 488

«romane. Ei traesc in cea mai mare armonie cu Albanejii.

«D. Lan ce a f:kut un studiu serios asupra limbei Alba-
«nejilor, n:1 vorbe~ce nimie nici de aeeste doua sute sate,
«nici de lYIuzachia, nici de Romanii din partite orientale ale
«Albaniei, ~i eu toate acestea aceste doua sute de sate ro-
«mane esista! Consulii straini nu se ocupa mai mult de na-
«tionalitatea romana din aeeste tari, ~i eu toate aeestea
«sunt mai mult de un milion de Romani dineolo de Dumire 1
« Ce obiect mai frumos insa pentru agenti inteligenti de cat
«a studia fara partinire, aceste poporatiuni de vita latina, pe
«care nimeni nu le-a putut descoperi inca! Veqend aeeasta
«nepasare despre ace~ti Romani, ar crede cine-va, ca toti
«eei carii au vequt aceste locuri, ~i-au dat euvintul a face
«trebile Grecilor.» 1)
In adever, tribul aeesta, adeca al Albanovlahilor, estc
unul din eele mai putin eunoscute printre eelelalte triburi
ale neindestul eunoscutului popor armftnese, ~i nimeni nu a fo-
losit mai mult de cat Grecii de aceasta necunoscinta a lumei
culte, caci ei au numerat la elenism pe toti ortodoc~ii din
Albania, au aeoperit pe Valahi eu numele de Eleni ~i lu-
m~a a rem:!s nedumerita asupra marelui numer de Arm:ini,
impreuna-traitori eu Albanejii de la Adriatiea ~i lonica ~i
pana la hotarele Macedoniei, de la Montenegru ~i pan a la
Golful Arta. Cuvintele de mai sus ale lui Dim. Bolintineanu,
sunau deei pentru Rominii de pe stinga Dunarii, pe la anul
1863 ea 0 deseoperire, de~i doar at:iti Ghica ~i Cantaeuzin ~i
Bal~ sunt seoboritori din Albanovlahii, veniti.prin tarile ro-
mane de peste Dumire, ~i de~i legaturile ~i relatii1e Romanilor_
eu Armanii se pare ea nu s'au intrerupt niei-odata eu totul.
Afirmatia lui Dim. Bolintineanu ea intre Berat ~i Elbasan
~i prin tinutul Mllzaehiei se gasese doua sute ~i mai bine
de sate armane~ei se paru ehiar Romanilor ca 0 esageratie,

I) Cdldlurii /a RUIII/inii dill MacedulI"a etc, pag. 110-111.

 489

d~i satele acestea de Armani esista in realitate. Pe Armanii

din Epir ~i din Albania Dim. Bolintineanu ii socote~c= la
350.000 de suflete 1) ~i cifra aceasta nu este nici-de-cum
esagerata.
Totu~i, cu privire la numerul satelor din Albania locuite
?e Armani sau de Armani cu Albaneji impreuna, Dim. Bo-
lintineanu ajunge la oare-care esagerare, dici el mai pune nu-
mai langa Avlona sau Valona alte 220 de sate, din care nu
nume~ce de cat 23 2), ~i sfar~esee prin a trece peste 600
de sate in Albania, locuite de Armani ~i de Armani eu Albaneji.
De aeeea nu e de mirare eand d-l M E. Pzcot ziee: «Partea
«din luerarea d-Illi Bolintineanu, ee merita mai mult 0 con-
«firmare, este aceea pe care el a consaerat-o Armanilor
«din Albania: Lejan arata, e adeverat, un mic grup arma-
«nese la resarit de Berat, dar, daea trebue sa eredem pe
«poetul voiajor, satele oeupate in total sau in parte de Ar-
«mani in regiunea aceasta ar fi in numer de 290, fara a
«soeoti 20.000 Armani a~eq.ati ceva mai la nord, in tinutul
«Elbasan. Armanii ar fi amesteeati in mare proportie cu
«Albanejii in toata Albania eentrala ~i meridionala; in ti-
«nuturile Tirana ar fi avend 20 de sate, la Cavaia 30,
«pe langa Avlona ei s'ar fi gasind ~i cu Albanejii impreuna
«in 220 de sate, la Agrafa ar fi in 66 de sate, apoi in
«tinutul Petragic (=Nea-Petra), de unde ei s'ar fi intinq.end
«pana in Grecia. Aceste cifre sunt neindoios esagerate, caci
<ce greu a crede ca numai in Albania Armanii ar ocupa,
«fie ~i in parte, mai mult de 600 de sate. Po ate ea au-
«tornl considera ca sate ~i micile catune alcatuite abea din

I) hI. op. cit. pag. 61.

") hI. op. cit. pag. 148. Eatli accstc sate: .Cotcli, Po prada, Trunofoza, Im~a-Mare,
Alclian,Bolina~Marc, Sie~tcna, ca sate mari; ear mai mici sunt: Coro~ani, Tro-
novin, Scapola, Curgi, Ranovcaza, Ca~tcta, Po~o~i, Ri~cada, Cradi~ta, Imsta,
Rcsdi, Veani, Ciocalini, Matca-~Iarc, Matca-Mica, Geagodini.»
I) Le.r ROllmains de la Aladdoille, Paris 1875; pag. 28 -29.
 «cAte-va case. D-I Bolintineanu, socotind pe ArmAnii din
«Albania la un numer atAt de ridicat, nu ne spune !?i care
a anume este situa~ia actuala a acestei populapi, caci aici
«ar fi punctul de capetenie al cestiunei. Cdillon;' pc carte
wi-am cOl/sultat nu ncagd cd be Albania sc gdSClte un 1narc
«nmntr de zirdlVZ(/z' de orz'gtnd romdnd, dar et' a/ir1lld c4-
«ar ji aproape grecisatz: Ar fi important deci a veriflca fapt~,
«(~i a cerceta daca au mai remas la ei senti mente roma-
«ne~ci. De altfel d-l Bolintineanu recunoa~ce ca ace~ti Ar-
«mani nu au alt centru na~ional in Albania de cAt Moscopol
«sau Voscopol, ora~ a~c4at la sudul unui mic lac format de
«riul Devol. EI repeta, in privinta acestui ora.~, ceeace ne-
«au aratat inainte-mergetorii lui. Moscopol avea in secolul
«trecut "0.000 de locuitori toti ArmAni, poseda ~coli renu-
«mite, dar acest ora~ a fost in mare parte distrus ... » ea
ArmAnii sunt «amestecati in mare proporpe eu Albanejii in
toata Albania eentrala ~i meridionala» ba ~i in Albania de
nord; ea se gasesc intr'un mare numer de sate din intreaga
Albanie, aci locuind singuri, aci impreuna cu Albanejii; ca
au in mAnele lor industria, comerciul, pastoria ~i 0 buna
parte din agricultura Albaniei; ca ArmAnii, ca ~i in restul
Turciei europene, se gasesc mai in toate or~ele albaneze,
atAt la mare cAt ~i in interiorul tarei; ca precum in restul
Turciei europene, a~a ~i in Albania nu esista munte fara
Far~erop, aeestea sunt adeveruri ce nu mai pot fi su-
puse indoelei astazi, cum se putea aceasta la 1875, eAnd
scriea d-l M. E. Picot, adeea pe cAnd eestiunea ArmAnis-
mului nu sburlise inca pe Greci ~i presa greeeasca, pe clnd
ArmAnii, Albanejii, Bulgarii, Serbii tot i~i mai inehipueau ca
opai~a panelenica ar fi un soare. Multe insa s'au schimbat
de-atunci ineoace. Serbii au incetat de mult de a se crede
Greci, Bulgarii au un stat allor, ArmAnul se simte mai mAndru
ca scoboritor al eternei Rome, de cAt ca strenepot de con-
trabanda al lui Pericles ~ ~i-a facut aproape 0 suta de ~eoale
 491

romclne!7ci, ~i chiar Albanezul, de~i remas mai in urmcl, to-

tu~i a ajuns sa zica cu inclilare: lea Schiupelarz'at aft Schiu-
Pdar/a.' $i nici el nu mai vrea sa fie Grec. Dela 1875 ~i
pclmlla 1895 a trecut aproape un sfert de secol, !?i, era firesc
ca intr'un timp atAt de lung, atatea lucruri sa ~e schimbe
~i in Peninsula-Balcanica. Dar sa nu ne departam de Ar-
mAnii din Albania. D-I M. E. Picot zice: «Caletorii pe carii
i-am consultat nu neaga ca in Albania se gase~ce un mare
numer de indiviqi de origina romana, dar ei afirma di ar
fi aproape grecisali.» Aproape grecisali? Sa vedem intru d.t
se po ate sustine 0 asemenea afirmatiune. Cititorul i~i amin-
te~ce din cele de sus ca C. Jos. Jirecek este de alta parere.
Vorbind despre intinderea poporului armanesc ~i pomenind ~i
pe cei de pe riul Devol, adica din Albania, acest autor con-
stata ca in fisognomia tuturora se vede Illml roman ~i se
mira de «indaratnicia cu care acest nealll, de~i impra~tiat ~i
desconsiderat, /z'nc la 1zationait'tatea fl' ft'mba lut'» 1) De ase-
meni i~i va fi amintind cititorul ~i cuvintele istoriografului
grec Aravantinos 2), cand se ocupa de tribul sercacianilor,
~i cu care ocazie constata ca tribul Albanovlahilor, pe care
el it nume~ce al Caragunizilor sau Coracunzilor, vorbind tot-
una de birte albaneza ca ~i armaneasca, «arata 0 atat de
mare aversiune ccltra nalia greceasca, incat Grecii n'au par-
venit nici-odata sa se incuscreasca cu ei» adeca cu Armanii
din Albania. Daca Albanovlahii resping ori-ce contact cu
Grecii, c.itre carii arata 0 foarte mare aversiune, atunci cum
s'ar fi putut ei grecisa? Sa-i fi ademenit frumuselele litera-
turei grece antice? ori sa-i fi cucerit suflete~ce adAncimea
~i mclrelia ideilor filosofice ale lui Democrit, Socrat, Platon,
Aristot, Zenon !;Ii a1tii? Foarte improbabil, caci Aravantinos,
ii gase~ce nu numai barbari, ci chiar selbatici, ~i deci nea-
demeniti nici de literatura!ji arta Grecilor, nici de filosofia lor.
I) Guckickte der Bulgarell. pag. 113 .
•) Op. cit. pag. 146~14i.
 Caletorii de care pomene~ce d-l M. E. Picot se in~eala, pur
~i simplu, sau nu cunosc imprejurarile de care vorbesc. Ar-
manii din Albania sunt cei cari s'au ademenit mai pulin de
licaririle panelinismului, de aceea ~i constata Aravantinos
la ei ace I sentiment inascut de repulsiune fala de naliunea
greceasca. Hah1l gasesce de asemeni Armani in Albania
~i nu se indoesee de loc de armanitatea lor ~i nu este nici-de-
cum ispitit a-i numera la neamul grecese. Eata ee zice el
despre ace!?ti Armani eu ocasia descrierei linutului Duraliu
~i a ora~ului cu acela~i nume: foburgurile Duraliului «( sunt
«in mare parte locuite de Valahi. Pe valea Cavaei, deose-
«bit de colonia or~eneasca 1), se mai gasesc Valahi inca
«in eel pu#n zece sate (wenigstens 10 walachische Dorfer).
«In trei sate de pe lunca de coasta de marea numita Schjak
«sunt eolonii valahice~ci; in linutul Elbasan sunt patru sate,
«afani de valahii din ora~ul Elbasan. In ora~ul Beral: 10-
«cuesc multi ~i lara Mllzachiei este plimi de ei 2). In mu-
«dirlicul Tirana locuesc mtlnai Valahi, in ora~; in Scodra
«sunt 24 case de Valahi; in ora~ul Priserena loeuesc lIlul/z",
«in Ipec ~i Iacova pulini, dar in imprejurimile acestor ora~e
«nu sunt. In Dibra, in Ohrida Valahzt slmt nUlIlero#, atat
«in ora~e cat ~i in imprejurimi.» S) Din aceste cuvinte ale
lui Hahn se vede ins a lamurit, ca el nu pomene~ce de cat
ocasional pe Albanovlahi ~i nu ii cauta in toata Albania, ci
numai in 0 mica parte a acestei intinse lari, adeca, unde
intamplator i-a gasit. Din cele ce yom arata noi mai la vale
se va vedea indata ca Armani se aAa in toata Albania, de
la Serbia ~i Montenegru pana Ia Epir, ~i de Ia lacul de 0-
hrida ~i pan a la Adriatica !?i Ionica, ~i pe coasta acestor
mari de-alungul.
Cu aceea~i u~urinla vorbesc deosebili ealetori ~l despre

1) Adedl.: in afarll de colonia arm!neascll din ora~ul Cavaia .

•) .In der Stadt Berat wohnen vielle, und die Musukja ist voll davon.-
.) A/baniscke Slttdien, [lag. 133; Ja nota 52.
 493

grecisarea Albanejilor; in realitate insa ei au remas Alba-

neji nu numai in ~ara lor Albania, ci !li in Grecia insulara,
care este mai toata albaneza, ear nu greaea. Este drept
di Arnau~ii din par~i1e Arghiro-Castrului ~i din Epir ~i-au
vequt dot-va timp ~i ei ma.ntuirea in panelinic;m, dar acum ~i
aee~tia s'au desmeticit ~i au ineeput a se indeletnici eu eul-
tura propriei lor limbi, ~i eu eereetarea literaturei lor po-
pulare. Cei de prin partile Gheorgiei insa, ~i eei din Al-
bania de nord nu au fost ademeniti nici-odata de marca-
,'dee, ear cat despre Albanejii-musulmani, aee~tia au privit
pe Greei ~i uneitirile greee~ci eu 0 vedita neincredere. Un
suflu de rede~teptare nationala trece acum ~i peste popo-
rul albanez ~i sunt aproape 10 ani de d.nd curentul de
reaetiune in contra panelenismului ere~ee mereu. Grecii,
cari au faeut mari sfortari ~i saerifieii pentru grecisarea AI-
banejilor, de a wora neeultura voiau sa profite, se ved
aeum respin!?i !?i de Sehipetari... Pana ~i aee~tia refuza de a
se adapa Ia isvorul eivilisatiei grece antiee; pana ~i intre
Albaneji s'au ridicat barbati eari striga poporului: «Albaneji,
inehinap-ve lui Mohamet sau lui Christos, dar sa nu uitati
pe Dumnezeul vostru eomun, sa nu uitati pe Albania».
Clerul grecesc in desperarea lui, veqend ea seapa !?i pe
Albaneji, precum a seapat pe Valahi, pe Serbi ~i pc Bul-
gari din mrejele panelenice, a ineeput a ba.rfi catre popor
pe aee~ti eondueetori ~i propoveduitori nationali Albani. «Sunt
franemasoni.... sunt protestanti.... nu-i ascultati.... Sehipeta-
rilor» striga ei din resputeri. Presint aici un prepos docu-
ment inedit, 0 eseomunicare aruneata de Archiereul de
Castoria, Filaretos, improtiva directorului primei ~eoale alba-
neze din Ghcorgea sau Corita, numit Petru Liuarasi. Eata-o:

«Ct,l'l'zo;tlor preotz' ai cOlllunez' Lzilarasl~

Ve puncm in vedere ea de oare-ee, eompatriotul vostru

Petre s'a legat eu cliea franemasonica ~i. protestanta, pro-
 494

poveduind doctrine anticr~tine~ci ~i imparlind carp afuri-

site, el ~i familia lui sunt esclu~i din sfcinta biserica. Deci
nu mai aveti dreptul de a merge cu tamcie ~i a oficia in
casa lui, pana ce se va pocai ~i intoarce din calea cea rea ce
a apucat.
Dat la C01ita, in 20 Septemvre 1R92.
Cd care se roaga pcntru ,"oi
t FilaretoSll.

Cititorul intelege care anume este pacatul institutorului

albanez Petre Lillarasi, pacatul mare pentru care elenicescul
Preasfintit Filaretos, il esclude din biserica! A impartit pc
la compatriotii sci, carli imprimate in limba albaneza I A!
daca dirtile ar fi avut buchi grecc~ci ar fi fost sfinte, dar
fiind col sunt Cll buchi albanezc de accea sunt afurisite I
Filaretos tnsa nu se multume7ce numai cu escomunicarea, ci
arunca asupra lui Petre Liuarasi ~i 0 afurisenic publica, prin
o circulanl adresata tntregei diocese de Castoria. Eata-o:
«Evla\'io~ilor preoti, onoratilor notabili ~i tutulor celor-
lalti cre~tini bine-cuvintati ai comunelor din Diocesa noastra.
Dar ~i pace de la Dumnezeu, ear de la Noi urare, bine-
cuvintare si, crtare.
Cu mare regret vequram cu en~i!?i ochii Nostri ~i auq.i-
ram - dnd cu periodia Noastra pc acolo - col ble.dellla/tlI
Ii ajllYlst/ul de Dmnnczeu Petre Liuarasi, intelegendu-se cu
propaganda protestant a ~i francmasonica, a umblat prin mai
multe comunc din circumscriptiunea Coloniei, promitend
sa numeasca institutori albaneji, sub cuvent sa ilwele pe po-
POY Iz"mba albaneza, care 1lU eSls/d, ci in realitatc spre a
abate de la calca ortodocsiei pe adeveratii cre~tini, facendu-i
proseliti ai masoneriei ~i protestantismului. Mai afiam col accst
renegat ~i tnldator al religiei noastre ortodocse, pc care
sfintii no~tri Martiri, Parinti ~i lnvetatori all confirmat-o prin
nenumeratc sacrificii ~i chiar prin s:ingeJc lor, a promis ici
 495

20, colo 25 !?i in unele parti chiar 30 de napoleoni. Afirmam

ca acesta este scopul lor: sa dispara sfmta noastn'i credin~a;
de oare-ce au !?i inceput a injuria icoanele sfinte, a dispre~ui
!?i necinsti sfinpi !?i sfinta Cruce, a disfiin~a posturile, a pro-
povedui!?i a imparti aIle Evanghelii, alit' Apostoli ~i aIle car~i,
ce sun! conlrarii slinlet noarlre relz:g-ti'!?i pe care, cu cat-va
timp mai inainte, Marea Noastra Biserica a lui Christos,
Mama-Noastra, Patriarhatul - le-a afurisit ~i le-a ars.
«Deci impin~i de datorie pastoreasca !?i parinteasca soli-
citudine, consiliem pe to~i: marl ~i mici, saraci ~i bogati, bar-
bati !?i femei a nu da cre<;1emint la vorbe1e acestor rene-
gati ~i blestemap, ci a astupa ureche1e voastre la blestemele
lor, spre a remanea cu totii credincio~i religiunei stremo~e!?ei,
ce pastram deja de 1892 de ani. Caci la din contra, Noi,
pe basa dreptului de superior ~i in virtutea Sm.ntului-Spirit,
dclruit Noue de catre Domnul nostru Isus Christos, prin sfintii
sei Discipoli !li Apostoli, declaram ca -- ori-eare ere~tin va
primi atat bani cat !?i carti masonice din partea blestema-
tului ~i afurisitului Petre Liuarasi!li semenilor sei, va fi ana-
temisat de Dumnezeu atotputernieul, blestemat de eei 318
Parinp ai bisericei, apueat !?i stapanit de riea lui Ghezi, dupa
moarte neertat, neproeopsit pe lumea aceasta panel-ee, po-
c{lindu-se, nu va dobandi ertarea eanonidL
Corita, 20 Septemvric 1892.
-!- Filaretos.))

Ce dovede~ce aceasta arhiereasca !li eleneasca anatemisare

in contra unui dascal albanez, care a faeut crima de a im-
part' conaponalilor sei evanghelii !?i epistole de-ale Aposto-
lilor irnprirnate in limba albaneza? Dovede!lce !li lamure~ee
un lucru: ca grecisarea chiar a Albanejilor ortodoe~i este
atat de pupn inaintata, incat este destul ea un dasdU alba-
nez sa se mi~ce putin printre Schipetari, pentru e.a cleru} gree,
care crede ca a monopolisat pe Dumnezeu ~i pe eei 318 Parinti
 496

ai bisericei, sa fie cuprins de furia, ce se oglinde~ce in circu-

lare de mai sus a lui Filaretos. Popa trage sfoara, ear Dum-
nezeul panelenic incepe a da din mfmi ~i din picioare !?i a
blestema pe afurisitul Petre Liuarasi, pe francmasonul alba-
nez, ~i se intelege ea !?i cei 318 sunt datori sa se infurieze
~i sa spumeze, din causa ea Filaretos se infuriaza ~i spu-
meaza. ~i dad. eel~r 318!?i ehiar lui Dumnezeu nu Ie este
ertat a sta lini~titi ctmd Filaretos s'a nelini~tit, cum i~i pot
permite Albanejii a crede ca au 0 limba a lor albaneza, dupa
ce Filaretos a decretat ea ea nu mai esista? Dar sa lasam
Grecilor singura mangaerc ce le-a mai remas, eumca Eu-
ropa ar fi convinsa ea Peninsula-Balcanica ar fi pe deplin
~i pentru totdeauna grecisata, ~i ca la 0 noua regulare a
cestiunei Orientului, Europa, condnsa de aceasta convigere,
va arunca in poala Greciei pe toate popoarele din Turcia
europeana, preeum a facut acum eati-va ani cu peste 100.000
de Armani. Ori-cine ~i poate pune insa in ehipul eel mai
firesc intrebarea: daea Albanejii sunt grecisati deja ~i se simt
mandrii ~i fericiti a fi Greci, atunci de ee clerul greccsc tur-
bura eerul !?i pamentul, .numai pentru ca un daseal albanez
umbla cu C<i.te-va carti albaneze? Putinii Bulgari din Dobro-
gea, spun in gura mare elevilor din !?coalele lor particulare
~i propoveduesc zilnie, eum-ea aceasta provincie romaneasca,
eucerita de bratul vitejesc al dorobantilor del a Grivita, ar
fi apartinend principatului vecin bulgar, ~i, autoritatile tarei
cunose lucrul aeesta. Dar cine in Romania s'a tulburat vr'o
data pentru aeeasta fantasare a dascalilor bu.lgarz' ce/4Icnz'
romdni din Dobrogea? Purtarea aceasta este pur ~i simplu
o tradare, pentru care eodul-penal are paragrafe, ~i totu~i care
proeuror roman s'a ridicat vr'o-data in contra acestei bazai-
turi a dascalilor bulgari? Autoritatile turce~ci cunose de ase-
rneni foarte bine faptul ea dasealii bulgari supu;i tu.rd, pre-
dau in !?coalele bulgare din TllrcUz, eum-ca Bulgaria s'ar fi
intinqend dela Marea Adriatica ~i Marea lonica pana la gu-
 497

rile Dunarei, la MareaNcagra ~i la Bosfor, ~i, dela Dunare

pana la Marea Egeica... $i totu~i autorita~ile turce~ci nu se
tulbura de loco Cum se face ca Grecii, in tara negreceasca,
sa se tulbure a~a de mult numai ~i numai pentru dl un AI-
banez, un Arman, un Serb sau un Bulgar indrazne~ce a se
ruga lui Dumnezeu in alta limba decat a Arhiereului gre-
cesc? $i· in care cod, in care anume canon se gase~ce in-
scris acest drept al Arhiereului grec, de a escomunica ~i
anatemisa pe un cre~tin pentru ca acesta se adreseaza ce,-
rului intr'o limba sau in alta? Dar cand Grecilor nu le-a mai
remas alta speranta, decat in~elarea ~i orbirea Europei ~i
dnd nu se mai sprijinesc decat in dragostea pentru anti-
chitati a cator-va pedanti dela facultaple germane, franceze
~i engleze, atunci ertat sa Ie fie a face a~a cum fac. N u ar
fi insa de a~teptat ca un cercetator ca d-l M. E. Picot sa
banueasca ca Armanii din Albania ar fi deja grecisati, nu-
mai ~i numai pentru ca aceasta au afirmat-o cati-va cale-
tori, carii ~i-au luat informatiunile de In ni~te apostoli fana-
tici ai panelenismului.
Armanii din Albania au remas ~i sunt negrecisati, de~i
de veacuri stau sub pilstorirea sufleteasca a clerului grec,
~i de~i au pus at at de mult umerul la ~ormarea Greciei
moderne. In Albania ca ~i in Macedonia, in Epir ca ~i in
Tesalia, ei alcatuesc burghezia acestor tari ~i au in mainile lor
nu numai averile celemaiinsemnatedinora~e.ci ~i in-
dustria, ~i comerciul, ~i agricultura cu pamenturile, ba chiar
cu provinciile cele mai manoase ale Albaniei. Bogatele ti-
nuturi Muzachia, Malacastra ~i altele sunt in staptmirea AI-
banovlahilor. ~i tot ei sunt ~i stapanitorii muntilor, de oare-ce
cresc oi ~i capre in turme imense. Caii cei mai renumiti
~i vitele albe cele mai frumoase sunt crescute tot de AI-
ballovlahii ~i de Far-?ero~ii din Albania. Muncitori, harnici,
intrepriqi, curagio~i ~i de~tepti, ei stapanesc productiunea ~i
diriguesc esportul pe mare ~i negotul pe uscat. Nu esista un
1, ..1t/a,iltsCII. - Dda ROII"i"ii din Tllrcia EIIJoJtan,J.
ora~ pe malul Adriaticei ~i al Ionicei in care Albanovlahul sa
lipseasca, ~i nu esista ora~ ~i ora~el in interiorul Albaniei, in
care Armftnii sa nu fie in foarte mare numer. Mc1rturia lui
Hahn, adusa deja mai sus, prive~ce pe Arm~nii din 0 midi
parte a Albaniei, noi yom vedea insa ca ehiar ~i pc ltinga
Giacova ~i Ipee ei nu lipsesc, preeum vequram ea in Seo-
dra sau Scutari nu sunt numai 24 de case de Valahi, ci
1.840 de sufiete de Arm~ni harnici, carii se ocupcl eu co-
merciul ~i industria ~i intre eari se gasesc ~i cate-va fa-
milii de Voscopoleni.
Sa incepcm a socoti pe Albanovlahi sau Arnaueheni de
la Epir in sus, adeca de acolo unde ei se continua eu
grupul, deja cunoscut noue, al Epiriatilor. Spre acest seop
vom· vorbi mai tintei despre Avlona.
Port insemnat la Marea-Adriatica, Avlona, pe armane~ce
Valona, pe albaneza Vlior, pe italiene~ce VaUona, tine de
vilaietul de Ianina, sangiacul de Berat ~i e a~eqat pe gol-
ful cu acela~ nume. In vechime portul aeesta era cunoscut
sub numele greco-illyric de' Aulon, a jueat un insemnat
rol in timpul resboiului Normano·Bizantin, de oare-ce era
puternic intarit, caqu in mainile Osmanilor la 1464, ear
cu doua veacuri ~i eeva mai tarziu, la 1690; tu cucerit de
Venetiani, carii ins a nu it putunl tine de cat un an, eaci la
1691, Turcii it reluara ~i ii sfara.mara fortareata. N umerul
Arm~nilor din acest oras este de 2.200 de sufiete, ear
I

numerul locuitorilor lui de toate neamurile este de 6.800

pana la 7.000 de sufiete. Sunt in ora~ cinci sau ~ease
moschee, dar Turcii sunt in mic numer. Una dintre strade
dovede~ce inca urmele dominatiei italiene prin faptul ea se in-
fati~eaza ca stradele din ora~ele Italiei sudice. Padurile de mas-
Hni se intind, pe strimta vale in care este a~eqata A vlona, 1)
pana in apropierea ora~ului. Locuitorii se ocupa eu fabri-
.) Avlona este inscmnatli ~i din causli c1l pc aid sc Icagli cablul submarin
cu Italia.
 carea de arme, cu pescaria, cu fabricarea de sare de mare
~i altele. Articolele cele mai de capetenie ale comerciului
Avloniei sunt: fasole, piei de miel, sare, pe~ce sarat, grfm,
l~na, unt de vaca ~i de oae, unt-de·lemn, smoala ~i pa-
cura, lemnarii, etc. Un frumos venit are Avlona ~i dupa
broa~ce-cu-troaca sau testoase, de care esporteaza foarte
multe spre Itali<l, uneori transporturi de 30 de mii de ca-
pete ~i chiar de 40 de mii. Aceste animale se venea~a
prin tmprejurimile baltoase ale Avloniei, mai ales spre apus
de acest orall, de unde apoi se intinde 0 peninsula spre
nord-vest cu mai multe promontorii, dintre care unul
poarta numele, deja cunoscut noue, de Coraconzsz' sau
Coracttnzz~ nume pe care istoriograful grec Aravantinos il
da tribului Albanovlah. N umirea acestora de Coragunzi,
Coracunzi sau Coracunizi, pe care de altfel 0 poarta, dupa
cum ziseram mai sus, ~i Arm~nii din unele sate ce a-
partin tribului Olimpian, pare a fi numele unui puternic
trib celtico-tracic, ce ar fi locuit in partile acastea ale AI-
baniei, nume pe care astazi il poarta ~i it are in mo~te­
nire urm~ii Romanilor altoiti pe aceasta ramura celtico-tra-
cica, adeca unii dintre Albanovalahi. Esplicarea aceasta
a numelui Coragun sau Garagun, sau Caragun, ar fi foarte
interesanta, dar datoria de a 0 sprijini filologice~ce cade in
sarcina D-Iui I. Caragiani, care a ~i anuntat'o eel d'fmteiu,
de~i numai prin graiu. La sud-est de gura fluviului Voiusa,
se intinde de asemeni 0 peninsula, ce se prelunge~ce pana
aproape de peninsula descrisa mai sus. Canalul ce remane
Intre aceste doua peninsule se nume~ce Poarta-Pescarilor
~i Italienii Ii zic Porta-Nuova, ear porpunea de mare ce
remane tnchisa intre aceste doua peninsule ~i intre tarmii
apuseni ai Valonei se nume~ce Laguna de Valona, foarte
abundenta in pe~ci renumiti. Din pricina atator balti, ce im-
prejmuesc ora~ul Valona, locuitorii sunt incercati vara de ni~ce
friguri uricioase. Armanii de aici nu au inca ~coala roma-
 neasca, insa 0 cer cu mare star uinta ~i se crede ca mcu-
rand 0 vor capata. Bolintineanu vorbind de A vlona zice:
«Este un' ·,ora~ pe maIul Adriaticei eu 700 case romane ~i
«700 albaneze. Ptolomeu 0 nume~ce eetate maritima (Au),~,
«1t6),t; E1tlYEW,I), ea recheama inca pe Venetiani prin 0 strada
«ce are impodobita cu portici. Cand Venetianii se retrasera
«de aici in 1691, saltara doua fortarete din vecinatate ale
«carora ruine se ved inca. De patru-zeei de ani ineoaee
«Avlona a prosperat eu repeqiciune sub to ate privinteJe.
« Imprejmuirile sale sunt frumoase, verqi, roditoa~e, bogate.
«Catre aeestea aerul nu este eurat. Dar fiind-di noi nu
«avem misia de a descrie istoria ora~elor, ne inturm'im la
«ealea noastn'i ~i insemnam aici tirgurile ~i satele romane
«ce se tin de densa. Aeeste sate loeuite de Romani ~i AI-
«baneji sunt 220. Targuri mari sunt: Coleiz', Poprada, Tro-
«l1o(osa, lm;a-Afare, Alehan, Bolz'na-Mare, Sze;lel/a, - mai
«mici sunt: Coro;anz~ Tronovr'n, Scapo.la, Curgl~ Ronoveaza,
«Ca;teta, Po;oqi, Ri;cada, Gradi;.'a, lmsta, Resdz', Veanz~
«Ct'oca/zlu', Matea-Mare, Matea-Mica, Geagodzni~i alte doua
«sute sate I).» - Din 220 de sate, care apoi se fae 223,
Dim. Bolintineanu nu nume~ce de cat 23, dintre c~e 7
mai mari ~i date ea targuri, ear 16 mai mici. In jurul A-
vlonei insa nu sunt ~i nici nu pot fi 220 de sate, caci dupa
cum vequram locurile din imprejurimi suntstrimte ~i bal-
toase, ear drept la apus cad laguna ~i golful de Valona. Noi
yom aduce indata 0 suma de ora~e, ora~ele ~i sate, parte
locuite numai de Armani, parte locuite de Armani ~i Al-
baneji, dar nu din jurul Avlonei, ci toate la sud de fluviul,
Vojusa, adeca de pe stanga aeestui insemnat curs de apa.
Cititorul i~i aminte~ce ca pe cand faceam numeratoarea
Epiriatilor, noi am tras 0 linie dreapta de la resarit spre
apus cu un capet in Ianina, ear cu capetul despre apus in-

.) Bolintincanu, op. cit. pag. 14i-148.

 dreptat spre insula CQrtu ~i sprijinit pe satele S-tul Dimitrie
~i Crinii. Pe aceasta linie tragend zigzaguri in sus ~i in jos
am cules satele armane~ci de Epiria~i. Acum vom culege
satele, targurile ~i ora~ele cu Armani Arnaucheni, de la
nordul acestei linii ~i pan a la fluviul Vojusa, care, dupa cum
cititorul i~i aminte~ce, se varsa in Adriatica mai la nord de
Avlona in apropiere de Laguna Gruca. $tim ca Valona are
2.200 de Armani, ear la nord ~i resarit de acest ora~, bine-
in~eles pana la fluviul Vojusa, sate ~i ditune armane~ei sunt:
Slld. Frasi, Alimltca, Bi;alll~ JVfltrzfz~ Rolena, 7 rev.'azert',
Scrojetz'na, Scra/1l1zi, Cercovina, Bunavia, Cercova, Arta,
Armem' sau Armani, Seltmca, Romsz:de JOs, Cdrbunara, Babzca,
Vt'SJ1ll)'te, Pescopl, Pic/cat, eu eel putin 4.500 de Albano-
vlahi. La sud de A vlona, ~i anume: intre mare ~i riul
Susie a sau Su~ita, 1) afluent din stanga al riului Vojusa,
sate ~i catune armane~ei ~i oral?ele eu Armani sunt: Camna,
ora~el eu vr'o 300 de Albanovlahi, Darda, Mazari, Lo-
parda salt Liaporda, Gumenica sau CUlIlenzca, Melona,
Dttcatz' ora~el albanez, in care se gasesc ~i vr'o 200 de
Armani, Bratani sau Brate1ll~ Vra1ll)'ta, Cdldrat sau Cti-
laret, Mailica pe arm. BaHasa, toate eu 2.800 de Albano-
vlahi. La sud-est de Avlona, intre riul Su~ita, fluviul Vo-
jusa ~i riul de Arghiro-Castro sau Ergeli, alt afluent din
stanga al numitului fluviu, sate eu Armani sunt: Provenic,
.Jfarcotze, Colz'1Ilba;1~ iara~i Mazari, Mdrtalz~ Semblz'a1ll: Sa-
It'arz' sau $alari, Vl'blia1ll~ Prog01t;Jtz~ Drumaehi sau Drll-
ma{l'i, Legod1t;l~ Cimoctzna, Gurzizarz', Pvtialli, Tepelenz' ora-
!?el insemnat ea fiind patria satrapului de Ianina AIi-Pa~a
~i avend peste 500 de Albanovlaehi, Coloma, Levemfta,
Gardlchz' un mic ora~e1 ea ~i Chzinara,· llIa11la!iagi, Sopoti,
(sat ~i munti), Bz'cerm~ Cammica, Cdliasa, Lucurerji, Gar-

(. eu numcle Su~i~a sc glisesc douli riuri ~i in Romlinia: unul sc varsli in

riul Tismana, car al doilca in riul Sirct, intrc rillrilc Putna ~i Trotu~.
 502

dtcachi, Palt'avlz: Lejtfrohori, Prastant, MiIZt'na, Picarz" ~i

or~elul Delvl'no care singur are peste 700 de Aibanoviahi.
Aeeste alte 28 de sate ~i 4 ora~ele au 9.500 de loeuitori
Armani, impreuml-traitori eu inca mai multi Albaneji. Intre
riul de Arghiro-Castru, ~i fluviul Vojusa sunt iar~i eate-va
ora.7e1e albaneze, avend ~i Armani, pe care trebue sa Ie
numim mai antei: Premetz" eu 650 Armani, Alalesova eu
450, Badelom' eu 500, Polzcanz" eu 400, Caraplana eu 500,
Voslt1za eu 350, IVepravzsta sau Pravista eu 480, Delvi-
ttachz' eu 520 ~i Lz"bahova ian'i~i eu vr'o 400; in total 4.250
de Albanovlahi in aeeste 9 ora!?ele albaneze. Tot in aeeasta
parte de loe ~i printre ora~elele numite, mai sunt satele:
Lachmt", Pestam' sau Pestiani, 1) Brezani, Cor11lova, Cana-
rit, Bab;ca, Serperi, Libova, Concuki, Condocuci, Carial'u:
Strati, j\/ivanz", Petrinz; Calittda, Stram ben z", Pulumbari sau
Plumbari, Cacanzcolz", Vlachi, Saracenz";ta, Cn'na, Chestu-
rafi, Vlahos, Druma¢i, Vlahogaranci, Glina, Pescupz~ Cl~sa,
Pondz"ca¢i, Vi;anz: Caco/acu, Czatzfta, Sopzchi, ,klesarz"a,
Dracova, A1elzsopetra, Lacanocastru, Pondica/i, Frasiana sau
Prasl'na ~i Bocz"cu eu eel putin 11.000 de Albanovlahi 10-
euitori printre Albaneji. Deei intre linia trasa de noi spre
a hotarniei pe Armanii Epiriati ~i intre fluviul Vojusa se
gasese 34250 de Albanovlahi.
Far~erotii din aeeasta parte se soeotese de asemeni dela
10.000 paml la 12.000 de suflete, de oare-ee ei sunt in
mare numer in muntii Griva, in munfii ~opoti, in muntii pe-
ninsulei terminate eu eapul Linguetta sau Glosa, in muntii
Suli, unde se afla ~i patru sate Far~erote~ei, in muntii Lun-
giuri ~i Bucieopule, in muntii Kendroviea ~i pe ~esurile dela
Dueati "i Valona. N umai in Medgedia (intre Caraplana ~
Frasina), Valiul de Ianina a fiesat in anii din urma mai bine

1) Cum :nume~ce Aravantinos acest sat dnd vorl>c;;ce de tribul annAllesc

numit de el; Pecenian. Numele de sat Perliam' se mai glise~ce odatli ~i in Albania
dintre fluviile Vojusa ~i Ljumi-Beratit, prccum ~i in muntii Giumerca din Grecia.
 503

de 6.000 de Far~eroti. Si inca lncreaza Ahmed-Hivzi-Pa~a

ca sa mai ficseze in acestc parp pe cat de mulp Far~eroti.
Sa socotim acum pe Armani dintre fluviul Vojusa ~i fluviul
Osum sau Ljumi-Beratit. Un frumos ora~ armanesc ~i cel

mai mare in partea aceasta este Fieri, pe arm{ine~ce Fereca.

Acest ora~ e.3te a~eqat la nord de provincia Malacastra,
pe 0 manoasa c{impie, eu care ~i incepe tinutul Muzachia,
nu departe de mieul lac Portica ~i destul de aproape de
 50!

fluviul Ljumi-Beratit. Numerul ArmaniIor este aici de 5.000

de suflete, multi eu averi frumoase adunate eu mund! ~i sir-
guinta. Unii sunt proprietari de pamenturi, de vite albe, de
turme de oi ~i de eapre, ear eei mai multi. industria~i ~i
eomercianti. De mul~ loeuitorii _aee::;tui ora~ armanese eer
!?eoala romaneasca !?i nu poate fi indoeala ca in eurend 0
vor eapeta. Sate, unele numai eu Armani, altele eu Armani
l?i Albaneji, in aeeasta parte sunt: Po/ani-de-s1ts, Po/anz~de­
;os, Cavalz~ Cere;a, iJfarlz'na, Pestz'a/fl', Cervmz', Cafara1tl~
Melalt', C1tlllalll~ Jl1a/ca, Romsz'-de-sus, Cecalt~ BltSllla11~ '}a-
godzna, Ala11lbrecz', Polt'ocanz', Cutall~ Pasall, Conz'cba Ita , Ve-
tenc, Prestz{wa, Arositanz', Cheso1'a/i, Costani, Arsa, .:lla-
r/lanz', Garagunz, Podgorea1ll~ CltSllra (~i ham!l C1isura ' ,
Balabmz, Rodanl~ Litvdarl~ Pallareli, Frata, Cosz'na 1) ~i
iara~i Cutalz' 2), Frit;arz', Costre/i 3), Pades sau Pit{ll~ Cam-
sist pe arm. Gille;tz~ Codru, lUdlS ie II I, ./lldnclcut' !;ii altelc,
eu eel putin 10.500 de Albanovlahi. Deci palla aici avem
49.750 de Armani din tribul Arnauchean.
In aeeste loeuri eade ~i ora~e1111 Far,;,erotesc rHrca ~i
anume: pc dreapta fluviullli Ljllmi-Beratit intre Premeti!;ii
Pelieani, eu vro 1.500 de Faq<;Loti. In mllntii Radomisi,
Ogrenie, Desniea, Calivaei, Treb~(~ina, ~i in muntii Malaeastra,
loeuese 0 mare multime de Far,;,eroti, earii impreuna eu eei
din Furea pot fi socotiti la 7.000 de suflete. ~i tot aici,
eade ~i ora~ul odata armanese Frit;art', ee se arata de obi-
eeiu ea obar!;iie tribllilli Far~erotilor, aeum aproape albani-
sat. Aeest ora~el e a~eqat pe plaiurile muntilor Dangli, cam
intre satele Cosina si, Costreti. t Cei rcmasi, Armani in aeest

t) VecJi ~i I. Caragiani, Stud. isl. as. ROlli. d. Pm. Baletlll/cd. pag. 48. Umga
Cosina sunt satcle armane~ci Buhali ~i ~lalicso\'a, dupa cum sustine d-I I. Ca-
ragiani.
2) Sat numit ~i de Dim. Bolintineanu ca fUnd in imprejurimile Avlonci, \ii care
se gase~cc de doua ori, odata langa Ljumi-Beratit la nord-cst de Ucrat, ~i odatl'i
lang!i COSillil .
•) Sat pomenit ~i de Aravantinos.
 505

or~el, sunt vr'o 400 de suflete ce, trebuesc socotite tot la

Far!?eroti. Armftnii Fnl!?ereni eer !?i ei de eftt-va timp !?coala
romaneasea.
Aravantinos, eu oeasia vorbirei despre Serdcdciani, zice
di neamul Garagunizilor sau Caracunizilor, adedi neamul «pas-
toresc !?i resboinic» al Albanovlahilor «locue!?ce vara prin
ni!?te locuri din Albania, protejat de Albanoturci, agale ~i bey»
~i di «in satele dela Premeti, Fra!?ari, Costreti, Zargani !i
altele» s'ar fi gasind «destule familii de asemenea Valahi».
Ear mai Ia vale urmeaza: «Se zice ca Albanoturcii carii 10-
cuesc prin aceste sate '!?i-ar fi tragend origina din aceasta
ginta (de Valahi) ~i ca s'au turcit cu vr'o cate-va veacuri
mai inainte.» Faptul acesta este adeverat. Multi Armani din
locurile aratate s'au mohametanisat ~i apoi s'au albanisat,
insa data trecerei la Islamism ~i apoi a disnationaIisarei e
greu de hotarit. Ceea-ce se poate zice astazi este ca multi
dintre beii ~i agalele Albaneji-mohametani, au rude de a-
proape printre Albanovlahii cre~tini ~i printre Far~erotii dela
Premeti, Fra~ari, Costreti, Cosina ~i de prin alte locuri ~i
sate. Tot Aravantinos, ~i cu aceea~i ocazie, vorbe~ce despre
un neam de Armani nomaqi numit Pecenz'enz~ care '~i-ar fi
tragend origina din satele Pestiani sau Pestani. Printre sa-
tele ce noi arataram mai sus, aci armftne!?ci, aci albano-
arma.ne~ci se gase~ce ~i satul Pestani, pe termul stang al
fluviului Vojusa, la resa.rit de Tepeleni. Dar Aravantinos
nu zice satul, ci satele Pestani. Satul numit de noi este a~e­
qat pe plaiul sau pIasa ce poarta de asemeni numirea Pes-
tani, ~i tot cu acela~i nume se gase~ce un sat ~i in Epirul
de jos, eur un alt Pestiani in Albania, intre fluviul Ljumi-
Beratit ~i Vojusa, precum vequram mai sus. Cu privire Ia
satul armanesc Zargani, dat de Aravantinos ca locuit de
Albanovlahi, nu me pot pronunta ~i de aceea nu l'am: pus
printre satele armane~ci numite de mine mai sus.
Daca trecem la nord de Ljumi-Beratit, adedi pe dreapta
aeestui fluviu ~i eereetam tara pana la riul Devol, gasim
ora~ul Berat, pe armanel?ee Vzlardi, ea eel mai mare een-
tru, eu 11.500 de Albanovalahi impreuna-traitori eu Alba-
nejii ere~tini ~i mohametani. In aeest ora~ se gasesc ~i
Turci. A~eqat pe plaiurile puternicului masiv Tomor, udat
du fluviul Ljumi-Beratit ~i avend in fata muntele Topalti,
ora~ul Berat se bueura de una din cele mai minunate po-
sitii, atat ea frumusete cat ~i ca a~eq.are stratcgiea. Stapa-
nind cursul Osumutui, ce treee prin bogata tara a Muza-
ehiei, fiind intre 0 multime de drum uri insemnate, stand la
spatele ~esull1i Malacastra, Muzachia ~i Cavaia l?i ensu~i eu
spatele spre Tomor, Beratul are, prin fireasca lui a~eq.are,
menirea de a deveni centrul eomercial, cultural ~i militar
al Albaniei de sud. Eata ce zice Dim. Bolintineanu despre
Berat sau Belarde. «In vechime se numea Pulxeripoli, fun-
«ciat sub Teodosiu eel tiner. Bulgarii il Iuara, ii dara nu-
«mele de Belgrad. Inainte de Bulgari se chema Palximare.
« Cantacuzen il nume~ee Balagrita. Astazi este capitala ti-
«nutului cu aeela~ nume. In acest ora.~ se afla ~ease sute
«de case romane pe langa mai multe albaneze. 1) Satele
«Ioeuite de Romani amestecati eu Albaneji sunt: $ind-Prt"n/e
«(sfanta Vinen), Diviae, Trallliza, Zalanlca, Curcu1tt, Gar-
«mara, Bi;evsla, Grdbenl~ Spllliad, CaratlJIz", jlla/ell: Co-
«Ionia, Cioca1zi, Bt~ova, Gruva, CtJrbulIarli', Ltt;anij toate
«aeestea sunt terguri mai mari. 2) Crampu, Coma/a, Crlt-
«10M, PII11tea-Asan-bey (aeeasta e tirg mare). 1I1arava, Pre-
«t£ndl: Tabla, Coclara, Polovin, RttlJul, Ferica-Priodollia,
«Jlal/eat</', Cociova-Lt'pdrddu, Chiriplic, Du;nia, Dne/obl",
« Calriszra, Scra,m, Pallt1z, Sadovita, Si"nala, in Bras/an,

.Este de obserbat ca in fie-care cas a din aceste o~e, se afta pana la 15

1)
~i 20 de suftete, din causa ca fie-care casa este locuita de mai multe familii
cc cobor din 0 familie. Betranii cu feciorii insurati ~i, de multe ori, cu fetele
mltritate trltcsc in aceca~i casi'i .• (Nota lui D. B.)
~) .Sunt din accste targuri in care Albanejii sunt in majoritatc; altele in
care Romanii sunt in majoritate .• (Nota lui D. B.)
 507

«Cozor, Gier, Cieaia, Lu;na, G(}rd~, Cu11tanie, CosoTJa,

« Gro;in, Cosovanzc: Orta"l/a, Jasdll, euman-mare, Cer-
«114u/l-Rubalz~ Cur;i, Alnanz", Cazameu, Tz'mista, RtI.1nbulina,
«AleLian;, Bdldeeanil, Gz"opas, Bt~ova, Libojeea, Fenca-
«mare, Brustani, Levena, Progorta, Stolida, Cevl~ Grabova,
«Domoro, Cz"ojliea, Calpa;z'r, Regela, Prenolzdin, Maeata,
« Cttrfiova, Polovzna-mare, Casiera, LCferdin (tirg mare),
«Drimzcu, k/urava, Vatcrant', Camezsti, Bresta, Ceanpa-
«lena, Cumann, Jerasa, Somaru, Saeunz", Lumti l?i alte doua
«sute sate mai mici. Berat se numea inainte Beligrad. Aici
«era un episcop care se numea Episcopul Belgradului !?i
«Caninii. Beratul se afia a~eqat intre cantonul Malacastra,
«Tomorita !?i Scrapari.» 1) Deci eata inca 90 de sate unele
armanesci curate, ear altele albano-armanesci, ins a ele nu
sunt toate din jurul Beratului. Grabova sau Grava noi am
numit-o deja ca apar~inend altui trib armanesc; de aseme-
nea Drestinic sau Trestinic din Zagori, ear nu cel de langa
ora!?ul Cru!?ova !?i altele. Unele din satele de sus, aduse de
Dim. Bolintineanu sunt foarte indepartate de Berat, ear al-
tele mai apropiate, noi Ie-am aratat deja; dici pentru u~u­
rinta cititorului, noi lasaram de-o parte despartirile admi-
nistrative, !?i ne-am condus de cele naturale-geografice. Fap-
tul ca Bolintineanu, dupa ce ia un centru insemnat, ~i dupa
ce nume~ce satele !?i tergurile din jurul centrului descris, unele
apropiate altele indepartate !?i, ca, mai arunca la urma !?i cele
«dou4 sute de sate» pe deasupra, fara sa fie in stare a Ie numi,
dovede!?ce un lucru: BoJintineanu ave a sentimentul, convingerea
di esisten~a Armanilor in mare numer in Albania era 0 reali-
tate. Din eate vequse eu oehii, din cate auqise, !?i din infor-
matiunile ce primise, dupa ee se reintorsese in tara lui, i se
naseuse credinta tare ea poporul armanesc de peste Dunare
este in realitate numeros. EI caletore!?ce prin Turcia pe la

I) op. cit. pag. 143-145.

 508

1858, reintors in lara este·luat de virtejul vielei repede in care

traia generalia din care facea parte ~i Bolintineanu, ~i abia
peste cinci ani, la 1863 se hotara~ce sa pue pe M.rtie im-
presiunile, ce culesesc in Turcia despre neamul armftnesc.

Miri Armani Muzllchiari

Atunci toate sentimentele, ideile, cuno~cintele, impresiunile,

cugetarile, tablourile ee primise sufletul lui se presentara
in desordine, eu gn'imada la poarta con~tiinlei lui, cat~d
 toate sa navaleasca de-odata. Bolintineanu nu Ie putu sta-
pani, nu putu pune or dine intre ele l?i Ie dadu drumul. A~a
se nascu cartea lui «(Caletorii la Romtmii din Macedonia l?i
muntele Atos, etc.» Cand un fotograf, gre~ind sau grabind
«desvoltarea» placei, obtine 0 fotografie cam nelamurit~,
po~te fi criticat !?i certat cu privire la esecu~ie; nimeni insa nu
are dreptul a nega objectul care prin razele de lumina. a im-
presionat placa. Bolintineanu a vequt, a auqit, a simtit, a
cugetat, a imagasinat tablouri, ~i daca descrierea i-a e~it
cam incurcata, nuinsemneaza ca n'a vequt, auqit, simtit
~i cugetat. Cartea lui este plina de 0 suma de notite foarte
insemnate privitoare la Armani. Acei dintre etnografi, deci,
carii vor vorbi cu u~urinta despre lucrarea lui Bolintineanu
se vor dovedi ca slabi observatori l?i slabi psihologi, ~i vor
face ca acei ziari~ti carii, primind la 12 ceasuri din zi 0
carte, se grabesc ca pana seara, cu anteia aparitie a ziarului,
sa. ~i publice 0 critica.
Sa ne intoarcem de unde am plecat ~i sa aratam satele
armane~ci ~i albano-armane~ci din apropierea Beratului, sau
mai bine, dintre Ljumi-Beratit ~i Devol. Mai antei Yom numi
or~elul Tomor cu vr'o 400 de Albanovlahi, apoi satele:
Lt"aparda, Cuciova, Petrecondt~ Conduft~ DUjnica, Mania;t~
Vodlca, iar~i Pes!ant~ Corba;t~ Scala, Vdrtop, Cap£nova,
PertniafZ~ Carcano4t~ Dobreni, DlI;art~ Protopapa, Morava,
Drcnova, iar~i Ldvdari, Cosova, Polovtn-de-ms, Polovin-
de-ios, Draci, Roseiu, Chesarala, Salmica, Radovtclca (t~r­
gu~or pe Ljumi-Beratit), Fratu, Cumanacu, Dragoti, Cur-
cani-Flochi ~i altele, in care printre Albaneji se gasesc
!?i 8.800 pana la 9.000 de Albanovlahi. Sa lu~m acum
satele dintre Ljumi-Beratit ~i Devol ~i dintre fluviul Scumbi,
~ara in care cade ~i 0 parte a Muzachiei. Eata-Ie: L"abt~
no/a, Cuciana sau Cuchtana, Cergtani, Bastttna, Mart:
chia, Brosca, Tradu, Bel£na, Renzt~ Cega, Fiverserall'~ Bar~
habit.a, Salcea, Firmtnar, Fra;,', RlImuiacu, Cuzeiu, Radtaj
 510

Liu~nia sau Lesnia, Cdrbunara, iarc1l?i Cosova, Isa-bey, Te-

na;t~ Su/£osa/i, Si1tte-Prente, Ctel£ara, Germanive sau Ger-
mam/a, Zencu, 1lHza, Zernezi sau Zernelt~ Spu/iata, Che-
malt·, iarc1l?i $inte-Prente, Grddzftea, Seanda/i, Smtta/z",
Fz"crz'-Mz"c (Fereca-mica), sat cu Arm~ni ~i Tigani, Camz"-
mIa, iarci~i Gabrova, Rungagia, Rapu sau Raptu, Cegaft~
Paltenu, Or/va, O/camsa, Muralz~ Cerprz"n, Bresta, Trana
sau Trania, DUlea, Nova sau Noava, ~i iara~i Coso va sau
Cosoava, I~nga lacul Muru~i, (data ~i inca altele locuite
in majoritate de Arm~ni, ear cele mai multe pur arm~­
ne~ci, avend 0 populatie arm~neasca de 30.000 pana la
32.000 de suflete. Aceasta populatie muncitoare ~i avuta
pe )~nga ca se ocupa, cu pescaria, industria casnica ~i cre~ce­
rea vitelor, se indeletnice~ce mai ales cu agricultura, ~i are in
stap~nire pamenturile Muzachiei, to ate de 0 neintrecuta !?i ne-
secata rodnicie. Tot populapunea arm~neasca din aceste locuri
cre!?ce vestitii «cai muzachiari» despre cari s'a pomenit deja de
mai multe ori. Cu inima ea este plecata catre Arm~nism,
mai ales dec~nd in Berat funcponeaza cu mare succes nu
numai cele doua !?coale primare romane!?ci, una de bae~i !?i
una de fete, ci!?i un gimnaziu romanesc cu un internat bine
popu)at ~i bine condus de ni~ce profesori inimo~i. Pan a la
fluviul Scumbi avem, deci, 102.250 de Arm~ni din tribul
Albanovlahilor. Toamna, Arm~nii Muzachiari, pornesc cu tur-
mele, cireq.i1e !?i hergheliile de prin locurile aratate mai sus
~i se indrepteaza c~tre sud spre a'~i ierna vitele. Cele mai
multe cete i~i iau drumul, spre Arta ~i spre Golful Patras,
prin ora~ul Ianina. Grecii, din acest ora~ stau imarmuriti ~i
privesc cum curg, fara intrerupere doua ~i trei s~ptam~ni,
valurile de Arm~ni Muzachiari. Comerciul de detail din Ia-
nina prime~ce un mare impuls, din causa trecerei Muza-
chiarilor. De aceea negustorii Ianioti a~teapta cu nerabdare
venirea toamnei, dnd Muzachiarii plead, ~i a primaverei,
dnd ei se reintorc la vetrele lor. Presentam in acest ca-
 illl

pitol gravuri infato~and Arm:lni Muzachiari, carii au fost

int~lniti prin Muntii Rodop.
Far~erotii nu lips esc nici de prin locurile acestea. Ei se
gasesc pe termurile marii, in muntii Du~k ~i Pomian, ear
unii sunt ficsati pe campiile Muzachiei pe l~nga pomenitul
lac Muru~i., pe l~nga lacul Terbuf, precum ~i pc luncelc
c:lmpene ale Dcvolului, pana aproape de V'ersarca acestui
riu in Ljumi-Beratit. Numerul accstor Far~eroti sc ridica
pana la 6.000 de suflete. Unii dintre ei au inceput a-~i
aduce copiii la ~coalele romanc~ci din Berat.
La nord de Scumbi, aded la dreapta acestui fluviu se
gasesc mai multe ora~e mari ~i or~ele in care Armanii
sunt in mare numer. Ora~ele sunt: Elbasan, Tz'mna ~i Du-
mtzu, ear ora~elele: CavaztJ, Pechim sau Pecheni etc. Printrc
aceste ora~e ~i or~ele se gasesc de asemeni 0 suma de
sate curat arm~ne~ci, ear altele albano-arm~ne~ci. Sa in-
cepem eu Elbasan, ora~ mare ~i frumos, a~eq.at pe fluviul
Scumbi !;ii la poalele muntilor Cermenica. EI tine de vi-
laetul Scutari. Locuitorii arm~ni ai acestui centru, numit
de ei Nzucastru, sunt in numer de 7.500 de suflete, oeu-
pati eu lucrarea aramei, a fierului, cu tesetoria ~i cu co-
merciul. Unii dintre ei se ocupa ~i cu pielaria. Mohame-
tanii au trei mosehee. In acest ora~ sunt mai multe balciuri
peste an foarte animate, in care industri~ii de tot telul i~i
desfac marfurile. In apropiere de ora~ se gasesc nisce isvoare
termale sulfuroase, ce sc bucura de oare-care renume !;ii 0
manastire cu hramul s-tul loan. Dimitrie Bolintineanu zice
cute-va cuvinte ~i despre aeest ora~ albanez: «Ptolomeu
«vorbe~ce cel d'~nteiu de Albanopolis (Elbasan). Acest ora~
«este un scaun ~i un stngiae din Albania de mijloe, ee se
«afla a~eq.at pe 0 vale bogata, la 19 mile de la mare, langa
«muntii Candaviei. A trebuit sa fie un ora~ din cele mai
«tnscmnate ale I1iriei macedonene. El este pc malul drept
 512

«al Gemtsdsului I), ee eura pe 0 lunea eoperita de eopaci,

«de riulete, de sate, de holde bogate; positii frumoase ;;i
«aer eurat. Numerul loeuitorilor sei se urea la eind mii de
«case, din care 2.000 case sunt romane (eate zeee numai
«de easa, fae doue-zed mii Romani) ~i 3.000 albaneze ~i_
«tqree. In Ititutul acesta sunt una suta sate de Romani a-
«mesteeati eu Albaneji, in minoritate, ~i altele curate (dupa
«note aflate la urma). Targurile prineipale unde sunt Ro-
«mani: .stermenzi·, T£abova, Molajla, Gort/a, Salall; Cearava,
«Czo/al£, Bzican£, COjart"li etc. De Elbasan tin opt eantoane
. «sau vilaetis: Cerenic eu 5.000 familii ere~tini ~i turd, Velja
«eu 2.500 familii, din care numai a ~easea parte sunt turci,
«Suliova 1.000 familii, Dgirat eu 10 sate, Kadtpaja eu 20
«sate, Travnic eu 36 de sate, Kiara-Krabus 12 sate, Pesa
«eu 4.000 familii eatoliee» 2). Eata acum satele ee adueem noi
unele armane;;ci, ear unele albano-armane;;ei: Brecz"a( pe ar-
mane~ee Gridiani), Codali, Semen; Martinzii. Brdduf, Pis-
cent~ Mameh-dc-sus, Mameli-de-.Jos, Darefi, Sml"li, ~i mai
spre resarit, in dreptul laeului de Ohrida este CraZO'lla sau
Crajva, Dorju, Gori/a, Adalzt, Cocreva ~i altele, eu 4.500
de Albanovlahi.
Vine la rind ora~ul Tirana, a~eqat la 123 de metri de-
asupra nivelului marii, pe 0 rodniea vale ineonjurata de
munti ~i strebatuta de riuletul Rusiolata, un afluent al riu-
lui lfmz~ care nu departe de ora~elul eu aeela~ nume, se
varsa in golful Drinului. Numerul loeuitorilor armani se ri-
dica la eel putin 6.000 de suflete. Ei se oeupa eu eomer-
eiul ~i diferite industrii, ear femeile lor eultiva ell harnicie
industriile easniee. Populatia intreaga a ora~ului este de
vr'o 23.000 pana la 24.000 de suflete, dintre cari vr'o
16.000 sunt Albaneji mohametani ~i ere~tini, vr'o 500 sau
600 sunt Tigani, ear restul catolici de diferite nationalitati.
I) Nume ce Armanii dau fluviu!ui Scumbi.
.) Opu! citat pag. 145-146.
 513

Ace~ti din urma au 0 biserica catolidi, ear mohametanii

mai multe moschee. Tirana este capitala lui Schenderbey.
Comerciul acestui ora!? este destul de activ, !?i Arm~nii cer
staruitor ~coala romaneasca. Dim. Bolintineanu zice despre
acest frumos ora!?: «Tirana, unde stapanea Schendcrbey,
«se schimb~ in sangeac cu doua coade pe la 1501. Se ho-
«tare~ce cu Cavalia, Durata, cu Croja !?i hotarul Elbasanului.
«Are trei cantoane: nt-ana eu 40 de sate, Preza cu 30,
fI.]smza eu 40. Ora~ul Tirana fuse ridieat de Justinian. Ti-
«rana numera 2.000 case, din cari 100 turce!?ci !?i 900 case
«romane~ei !?i albaneze. Albanejii ~i Romanii sunt latini in
«mare parte. Satele romane~ci sunt: Relcaza (tirg mare),
«Retu/, Leoga, Repeli, DUfeu, ~i inca cinci-spre-zece, eari
«peste tot fae doua-zeci.» 1) Eata satele ce aducem noi:
Sara-de-sus, Se/az~a, Arbona, Sara-de/os, Petrzla, Menzcu,
Greza, Tttjina, Barba, Pz"netz~ Selz/a sau Selica, Daz"tz" (tir-
gu~or in muntH dela resaritul Tiranei), Dt1rzenz~ iara~i Scala,
Vmjt~ Du~cu sau DUlelt, Rijnlz", Mtmerz~ Fa rca, Gura,
Stodara, Cttcz~ Bre~caia sau Refcaia ~i altele locuite de 6500
de Armani impreuna traitori cu Albaneji.
Inainte de a ajunge la Dura~iu, pe care il yom studia mai
de-aproape, sa cercetam tirgurile Cava£a ~i Pec/zz"nz" sau Pc-
cheni ~i sa dam cuventullui Dimitrie Bolintine.anu: «Cavaia
«este un ora~ a~eqat pe un deal din gram ada central a a
«muntilor Candaviei. Este scaunul voivodlicului al doilea
«al Albaniei de sus, departat de trei leghe de Peching (adeca
«de Pechini), ~eapte de Elbasan, ~easa de Tirana, trei de
«Diurato. De densul tin 35 sate mohametane !?i 46 sate 10-
«cuite de ere~tini latini. Ora!?ul Cavaia are 150 case de
«Romtmi, 1000 de Albaneji ~i 100 de mohametani. Satele
«locuite de Romani in mare majoritate sunt: Durzz" cu 100
«case de Romani, Pe/eni cu 40, Vi/ea cu 20, Cr,-ata cu

II Op. cit. pag. 146.

 514

«50, Rz'ait'nz eu 30, Brutll eu 20, Scandalz" eu 20, CdNlI;i,

«Du;cazean, Geaeal, frIur/t, Vlea;canz~ DUfev, etc.
«Peehing (adeca Peehini) este un voivodlic. Ora~ul se
«afia la trei leghe de Ca vaia. Acest ora~ are 200 case·
«de Romani ~i alte 200 de Albaneji ~i Turci. Satele ro-
«mane~ci ee tin de aeest voivodlic sunt: Ct'oan, Cllrcu-
«danz~ Cinceli, jWOl(ml~ Moalige;tt~ ~i alte 20 sate inca.» 1)
In Cavaia numerul Armanilor este de 2.500 de sufiete,
ear in Pechini sau Peeheni de vr'o 2.000 de suflete. Cei din
Cavaia eer de mult ~coala romaneasca, ear cei din Peehini,
nu cer inca. Aee~ti din urma se bucura de renumele de a fi cam
bataiolli lli agresivi. Satele de pe langa aeeste ora~e, sau mai
bine zis or~ele, fie numai eu Armani sau ~i eu Armani
sunt: Copana, Ramz', Cdlu;, Durzi, Rago/mi, Grezade-sus,
Ar¢anz~ Gu;a, Bos/ova) Murll, Ardi;tea) Greza-de-/os, Bddenz~
Carpenz~ Cdnu;z~ Racni) Pzlenz~ ~candall~ Vorosenz~ Brutuli
sau Bru/N) Cicolorz~ Mo£anz~ Care;i ~i altele, cu 7.200 de
Armani, ocupati cu chiria, prin ajutorul cailor ~i catarilor,
eu agricultura !7i eu ere~cerea vitelor. Femeile Albanovla-
hilor dela Ca vaia ~i din imprejurimi sunt vestite de mun-
eitoare, oneste ~i eutezatoare in acela~i timp. Caravane de
40 sau 50 de aeeste femei armane, ealari pe cai fugol?i ~i
inarmate cn pistoale, revolvere ~i eutite, ba ehiar eu pu~ci,
cruetorese pan a pe la Bitolia ~i inca mai adane in Mace-
donia, unde se due spre a-~i desfaee teseturele de bumbae
~i burangie, foarte mult eautate, ~i eari se pot eompara nu-
mai eu luerclrile e~ite din harnieele mani ale Armaneelor
Gramosteane. Bolintineanu a veq.ut eu oehii sei asemenea
earavane de femei ~i arlane mi~eat de priveli~tea aeestei
mandre trupe de negustori ~i luptatori eu pelita alba, eu manile
delicate ~i eu oehii dulei, le-a inehinat 0 pagiml din «Ma-
eedonele» sale) intituland-o ROlllrl11eie dill Ca'l/ala:

t) Opul citat, pag.146-147.

 515

Tropoti1, bubue plaiul Candavii

L~ngi1 Cavaia.

Caii, puii Moraviei pe cari ele calaresc, spumegand aluneca

pe fata pamentului
Coama lor fluturi1 p'aripa ventului
~area lor crc~ce

~i ce poarta ei in goana?
Ei port femeile, dalbe ca zorile
Cele de vari1.
Briul cu armele luce ca florilc
De primi1-vari1.
~u sunt Avlonele, nici Tiranesele
Cele pli1p~nde,
. ~ici Elbasanele, nici Belardeselc
Fragede, bl~nde;
~u sunt nici Gheghele aspre, s~lbatice,
~u sunt Albane;
Sunt flori de mi1guri1, flori pi1duratice,
M~ndre Romane.
Fugi trec~torule! pleaci1-ti ci1ti1rile
A nu Ie strange
Flaci1ra ochilor! ci1ci infrunti1riIe
Le sp~l cu s~nge!

~i in adever, nimeni nu Ie infrunteaza in caletoriile lor

indepartate, nici chiar bandele de hoti.
Pan a aici avem deci 138.450 de Albanovlahi, ~i acurn
sa studiem insemnatul port Duratiu. In vechime se numea
Epidamos, pe timpul Grecilor, carii aveau aici un comptuar
comercial; ear in timpuI Romanilor purta numele de Dyr-
rhachium. De aici incepea calea Egnatea, vestita in anti-
citate, care dupa cum s'a mai aratat, trecea prin toata Ma-
cedonia, pe la Salonic, prin Tracia ~i conducea la Bizant.
In anul 48 al erei noastre Duratiul era capitala militara a
lui Pompeius, care i~i avea aici senatul seu, pe cand era
impresurat de Cesar. Tot aici fu locul de esil al lui Cice-
ron. In floarea lui a fost acest ora!? pc la inceputul scco-

o
::s
Cj

.~

:a
Cj
><:I
N
~
2

""
<U
C
::s
Z

lului al 4-lea, cand, dupa ce de mult devenise colonie ro-

mana, fu capital a provinciei Epz'ms nova. Chiar in timpul
 517

imperiuIui de Bizant, Duratiul era capital a administrativa a

tinutului ce purta pe atunci numeIe de Tkema Dyrrkachlum.
Soarta acestui ora~ a fost foarte schimbacioasa ~i pliml de vici-
situdini, din causa ca, fiind a~eqat pe un Ioc stancos al gol-
fului Duratiu, cat nu se poate mai favorabil atat din punct
de yedere militar, cat ~i comercial, el a fost poftit de toti
puternicii din vremuri. La anul 481 este luat in stapanire
de Ostrogotul Teodoric, adeca numai cu un secol ~i ceva
mai tarqiu, dupa sfaramarea lui totaIa, la anul 345, prin-
tr'un cutremur care a costat ~i viata a 0 multirrfe din 10-
cuitorii acestui port. Mai tarqiu, in secolul al 10-lea ~i al
11-lea, fu in mai muIte rinduri greu incercat de Bulgari,
din ale carora o~ti nu lipseau nici-odata Daco-Romanii. La
1081, imperatul Bizantin, Alecsius, fu batut ai~i de Nor-
manul Robert Guiscard de Apulia, care tocmai dupa un an
isbuti a supune ~i ora~ul, insa care la 1085 it parasi, ne
mai putend tine in contra atacurilor ce il amenintau. Peste
un secoI, la 1185, Dura~iul fu cucerit de regii Siciliei. La
1205 caqu in partea imperiului de Bizant, la 1273 fu din
nou sfaramat de un mare cutremur de pament, ~i indata
dupa ce se refacu, caqu, la 1294, sub stapanirea casei de
Anjou, domnitoare in Neapol. Pe la inceputul secolului al
14-lea Duratiul era sHipanit de Filip de Tarent, un print din
dinastia Anjou; la 1386 trecu in puterea Venetianilor, ear
la 1501 fu cucerit de Turci ~i alipit vastului imperiu al Ot-
tomaniIor. Duratiul era odata un ora~ din cele mal frumoase
de pe coasta Adriaticei, impodobit cu tempIuri marete, cu
statui, cu turn uri nalte ~i puternice ~i cu minunate cheiuri.
Din vechea lui splendoare n'au mai remas de cat ni~ce
ruine sub care se recunoa~ce zidul inconjurator al cetatei,
din timpul domniei bizantine. Numele ce poarta astazi acest
ora~ ii este dat de Italieni - Durazzo - dupa acela ce purta
in timpul Cruciatelor, de Durachium san Dnratiumj Turcii
ii zic Dracf, ear Albanejii Duressz·. In vecinatatea Duratiului
 518

se afia ni~ce mine avute de carbuni, dar care sunt slab es-
ploatate. Articolele mai insemnate in comerciu ale acestui
port sunt: samanta de in, lana, branzeturi, matasa bruta,
pei de mel ~i de oae, grane, orz, pei de vidnl, lemn de
stejar pentru ars ~t constructiuni, mazere, lipitori, etc. Co-
merciul de esport lucreaza mult cu Italia, ~i inca mai mult
cu Austria prin Triest, dar starea portului nu e prospera.
Numerul Armanilor din Duratiu se ridica la 2.300 de su-
fiete, ~i au de curand 0 ~coala romaneasca. Ei au in ma-
nile lor comerciul acestui ora~ precum ~i industria; cele
mai frumoase case sunt proprietatea lor. Nu e mult timp
de cand Albanovlahii din Duratiu ~i-au adus ~i un preot al
lor, care face serviciul divin in limba lor strebuna arma-
neasca. In imprejurimile Duratiului sunt 0 suma de sate,
unele armane~ci altele ~i cu Armani, dintre care putem
numi urmatoarele: Palt'ana, Tache-A/exi, Sea/on', Silled,
Satelt: Ardljte, Coeomalli, Strdea, Chineta, Relil'l, Poreea,
DUfcu, Rusculz: Rada, Camera, Rabzega, Armata, Sea/olta,
Boata, Ji'lli, targ a~eqat pe riul cu acela~ nume; Brcfa
sau Pre~iia iara~i targ, a~eqat pc riuletul Rusiolata, afiuent
al riului I~mi; Treveni, Pa1esa?li, Cumarda, Sedriea, SicilIa,
Ca,.bzila, Cucu/a, Per/ali, Croia ~i Alesio ambele targuri
insemnate, Spitiani, RlI1Ilcca, jUagura, ZerillellI: Pedana sat
langa care se afia 0 mamlstire ~i altele, cn 0 populatie ar-
maneasca de mai bine de 12.000 de snfiete.
Cate-va cuvinte despre Dzora, ora~ insemnat albanez,
a~eqat pe valea ce face riul Radica la versarea lui in Drin,
vale strinsa intre mnntii Colo bard a ~i Eulci la sud ~i vest,
ear la est ~i nord de muntii numiti ai Dibrei. Nnmerul Ar-
manilor din acest ora~ se ridica la 1.000, sau cel mult
pana la 1.200 de sufiete, pe dnd al celora din satele in-
conjuratoare se ridica pan a la 5.500 de sufiete. Eata aceste
sate: Radtji/ea, V/afeea, 1I1elt'eeani, Oekefani, Griva, 1'0-
po/ani, Maehclari sau Macelari, Cdtunici, Slalina, Vclesa,
 519

Darda, Rogomalttl, Molcani,· Trebzilea terg pc Drinul dela

sudul Dibrei, Otilam: Mirtlfi ~i altele.
La resarit ~i nord de Dibra eade ora~ul Costivar sau
Costova, a~eqat la poale de munti pe frumoasa vale a isvoarelor
Vardarului, eu 0 populatie armaneasca de 2.000 de su-
flete, traind printre Albaneji, ~i oeupata eu eomerciul ~i eu
industria casnidl l?i pastoreasca. Sate cu Armani in impre-
jurimi sunt: Tt/.rceant~ Cioc/ar, Strd/ani, Ca/t'sta, Recani,
.For£1la, Cegani Racovec !?i altele cu vr'o 1.500 de suflete
J

de Armani. Pana aicea avem, deci, 162.750 de Albano-

vlahi.
Cititorul i~i aminte~ce bine ea Far~erotii fusesera soco-
titi pana la fluviul Scumbi. Dad trecem la nord de acest
frumos fluviu gasim Far~eroti in muntii Cermenica ~i Ma-
riane~, la nord de Elbasan, in numer de vr'o 2.500 de su-
Rete. In muntii Grabe, dintre Elbasan ~i Tirana, pe la is-
voarele riului Arzen, eare se varsa in Adriatica intre po-
menitele sate armane~ci: Du!?cu, Juba, Porcia, Rusculi, etc.,
de-alungul acestui riu, pe luncele ce el formeaza, in muntii
Cavaei ~i valea Cavaei, se mai gas esc inca mai bine de
3.000 Far~eroti. In muntii Tiranei l?i ai Croei, pe luncile
riului Ismi, in muntii Bi~cas l?i de-aiungul riului Matja sunt
nu mai putin de 2.000. De asemeni in muntii Dibrei, pe
fluviul Drinul-Negru, de la sud de Dibra, ~i in muntii
Lu~nia ~i muntii De~at, printre carii curge la nord de
Dibra Drinul-Negru, sunt iar~i vre-o 3.000, ear in impre-
juri mile Costivarului, sus in munti, sunt ca Ia 1.500 de
Far~eroti.
Sa trecem la Scutan sau Scodra. Ora~ul ~i istoricul lui ne
sunt deja cunoscute inca de pe cand cercetaram linia nordica
. a ora~elor armane~ci, sau cu Armani in mare numer, linie
ce incepe cu Scutari l?i se termina cu Nevrecop. Numerul
Armanilor din acest ora~ este, dupa cum vequram, de 1.840
de suflete. Sate1e mai insemnate din imprejurimi, eu Armani
 520

tnlitori printre Albaneji sunt: Castan";e (cunoscut ~i eu nu-

mele Caeinari), Cond, Gazoli, Ctl,/z'vacz" sau Cadneti, Ram,
Castri, Cabn!ti, Dragu;, Baba, Pistttl, Sttrda, Corlojala,
Co/ani ~i altele, la sud de Seutari ~i la stftnga Drinului. Ear
intre Orin ~i Boiana sunt: Btlrbdtuf, Cere#, Red, Cruet~
Preeali, Pentan', Ru;eul, aded tot la sud de ora~ul Seu-
tari. La nord de Drin, tot in imprejurimile Seodrei sunt sate
eu Armftni: Mazaraeu, iara~i Cere#, Flaea, Planti, iar~i
Precalz", P£etrofant~ Coran";, toate la un loe eu eel putin
6.200 de Amftni din tribul Albanovlahilor.
Ora~ul Priserena ne este de asemeni bine cunoseut de eftnd
cu eereetarea liniei de nord a ora~elor arrnftne~ci. Numerul
Albanovlahilor din acest ora~ este de 5.600 de suflete, ear
satele din irnprejurimi sunt: Vla;na, Velsa, Sdld, ~i altele·
Intre Priserena ~i Scutari se mai gasese urmatoarele sate
avend ~i Armftni: klolcant~ Cole;ant~ Vencit"- Valakz~ • Gzli-
vara, Palmet, Costun~ Bungani, (r'egu;ent~ Morina, Fusca,
Gropaf";, Merturi, A/ihdiana, Cloceni, Toplana, Ocolt~ [a-
mana ~i altele eu vro 3.800 de Armfmi.
In or~ul Gtacova sunt 900 de Armfmi, ear in ora~ul fPee
numai 700. Imprejurul acestor ora~e ~i intre ele sunt ur-
miHoarele sate: Sermiani, iar~i Barbu, Schzlianz:'de-ms,
Sckijiant~de-/os, Corom/a, Petro;ana, Cdtunu"";, fstoe, Ne-
fote, Globar/~ Vlafchz:Drt!1lova, Lugagll, Georgz'a1t1, Bddina,
Crtefova, Pasedli/a, ScdCZUClani ~i altele cu 2.200 de Arm~ni.
In ora~ul Przstzna sunt ca la 1.000 de Albanuvalahi, so-
coti~i printre fru.nta~i. Dintre satele loeuite ~i de Armftni pu-
tern numi: Breaza, CUZIIl11l, Mal£ciam~ Slatarz~ Plementina
Macris, drept la resarit de Pristina, ear la sud Co;are,
iara~i Cosilla ~i Miro;l~ eu mai bine de 2.300 de Armftni.
Tot a~a in ora~ul A!t~rovifa ~i in eele eftte-va sate din im-
prejurimi, dintre care nu pot nurni decat Coarda, Perana,
Rudine, Rallisea, Brabanz";tea etc. s'ar mai fi aflftnd ea la
2.000 de Armani.
 In ~nutul Novibazar, prin ora~ele ~i ora~elele len ipazar,
Belopolz"e, Sienzca, Ta;ligea ~i in 0 suma de sate s'ar fi afland
ca la vr'o 9.000 de Armani, carii de aici se prelungesc spre
Hertegovina ~i Bosnia, tnsa nu mai sunt a~a de de~i, cum ii
gasinlm mai Ja sud, adeca in Albania de mijloc !?i in Albania
meridionaIa, ~i mai ales in tinuturile Muzachia ~i Malacastra.
In par~le Albaniei nordice, de sub Serbia sudica, mai sHnt
inca cate-va sate armane~ci, ce servesc oare cum ca lega-
tura intre Armanii din Turcia ~i cei din Regatul Serbiei,
sate cu 0 popula~ie armaneasdi de vr'o 3.000 de suflete
~i dintre cari putem numi urmatoarele: Bolovan, Vlaltcea,
~i altele pe langa Kalkandelen; Brazda, Vlaltata, Alba;z", etc.
pe langa Scopia; Corbulic, 11loghila sau Movila, Clocti/tt, Co-
ra#n, Prett"n, Custita sau Costzla etc. la nord de Scopia
~i Cumanova; Tripotanci, iara~i Macri;, On'zari etc. pe langa
Cociani ~i spre Egri-Palanca, adeca la sud de Bulgaria, prin
partile pe unde arataram ca se mi~di Armfmii din tribul
Tarapanilor, pe carii i-am socotit la Far~eroti.
Incheiand num~ratoarea Albanovlahilor, gasim cu 0 mie
~i ceva peste doua sute de mii de suflete, totu~i noi nu
vom retine ca cifra ultima ~i definitiva de cat 200.000 de
Albanovlahi, in carii intra ~i Armanii Goga. Banuesc Insa
ca cifra aceasta trebue sa fie sub adev~r cu eel putin 30.000,
caci in Muzachia ~i in Malacastra trebue sa fie mult mai
multi Armani, decat am aratat noi mai sus. Ar fi de mare
interes ca cei carii vor studia in viitor pe Armanii din Al-
bania, de~i s'ar spnjini pe cele zise de premergetorii lor, to-
tu~i sa faca ensi 7i cercetariJe trebuitoare inainte ~i sa-~i ia in-
[orma~ii1e intr'ales, precum am [clcut ;;i noi, pentru ca ast-fel
fie-care lucrare sa fie cat mai independenta de cele inainte-
mergetoare ~i adapata chiar dela izvor, ceace ar grabi ~i
u~ura aflarea adeverului intreg, cu privire la Albanovlahi.
In bro~ura deja citata «Etude sur les Valaques de I'Empire
Ottoman, 1894» care nu este alta-ceva decat un raport dat,
 522

in anul treeut 1894, Aitetei-Sale Marelui-Vizir, de dUra de-

legatiunea rom~na aleasa de intreg poporul armanese din
Turcia, ~i trimisa la Constantinopol eu insarcinarea de a cere
del a Inalta-Poarta ~i a obtinea reeunoa~eerea unui ~ef re-
ligios armanese, in aeeasta bro~ura se gase~ee 0 lista de
127 de sate armane~ei din Albania ~i mai ales din tinuturile
Muzaehiei !?i Malaeastra. Dar ~i bro~ura pomenita ~i lista eea
de 127 de sate au istoria lor. Patriarhatul ~optea Inaltei-Porp
ea Armc\nii din Turcia
de Europa, ar fi atat de
putinnumero~i, ineatnu
ar fi nevoe sa aiba )ii
ei un Episeopat deose-
bit. MareIe-Vizir ehema
pe membrii delegatiei ro-
mane ~i, eomunieandu-
Ie zieerile ~i ~oapte)e Pa-
triarhatului, eeru ea de-
legatiuneasa'i inainteze
cat de eurand un raport
in care sa se arate, nu
nllmai numerul Arma.-
nilor, ci ~i loealitatile ,
anume unde ei se afia
~i adaoga: «Dar 1uati
«bine seama .... . Nu-mi
«plae de loe esagera-
Dervi~ din secta Bekt~i. arile ... ~i ve in~tiintez
«ea raportul vostru va
«fi trimis tn toate vilaietele, unde se vor eontrola toate afir-
«matiunile voastre, atat ea numer, cat ~i ea regiune ~i )oea-
litate.» Autorii raportu)ui, in asemenea imprejurari, nu nu-
mai ea s'au ferit ea de foe de ori-ce esageratiune, ei au
presentat numeru) Armanilor eu mult sub adever ~i au treeut
 523

sub tacere 0 suma de loealitati, unde traesc ~i Arm~ni din

diferite trlburi, pentru ea eei carli vor eerceta se gaseasea
mai mult decM a afirmat raportul aratatei delegatiuni. A-
ceasta este istoria pomenitului raport j acum ce este cu lista
cea de 127 de sate arm~ne!?ci din Albania? Pe c~nd
membrii delegatiei scrieau raportul, un Arm~n de seama din
Constantinopol, originar din Epir, Ie ad usa zisa lista ~i grai:
«0 am dela un amic al meu, fost consul al Austriei intr'un
«ora~ al Albaniei, in schimbul unei mari indatoriri ce i-am
«feleut. Cand mi-a dat-o, mi-a zis: Este luata dupa un ra-
«port secret al lui Hahn, lung timp consul al Austriei la
«Ianina. Te !?tiu de bun Rom~n ~i am erequt sa'ti fac pla-
«cere prin acest dar.» Ca nu e fantastica lista dela pag.
14 ~i 15 a raportului «Etude sur les Valaques de l'Empire
Ottoman» cititorul se va convinge indata ce 0 va fi citit,
~i, in acela~i timp, sc va incredinta, inca odata mai mult, cit
in lucrarea de-fata nu a fost adus de mine, deeM ceeaee
a putut fi eontrolat ~i iara~i controlat. Eata lista in cestiune:
«Peascdza, Sttftl~ Du/clt, Agnio- Vlasi, Rapan£, Greja, Bala,
Zver1tacht~ Bestova, Nifolz~ Mz'ci;ti, Scapa, Scro/itina, Ari-
nencl~ Bunavt'a, Crisolo1lt~ Cipira/t~ Arest~ Arnieni, Si'lt't-
ntla, Terveni, Cafaranz~ Bi;ani, lI-fttrijl, Levanz~ Poiam~
Pe;tiani, Armeni, Gusma/i, CarbOtlarz~ Cdrbunara, Romsz~
Ve;ani;tl~ Osft'ma, Bdlu/a, Lipnia, Ambarz: Tracova, Le-
fJani, Samarl~ Feta, Chz'tonlaifi, Czrodastam~ Valerz~ Fra-
Cltlo, Cio1tza, Ort'govifa, Vddi/a, Indiscorti¢anz~ Crdpa;i,
Verlachi, Jiar/a, C1t11tani, Ro;cove/i, Terve1tZ~ Potodna, Cal-
panz~ Curmea, Ponbrati, Petre-Dona, ConlaN, Schepori,
Posna, Chelbechiva, Morva, LZ'ambarda, Lu1tcalll~ Coniati,
Bt'stt'conchiza, Davlac, Corcukea, Grabiani, Gradi;tea, Sacule,
Anguiosjla, Casi1ltbel~ Bobodina, Imi;tu, Gfac, Pitova, Ba/tzla,
Premendt~ Gtnegani, Szrmani, Gretaniz~ Veleam', Gramara,
Po/vtna, Doldnic, Stremeri, Costart, Smila#, Bungagt'a,
Trania, Ctuca, Mura, Salda, Barbalzna, Oltnse, Spolt'ata,
 524

Remafz~ Sante-Prente, Sultozoll~ Cu./z"ara, Vila, Salbergl~

Carpen£, Stamt'ru, PaNama, Stodin~ Arzant', Badem, Mar-
darei, Dautet~ Burazei, Plotd, Vorofim~ Maglt'ta, Cana-
j>arei, Cercotel~ Sa/manet', lifo/inez', Porda, Armata, Rotla,
J/fba} etc. Comparand aeum eititorul numirile aeestea de sate
armane~ci, eu aeelea ale satelor aduse de Dimitrie Bolinti-
neanu, preeum ~i cu acelea ale satelor anltate de mine,
fie locuite numai de Armani, fie locuite de Armani ~i de
Albaneji, indata \'a \'edea ca foarte multe dintre ele au fost
pomcnite de toti ~i di unele se gasesc arcUate numai de
Dim. Bolintineanu, sau numai de mine, sau numai de au-
torii raportului: cEtude sur les Valaques de l'Empire Otto-
man.» Aeeasta do\'ede~ee ea numerul satelor armane~ci in
Albania este in ad ever marc, ~i in aeela~ timp vede~ce cel cer-
eeH=irile de pana aeum asupra Albanovlahilor, bine-inteles ca
impreuna cu cercetarea facuta de mine, sunt departe de
a fi complete. In cestiunea aceasta in parte, precum ~i in
cestiunea armaneasdi in intregul ei, de aeum ineolo au
, euventul en~i~i Armtmii, dintre carii destui sunt distoinici
sa 0 studieze. Strainii nu pot simfi ~i gasi pe Armani pre-
tutindeni, mai ales pentru cit ace~tia vorbesc cu 0 uimi-
toare u~urinfa ~i indemanare mai toate limbile din Orient.
In Albania ei pot fi luafi tot atat de bine drept Greci,
drept Albaneji, drept Turci, ca ~i drept Armani; de ase-
meni in Epir, in Tesalia ~i in Macedonia. Ear pe termurile
Adriaticei, ~i eu deosebire la Avlona, la Durafiu, Ia Seu-
tari etc., pot fi luafi foarte u~or ~i drept Italieni. Cum sa'i
gaseasca ~i sa'j recunoasca. de Armani ~i sa'i numere un
neromin, un strain? Apoi, precum e in tot soiul de eer-
cetare, a~a ~i in aceasta, iubirea objeetului eertat nu trebue
sa lipseasea.
 XXI

CATE·VA CREOINTE LEGATE D:> S~Rn.\TOntLl': 1I.\Rt. CnEDINTELE ~I SUPER-

STITIILE CIi: TIN DE NA~CERE ~I corlllRIE. CRI!DlNTELE ~I DATINILE CE TIN
DE saCKTA, DE GRINDINA, DE PlOAF., DE TUNET !?I FOLGER, DE CAOEREA STE·
LElOR, ETC. DIVERSE CBEOINTE ~I SUPKRSTITII. DATINILR CE TIN DE PLECABEA
lloi c.1l£rORIE. ALTE DIVERSE CRKDINTE. LEGENDA <R.\NDUNICEI, A LILIACULUI ••
cTANI CO GANI. SAU <NU~LU CU VRU!?LU'. «ClSMETE> ~I cA~1 ERA SCRIlTURA».

Inca 0 pnvlre in interiorul eas~i Armlnului !?i in viata lui

sufleteasca. Spre aeest seop, in eapitolul de fat a yom pre-
senta dte-va eredinte ~i superstitiuni de-ale poporului frate
din Peninsula· Baleanica.
In ajunul lui Martie mamele pun la bratul eopiilor mar-
ti~or, ee se poarta pana in ziua de 40 de muceniei, dnd
se seoate ~i se leaga de ramurile vr'unui porn. Mame1e cred
ea pomii vor rodi abundent, ear eopiii ered di randunelele
Ie ar aduce haine noi de Pa~ci. Tot in ajunul lui Martie,
baetii !?i fetele aprind tin !?i sar prin flac:ln.1, pentru ea vara
sa nu fie pre a suparati de puriei.
Cand esa luna noua inaintea Pa~celui, fetele se string in
curte cu un «ghiumo (eaml de metal, pe turee~ce: ibrik)
 526

plin cu apa, cu 0 p~ne intreaga «cdivealieD ~i cu un inel

sau cu un «minghiu~J) (cercel) de argint ~i zic:

Lunli lunli nao ...

Dli-mi clima~e nao,
S'~i dau patru uao,
S'li Ii bagi tu fra~e*i *) f1ira~,
S'~i Ii ma~i *) ti pa~ce. *) mAnftnci

~i pun p~nea pe cap. Atunci Pa~cele se a~teapta cu « bi-

richete D ~i toamna cu abundenta in cereale.
La sf~ntul Gheorghe se pun ramuri de salcie verde pe
la u~i ~i «svolie» (brazda verde) la poarta casei. Ca ~i la
noi, in aceasta zi barbatii, copiii ~i femeile se c~ntaresc.
Arm~nii insa pun in buzunar un ou ~i 0 peatra, ear pe cap
o ~lta peatra cu urzici. In aceasta zi incepe lumea a se da
in leagan sau in scr~nciob.,
In qiua de 23 lunie, adeca in ajunul na~cerei sf~ntului
loan Botezatorul, fetele string de pe camp flori ~i fereca
cu care impodobese un «ghium» gol, ce pentru aeeasta
oeazie, poarta numele de «galeata». Purt~nd eu ele aeeasta
«galeata», fetele e~nta un c~ntec numit «taghiani», dupa
care ~i aeeasta datina prime~ee numele de Taghiani. Tot
in ajunul na~eerei s-tului loan Botezatorul, fetele se due
noaptea la f~nt~ni ~i umplu galeata cu apa netnceputa. In
galeata cu apa se pun objeete de argint, de acei prin ea-
sele earora fetele se due tot cAntand Taghiani; ceea-ce ele
fae ~i in ziua de 24 lunie. Stap~nii objectelor care se al-
bese in apa din galeatc\, vor trai multi ani fericiti, ear aeei
ai objeetelor ce se inegrese, vor muri in eurind. Mai toti
loeuitorii Arm~ni, ba ~i Turcii din T~rrnova ~i Magarova, es
in ajunul na~cerei s-tului loan la preumblare !?i apoi se
aduna pe calea unde se ating aceste doua comune, ear fe-
tele canta mereu «Taghiani». Multi din Bitolia Yin de ase-
menea ~i participa la aceasta populara serbare.
 527

In ajunul s-tului Toader, fetele se aduna imprejurul unei

vetre cu foc, !?i dupa ce focul se face jaratic, arunca fiecare pe
carbunii ro~ii cate un graunte de grfm. Ele stau apoi cu luare a-
minte sa vaqa al carei fete este grauntele care plesne!?ce mai
anteiu, caci aceea se va marita mai curind. Tot in ajunul
s-tului Toader, fetele pun in buzunar sau in sin cate-va
graunte de grau din pendertu 1), pentru ca, dupa ce se
vor culca cu grauntele acestea asupra lor, peste noapte
sa viseze fie-care pe ursitul ei.
Armanii din toata Turcia europeana, din Grecia !?i cei
din Serbia, cred ca in ajunul s-tului Andrei, pe timpul
noptii, atat pomii d.t ~i arborii se apleaca de trei ori spre
pament, ~i de trei ori it saruta ~i ii multumesc pentru2ca Ie
da nu numai ceJe trebuitoare vietuirei lor, ci ~i rodnicie !?i
imbel~ugare.
Serbatoarea Inlampinarei Domnultd, ce cade in ziua de
2 Februarie, e foarte pretuita de femei ~i se ~i nume~ce
«serbatoarea mulierlor». In ziua aceasta toate trimit la
biserica cate 0 litie ~i 0 coliva, dar mai ales cele insarcinate ~i
cele lehuze nu lipsesc a face aceasta; insarcinatele spre a
cere Maicei-Domnului na~cere u~oara, ear lehuzele spre a
'i multami de ajutorul ce le-a dat la na~cere.
De serbatoarea Cnlciunului, a s-tului Vasile ~i a Bobo-
tezei iara~i sunt legate 0 multime de datine, credinte ~i
superstitii. Ajunul Craciunului, in Bitolia ~i in imprejurimi
se cheama «Colinde». In ziua de 24 Decembre, toti co-
pii alearga din casa in casa, batend in pOTti cu un «stu-
pugan» adeca buzdugan, ce ~i-au preparat din vreme, stri-
gand: «Colinde teta... colinde». Nici un copil nu sta acasa

1) In ajunul onomasticei unui cap de familie se fae cinci Iitii sau pAni (pendi
arton), care, impreunll eu 0 stic1utll de vin ~i eu 0 eolivll, se trimit la biserieli,
spre a Ii bineeuvl!ntate. Una din litH r!m!ne preotului, ear eelelalte patru se
fae buelltc\e ~i se impart, in biseriel ~i acas3. In ziua numelui chiar, se mai
bine-euvinteazl incl 0 Iitie ~i inei 0 eolivi, aeasl la aeela a clruia e ziua
numc1ui.
ziua aceasta, ci bate macar in por~ile vecinilor !?i a rude-
lor anuntand colindele. Copiii ace~tia, in cursul zilei de 24
Decembre poarta numele de colz"ndarz". In toate casele se
a,?teapta cu placerc ~i hucurie venirea colindarilor, carora

sc d<l in dar cate un colac, nuci, castane etc. In ziua de

Craciun ~i in ajun Armanii din Albania de nord se saluta
cu vorbele: ]SIU s' a ndscutl In ziua de s-tul Vasile unii
boleti se imbraca cu cojoace ~i cu pei de urs, de care se
 529

at~rml clopotei, i~i pun ma~el pe ohraz, se inarmeaza cu

sabii ~i hangiare l?i al?a es pe uHta inaintea treeetorilor,
pe eari ii' oprese, sprc a Ie cere bac~i!?uri.
Pentru . oeazia aceasta ba.etii nuse mai nnmesc colindari;
ci ·«suruvari». In ziua de anul non se fac «pituroili», un
fel de pite eu mai multe paturi, intre care se pune un ban
de argint, numit «paralu al ag~iu· Vasile». La prftnz toata
familia mananca din pituroaile, cu luare aminte, ~i e eu
noroe pentru aeel, din membrii familiei, care gase~ce ba-'
nul. La unele familii pe l~nga «paralu al aghiu Vasile» se
pun in «pitllroafie» ~i mai multi bani marunti, spre a face
placere ~i bueurie eopiilor din easa. Proprietarii de turme .
de oi sau cireqi de vaci se due, de s-tul Vasile !?i spre·
Boboteaza, la vr'o fOntana ~i fac 0 . cruce' ell unt, ea'sa
Ie traeasdi ~i sa Ie prospereze vitele. In ziua de colinde·,·
adeea in ajunul Craciunului, se trimite rudelor l?i amicilor
cate un colac mare impodobit eu zaharieale.· Acest colac
se trimite ~i femeilor maritate in eurgerea anuhii. Cu dUe-va
zile tnainte de Boboteaza se sapa in sat 0 groapa -mare
in care trebue sa' se arunee crucea de Ia Boboteaza.· Inca'
din ajun mai multi tineri pftndese langa groapa, !?i, spre a
. resista frigului, beau mereu rachiu Cftnd erueea se asvirla
in groapa plina eu apa, sar ~i ei de prind cruce a ~i dupa
ce 0 apuea striga eu totii: «En i Ordani (=la: lordan) ... ~i ti
mulp ani!» In curgerei zilei de Boboteaza, acei tineri se due cu
erueea prinsa din groapa pe la familii, earele dupa ee' sa-
ruta erueea, dau tinerilor bacsisuri.
,, Aeestj
, tineri in' ziua
de Boboteazase imbraea ea !?i -in ziua des-tuI· Vasile, dar
eu oeazia aeeasta se numese <diguciari,>, ear nu suruvari.
Ca ~i noi, Armanii cred ca in seara de s-tul Vasile s'ar
desehide eerul, pe la mezul noptei, !?i ca acel care 'sta
de~tept ~i vede aeeasta minune, are dreptul de a cere ori-ce
de la Dumnezeu. Se povestesce cum-ea un tiner, virftndu-~i
capul printre fiarele de la fereastra, l?edea ~i pandea sa
 vaqa deschiderea cerului. ~i cum ~edea el a~a, tot a~teptand,
de-odata vede 0 lumina orbitoare... Se deschisese cerul!
In grab a lui, voind sa ceara de la Dumnezeu un cap mare,
adeca cu multa minte, ceru: «un cap de ~inic ... » ~i de-odata
capul lui deveni cat un ~inic 1) ~i nu-l mai putu scoate dintre
fiarele ferestrei, decat numai dupa ce acestea fura tcliate
cu pila. Dar nenorocitul trebui sa a~tept~ ~i anul viitor ca
sa vaqa iar~i cerul deschiqendu-se, cand ceru ca Dumnezeu
sa-i faca capul cum era de la inceput.

Sa aratam cate-va credinte ce tin de na~cere ~i de co-

pilarie. Cand un copil se na~ce cu «cama~e» adeca SH'OII,
acesta se ia !?i se depune la biserica timp de 40 de zile.
Dupa aeeasta sovonul se pune !?i sub 0 punte, unde se lasa
pana ce trec peste punte trei pa~ale-Turci. Ast-fe1 tratat, so-
vonul devine foarte aducetor de noroc ~i e bun, mai ales,
pentru ca~tigarea judeca~ilor. Este destul, 'ea mergend la
judecata, sa aiba cine-va sovonul in sin, ~i judecata va fi
sigur ca~tigata. Cand un copil plange mereu, i se ia fa~a,
se arunea in drum ~i se a~teapta pan a ce trece 0 vaca peste
ea. In momentul cand vaca trece, persoana care a aruncat
fa~a se intreaba ensa~i «Ci aruci?» ~i tot ea i~i respunde: -
«arunc c1apsa», cuvint grecesc, ce insemneaza: plansul. Dupa
acestea se ridiea fa~a, se duce in cas a ~i se crede ea copilul
nu va mai plange.
Cand un prunc se na~ce «eu narille acatate» adeca cu
guturaiu, se zice ca s'a nascnt cu «ffirnu» J adedi cu freu. De
aceea, spre a'l scapa de guturaiu, copilul se trece printr'un
freu, dar aceasta trebue sa se faca intr'o zi de luni ~i freul
trebue sa fie cu spumele calului pe el. Cu aceste spume
se unge gura, nasul ~i obrajii copilului .

•) Un {ill/C, in Macedonia, el>t.: un sfcrt de chilli. Chila are greutatca de

92-94 de oeale turec~d; ded, capul eclui eare vequsc ecrul desehis, de\'e-
nise de aproapc 25 de ocalc.
 531

Cflnd un copil e diochiat, se ia apa din trei fontani pe

tacute, ~i se pune intr'un «misur», adeca intr'o farfurie adindi.
o baM. deseflnta luand trei carbuni aprin~i ~i, dupa ce face '
deasupra farfuriei dte
o cruce eu fie-care dir-
bune, il arunca in apa.
Dadi carbunele eade in
fund,atunci esemncaco
pilul a fost reu dioehiat.
De asemeni, daea baba
easea ec\nd descflnta 1),
e semn de diochiu.
Cc\nd un copil «easte
acatat di luna» sau, pen-
tru ca i s'au )asat «cu)·
panele» noaptea afara,
a fost apucat de ver_
saturi l?i de diaree, se
ia un ou ouat chiar in
ziua aceea, se sparge,
ear a)bu~ul ~i giIbinu-
Apostol Margarit.
~ul se vars<l intr'un vas
umplut eu apa luata din trei fOntani. In acest amestec se
mai pun trei graunte de sare, trei graunte de orz, un ac ~i
un ban de argint. Vasu) se invele~ce apoi Cll 0 eama~a a

1) Sc deseAntli in urmMoarcle easlIri: dlnd nu sc :eunoa.~ec IlOala eopilulu i

holnav, cAnd e dioehiat. cAnd cc luat din afarli. adecli are spazmuri, eflnd are
cehiritb adeeli umllare a fetei, cAnd seoate pc pleoapli un cuhcior. adeeli ul-
dor, in care cas, pc IAngl cli se desdlnU\, ulciorul se ~i inteapa cu un fir de orz
luat din escrementele unui <:ah adedl harmasar, etc. Descrmteeelc se fae in
mai multe feluri ~i eu multe ajutoare, a;;a bunli-oarli unele se fae eu eearli stinsll
~i eu sullare, altele eu trci grliuntc de sare aruneatc in foe, altele iarli;;i eu jli-
ratic aruncat intr'un pahar ell apl, etc. Cflnd unci' fcmci Ii moarc un prunc de
titli, ca stinge trei elrbuni aprin;;i eu propriul ei laptc \Ii plistreazli aee;;ti trei
drbuni, plinli ee iarl~i na~ee un prune, cAnd aprinde din nOli ellrhunii. E greu
a rlipAla dt'sdnlece de la f('mcile armAnt'. '
 532

copilului bolnav ~i peste aceasta se pune un cutit negru !;)i

doua ling uri negre. Toate se espun noaptea la luna, ~i, se
" crede ca luna se scoboara ~i atinge apa cu amestecul de ou
~i celelalte objecte. Dimineata 0 femee culege lemni~oare
de pe-afara, face un foc cu ele, spre a incalqi apa, ~i eu
aceasta se scalda copilul bolnav. Apa apoi se varsa in drum.
Cflnd copiii ineep a incerca sa umble ~i fae pa~ii eu
teama, femeile proeedeaza la ceea-ce se zice «taliarea frica.liei»
adeca la taierea frieei, care se face ast-feI: 0 femee cu-
lege din trei gunoaia trei lemni~oare, cu care incarca pe
copilul ce incepe a umbla ~i it duce pana la poarta.
AcolQ 0 alta femee ia de pe copil Iemni~arele ~i Ie pune
pe prag de Ie tae. Femeea care tine pe copil intreaba: «<;i
fa<;i?» ear cea-l'alta ii tae v~rba ~i zice: «taliu frica a fi-
ciorlui». Bucatele din lemni~oarele taeate se aduna ~i cu ele
se face un foe, prin para caruia se treee copiIuI de trci ori.
Aceasta se face in trei Sambcte de-arindul !?i copiluIin-
cepe a umbla fara sa-i. mai fie [ridL

Sunt Ia Armani dte-va datine ~i superstitii ce tin de

ploi, de grindina, de seceta ~i de vremuire.
Cand pioua «cu gclleata» se pune in curte 0 pirostie cu
picioarele in sus, ~i se crede ca ploaia inceteaza; ear cand
cade grindina multa se arunca in curte oul de Ia Pa~ci,
cc a fost pastrat la icoant'!., ~i se crede ca grindina va in-
ccta indata.
In timp de mare seceta, 0 femee saraca, de obieeiu 0
tigandi, se imbraca cu fiori, eu buruene ~i mai ales cu
fereca, de care se gase~ce foarte multa in muntoasa Tur-
cic, ~i Cl';;a impodita merge prin tot satul, din casa in casa,
dantuind ~i etmtfmd: «Pirpiruna, saranduna etc.» Fem·eea
accasta, pentru ocasie, se cheama (I Pirpiruna» ~i tot acest
nume poarta ~i <latina aeeasta, care nu e alta de cat pa-
parud,z. Omenii din ca<;cle in care intra «pirpiruna» varsa
apa peste ea ~i ii daruesc bani marunti, faina, unt, oua, etc.
Pirpirina e insotita ~i de alte cflte-va femei. Se crede ca •
facendu~se ast-fel se vor deslega ploile ~i ca seceta va in-
ceta neindoios.
Eclipsele, dupa 0 credinta musulmana, resulta din faptul
ca dracul (= ~aitan) imbrato~eaza soarele ori luna ~i nu se
retrage dec~t daca oamenii de jos fac sgomot, dAnd cu
pu~cele, cu pistoale1e, etc.
Cfmd pisica, cura~ndu-~i fata cu labele, sta spre resarit
este semn ea va fi timp frumos j ear daca sta eu fat a spre
apus, atunci se va strica vremea. Fulgerile ~i tunetele do-
vedese di s-tul prooroc Hie se primbla prin nori cu puter-
nica lui trasura cu patru rOli inaripate, trasa de patru cai
de foe. Cfl.nd eade 0 stea e semn ea un rob a scapat din
robie ~i nu trebue spus nimic de caderea stelei, caci atunci
robul scapat este iara~i prins. Cometele pre\'estesc resboae,
holera, foamete, etc.

Alte di,-erse credinte ~i superstitii sunt urmatoare1e: Cfl.nd

intr' 0 eonvorbire se pomene~ce despre draci se zice: « s'ili
mfl.ca luplu» J sau «tu munte sec s'hib,'i», sau «diparte di
noil) sau «s'n'aiba anacra» (=-izbfl.nda) ~i eu degetele impreu-
nate, ale dreptei, se bate pamentul, sau vr'un zid, sau se
scuipa in laturi. De asemeni cc\nd femeile vorbesc de boale
grele, tot a!?a bat pamentul cu degetele impreunate ~i, scui-
p~ndu-!?i in sin de trei ori, zic: «diparte di noil» - Armc\nul
se fere~ce de a pomeni numele dracului, nume pe care il
inloeue~ce cu una din espresiunile de mai sus.
In timpul verei, tinerii umba pe ec\mp l?i cauta cu sir-
guinta sa dea de vr'un trifoiu eu patru frunzi~oare. Gaiindu'l
il depun la biserica timp de 40 de zile ~i atunci se crede
ca ori-ce fata ar fi atinsa cu acest trifoiu se va indragi de
tinerul ce l'a gasit !?i'l are.
Clnd 0 gaina cantil coco!;'e~ce: preveste~ce proprietarului
o nenorocire sau chiar moartea. De aceea numai decM gaina
e prinsa !iii daruita la biserica, spre a se inlatura nenoroci-
rile prevestite prin c~ntarea ei coc0!iieasca. De asemeni, daca
o gain a face un ou prea mic, ou-stc1rpitura, atunci oul acesta
indata este spart sau aruncat in gc1rla, spre a se indeparta
nenorocirile ce ar fi adus la casa omului.
Cfind pe cine-va it mfinanca palma stfinga e semn ca va
primi bani, dadi il manfinca cea dreapta, at unci va da. and
se varsa rachiu e a reu, de se varsa Yin e a bine; ear cand,
ferbend apa, curge din oala, se vor inavuti Evreii. Cand
uria dnii in curte e semn reu pentru cineva din casa; tot
a~a d.nd cucuvaea canta pe casa. Bufnita iara~i nu este de
bun augur.
Nu e bine ca, atunci c~nd doi oameni vorbesc, un al
treilea sa treaca printre ei, caci se strica amicia eelor d'an-
tei doi. In acest cas se zice: «( nu s'trea<;e pi-t mese (= prin
mijloc) ea s'nu Ii s'asparga vrearea!»
Cel care matura trebue sa se pazeasca de a atinge pe
cineva cu matura, caci persoana atinsa moare foarte cur~nd.
Femeile nu lucreaza seara in ajunul mercurei ~i vinerei,
pentru ca mercnrea tine noroeul barbatilor ~i a negustori-
lor, ear vinerea tine norocul femeilor. Nici odata Armanca
nu se la vinerea.
Cand 0 femee i~i sfar~e~ce tesutul, ~i daca, fiind insar-
cinata, dore~ce sa ~tie de va n~ce tata ori baeat, arunca
in drum cu ochii inchi~i cele din urma doua vergele, ~i daca
peste ele va trece un barbat, pruneul va fi baeat, ear de
va trece 0 femee at unci pruncul va fi fata.
Cand cineva viseaza ca intr'un loc oare-care ar fi ascunsa
o comoara, este tinut sa nu spue nimarui visul, ci sa mearga
singur !iii sa sape in tacere, ~i va gasi comoara. Daea msa
nu se poate stapftni !iii poveste~ce cui-va visul seu, atunci
«stihiulu va s'm:ldi parasli». adeca stafia 1) va m~nca pa-
ralele ~i degeaba va mai sapa Condi~iunea absolutei ta-
ceri, Ia cautarea eomorilor, este ~i Ia noi.

N u e bine ca cine-va sa pIece la drum in ziua de Marti j

~i daca se int:llne~ce in drum cu un popa" un epure ori
Ii trece pe dinainte un ~arpe sau 0 vipenl este semn reu j
«easte napudhile» adedi toate ii vor merge anapoda, pe dos.
Pentru ca sa fie drumul cu noroe, cand pleaca cine-va i
se pune jaratec la poarta l?i un «ghium» plin cu apa. Cel ce
pleaca restoarna ghiumul cu picion,tl, dupa aceasta i se
ofera «un birbiliii (pahar) di {"in» ~i pe c:lnd el bea l?i trece
peste jaraticul de la poarta, cei de fata zic: «cu 'mbareaf.l»,
adeca: cu norocire. Dupa ce porne~ce se iau dupa el femeile
~i barbatii consateni, dar mai ales sotia, ~i il petrec pana
in capul satului. Cand apoi ealetorul i~i ia remas bun, toate
femeile se apleaca l?i smulg earba de jos, pe urma to ate se
iIltore la casa sotiei intristate l?i ii dau earba ce au smuls.
Ea pune earba in Iada de 0 pastreaza l?i crede ca, facend
ast-fel, sotul ei va trai bine printre straini. Un alt mijloc,
ce paze~ee de nenorociri pe cel pleeat de-acasa, este ca
aeei cari rem:ln sunt datori a nu iasa nici odata pirostiile
pe foe libere, ci trebue sa pue eeva pe ele, cad alt-fel cel pleeat
in strain at ate nu se va intoarce cur:lnd in patrie, la ai sei
~i la sotie.

Alte diverse credihte ~i superstitii mai sunt urmatoarele: Cand

cine-va are bl:lnda, spre a'i trece, se freaca Cll 0 «zona»,

" Prin stafia aceasta se intelege aid spiritul gardian al comoarei, care prin
blestemul sau menirea ce a fa.cut eel ce-a ascuns comoara, s'a legat a plzi a-
verile ascunse, pa.na. ce va veni sa. Ie caute ~i sa. Ie g!seasca. ace\ cltruia a fost
menit! comoara. Aceast! credint! st! in strins! leg!tur! cu credinta c! spi-
ritile eel or ziditi in ziduri, se ins!rdneaz! a p!zi tr!inicia zidurilor, ~i ded c
legat! ~i cu credinta in luarea umbrci, cu cea a taerei coco~ului dela punerea
teme1iilor ~i altele.
 036

de matasa ro~ie, adeca cu legatura eu care se leaga la

genuchi «cioare~ii».
Cand cine-va
sufere de vre-o
boala veche,du-
reri de ~eale, va-
tamatura etc; se
lasa a fi caleat
pe spate de vre-
un urs domes-
ticit de ~igani,
si, se crede ca va
scapa de boahi.
De asemeni eu
peri de urs ~i
chiar eu peri de
lup se afuma a-
desea eei bol-
navi, spre a se
vindeca de boa-
la. Piciorul eel
drept ~ ochiul
cel,drept de ear-
ti~a,pe arma-
ne~ce «~umuro­

iiiu» se pun lli

Armani Epiriati din Avela se pastreaza in-
tr'o cutiu~a. de
argint. Daea eutiuta aceasta se atarna de fesul eopiilor a-
tunci purtatorii nu vor mai suferi de diochiu.

Sa aducem ~i 0 legenda, ~i anume: pe eea a randu-

nicei. A fost 0 femee, care, dupa ce s'a maritat, n'a scos
din gura nici un cuvint trei ani de-arindul, )ii aceasta 0
faeea ea spre a se pedepsi pe sine~i, pentru vina ea, ina-
inte de mclriti~ vorbise reu de bclrbatul ei. Dupel treeerea
a trei ani de zile implini~i, bclrbatul se insura a doua oarel,
ereq.end ca fl.nteia lui femee amutise. Indatel ce noua sotie
intra in casa incepu sa cleveteasca l?i sa tortureze pe an-
teia sotie ~i cate bdata 0 tortura chiar impreunel eu bar-
batul. $i ce nu 'i facea? Ii infigea a~chii de Iemn pe de-
desubtul unghiilor ~i Ie deldea foc .. " 0 in tepa peste tot
corpul !?i chiar Iimba i-a sangera eu acul. Sotia d'antei rabdfl.
cu tarie toate selbatclciile celei de a doua; dar la urma
urmei perdu rabdarea ~i Cll dllrere zise:
Ai! ai! Ulndur~ lae *) s'ti fa\i! *) I'ftndunidi ncagrll
~'pi tu el1lpitura *) di u~c s' fugi! *) crl1plHura
Mine trei ani ti un sbor *) nu grii .. " *) euvint
~'tine tr'oarl1 eu zl1vonlu *) pi fatli *) voalul de mircasl1
Inchisi~i *) sll sburll~ei... *) tneepu~i
S,I· agr..)( 1) s ,.h port'. ..~ ".
Pe cand a,?a zicea l?i hlestemaanteia sotie, eata cel de-
o-data sotia a dOlla se prefacll in randuniea neagra, ~i shu-
rand prin crapatura u~ei, ineepu a suspina ~i a se vaicara
pasare,?ce pentru pacatul ee faeuse ea [emee.
a De asemeni cloara, poru11lbel1l1, turturtca ~i pelzcamel au

Ia poporul armancse eate 0 legenda. Ca ~i noi, Armanii cred

ca Iz'liacul nu eoste deceit l?oaricele care a maneat din na-
fura de la biseriea ~i Dumnezeu l'a pedepsit, dandu'i aripi
l?i poruncindu'i sa nu mai vaq.a lumina soarelui.

Cum zieem noi ca doua persoane sunt strins legate ea

Tanda ;£ lJ1alllla, Armanii zie ca {ani CIt Gmli, sau ca
.l'v'ufltt CIt Vruflu. Cele d'fl.ntei cU\'inte ea (am' cu Crimz'
sunt mai des intrebuintatc, spre a anita 0 legatura suRe-
teasea, ~i se gasese nu numai in Macedonia ~i Tesalia, ci

I) Agrli va-sli-zicli: sl!lbaticli, crudli, neinduratli. In uncle plirti se pronuntll

~i: almI.
~ila Armanii din Epir, precum ~i la cei din Albania de
nord ~i din Muzachia.

Cuventul caslIlete este de asemeni foarte des intrebuin~at

pentru a arata menirea, sortul aruncat de soarta, sau, mai
bine, debtinul. Casmete este cuvent turttsc ~i insemneaza,
cum ziseram: destin. Turcii zic: casmet-£-Sd olagiactir, adeea:
daca va fi hotarit de destin, sau daca va fi predestinat, atunei
se va !?i intimpla. In aceste vorbe turee~ci este concentrat tot
fatalismul asiatic ~i oriental. Armanii au luat euventul acesta
dela Turci intocmai ~i ii dau eu totul acee~i intrebuintare.
Armanii zie: «rna s'hibil casmete va s'amintu ... » adeca: nu-
mai sa fie hotarit (de sus) ~i voiu ca~tiga. Deci ~i ei ca ~i
Turcii intrebuinteaza cuventul dismete in in~elesul de destin,
de predestinare. Mai au Armanii inca 0 espresie fatalistiea
care suml: «a~i era scriitura» ~i care este identic eu eu-
ventul nostru: a~a a fost seris, dar aeesta are un earaeter
cre~tinese, ~i euprinde mai pu~in miez superstitios decat eu-
ventul turcesc «eilsmete».
 XXII.
NUJoItRUL TElIJULDI ..AR~BBOTESC. ~'AB~KROT(jL CAcIANDONI. Ll:.I'TA ~·lR·
~BROTULUl CACIANDONI CU ALBANEZUL VELl GHEGA. CAclANDONI IN INTRUNIHEA
JtLEFTILOa LA S·rA MAURA. PRINDEBEA LUI CACIANDONI ~I CONDAMNARKA LUI.
)(OARTI!A LUI CAclANDONI 111 A FRATE-StU GHERGHE IIA~IATUL.
FEMEKA .·lB~EROATA.

Numenltoarea tribului far~erotese? Dar aeeasta s'a inceput

odata eu luerarea de-fata, a urmat neeontenit impreuna cu
eereetarea .fie-earuia din eele-Ialte triburi armane~d ~i s'a
terminat cu capitolu] XX, in care ne-am oeupat de tribul
Albanovlahilor sau al Arnauehenilor. Cititorul care va fi
urmarit luerarea noastra eu condeiul in mana ~i va fi in-
semnat numerul Far~erotilor de prin toate luneele, de prin
toti muntii,. un de i-am aratat, a ajuns la mai bine de doua
sute zeee mii de suflete. Pentru a avea insa numere ro-
tunde, noi vom pastra in socoteala noastra numai 210.000
de suflete pentru harnicul, indraznetul ~i viteazul trib al
Far~rotilor. Se inlelege ea ~i eifra aceasta este eu mult
sub adever, dar atata am gasit ~i atata ~i aratam. E pliml
Peninsula-Baleaniea de ei ~i de faptele lor, e plina istoria
Gredei moderne ~i poesia populara greaea de vitejia lor.
Am putea sa adueem numele ~i faptele a sute de Far~eroti
 fl40

vestiti, carii s'au luptat inca de pe la inceputul veacului nostru,

precum ~i de acei carii s'au resboit in timpul revolu~ei grece,
pentru crearea Greciei moderne. Ne yom margini insa sa
infato~am numai unul, pe vestitul Caciandoni, care a remas,
cu drept cuvent, in gura ~i in poesia populara a tlituror
popoarelor din Peninsula, un erou legendar. Viata ~i faptele
acestui Arm:in Far!jierot vor arata cata putcre de vointa,
cata indrazneala ~i vitejie, dta barb:itie ~i cata statornicie
in lucrare are Farserotul,
, dnd se hotar~sce , si, se devoteaza.
Aravantinos t) ne spune ca vestitul armatol Caciandoni
era nascut din parinti Arm:ini: ~\€r€t'At ~tt Kl1.t~I1.'It(Otl"lj;
'bXa 7tl1.dpu. ~A.'1.ZIj7tIj[:.1S'lu. ... adeca: se zice ca Caciandoni
a aVllt de laId pe 1en pdJtor valok ~i sunt, asupra arm:i-
nitatei lui Caciandoni, ~i alte marturii afara de aceasta a
pomenitului istoriograf grec. Numele lui pare sa fie Antoni
Caciu sau Caciu-Antoni. 2) Caciandoni a trait lung timp la
Valtu in Acarnania, ca mare proprietar de turme. Dupa
ce insel satrapul Ali-Pa!jia-Tepeleni, care it ura ~i'l pizmuia,
ii rapi averile, Caciandoni, spre a se rezbuna lu:i armele,
chema in jurul seu un bun numer de Far~eroti ~i incepu
a prigoni de moarte cetele de oaste ~i pe oamenii lui Ali-
P~a, ori-unde ii int:ilnea. A1ti armatoli arm:ini, ofensati !;'i
ei de Ali-Pa~a, nu int:irziara a se uni cu Caciandoni, ,care
in cur:ind deveni 0 forta formidabila. Cei doi frati. ai lui
Caciandoni, d:ntre carii, unul nascut cu ocazia migratiunilor
parintilor in satul arm:inesc Lepeni, din Acarnania !?i su-
I

pranumit Lepenlatul, ear cellalt, Gheorghe, nelscut in muntii

Ha~ia ~i supranumit Halla/ul, luara lj'i ei armele ~i se puscra
sub eomanda viteazului lor frate Anton. Caciandoni era mie
la trup ~i cam useapv, avea 0 voce putina, bl:inda, .totu~i
era bray panel la temeritate, vioiu, mleldios ~i cumplit de

') xr-~~. "j; 'lI:tu"o~. vol. I, pag. 283, (nota (A).

") loan Caragiani, Sf/iii. is!. as, Rom. d. Pm,·B,,1c. pag. 211.
 Ml .

ager in mi!?carile sale; cuno11cea cu de-amiiruntul to ate

stramtorile .!?i ascunqetorile mun~ilor, era plin· de videnii
0"~i siretenii· si
, insetosa
, dupa resbunare in contra acelora
cari· ii· facusera vre un reu I}. Cand Caciandoni se hotari sa
respunqa cu sange prigonirilor in contra sa ~i in contra
celorlalti· cr~tini, facute de satrapul de Ianina, Ali-Pa11a,
vindu restul turmelor sale ~ ceealalta avere mi11catoare, ce
'i mai remasese, 11i puse ensu~i foc caselor, stanelor ~i aca-;-
retelor ce avea, pentru ca sa dea a in~elege ca va merge
la resbunare panella moarte ~~ ca nu se va mai reintoarce
la viata tihnita. In capul unei numeroase~ete de· Far~ero~i
voinici, :Caciandoni ani indelunga~i, prigonio~tirile lui Ali-
Pa~a ~i Ie taia in buca~i. Furios satrapul de atatea infrin-
geri pa~ite, intocmi, spre a urmari ~i prinde pe Caciandoni,
o immeroasa ceata de Albaneji incer~a~i ·11i ale~i, in fruntea
careia puse pe un Veli Ghega, barbat puternic, trupe~,
binelegat ~i intrat de multe ori in foc. Toate incercarile lui
Veli Ghega de a prinde pe CaCiandoni remasera zadarnice.
Tocmai cand credea ca va punc mana pe el, atunci ii scapa
iant,?i, dupa· ce perdea in fie-care data cati-va viteji pe carii
Caciandoni ii trimitea pe lumea ceealalta. Atunci Veli Ghega
incepu a jafui ~i rechisitiona satele priri care trecea, sub
cuvint ca ·Iocuitorii ar fi intele~i cu Caciandoni ~i di H f~c
mereu scapat. .
Eroul nostru amarit de suferintele, din causa lui, a atator
nevinovati, trimise lui Veli Ghega 0 scrisoare cam cu acest
cuprins: «Veli Ghega! mi se spune di me cauti ~i te plangi
ca: nu me po~i gasi. Dad. dore~ci aceasta in adever atunci
vino la Criavrisi, unde me aftu ~i unde te a~tept.» Eata cum
descried-l I. Caragiani omerica intalnire de la Criavrisi, adeca:
ffmtana rece, intreuria11ul Veli Ghega ~i usca~ivul Caciandoni:

') C. Fauricl, Cltanls j>oj>ulaires de la Gdre 11Iodeme, etc. Paris 1824, doull
volume. Veqi vol. I (Chants historiques) pag. 163 ..

-
 542

«C~nteec1e popnlare greee~ci .... spun dl lupta a avut loe eu,

pu~eele ~i di intre eei uei~i a fost ~i Veli Ghega, impll.';;cat de
ensu~i Caciandoni. Ci'tnteeele far~erote~ci insa, ee posedam noi
~i tnjormati1tn;/e lIoastre de fa bltrani dtn jamt"lia Cac1andont",
spun ea luerurile se petreenra eu totul alt-fel, adeea: Cacian-
doni eu trupa sa era a~eqat in ni~te tufi~uri de langa Criavrisi,
eand avanposturile ii anuntara ea Veli Ghega, eu o~tirea sa· se
apropie, venind, nn pe drumul mare, ei pe earari laturalniee
din partea opnsa a drumului. La apropierea ambelor o~tiri,
ineepura injumturile pe
cle-oparte ~i alta, in limba
. albaneza, caei toti Far~­
rotii ~tiu albaneze~ee, ~i
Veli Ghega en trupa sa
erau Albaneji. Injuraturile
~i oearile, dupa cum spune
~i Fanriel, se faeeau ea ~i .
intre eroii lui Orner ina-
inte de a se ineaera. Dupa
injuraturi venira la intele-
gere eu parola de onoare
(albaneze~e : Besa-ie-.be.
sa) a e!?i d.te 20 din fie-
care parte a o~tirilor ina-
mice, Caciandoni in frun-
tea F ar~eroplor !?i Veli
Fli.r~croti din Samar:na.
Ghega in fruntea Alba-
nejilor, ~i a nu se da nici un foe, d numai eu sabiile !?i eu iata-
ganele sa se lupte intre ei. La seinnalul dat 1nainteaza din tuti-
~uri, spre drumul mare, pe de-oparte ~i alta patru-zeci ~i doi de
voinici, uria;ul Veli Ghega in fruntea Albanejilor ~i mtcul #1IS-
clJciosul Caciandoni in fruntea Far~erotilor. Cadandoni roaga
pe eamaraqii sei sa'. lase lui pe Veli Ghega ~i ei sa se
incaer~ en ceilalti, tot acela~i Jucru recomaI1da ~i Veli
 Ghega tovara~ilor sei, sa nu atinga OImme pe Caciandoni,
dici ~i'l reserva pentru i1tgustarea sa, cum zice canteenl
far~erotesc. Incaerarea a fost tot ee po ate fi mai selbatic
~i de-o parte ~i de alta, ~i resultatul a fost nlniri din partea
Far~erotilor, ~i eate-va eadavre din partea Albanejilor, intre
eari ~i uria~ul Veli Ghega, trAntit jos la pament de Cadan-
doni. Maeelul nu linu mult, diei un soldat albanez din tufi~,
veqend pe Veli Ghega eaqend la pament, trase eu pu~ea
asupra lui Cadandoni, pe eare il rani u~or, ~i lupta incetu'
~i se retrasera iara.~i in tufi~uri ambele parti. De acolo in-
draznetul Cionga, nepotul llli Caciandoni, in grindina gloan-
telor, se repeqi ~i taia caplll lui Veli Ghega, ~i intrand Cll
el in tufi~ se fdcu nevequt, impreuna eu Caciandoni ~i trllpa
sa. Ast-fel s'au petrecut Illcrurile» I).
In lIrma aeestlli duel, faima nume'ui lui Cadandoni se res-
pAndi peste toata Peninsula ~i deveni ca 0 amen in tare pentru
Satrapul de lanina, caruia Caciandoni ii mai lIcise, ~i dupa
aceasta 0 'suma de capitenii ~i de o~teni incercati, pe carii
Ali-Pa~a i-a tot trimis pe urmele Far~erotului nostru. Din-cand
in cand Caciandoni se retragea in inslllele lonice, ee se ga-
seau sub stapAnirea Rusiei. In anul 1805 avu loc in insula
S-ta Mura, una din lonice, 0 intrunire a tuturor Cleftilor ~i
Armatolilor, cariiluptau de mai mult timp in eontra tira-
nului Ali-Pa~a. Ei fusesera eherriati de un episcop grec, care
organisa . un complot in favoarea Iiberarei Greciei. De~i pen-
tru b causa straina lor, ci mai mult impinl?i de dorul de
a face vitejii, se adunara aid ~i Armatolii ArmAni, intre
cari se vequ ~i Cadandoni. «Pour Katzandonis, ce fut un
vrai triomphe de paraitre au millieu de cette foule de braves,
proclame d'un voix unanime Ie plus brave de tous, et entre
tous facile a distinguer, et par la fierte de son air, qui
contrastait, en quelque sorte, avee la petitesse de sa taille,

') Stud. is/or. tiS. ROlli. d. Pm.-lJa/c,,"iC,1. rag. 112-113.

 et par l'or qui, etincelant de toute part sur sa personne,
y relevait encore Ie costume pittoresque de Klephte ... » 1).
Cu ocazia aceasta, in aventul seu resboinic, Caciandoni se
oferi de a atacacu oamenii sei trupa de observatie, tare
de aproape !jease mii de oameni, pe care Ali-Pa~ao pos-
tase la Preveza, spre a priveghia mi~carile complotului ce
se organisa in S-ta Maura !ji in insula Corfu. Cei carii erau
fa~a, il rugara insa sa-'~i pc1streze aventul pentru timpuri
mai prielnice ~i in aceJa~i timp ii facura rugamintea «cl
traiter... les Grecs d'une maniere plus fratemelle. qu'il ne
l'avait fait jusque la. 2)>> Din aceste cuvinte, aduse tot de
FaurieI, se· vede lamurit ca Far~erotul Caciandoni se ~tia
pe sine de Arm~n, ceeeace dovedea prin purtareasa fata
de Greci, ~i ca Grecii it ~tiau de negrec !ji de aceea il
rugau ca sa fie cu Grecii mai bl~nd !?i mai indunltor de
cat cum fusese pana la intrunirea de care vorbim.
Cur~nd dupa aceasta, Caciandoni se imbolnavi de varsat
!ji, fiind-ca aerul din S-ta Maura nu ii priea, se duse impreuna
cu fratele seu Gheorghe, supranumit Ha~iatul, in muntii
Agrafa !?i se ret rase intr'o mam'istire, spre a se ingriji de
boala lui, care se inreise. Neincre4endu-se insa in calugari,
ambii frati sc retrasera intr'o pe~tera, in mun~i. Cur~nd
dupa acea5ta Ali-Pa~a Ie descoperi retragerea, prin tradarea
unui oare-care Gurlea, ~i trimise o. trupa de 60 de oameni
ca 5a-i prin4a !?i sa iiaduca vii la Ianina. C~nd Gheorghe,
fratele lui Caciandoni, vequ ca ascunqetoarea lor fu des-
coperita, lua pe fratele seu bolnav ~i slabit de boala in
spate, ~i, cu iataganul in mllna, i~i deschise drum printre
cei 60 de Albaneji, dintre carii tr~nti mai multi la pament,

I) Fauriel. ['!tanls pofu/aires dda Cdce etc. vol. I, pag. 167 ~i 168.
0) Id .. Cllallis pop. de/a Crtu etc. pag. 168 (tot vol. I). Vecli ~i pag. 163 ~i
164: aCe rut de ces hauteurs qu'jJ (adedi C'aciandoni) se mit it faire des' dt>s·
centes sur Ics tern's des Turks, les pillant, Ics ravageant sans merd, d,u ",1·
"agtall/ g1lert relies des Crus.•
 545

sdUda~i in s~nge. Atunci Albanejii se luan1 dupa el, tra-

gend mereu cu pu~cele. Gheorghe fugea inainte, c~t fugea,
i~i depunea jos scumpa-i sarcina ~i iar~i se intorcea la pri-
gomtorii sei, dintre carii mai ucidea c~~i-va. Dar la urma
caqu ~i el ranit ~i ast-fel amendoi vitejii fra~i fura du~ vii
la Ianina. Bucuria lui Ali-Pa~a nu fu mica, c~nd vequpe
Caciandoni ~i pe Gheorghe Ha~ratul in m~nele sale j el ii
arunc~ in tnchisoare ~i ii os~ndi la moarte prin sfaramarea
cu ciocanul a oaselor membrelor inferioare!
Voinicul Albanez Veli Ghega, care fusese ucis de Cacian-
doni in lupta dreapta cu sabiile, avea un frate cunoseut iara.~i
de voinic, care dorea din suflet moartea Far~erotului nostru.
Indata ce el afl~ cum-ca Caciandoni este prins, se present~ lui
Ali-P~a ~i eeru sa-'i dea voe ea el sa fie esecutorul sentintei.
Cum intra in inchisoare, Caciandoni il cunoseu dupa chip
ca ar putea fi fratele lui Veli Ghega, ~i, adres~ndu-se tem-
nicerului, ii zise:
- Acest om ... dad!. nu me in~el, trebue sa fie fratele
lui Veli Ghega. Voinic Veli Ghega, dar voinic ~i eu!... i~i
facu datoria, imi facui ~i eu pe-a mea! 1).
Fratele lui Veli Ghega afl~ ins a cu ocazia aceasta, ea nu eu
pu~ca, ci in lupta dreapta ~i Cll sabia fusese ueis uri8~lll
seu de frate de catra uscativul Caciandoni. De aceeain loe sa
inceapa a zdrobi piciorele Far~erotului nostru eu ciocanul,
se duse la Ali-P~a ~i ceru voea de a se lupta in sabii cu
Caciandoni, spre a resbuna pe Veli Ghega. Dar Satrapul
Epirului, care ~tia c~t de primejdios era in lupta Andoni,
nu incuviinta cererea Albanezului. In piata de Ianina ~i in
fata poporului, care ameninta ~i blestema pe cei doi viteji
frati, se esecuta barbara sentinta. Caciandoni fu cel d'~ntei
supus torturilor, ear Gheorghe sta lini~tit ~i privea. Ciocanul
incepu a isbi oasele picioarelor !?i fluerile lui Cadandoni!

.) I. Caragiani, Slud. isl. as. ROfll. d. Pm.-Ra/cnn;r4, pag. 216.

Ii
 546

Fclr~erotul, de~i slabit de greaua sa boala ~i de temnita,

nu dadu nici un ;tipat ~i nu facu niei un fel de semn de durere,
insa ec1nd cioeanul ii isbi ~i sfarc1mc1 genunehiul, Caciandoni
nu se mai putu retine ~i seapc1 un strigat de dutere! Atunei
Gheorghe suparat pentru aeest semn de slabiciune din
partea unui om otelit, zise fratelui seu: «Dar bine ... Cacian-
doni! nu te mai inteleg ... tipi ea 0 femee!» «Dupa aeeasta
veni randul lui Gheorghe. Aeesta vequ sfarc1marea ciola-
netor sale cu ciocanul, fclra a" versa nici 0 laerima ~i fani
a da'~cel mai mic semn de durere.» 1) Eata ce va-sa-zicci
un Far!?erot, eata de ee puteri" aproape supraumane este
inzestrat aeest trib armanese vinjos, resboinic l?i otelit. Ori-
pe unde treee Far~erotul este respeetat ~i en~il?i voiniei Al-
baneji de nord, au respect fata de Far~erot, eaei it ~iu de
bray !?i indraznet, bun amie ~i eredineios, resbunator !?i drept.

Cred ca nu ar fi bine sa incheem acest capitol, menit

a earacterisa pe Farl?erot, fara a arata ea !?i femeea far-
l?erota este capabiJa de celemaiinaltesaerificii.Pelanga
ca e muncitoare, pe lc1nga ea e iubitoare l?i credincioasa,
ea este ~i biirbata. Cand trebuinta cere, ~tie sa se lupte cn
arma in mana, ear onoarea ii este mai seumpa chiar deeM
viata ei.
La 25 Deeembre 1803 se ineheea 0 eonventie intre
Fotu Ct'ave/a, eondueetorul Suliatilor, !?i intre Velt'-Pa;a, fiul
lui Ali-P~a de Janina, prin care se stipula, ea Suliapi, pa-
rasind muntii lor, se putean retrage inarmati ori unde ar
dori; ea, tuturor prisonierilor Suliati sa Ii se redea liberta-
tea; ca, ace lor: dintre Suliati, earii ar voi sa se a~eqe in
Albania, Pa~a Ie va da paminturi, mo~ii ~i sate fara plata,
ear ace)or eari ar dori sa se duea mai departe, Veli-
Pa!?a Ie va procura, iar~i fara plata, toate mijloacele de

') Idem, op. cit. pag. 217.

 547

transport necesare. Sulia~ii erau impre5ura~i de numeroasa

o~tire <.t lui Ve1i-Pa~a de timp indelungat, ~1 de~i i~i ape-
rasenl muntii cu 0
uimitoare vitejie,
acum din ca usa
Jipsei de hrana,
erau nevoiti a pri-
mi condi~unea de
a '~i panlsi patria
lor nasd~toare de
eroi. pupa ce de
arn.t!ndoua par~ile,
adeca de catre AI-
banejii musulmani'
~i Veli-Pa~a, pre-
cum ~i de catre
Far~erotul F otu
Cia\'ela ~i F:1r~e­
rotii-Sulia~i, se fa-
cudi eele mai stra~­
nice junlminte, Su-
Iia~ii , cari atflta Flir~croti din Pind.
timp sdrobiseraar-
matele ce Ali-Pasa, , trimesese in contra lor si , zadarnieisenl
toate incercarile Satrapului de Ianina de a-'i euceri, incepunl
a parasi satele lor ~i a se seobori din ml1n~ii lor deveniti glorio~i .
. Chiar in ziua de Craeiun, invin~i de foame, ear nu de armele
lui Veli-Pa~a ~i ale Albanejilor, Su1ia~ii-Faq;eroti eu inima
infranta se desparteau de muntii lor iubiti! Inainte de plecare,
Fotu Oavela, ea ~i Cadandoni, puse el ensu~i, eu mana lui, foe
propriilor case, «pentru ea sa nu fie manjite de picioarele
inimicilor» 1). Cei mai mul~i dintre Suliati se pleeara eoman-
') I. Caragiani, Siud. lSI. as. Rom. d. Pel/insula-Bale. pag. 212. Veqi ~i Pou-
que ville. Hisl. de la rlglneralioll etc. vol. J, pag 149.
 548

dei lui Fotu Gavela ~i cu el in frunte pominl spre Parga,

mai catfmd inca odata in urma cu drag la muntii Suli, pe
crestele ~i prapastiile carora se zareau satele lor. In capul co-
loanei p~eau preotii inve~mintati ca pentru serviciul divin
~i cu sffmta cruce in dreapta, dupa ei venea Fotu Gavela
urmat de barbatii lupta~i, ear dupa ace~tia veneau femeile
cu pruncii in brate l?i cu copiii de m~na. In fruntea femeilor
pa~ea Cadea, voinica sora a lui Fotu Gavela, care cu ochii
aprin~i de dorul resbunarei, cu carabina in m~na ~i cu braul
plin de iatagane se arata ca vrednica far~eroata, ca vred-
nica sora a unui erou. Alti Suliati plecara sub comanda lui
Gheorghe Botari ~i a lui Pala~ca, spre monastirea Zalonga,
nu departe de riul Acheron, ear altii spre Etolia. N umai
calugarul Samoil, unul dintre capii Euliatilor nu parasi pa-
tria, ci inconjurat de c~ti-va voinici Far~eroti mai tinu cat-
va in loc o~tirile lui Veli-Pa~a, spre a da ast-fel timp con-
cetatenilor lui de a se adaposti sau a scapa de urmanrc.
Cople~it de marele numer al inimicilor, Sam oil nu mai putu
tine, dar spre a nu cc'idea in m~nele lui Veti- Pa~a ~i deci
in m~nele satrapului Ianinei, el ensu~i dadu ordin la ai sei
sa arunce in aer citadela, in care se apara, ~i a~a cu totii
se imormentara in ruine! I)
CalcAnd in picioare toate juramintele, vicleanul A1i-Pa~a,
trimise numai de cat o~tiri numeroase pe urma Suliatilor,
cu porunca de a'i estermina. Fotu Gavela fu ajuns nu de-
parte de granitele tinutului Parga. Gavela forma un careu
putemic din barbatii luptatori, ear pc femei ~i pe copii ii
a~eqa in mijloc !?i respinse necontenit toate atacurile, cttte
zadamic Ie incercara Albanejii lui AIi-Pa~a, dintre carii ca-
qura foarte multi. A~a izbuti Fotu Gavela a sdipa de peire pe
Suliatii Far~eroti de sub comanda sa ~i a'i trece apoi in tinutul
~i spre ora~ul Parga. Alta soarta avura ins a Suliatii condu~i de

') I.e Vote A. Dc LaJonquicrc, llist. de rEm/,. Ollom., etc. Paris 1881, rag. 426.
 Gheorghe Botari! Albanejii-musulmani, furio~i ca sdipasera
pe Fotu Ciavela !?i ai lui, se repeqira spre coloana lui Botari.
o lupta cr~ncena !?i uciga!?a se incepu !?i dur~ lung cu mari
perderi de amendoua partile. F emeile erau adapostite sus, pe
o rididitura, de undc se face 0 prapastie ad~nca spre Aeheron.
De-acolo, cu inima indurerata, priveau sotiile !?i mamele far!?c-
roate la s~ngeroasa lupta a sotilor !?i fiilor lor. Aci parca ai
lor respingeau c~t-\'a pe inimic, ~i speranta m~ntuirei incepea
a Ie suride .... aci ai lor cadeau .... ~i eata-i la urma cople~iti ~i
sdrobiti de marele numer al dUl?manilor! Dupa ce soW !;ii
fiii lor caqura scaIdati in s~nge sub loviturile iataganului,
femeile, tinere 17i betr~ne, se luara de m~na !;ii incinsera 0
hora funebra, cant~nd c~ntecul de resboiu al tribului far-
!?erotesc. ~i hora se Invirtea, !?i c~nd 0 femee ajungea in
fata abisului se arunca In ad~ncimi! ~i iar~i hora se in-
cheia de unde se rupsese cea care se aruncase in abis,
!?i dupa ce se mai inv~rtea odata, inca 0 mama de-a Far~e­
rotilor uci~i, sau 0 sope cu pruncul la sin, se arunea in
prapastie 1). ~i lantul horei se tot scurta... ~i invirtitura im-
prejur era tot mai scurta ... ~i una c~te una toate Far~eroatele
se aruncara in prapastia de la Acheron, pentru ca niei-una
sa nu supravietueasca moartea sotu1ui sau fiului invins! N u
sunt femeile acestea zidite din aceea~i stofa scumpa ea ~i
mama Grachilor ~i alte matroane romane? Dimitrie Bolinti-
neanu, vorbind despre acest fapt istoric, despre acest maret
!;ii ingrozitor sacrificiu al femeilor Arm~ne Suliate zice lI),
ea la Koraeos «Suliatii fusera uci~i de Albanejii-musllimani,
in luna lui Ghenarie 1813. Femeile lor in numer mai mare
de doua sute, veqend pe sotii lor uci~i, se aruneara cu pruneii
in brate in riul Axelonus, unde se ineeara. Aceasta fapta fuse
drama eea mai trista !;ii eea mai mare a aeestui secol!»
Putine popoare au in istoria lor 0 pagina ca aeeasta.
1) Dc la Jonquihc. lIisl. de I' Einjire Ollomall, etc. pag. 427 .
•) Op. cit. pag 137.
 550 -

Femeea arm~nca, ~i mai ales Farileroata, este capabila de

cele mai inalte sacrificii. ~i nici n'ar putea fi altfel. Cres-
cuta din copihlrie in dragostea muncei oneste, veqend in
cas a parinteasdi moravurile cele mai curate ~i mai sobre,
ea devine so~ie iubitoare, devotata ~i credincioasa pana la
morment. Ear c~nd, la r~ndul ei ajunge mama, ea se arata
inzestrata cu acela~ patriotism ~i cu aceea~i putere sufle-
teasca, ca ~i strebuna lor, mama Grachilor.
Dadi am cerceta cu de-ameruntul istoria martirilor ~i e-
roilor carii, prin sacrificiul s~ngelui lor, au creat statuI Grec
modern, am gasi un mare numer de Arm~ni, fie Arnau-
cheni, Far~eroti, Epiriati sau Olimpiani. Albanejii, mai ales
cei de prin Grecia insulara, unde se gasesc in foarte mare
numer, ~i-au versat ~i ei s~ngele pentru acee~i causa, care
n'a fost ~i nu este a lor. 0 multime de straini, de toate neamu-
rile, adoratori ai culturei grece antice, au alergat de asemeni ~i
~i-au sacrificat unii viata, al~ii a\'erile pentru causa panelenica.
Intre ace~tia trebuesc numiti: comtele de Santa-Rosa, com-
tele Porro, colonel Fabvier, colonel Philippe Jourdain, ca-
pitan Balertc, ucis in Creta, \Vashington un descedent al
fundatorului Statelor-Unite, sir Edward Church, lordul Coch-
rane, colonel Stanhope, lord-Byron ~i altii. Acest din urma
a ajutat ~i cu talentul seu, ~i cu averea sea ~i. chiar cu sacrifi-
ciul vietei sale. Victor Hugo a contribuit iara~ foarte mult prjn
c~ntecele sale despre vitejiile lui Botari ~i Canari, ambii Ar-
m~ni, la cre~terea interesului Europei culte pentru causa gre-
ceasca. «Comment les Hellenes ont-its reconnu les services
de ces hommes, qui, entraines par une genereuse /oft,,·, a-
vaient devoue leur existence, depcnse leur fortune ct verse
leur sang pour les fa ire libre? Par la plus noir ingratitude.» I)

1) Dc la Jonquicrc. fliJi. de I'DII/,. allolll. £lag. 450. VctJi ~i: Grice clll/iell/-
jorailll:, de Edmond About.
 XXIII

SOSIREA IN SALONIC. NUlIltRlTOAREA TRIBULUI OLIMPIAN: SALONIC, CON- .

STANTINOPOL, LlVADIA. VEClNITlpLB LlVADIIU: S-TUL DIMITRI ~I COCHINOPLO.
CIARICIANI. FEAIliCA ~I PETRA. VIRIA. CATERINA ~I lMPREJURIMILE. UTE SATB
OLIMPIANE. D-L. GUST. WEIGAND ~I NUMtalTOAREA OLlMPIENILOR. - NUMhl-
TOARE! ARMANILOR DIN SERISI!: SERES SAU SEARi) ~I lMPREJUBIMILB; DRAMA,
DOCSAT, ALISTRAT :;>1 lMPRFJURIMILE; PETRICU :;>1 SATELE VaCINB; ARMANn DIN
VECINITITII.E NEVRECOPULUI; ARMINll DIN IMBREJURIMILE MELENICULUI. UTE
CITE-VA LOCALITITI CU ARMINI ~I SUlilA LOR TOTALl IN SBRKSIA.

- Ave\i tutun eu D-v.?

Aeestea sunt eele d'antei euvinte, ee mi-se adresanl de un
agent al monopolului tutunurilor, indata ee intrai in Salonic.
Dupa ee me despartii de el, fuiu numai-de-eat ineonjurat de
o multi me de Armani, earii fusesera in~tiintati despre sosirea
mea, din vreme. Ne suiram apoi in mai multe trasuri ~i
fuiu eondus la Hotel des Etrangers, unde amieii mei imi
rapira 0 buna parte din noapte, dar in sehimb me imboga-
tinl eu 0 suma de note asupra Armanilor, ~i mai ales asupra
tribului Olimpian. In Hotel des Etrangers a zaeut luptatorul
Apostol Margarit, eand a fost ranit eu eutitul ehiar in stra-
dele Sa1onieului, aeum eati-va ani treeuti. Camera mea era
 552

veciml cu aceea in care zacuse Apostol Margarit. Atenta-

tul acesta sta inca proaspet in amintirea Arm~nilor din Sa-
Ionic. Betr~­
nul luptatoT
pentru Arma_
nism se intor-
eea despre
mare spreHo-
tel desEtran-
gers, unde
era :;;i el in
gazda, cand,
in strada prin-
:"
..
Q
c:
cipala a Sa- ~
;::l.
lonicului, eea :r.
~
~
paralela eu ....::I
strada de pe >v"
"='
..
eheiu,un gree "3
se repeq.i a- ·su0
;;
supra lui eu rfJ

pumnalul in
mam'i :;;1 in
toata graba ii
dadu 0 lori-
tunl agera.
Uciga~ul, ve-
dend
, insa ca
nu lovise de
moarte, voia
a-i implanta
pumnalul in pept.. .. Din ferieire, d-l Gheorghe Beza, dra-
goman onorifie la eonsulatul TOman, opri la timp mana uei-
ga~ului. Aeesta veq.endu-se impedieat in faptuirea erimei
~i temendu-se a nu fi prins, disparu in clipa prin mul~imea
 nnS
de toate neamurile, ce umple stradele SaJonicului la ori-ce
ceas al zilei.
Spre a incheea numen'itoarea Arminilor din Turcia eu-
ropeana, inainte de a face istoricul l?i descrierea insemna-
tului or~, Salonic, e bine sa cercetam tribul Olimpian l?i
apoi pe Armanii din ~inutul Seresului l?i pe cei de pe langa
fluviul Mesta. Dar dtitorului ii este eunoscut deja ca intre
eei 12.500 de Armani afh'itori in Salonic, 4.500 sunt Ar-
mani Olimpiani ~i ea in Constanhnopol se gasesc 1.000 de
Olimpiani intre eei 15.000 de Armani, traitori in capital a im-
periului.
Neindoios insa ca metropola acestui trib armanesc, a ca-
ruia obar~ie trebue sa fie mai in sudul Tesaliei, este astazi
frumosul or~ Livadia, cunoscut ~i sub numele de Vlaho-
Livadia, or~ curat armanesc ~i locuit de 7.500 de suflete.
Cele mai multe case sunt cu doua caturi ~i de peatra; unele
se anita tari ea ni~tc cetatui. Stradele, ea in toate oral?ele
din Turcia, mai ales cele de munte, sunt inguste, insa pa-
vate l?i curate. Oral?ul este a~e4at pe la jumatatea inal~imei
poalelor muntelui Ciapca sau Titariu ~i nu departe de unul
din izvoarele riului Sarantaporu. Cu cate-va veacuri in urma
ora~ul aeesta se pare sa fi fost ceva mai in vale pe albia
riului l?i s'ar fi format din mai multe sate mid. Numele
unora din aceste sate, dupa dol Gust. Weigand 1), ar fi: Vene,
Zamaslu, Varna, Russa, Dimocra, Merul, Palea-Castru, Car-
deria, Pa~ali, Triantafilor !?i altele. Sui~ul catre Livadia este
greu ~i nu se poate face de cat cu pieiorul sau dlare, ear
eu trasura e imposibil, de oare-ce nu drum uri largi conduc
spre ora~, ci numai dirari strimte ~i stancoase. Armanii din
Livadia '!?i-au pastrat limba stremo~easca ~i moravurile nea-
mului lor, insa pana acum nu s'a infiintat aici ~coala 1'0-
maneasdi.

I) Die S/,racne der Olpll/,o- IValacnCII, pag.l1.

 554

In imprejurimile Livadiei centruri olimpiane sunt: satul

S-tul Dimitri l?i ora~elul Cochinoplo. In S-tul Dimitr" sunt
500 de Arm~ni, ear
locul este insemnat
pentru faptul ca in
conflictul de la 1886,
Turcii au res pins aci
ni!?te trupe grece!?ci.
In Cochz'noplo sunt
3.400 de Armani 0-
limpiani. Cu c;\~i-va
ani in urma a fost
aici 0 !?coaJa roma-
neasca. Cred ca mai
mult din ne!?tiin~a, de-
c~t din rea-voin~a,
:~.~
d-l Gust. Weigand ..
afirma ca satul S-tul o'"
Dimitri ar fi tocuit
de Greci 1) ~i ca Co-
chinopl0 nu ar avea
dec~t 1.200 de 10-
cuitori, 2) pe cari insa
ii reeunoa~ee de Ar-
m~ni.
La sud-est de Ela-
sona, eade ora~elul
deja pomenit, Cza-
riciani ell vr' 0 800
de locuitori Armani
inzestra~i eu 0 ~coala
de bae~i romaneasca ambulanta. Ora~elul aeesta este a~e4at

1) Dit: ."'Pracht: der O~l'lIIpo-1Vtllackm. pag. 10.

') ld. op. cit. pag. 13.
 555

la poale de munti, ear· in fata lui, spre sud, se deschide

frumoasa vale a riului Xerias, un aRuent al riului Sarantaporu.
Ne amintim di pe lunca acestui din urma riu se intinde po-
menita cale a turmelor, pe 'unde pastorii armani din toate
triburile se due in spre Grecia, sau mai bine, spre Tesalia
greaca, pentru iernatul turmelor. In Ciariciani sunt multi
bogata~i printre Armani: unii sunt proprietari a numeroase
turme, ear altii sunt proprietari de pamenturi, de~i ei en-
~i~i nu se ocupa cu agricultura. Ocupatia de capetenie a
Armanilor din Ciariciani este industria ~i pastoria. Printre
industria~i unii sunt me~teri argintari ~i lucratori de filigrane,
ca ~i Armani Olimpiani din Salonic.
Tot in spre apusul muntelui Olimp se gasesc inca doua
sate de Olimpiani, ambele in drumul de la Livadia spre
Caterina, adeca spre mare, ca ~i ariitatul sat S-tul Dimitri.
Unul dintre aceste sate este Fteri, pe arminc~ce Fearzca,
cu mai bine de 900 de locuitori Armani, ear celalalt e
Petra, cu "r'o 2~)() de locuitori Olimpiani. D-I Gust. vVei-
gand nu arata ~n Fearica de cat 300 de iocuitori 1) ~i nici
pomene~ce ceva despre satuceanul Petra. N. Popillian
arata insa in Fteri 2.000 de locuitori 2), ear autorii rapor-
tului «Etude sur les Valaques de l'Empire Ottoman') pun
aicea numai 1.200 de Olimpiani 3). Eu am socotit locuitorii din
Fearica Illai jos deci ~i ded.t N. Popillian ~i decat cei din
delegatiunea roman a la Constantinopol, carii au scris cita-
tul raport, dar ca sa me scobor atat de jos ca d-l Gust.
\Veigand ar fi a sfrunta adeverul, cum se crede d-sa in-
dreptatit a face totdeauna cand e yorba dcspre Arm~ni, de!;ii
se zice doar ca. d-sa ar fi caletorit prin Turcia numai de
dragul Armanilor, ~i nu spre a face treburile Grecilor :;;i, mai
ales, pc cele ale Bulgarilor.

1) Op cit. pag.
'I Homallii dill PmilliU/'Z Bakallicd. (Jag. 46.
') Pag. 12.
 La Nord-Vest de muntele Olimp eade insemnatul or~
Ve,.ia, cunoseut de Turci eu numelc de Cara-Feria sau Ca-
raver, avend 5.500 de Armani Olimpiani, impreuna traitori

eu T urci in numer superior ~i eu eeva Bulgarilor sau Serbi.

N. Popillian arata aici numai 5.000 de Armani 1), ear cit a-
I) op. cit. pag. 45.
 557

tul raport al delega~iunei romane la Constantinopol da nu-

merul Armanilor din Veria, intocmai ca !?i mine t). Ora!?ul
Veri a este situ at la sud de ora~ul deja descris: Neausta sau
Neaugusta, pe 0 lundi larga a fiuviului Bistri~a (= Haliac-
mon" cunoscuta sub numele de Campania sau Romlucul,
avend un pament. foarte fertil ~i renumit pentru producpu-
nea a tot soiul de cereale. La spate Veria este adapostita
de frumo!?ii mun~i numiti ai Veriei, in carii am gasit !?i de-
scris :mai inainte tribul Seracacianilor. In ace!?ti munti se
gasesc calivele Xerolivade, cu 0 ~coala romaneasca, Selia-
Veria', iara.~i inzestrata cu 0 ~coala, !?i altele. Del?i am zis
ca Livadia ar, pntea fi considerata ca metropola tribului
Olimpian, de oare-ce e ora~ul ce are cei mai multi locui-
tori din acest trib, totu~i, Veri a ar trebui sa fie tinuta ca
metropola Olimpianilor, din causa ca Armanii din Livadia
nu ail inca !?coala, pe cand cei din Veria au doua, una de
baeti ~i una de fete l?i au ~i 0 biserica a lor cu mai multi
preoti, carii dtesc l?i canta armc1ne!?ce .. Adesea Yin la Veria
Armani din muntii cei mai indeparta~i ca sa auqa serviciul
divin in limba lor strebuna.
Din tribul Olimpian avem deci, la apns ~i la nord de
muntele Olimp, 24.300 de sufiete, numer in care au intrat
insa ~i cei 4.500 Olimpiani din Salonic, precum ~i cei 1.000
din Constantinopol. Sa cercetam acum !?i pe Olimpianii dela
resaritul Olimpului. p~ partea aceasta unul din centrele ar-
mane~ci cele mai insemnate, este ora~elul Caterziza cu 2.800
locuitori Armtmi, intre carii se gasesc ~i ctlti-va Far~eroti
ficsati printre Olimpiani. Aici esista doua ~coale romane~ci,
una de baeti ~i una de fete. Ora!?ul Caterina este ~i el a~e­
qat pe poale de munte, nu departe de mare, in drumul ce
vine despre Salonic !?i Chitru. Destul de aproape de Cate-
rina se afia. satul Corz~a, locuit de Armc1ni, unde earna Yin

., op. cit. pa". 12.

cu turmele Olimpianii din F earica. Cori~a po ate sa aiba 120
pana Ia 150 de loeuitori, carii insa sunt lipsi~i de ~eoala
romaneasea. La sud de Caterina sunt centre olimpiane: Con-
durio/II san Conduriotisa, eu 700 de Armani; Ciili'ln~a Fea-

Armlini Olimpiani din Veria.

rica, zisa de Greci Kalyvia Phteriotiea, cu vr'o 500 de Ar-

mani olimpiani; Cdl£via Poiant; zisa de Greci Kalyvia Poimeni,
cu vr'o 450 Olimpiani. Inca mai la sud, drept pe poale1e
sud ice ale Olimpului ~i nu departe de frontiera Greciei, mai
 559

este satul olimpian Scamn£a, eu 400 de loeuitori. Tot la

sud de Caterina, drept la mare ~i a~eqat pe rluletu1 ' Sfe-
titi, este mieul port Scala Caterinei, unde se mai gasese
pana la 100 de Olimpiani j ~i inca pe atata Olimpiani se
mai gasese ~i in Scala dela nord de Caterina, sat a~eqat
aproape de mare ~i drept la resarit de ora~elul Chitru.
De tribul olimpian tin ~i urmatoarele sate: Prelort~ eu
350 locuitori ~i cu 0 scoala de baeti romaneasca j Damacht~ cu
400 locuitori ~i iara~i inzestrat cu 0 scala romaneasca miesta j
Dolt'ant', ' care de asemeni are 0 ~coala romaneasea de baeti
~i mai bine de 800 loeuitori de locuitori, toti Armani Olim-
pi ani. Alte sate cu Olimpiani mai sunt Vlada, cu 450
de Armani ~i Turcorani cu vr'o 200 Armani, ambele lip-
site de seoala romanea·sea. Pe ~esul Campania de la apus
de Salonic, in .satul CH(/z', Lulra, Arabli, Grizul, Platt' l?i
altele ~e mai gasese impra~tiati inca ca la 500 de Armani de
aceast<'i ramura. Putem retine deci ca numer ultim ~i definitiv
32.000 de suflete pentru tribul arman Olimpian, de~i ase-
menea Armani se mai gasese in Peninsula Chalcidica, in
Peninsula Casandra ~i in alte parti ~i de~i pe ace~tia nu
i-am luat in numeratoarea noastra.
D-l Gustav Weigand insa, dupa cum am vequt ~i eu oea-
zia numeratoarei Meglenilor, riu gase~ce de cat 15.000 de
Olimpiani, pe carii Ii margine~ee numai in cate-va ora~e ~i
sate, ea Livadia, Coehinoplo, Fearica, Caterina ~i Salonic.
In treaeat pomene~ce satul Corita, insanuarata care ar
fi numerul Armanilor Olimpiani ce 'I locuesc. Ca totdeauna
d-l W eigand i~i menajeaza ~i cu oeazia aceasta 0 port ita cu
'doua canaturi, caci eata cum se esprima el: «Dad se so-
cotesc toti Armanii Olimpiani la un loc, atunci de sigur sunt
15.000 ~i probabt'l mat' mul{z'de cat mat' pUlt'nt'l), mai ales
cand se ia in seam a faptul, d inca multi dintre ei locuesc

') ....(,her mchr als wenil:er ....

 El60

in Tesalia» I), adedi in partea de Tesalie greadi. D-I Gust.

W eigand ~i in imprejurarea aeeasta, eu 0 mftml da, zieend:
« .... probabil mai multi decl.t mai putini .... », adeea de eM
15,000, - ear eu alta ia, zieend: «mai ales eftnd se ia in
seam a » ~i Olimpianii tniitori in T esalia greaea. Dadi ar fi fost pe
aici Bulgari, cum le-ar fi sporit numerul d-l Gustav Weigand!
Dar din nenorocire se gasese Armftni ~i de aceea d-l Gustav
Weigand, ca ~i la numeratoarea Meglenilor, s'a aratat ingust,
ba ehiar~. caleat adeverul in picioare. Noroc numai ea su-
ficienta, reclama personala, inddizneala aproape judaiea ~i
dispretul adeverului sunt calitati, cari, in cereetclrile l?tiinti-
fiee ~i fata de cercetatorii traiti in iubirea adeverului, nu
cftntaresc tot atftt de greu, pe d.t trebue sa fi eftntarind
ele in camera seminarului de la Lipsca, unde d-l Gustav
Weigand, in calitate de profesor de limba armftneaasca (? I),
gesticuleaza ca om de ~tiinta ~i ca specialist unie in ramura sa.

sa. cercetam acum ~i sa numeram pe Arm~nii din tinutul

Seresului sau al Seresiei, precum ~i pe cei de prin apro-
pierele fluviului Mesta.
Sa. incepem cu ora~ul Seres, pe armftne~ce Searu, care
l?i este capitala tinutului sau sangiacului cu acela~ nume.
A~qat la poale de munti ~i nu prea departe de un afluent
al lacului Tachino, e un ora~ comercial insemnat. La sud
de Seres, spre lacul Tachino se deschide 0 frumoasa l?i
rodnica c~mpie, unde se cultiva tot soiul de ceteale ~i se
produce ~i un tutun minunat. Armftnii din Seres, ocupati
mai toti cu comerciul ~i diferite industrii, sunt in numer
de mai bine de 4.000 de suflete. Ei au averile ora~ului
in m~na ~i aldltuesc clasa culta ~i superioara. In Seres nu
s'a infiintat inca. ~coala romaneasca, ~i fie-care ora de in-
t~rziere este 0 pierdere mare pentru causa arm~nismului.

') Di~ S/,rarlte de,. O~\'1n/,o- IVa/arnell, rag. 14.

 561

Foarte aproape de Seres, spre n!sarit, este satul TO/f)-

ham: in care se gas esc vr'o 150 de Armani. In drumul ce
vine despre Salonic, drept lang a podul de peste Strymon j
este satul Orlz"ae in care se gasesc 16 case de Armani cu
vr'o 90' de suflete. Tot pe aici se gasesc satele: 'Co/ae cu
200, de Armani, Duiap cu 150,' Bursltc cu 250, .P(lriita,
zis de Greci Purlida, cu 200, M1.rslea cu 140, Mandra
cu 100 de Armani, ~i altele. Printre satele acestea, ca
centru mai insemmit armanesc, cade ora.~elul G£tl1Ilaia-de-/os,
cunoscut sub numele Dzuma, ear de Turci numit Barakly-
Djumaa cu eel pulin 6.000 de Armani de diferite triburi. La
nord de Giumaia, in cursul Strymonului ~i pe poalele resaritene
ale muntelui Bele~, cade alt centru armanesc insemnat, ~i anume
Ramna, ora~el cu eel putin 1.000 de, Armani, carii ar fi tin~nd
de tribul Gramostean ~i cat~ii au 0 ~coala ro'maneascade baeti.
Armanii' din Giumaia cer ~i ei ~coala de roult . timp deja.
Intre.'R3p-iri.a, Giumaia '~i Seres mai &unt satele Lesn#a,
Mertalt" ~iVtfam~ ear Ia nord de lacul Doiran este inca
sat~I, Cali .. -i:~' ,tu~-patru ace;te sate sunt eel pulin 750 de
Armani, c~rii iara~i aparlii-r la diferitetriburi. Daca so co-
tim', ca imprejurimi ~le Seresului ~i parlile de la sudul la-
cului Tachino, atunci tot aid trebuesc pomenite ~i satele
urmatoare: .Asachl~ Crufova, Jocarz', Castn', C'terzos, hlelt'
~i Fzwchz' sall Fitocu, ' ell eel pUlin 900 de" Armani, pre-
cum ~i ora~eJele Sohos, pe armane~ce Suha, cu vr' 0 300
de Armani ~i l'v'igrz'ta cu 200. Aproape de Nigrita ~i
anume, la sud de acest ora~e1, sus in munlii Be~ik, se afla
satul armanesc '-erePilta cu mai bine de 800 de locuitori.
$i fiind eel ne aflam pe munlii Be~jk mai putem numi inca
vr'o cate-va sate ca: Lachzita, Mz'rava, Clisalt', la resarit de
lacul Langaza, insa nu pot arata numerul locuitorilor lor
Arm:ini impreuna-traitori ~i cu ceva Turci,
La resarit de Seres ~i la apus de Mesta se mai gc\se~ce
inca un grup de sate armane!?ci sau cu Armtmi. Intre acestea
S6
 M2

un ora~e1 insemnat este Drama, la 105 metri de-asupra ni-

velului marii, a~eqat pc riul Dramanta, un afluent al riulni
Angista, care se varsa tot in laeul Taehino. In Drama se
gas esc pana Ia 550 de Armani. Mai to~i eomercian~ii ~i in-
dustria~ii din aeest tirgu!?or sunt Armani, de oare-ee in ma-
nele lor se gasesc apoarpe 90 de pravalii. La sud de Drama·
eade Docsal eu vr'o 1.500 de loeuitori Armani de diferite
triburi ~i AIt"strat sau Alistrati, eu eel putin 1.000 de Ar-
mani, ear la nord-vest Praso(ianz· sau Prisoeiani eu 200 de

Armani Olimpiani.

Armani. In Alistrat esista 0 bisericii romaneasea, msa ser-

vieiul divin in ea sc face in ·limba slava di~ aeeste parti,
Iimba ec sta intre eca bulganl ~i eea serua. Intre Prisociani ~i
Alistrat este salul Irl:'Dert~ eu eel putin 100 de Gramosteani ..
La sud de Alistrat este satueeanul GrtIscemti, ell \T'O iO
de Armani Gramosteani ~i satul C(rt'j:imli sau Cerepliri eu
:lOO Amlani. Mai la apus sunt satele I.dp1l/1la eu 300 de
Armani, Szna ell 50 ~i ora~e1ul ZzHahc'lla sau Zelaova, ia-
ra~i eu vr'o 300 de Armani, intre eari unii sunt Megleni.
 563

eu mult Ia nord de Ramna se afla ora~eIul Petricu, a~e­

qat pe riul Strumnita, eu 500 de Armani Gramosteani ~i
Muz.khiari j ear la apus de Petricu sunt satele Miio·£1t, ~i
Maslari, ambele eu vr'o 100 de Armanii. Pe albia Strymo-
nului in sus, aproape de gran ita Bulgariei, vine Giumaza-
de-sus, pe turee~te Baaly-Djumaa, eu vr'o· 200 de Armani.
Inca doua centruri armane~ci, bine populate sunt Proia-de-
sus, eu 4.000 loeuitori ~i Proia-de-fos eu 800 de Armani
Muzaehiari, Epiriati ~i Gramosteani.
In imprejurimile Nevreeopului se gasesc inca vr'o eMe-
va sate armane~ci sau ~i eu Armani, dintre eari putem
numi: Blafca sau Vla~~a eu 150 de Armani, Albamsa
eu 200 de. Armani, Lasca eu 100. La nord-est de Ne-
vreeop este satul Codani, pe slavone~ee Lobea, eu 200
de Armtmi; ear in muntii Nevreeopului, la 0 ora depar-
tare de ora~, este 0 ealiva de Gramosteni eu 115 familii
~i eu 650 de suflete, eunoscuta sub numele tureesc Popa-
Clarr, adeea Liveqile-Popei. Locuitorii aeestui sat pur ar-
manesc eer de mai multi ani ~eoala romaneasea. La sud
de Nevreeop, in ora~elul Zernova sunt 150 de Armani,'
car Ia apus de aeest ora~el sunt satele: Comamc eu 250
de Armani, J(arakzoz' eu 120 ~i Starzcica sau Starlclitea
sat mare eu 180 ease turee~ei, 90. ease de bulgaro-serbi
~i 56 armane~ei. Numerul Ar:manilor de aici este de 350
de suflete ~i eer de mult ~eoala romaneasea.
In imprejurimile Melenicului sate armane~ei sunt Vlahi,
la vr'o 6 ore departare, pe termul stang al Strymonului,
eu 150 de Armani traitori printre Bulgari; Via, sat alba-
nez, la nord-est de Vlahi, eu 100 de Armani; Polz'ant' la
nord de VIa, iara~i sat albanez, eu 120 de Armani; Vres-
mca sau Bresniea, la dreapta Strymonului, eu 150 Armani;
Bofdova, in muntii Melenicului, la 0 ora departare de Me-
lenie, eu 580 Armani. In Bojdova Armanii au 0 biseridi
~i 0 ~e~ala; institutorul e arman ~i se pIate~ee de colonia
 564

romAna, care are ~l 0 biserica, in care insa se serve~ce

mai des in bulgara. Destul de aproape de Melenic mai
este satul Lopava, pur armAnesc, cu aproape 600 locui-
tori, earii l?i-au faeut ~i 0 biseriea, ce sta in~a mai mult
inchisa din causa ·ea lipsel?ce un preot armA~. Drept la
nord de Melenic, aproape de frontiera Bulgariei ~i nu prea
departe de izvoarele fluviului Mesta, este satul Meholnia
sau Raslog, eu 350 ArmAni; ear in mun~ii Proiei-de-sus
este satul Hagz'-BegHc, cu 250 de ArmAni.
In ora~e1ul l{iukiuk se mai gasesc ea la 400 de ArrriAni
Gramosteani ~i Epiria~i; in satul din apropiere, Arb"r, ca
la 100; in Surpa sunt. mai bine de 700 de ArmAni; ear
intre Cociani, vorbim de ora~elul din linia d~ nord, iotre
Garatova ~i Egri-Palanca se gasese in trei localita~i, despre
ale carora nume nu am ~tiinta, inca 1200 de Armfllli, Gra-
mosteani, ocupa~i cu pastoria. Laturile apusene ale munte-
lui Perim-Dag ~i laturile resaritene ale muntelui Male~, unde
ele se ating pe albia Strymonului, in dreptul pomenitelor
sate Viahi, Via ~i Vresnica, po art a la un loc numele de
Vlali/e, din causa marei muI~imi de Valahi de toate tribu-
rile, carii Ie locuesc. Se zice ca numerul acestor Valahi s'ar
apropia de 2000 de suflete, dar nu me pot hotari a'l primi
in socotelele noastre. Putem pastra, deci, pentru ArmAnii
din Seresia ~i de pe lflllga fluviul Mesta, eifra de 32.000
de suflete, ea ultima ~i definitiva.
 XXIV.

SALONICUL IN nCBIYS. INFlTl~ARBA DE ASr!ZI A ORA~ULUl SALONIC.

DlFERlTELE POPULATII ALE SALONICULUl ~l MlGRATIA ARylNILOB SPRE ACKST
PORT. LINllLE FERATE DESPRE YITROVlTA ~1 BITOLIA. FISIONOMIA ·POPULATIEI
DIN SALONIC. POPULATIA EVREAScl. EVRElI KOUAYETANISATI SAU DEOLyE-n.
POPULATIA TURCI. SCOALELE !?( B/SERICILE NATIONALlT!TILOR DIN SALON/C.
TBAIUL IN SALONIC.

Or<l)iul Salonic, bucurftndu-se inca din cea mai ad:lnca

antichit~te de 0 mare insemnatate, atftt mercantila dt l;'i
strategica, ~i fiind-di de secole serve~ce de plomftni ~i po-
porului armftnesc, detinetorul a mare parte din capitalurile
~i a comerciului dip Turcia de Europa, bine este sa ne
oprim cat-va, spre a '1 studia_
Salonicul, pe armftnesce Sdruna, pe turce~ce Selanic,
este situat drept pe malul marii, la nord ~i resarit de
gura Vardarului. A~eqarea lui este in mod amfiteatric, in-
cep~nd de la mare, ~i tot inalt:lndu-se pe colinele ce fac
parte din muntii Cortaci, carii se prelungesc spre Chal-
chidica. In antichitate, ca colonie elena, purta numele de
Therma, mai mult din causa a~eqarei lui in unghiul nordic
al golfului Salonic, ce in vechime se numea Thermaic. Ca
 ,
t
56fi I

~i aeurn, Therrna facea parte din Macedonia ~i era portul

ei eel rnai cautat. Fiind insa capitala provinciei Migdonia,
Therrna a faeut cat-va tirnp parte din Tracia, ca ~i l\Iigdonia
ensa~i. Suu stapinirea regilor rnacedoneni, Therrna a caqut
in tirnpul lui Casandru, care dupa nurnele sotiei sale Thes-

salonica, 0 fiica a vcstitului rege Filip II-lea, sehirnba nu-

rnele de Therma al acestei eolonii greec, in aecla de T~es­
saloniea. La 146 in. d. Christos, Rornanii supum!nd Mace-
donia, declarara Thesalonica de capitala acestei provincii,
~i stabilidi aici carrnuirca intregei t<lri. In secolul al 4·lea
 567

d. Christos, cand Macedonia, pentru u~urinta administra-

tiei, fu impartita de Romani in mai multe parti, Thes~alonica
remase capitala acelei provincii, ce purta numele., de Ma-
cedonz'a-prZ1tla. La anul ,58 in. d. Christos, Cicerone se afla
aici in esil. Pe timpul imperatilor romani, Thessalonica
ajunse la culmea desvoltarei ~i deveniportul uncle se in-
talneau toate produc~iunile Europei cu cele ale Asiei. Aid
se gasea purpura .cea mai scumpa, covoarele. persane cele
mai admirate, aici auruJ, argintul, margaritarele din marile
Indiilor, ea~ ~nele case de comercip putuseni ac~mula ave-
rile cele mai 'mari din Europa. La anul)430, portnl acesta
caqu in manile Ottomanilor inving~tori.
Astazi S~loniCul, este, dupa Constantinopol, ora~ul cel
mai mare al Turciei de Europa, are paml la 135.000 de
locuitori de toate neamurile, ~i tine de vilaieful Cll acela~
nume. EI pastreaza inca forma triunghiulara pe care an-
tic a cetate 0 avea. Una din laturile triunghiului este cn-
su~i malul marei, ear zidurile de pe celelalte dOlla laturi
sunt aproape ca<;lute. In picioare mai sta inca cetatuia nu-
mita de Turci Jedz-Kulele, adeca: cetatea sau castelul cu
!?eapte turnuri, ~i alcatue!?ce virful triunghiului. Acest castel
este Acropolis de alta-data al ThessaloniCei ~i Heptapir:.
gionul de mai incoace, care poarta inca ~i din urmele domi-
natiunei Vehetiei. In launtrul ziuurilor, adeca a triunghiu-
lui, mai sta ind{ in picioare, de~i foartedeteriorat, arcul
de triumf al lui Marc-Aurel, pe care i1 infato~am intr'o
gravura. De 0 parte ~i de alta arcul acesta de triumf, ce
nu cred ca. va dura pre a mult, este sprijinit de casele din
strada, care ii ascund mai cu totul caracterul antic. Pi-
cioarele arcului de triumf pomenit sunt ceva mai bine
pastrate, ~i Ie-am fotografiat spre a Ie putea present a in
lucrarea de fata. Zidirea pc care Evreii spanioli din Salo-
nic 0 numesc Incantados, se pare sa fie Prophileul anticului
Hypodrom, 0 superba colon ada corintiaml cu cind pilastri.
 ;)68

Aria hypodromului se pare d\ era intre malurile marei l?i in-

tre Rotunda, care se arata a fi zidita dupa modelul Pan-
teonului din Roma ~i care se crede a fi de pe timpuriie

Piciorul din dreapta al arclIIlIi de triumf din Salonic

imperatiei lui Trajan. Ar fi interesant, din muite puncte de

vedere, ca arheologii nostrii
, sa studieze Salonicul si
, zidirile.
vcchi romane ce mai are inca, ~i care nu mult timp vor
 il6!J

putea sa mai r~mae, Una din geamiile turce~ci de astazi

!?i anume cea cunoscuta sub numele de Eski-Giamna, se
pare a fi templul Venusei-Thermaice, ~i avea de fie-care

-Piciorul_din stanga al arcului de triumf din Salonic,

lature cute 0 duzina de pila::;tri ionici. Intre moscheele tur-

ce!?ci, este ~i S-ta Sofia de alta data precum ~i foasta,bi-
serica S-tul Dirnitric. Moscheea, cunoscuta inca 'sub nu
 070

mele de S-tul Gheorghe, ear de Turci zisa Ostengi-Efendi, este

de asemeneaun veehiu templu,se ziee allui Mereur, care a fost
prefckut in biseridi eu hramul S-tul Gheorghe, ~i dupa supune-
rea Salonieului de Turci la 1430, in mosehee. Se poveste~ce eel
in aeeasta eapi~te ar fi propoveduit Apostolul Pavel, cand
a treeut prin Salonic, unde glasul seu nu a avut prea
mare resunet. In eurtea geamiei S-tul Gheorghe inca se
vede 0 eatednl de piatni seulptatii, de pe care se spune
ea ar fi cuventat ~i propoveduit Apostolul Pavel, indarat-
nieilor sei eonationali, ciiei ~i in acele timpuri locuitorii Sa-
lonicului erau in mare parte Evrei. Presint aici 0 gravuni
dupa 0 fotografie, a zisei eatedre. In partea de apus a
Salonicului se afla poarta despre Vardar a eetatei, unde
era un arc de triumf al lui Oetavian August, ridicat spre
amintirea ~i glorifiearea victoriei dela Philippi. La poarta
des pre resarit era odata un alt arc de triumf ridicat de
Constantin eel mare. Arcul de triumf al lui Octavian-Au-
gust era alcatuit din mari bloc uri de marmura, late de
cate 3 metri ~i nalte de cate 5; ear eel al lui Constantin,
era fiicut din earamida imbracata eli marmura:
In Salonic se afla vr'o 28 de moschee, dintre care <> buna
parte sunt vechi biserici ere~tine. Ortodoqii au vfo !lase
biseriei ale lor, ear catolicii au doua. Dintre cei 135.000
locuitori ai ora~ului, aproape ~rei sferturi, ~i anume 80
pana la 82 de mii sunt Evrei Spanioli, 12.500 sunt Ar-
mfmi mai din toate triburile, 20.000 sunt Turci, 5.500 Alba-
neji, 5.000 sunt Slavi, 4.000 sunt Europei de toate nat.iile, vr'o
2.500 sunt Greci, 1.500 sunt Armeni ~i 2.000 sunt Asiati. Se
intelege ea Greeii spun ca in Salanic ei ar fi in numer de eel
pupn 15.000 de suflete, insa atunci nU}11era ~i pe Arma.ni
intre ei, preeum am vequt ca fac mai peste tot locul unde
se gasese ~i Armani. Greci adeverati in Salonic nu pot
sa fie eu niei un chip mai multi decat 2.500, caci maha-
lalele pe care Grecii Ie dau ea greee!?ci, ~i anume: maha-
 571

laua S-tul Teodor, mahalaua S-tul Neculai, mahalaua S-tlil

Atanasie ~i altele sunt aproape armc1ne~ci, ~i stradele sunt
pline d~ copii aTJnc1ni, carii yorbesc, cc1ntc'l ~i i~i spun ghi-
citori ~e armc1ne~ce. Acum cati-va ani a fost aici 0 ~coala

Catedra apostolului Pavel.

romaneasca primara, care insa s'a inchis mai multdin causa

purtarei putin demne a unui consul rom~n, al carui nume
i\ voiu tacea, decc1t din causa intrigilor grece~ci sau din causa
relei-vointc a administratiei turcc, cum se zicea atunci. Ar-
 572

manii sunt mul~i la num~r in Salonic, pre cum am anltat deja;

in casele lor, cu so~iile lli cu copiii vorbesc armaneasca lor,
dar in afaceri vorbesc, aci greaca, aci albaneza, aci turca,
lli mul~i dintre ei stapanesc lli manuesc foarte bine spaniol a
pe c:J.re 0 vorbesc cei 82.000 de Evrei din Salonic. ~i ct.Im
ar putea fi altfel intr'un ora~ atat de impestri~at ca Salo-
nicul? intr'un or~ unde mai tot omul este ori comerciant,
ori industria~, ori mijlocitor, ori esportor, ori hamal etc. lli unde
interesele t~turora sunt atat de legate intre ele? ~i nume-
rul Armanilor in Salonic crellce din-an-in-an din causa di
Armanii fiind cam negustori din fire, lli acest insemnat port,
dandu-le ocazia de a'!?i ascuti ~i esercita talentele mercan-
tile, ei Yin aici din toate par~ile Macedoniei, Epirului, Alba-
niei !?i Traciei spre a'lli mesura priceperea negustoreasca cu
toate neamurile din Salonic, carele recunosc in Armani n~te
concurenti peste carii nu se poate trece tocmai u~or. Mi-
gra~ilinile cele mai insemnate de Armani spre Salonic sunt
de catrcl Livadia 1 Veria, Gheorgea, Nijopole, Clisura ~i Be~at,
dar lli din alte ora~e ~i ora.~ele armane~ci yin multe familii,
spre a se stabili in Salonic. Dimitrie Bolintineanu vorbind
despre acest port zice: «Ora~ul a fost fundat de sora lui
Alesandru, Tesalonica, pe tarimul unui ora~ mai vechiu nu-
mit: Terma. Astazi inca se ved aici ruine de monumente
antice. Justinian chldise aici 0 biserica, Sfanta Sofia, dupa
modelul celei din Constantinopoli; aceasta bisericii este astazi
schimbata in geamie. Se ved inca {capte turnuri ca cele
din Stambul. Sub Romani Salonicul fuse capitala Macedo-
niei. Locuitorii se revoltara in potriva imperatu\ui Teodosiu,
care puse de macelari ~eapte mii locuitori cand erau la
circ. Tinutul se numea in vechim~ .illigdonia. Fisionomia a-
cestui ora~ seamana cu aceea a Ja!?ului, sub raportul mul-
~imei Ebreilor. Afara de Ebrei, locuitorii sunt Romani, Ma-
cedoneni, Turci, Greci, Bulgari, Arnau~i, Armeni lli Franci.
Ca port de comerciu, Salonicul are unul din cele mai
d'Antei locuri in Arhipel. Aici este marele antreposit 'de tu-
tun turcesc ce se incarca pentru Constantinopoli, de gn\ne
renumite, l~na, matasa, ceara, miere, etc.» 1)
Catre Salonic vin acum doua linii iii_iiiiiiiii
ferate. Una, care esista pe c~nd n'oi
am caU!torit prin Macedonia, vine de
catre Mitrovi~a ~i Pristina, trece pe
la Scopia ~i Kiupriuliu sau Veles, ;;i
mergend tot pe valea Vardarului, dupa
ce atinge ~inutul Megleni~ilor pe la
Ghievgheli, da de mare la Salonic.
A doua linie, pusa in circulatie in a-
nul 1894, in cepe dela Monastir, trece
pe Hl.nga Florina, se scoboara aproape
de Nevesca, se ridica iara;;i pe ~ermul
apusan al lacului Ostro\'o, atinge ora-
;;ul Ostrovo, apoi Vodena, apoi Veria
;;i se indrepteaza spre resarit la Salo-
nie. Linia aceasta din urma are me-
nirea ca, dela Monastir sa fie apoi
Slava dfn Cufalova.
prelungita spre Ohrida, spre Elbasan
;;i de acolo spre Dura~iu, pentru ca ast-fel Salonicul sa fie
legat cu Adriatica ;;i, deci, de aici cu Italia ~i cu Austria.
Din punctul de vedere al populatiei sale, Salonicul, merita
de asemeni sa fie cunoscut de aproape. Multe dintre por-
turile mari se infati;;eaza caletorului cu populatii foarte im-
pe~tri~ate, e greu insa a';;i inchipui cine-va 0 populatie mai
impestri~ata dec~t cea a Salonicului. Cc1nd ese cine-va pe
str~dele comerciale ajunge a se crede jntr'un nesfAr!?it bal
costumat. Ad vede Albaneji de toate triburile cu porturile
lor, carn mai de care, mai impodobit ;;i mai pitoresc, cu cu-
tite Ia br~u, cu pistoale ;;i revolvere, dci tot omul po ate

I) elildtcorii la R"11I. d . .lfac~dom·a. pag, 2,,-30.

 074

purta:. arme defensive in Turcia, ean1 armele ofensive, cum

e pu~ca se poarta numai de acei carii au anume invoire, ~i
nu in ora~e. Ad vede apoi ca-
letorul Armani de toate tribu-
rile. Voscopolenii umbHi. de 0-
biceiu cu haine lungi orientale,
dupa cum i-am aratat in gra-
vmile dela pag. 280 ~i 449
~i fani arme. Mai incolo se a-
rata Gramosteani, Olimpiani,
F ar~ero~i !?i Epiria~i cu pito-
rescele lor porturina~ionale
~i cu arme la cingetoare; mai
dincoace un grup de Muza-
chiari. Zeci !?i zeci de porturi
slave, de ale Slavilor locuitori
in Salonic, 'sau de-ale celor
locuitori in satele din impre-
So~i slavi din Ianichioi. j urimi. Porturi de palicari ici!?i
colo cate-unul, portul Cava~ilor de consulate, adesea cu gai-
tane aurite, porturile turce!?ci, porturile a fel de fel de Asiali,
dar mai ales porturile Evr6i.lor, ale hahamilor lor, ale E-
vreilor-turciti, ale femeilor Evreice bocitoare etc. De mnlte
ori me preumblam pe stradele Salonicului mai numai pen-
tru a vedea fisionomia aceasta atat de impestritata a po-
pulaliei lui.
Neindoios insa ca fiind in Salonic, datori suntem a cer-
ceta putin pe poporul evreesc de aici, care a1catue!?ce,
dupa cum am mai zis, aproape a treia parte a popula~iei
acestui ora-;;. Evreii din Salonic nu se aseamena intru ni-
mic ell cei din Bitolia, carii nici prea de~tepti, nici harnici
nu sunt. E drept eel intrand in mahalalele evree!?ci din Sa-
Ionic, eelletorul nu i;;i face despre acest neam dedi.t 0 me-
diocra idee. Necuratenia nu e atat de batetoare la ochi, ca
 .....
ala

la cei din Bitolia, insa c foartc aproapc de aeeca din ea-

sele bulgare. Loeuin~ele lor sunt eu mai multe eaturi ~i umedc.
Strade1e sunt de-
stul de necurate,
si, une1e atit de in-
guste, ind.t nici e
de vorbit de a treee
eu trasura prin e1e,
ear vecinii de vis-
a-vis pot sa-~i dea
mana prin ferea-
stn\ la catul al doi-
lea. Venind insa
Evrei hamali din Salonic.
eal~torul in port,
indata i-se presinta alta priveli~te. Aici vede hamali Evrei
frumol?i, trupel?i ~i ell 0 museulatura in adever ereulaml.
Unii ridica in spate greutati
enorme. Ei nu se dau in Iaturi
dela munea eea mai grea. Tot
dintre Evrei unii sunt peseari
ageri l?i foarte indnizne~i l?i
conduc barca lor cu 0 uimi-
toare maestrie!?i siguran~a, chiar
in timpurile dmd marea este
eumplit de agitata. Unii dintre
aee~ti ine~tcri vislal?i intrunesc
in infa~~area lor !?i curajul, !;'i
barba~ia, ~i frumnsetea barba-
teasea. Femeile evreiee din a-
eest oral? nu sunt de loe urite
~i nu rar se intalnese pe stra-
E\'reidl din Salonic.
dele Salonieului Evreice in ade-
ver frumoase, imbracate in haine taete ~i impodobite eu mult
gust ~i plil)e de originalitate, ~i indireate eu juvaeruri, la unele ell
adeverat de pre~. La multe din ele sc v\'!d bnitari de filigrane
~i paftale, eu mare me1te~ug luerate de harnieile ~i maestrile
mani ale argintarilor ~i aurarilor Arm.1ni Olimpiani, de ca-
rii se gas esc multi in Salonie. Mai nu se vede pe stradele Sa-
lonicului Evreiea, care sa nu aiba ~i eeva matasa pe ea, macar
braul, daca nu poate mai mult. Evreieele bogate insa, sunt in
to ate zilele s~ptamanii imbraeate in rochii de matasa de mai
!Uulte eolori. Dar pornirea spre lues se obs~rva ~i la barbatii
Evrei, i dad Evreiea bogata i~i arata
m,ltasurile ~i juvaerile pe strada, apoi
barbatul i~i arata bogapa !?i indestu-
larea prin seumpetea blaQurilor, de
care nu se desparte nid tn luna lui
Iulie. Ei es pe strade, purta.nd, bine-
inteles fesul, en ori-care supus ot-
toman, pe care de alt-fel nid in easa nu
il ridica de pe cap, " i haine lungi
orientale, blanite adesea eu diferite
blanuri, dci se pare ea in ~ot Ori-
entul impestriarea in port, place foarte
mult ~i la toate neamurile. Haina
aeeasta lunga ee se vede la EVfeul
bogat, ce infati~am aici, ~i pe care am
v~qut'o ~i la Armanii Voscopol~ni de
Evrcu din Salonic. Ja pag. 280 ~i 449, este, eel putin
la Arma.ni, la Siavi ~i la Albaneji, haina de transipe intre
portul national ~i eel european. El arata ea purtatorul a tre-
cut de la starea de pastor ~i mie comereiant sau mic indus-
tria~ la aeeea a unui om eu dare de. ma.na. Dupa cum
zis~i, hahamii se ved de asemeni prea des pe stradele Sa-
lonicului. Ei sunt toti bine imbraeati !?i bine trc1iti,. cad in-
tr'un ora!? eu 0 atat de mare populatie evreeasca, c~tiga
foarte mult dupa taesa ce percep pe eonsumatia eamei C"f",
dupa taesa pentru taerea paserilor ~i mai ales a ga.~eelor,
 1'>77

deosebit di mai au ~i alte venituri. Hahamii, ca Evrei cu

dare de mAna, sunt ~i ei imbracati in blanuri foarte lucsoase,
alcatuite din bucati de diterite piei rare, pentrll ca ast-fel
blana sa fie cAt mai impes·
tritata. Pe cap ei poarta 0
chitie ce se cam apropie
de forma fesului, chitie le-
gata Cll un turban alb. Nu
mai putin interesante sunt
femeile .din secta bocitoare-
lor, care se mi~ca pe strade
in cete de !?ease, de zece
sau de doua-spre·zece, ~i nici
odata singuratice. Evreicele
bocitoare alcatuesc ca un
fel de secta, ele sunt che-
mate nu numai pe la mor:ti
spre a-i boci, ci ~i inainte
de moarte spre a ingriji de
cei bolnavi. Se spune ca, in- Haham din Salonic.
tre aceste bocitoare, unele ar fi adeverate artiste eu pri-
vire la scoaterea in relief a fa pte lor bune ale reposatilor
pe carii ii bocesc j ca unele ar fi improvisAnd bocete in
ad ever frumoase, in afara de bocetele ce fie-care boci-
toare trebue sa cunoasca ~i dintre care unele sunt anume
pentru flacai, altele pentru fete nemaritate, altele pentru
betr~ni ~i betrAne, altele pentru femei maritate ~i moarte
din causa greutatei de na~cere etc. Ar trebui ca vr'un cu-
nosd!tor al limbei spaniole sa adune bocetele Evreilor din
Salonic, dintre care multe se zice di ar fi strebc'itute de
o adeverata poesie asiatica, despre care se ~tie ca e foarte
bogata in figuri !?i comparatiuni ginga~e, ~i ca e insufletita
de senti mente adanci pre cum ~i de aventuri indraznete. In
aceste bocete se pare ca se oglinde~ce at~t psihologia .cM. ~i
 veehea eosmogonie a aeestui popor eHeese. Boeitoarele poarta
roehii ro~ii inehise, ear pe cap sunt acoperite eu un !?eryet
lung alb, diruia dupa ee ii da drumu pe umeri !?i il ineruci-
!?aza pe pept, apoi il lasa de eade dinainte aproape pana jos.
Printre E vreii din Salonie cam
la vr'o 3.000 sunt trecuti la
mohametanism ~i sunt cunoscnti
sub nume1e turcesc de Deolme.
Aee!?tia alcatuesc stratul marilor
eomercianti ~i angrosi!?ti turci.
Multi dintre ei poseda acareturi
mari ~i frumoase in or~, m~nu­
esc in eomereiul lor eapitaluri
insemnate ~i stau in legatura cu
easele de eomeq ~i· eu manu-
facturierii de pe pietele Franciei,
Angliei, Italiei, Asiei-Mici ~i ai
E:giptului. Evreii mohametanisati
snnt foarte stimati de Tureii ade-
verati, carii Ie cauta contactul
~i se onoreaza a fi in relatie
Ovreidi din secta bocitoarclor
(Salonic). eu Deolme-ii. Ace!?tia fac larg
uz de drepturile casnice ale Tur-
eului, caci tin harem uri cu multe femei ~i se ineuscresc
adesea eu bey ~i eu pa!?ale, earii i~i inered bueuros fetele
in mane1e Deolme-ilor. Este insa de observat, In ace~ti
Evrei-turciti, ca. ei iau in easatorie fetcle Turcilor, insa nu
i~i dau acestora fetele lor, ci Ie marita tot dupa Deolme-i,
fie din Salonic, fie ~i din alte parti ale Turciei europene
sau ale ee1ei asiate.
Populatia adeverat turca din Salonic este de asemeni
muneitoare, harnica ~i intreprida. Dintre Turei SW1t mari
~i mici eomercianti, vinqetori de minunatc covoare, de arme
veehi foarte frumoase ~i de antice. Altii snnt visla~i, birjari,
 579

inehirietori de eai pentru dihlrie, vinq,etori de zarzavaturi,

restoratori sau birta;;i, barbieri, etc. Turcii aee;;tia, earora
numai din rea-voin~a Ii s'a seos numele ca ar fi fanatiei,
sunt din contra foarte toleran~i 1) fa~a de toate na~ionalitcWle

I) Ca 0 dovadll de .tolcranta Turcilor, vcqi: D. Bolintineanu, Cdld/ori; la

No",. d. Moe. etc. pag. 160: .Pe mormt!ntul sfmtului Dimitri martirat la Salo-
nic in anul 307 d. Christos s'a ridicat aceastll (aded gcamia de azi) biserica
in secolul al 8-lell. l'urtti' aralii mormln/ul san/ului 10 dJltlgarii intr'un colt
al geamiei. Dupll Nicetas, istoricul grec, din acest morm~nt curgea mai inainte
un izvor ""C untdclemn ce a secat indatll cc Amurat a intrat in aceastll ce-
religiile, confesiunile ~I schismele d.te sunt in acest or~,
!?i e curios ca. de !?i ci sunt stap~nitorii, totu~i nu ei au in
m~na ramurile 'cele mai producetoare de c~tig. In fie-care
strada se ved tineri !?i adolescenti ·Turci, carii inchiriaza Cll
ora sau cu ziua cai de calarie. eu ziua se inchiriaza calul
numai unui om bine cunoscut sau numai aceluia care poate
depune 0 garantie baneasca, ear. cu ora se inchiriaza ori-
!?i-cui, caci dupa ce cc1laretul se s~e pe cal, proprietarul
calului alearga pe jos, dupa cc1laret, ore intregi ~i dii destul
de lungi. Populatia turceasca este respandita peste tot ora-
~ul, dar ~i acolo unde ea se gasesce deosebita, in c~te 0
strada, are bun a intati~are ~i curatenia domne~ce pretutin-
denea, ca la toti Turcii, fie in ora~e, fie in sate, carii sunt
tinuti ~i de Elcoran a iubi ~i a ingriji curatenia.
In Salonie, ma~ toate nationalitatile au ~colile lor afarade Ar-
mani, pe carii gre~it i-a trecut cu vederea, in aceasta privinta,
directia ~colara de la Bitolia. Turcii au doua ~coale primare
micste, frccuentate ~i de copiii Deolme-i1or,~i 0 sectie scQ-
lara comerciala, ~n care se invata ~i limbele: franceza ~i
greaca. Slavii au 0 scoala gimnasiala cu cinci clase, insa
invetamintul nu este clasic, ci indreptat iarc\.~ mai mult spre
cunoscinta comerciului. Grecii ~i grecomanii au cate doua
~coli primare de baeti ~i de fete, deosebit un gimnasiu, in ca-
re,~ca pretutindeni, se neglijeaza intentionat limba turca ~i se
invata numai de foema cea franceza. Albanejii, ~i se ga-

tatc •. «l\fai cstc in apropicrc 0 biscrica sail/III Georg~, rotundli ... Se zice eli
aeolo prediea apostolul Pavel. Sc mai zice crl aeeastli bisericil este mai \'eehe
dectlt christiamonul.> - Vc()i ~i; a ctill/ofie in Ofiellt, de Iconomul Dr. AI.
Mironeseu, in cBiscriea ortodoesli romana. an. XIV, No.3, pag. 246: Un de e
arlitat eli de~i biseriea sf. Dimitric e pretaeut1!. in geamie, totu~i cre!ltinii pot
merge sil se inehine !,ii sa aduea ofran de la morm~ntul sfantului, apoi unneaza:
c .•• aid este morm~ntul izvoritorului de mir Dimitrie, pc care'l cerce/una #tII-
nl(ro!i indthItUI1ri, pentru vindeearile ee revarsa asupra tuturor eclor ce nl-
zuese cu eredinta la ajutorul seu, depun(:nd in schimb aeolo .land asia::; obo-
luI lor... > etc. Dar nn numai e1!. Turdi permit cre\ltinilor a veni la monn~ntul
sf:'lntulni, ci ehiar ei aprind eandclcle de pc acest mormcnt.
sesc aici ~i ortodoc~i ~i catolici ~i mohametani, nu au inca
o ~coala a lor; copiii unora dintre cei mohametani se duc
la !?coalele turce, ear cei ai Albanejilor ortodoc~i, frecuen-
teaza ~coalele grece. Grecii au ~i biserica ~i un arhiepiscop
in Salonic, asemeni ~i Serbo-Bulgarii au 0 biserica ~i un
episcop. In capul eforiei scolare grece sta d-l Simota, care
e Arma.n curat de neam ~i care in casa, cu sotia 17i copiii
nu poate vorbi alta limba decat strebuna armaneasca. D-I
Simota este ~i casierul eforiei grece.
Traiul in Salonic e in adever foarte pJclcut, u~or ~i eftin. Pe
mesele celor mai saraci chiar se gasesc tot anul frilcte de tot
felul, ca mere ~i pere minunate, struguri ca mierea, smochine,
rodii, alune, castane etc. Pentru cate-va parale se poate ave a
o farfurie plina de crevette delicioase, caracatite, stacoji mari
~i plini de carne, mai ales cei venati pe termurile muntelui
Atos 17i pe!?ci de tot feIuI, care-de-care mai gusto~i. Un pe~ce
mai
. scump este un ~alau de mare . numit lavrachz',
, nein-
trecut de gustos, hranitor!?i u~or de mistuit. Chiriile sunt de
asemeni cftine, ear casele frumoase ~i incapetoare nu sunt rare.
Necontenit asupra Salonicului sufia un vent dulce ~i recoros,
mai ales ventul ce vine de catre muntele Olimp, este a~­
teptat cu bucurie de locuitori, fiind considerat ca mai sana-
tos, decat cel ce vine de la nord, despre Vardar. Ventul
despre Olimp, se chiama Limbadu. Privirea din Salonic spre
muntele Olimp, care se vede destul de bine, ca ~i prive-
li~tea spre mare ~i spre Kara-Burnu sunt cele mai cautate,
din care cauza, proprietarii carii i~i zidesc case Ie a~eaqa
cu fata' in spre aceste priveli~ti minunate. Apa de baut a
ora!?uIui e cat se poate de buna ~i sanatoasa, caci e adusa
de departe din munti. Din causa atfi.tor avantagii pentru
bunul traiu, precum ~i din causa insemnatatii mercantile a
ora~uIui Salonic, mai to ate puterile europene, ba chiar ~i
unele dintre cele asiate, au consulii lor aicca. A~a, buna-
oanl: Anglia, Gcrmania, Francia, Rusia, Austria, Elvetia,

•
II

582

Persia, Belgia, Romania, Grecia, Serbia, Suedo-Norvegia au

consuli aici, ear unele au consuli generali. Cele mai multe
dintre consulate sunt instalate pe bulvardul Amidie, 0 tru-
moasa strada ce conduce de-oparte spre mare ~i are in
fata noile casarmi ~i interesantul cimitir turcesc, pe care il
infato~ez printr'o gravura.
Salonicul este foarte visit at ~i de catra iubitorii de an-
tichitati, mai ales de numismati, de oare-ce monede vechi se
afia pana ~i in manile copiilor turci, carii Ie gascsc prin ne-
numeratele ruine grece ~i rumanc ~i adesea pe malul marei,
aruncate de val uri dupa 0 furtuna.
 xxv
PLBC!RE! DE L1 SALONIC. )(UNTSLE ATOS *1 ADlrllNISTR1TIA REPUoLICEI )(0-
NACALB DIN ACnST! PENINSULl. CATE-VA LEGBNDE ASUPRA ~'UND!REI MO-
N!STlRILOR DE PE S-TUL MUNTE. )(6NlSTIRILE SAU SCHITURILE ROll!NE~CI
DIN ATOS. DARURILE ~I AJUTOARELE DATE DB VOIVOJ;lII ROMANI DlFBRITELOR •
M6NASTIIll DIN MUNTELE AT08. INSULELE LEMNOS ~l IMBIOS. STllaMTOAREA
DARDANELE ~I OR!~ELUL GALl POLl. MARRA. ~I INSULELB MARMARA; INSULELE
PRlNKIPO. CONSTANTINOPOL: FANARUL, VLARERNA, PATRIARRIA. 0 AUDIENT! LA
ESCELENTA-SA RIFAAT-PA~A, MINISTRU DE INTERNE AL TURCIEI. REC1PITULAREA
NUM£RATOAREI ARMANILOB.

Dupa ce mi-se rescolira cu de-ameruntul geamandanele

la varna din Salonic, m~ a~eqaiu intr'o barca condusa de
trei Evrei voinici ~i acostaiu puternicul vapor, ce trebuea
sa m~ conduca spre Constantinopol. Marea era desavar~it
1ini~tita ~i se intindea ca 0 nesfar~ita oglinda eolorata de
razele soare1ui, ee se ridica incet la resarit, eu gal ben, cu
ro", cu albastru ~i eu 0 mie de combimlri ale aeestor eulori.
In apropiere de vapor, marea luee~ee de-'ti ia ochii ~i pare
ea ar arde in foe, ear in departare r~sfrange bland azurul
eerului; ~i daea sus pe eer treee cum-va un nor manat a
lene de vent, el se oglinde~ee ~i jos pe lini~tita fata a ma-
rei. Din-eand-in-c;"md intinsul luciu c usor
, undulat de mis-,
carea ce face d.te un -pe~te c~nd sare ~i iara~i cade in
apa. Vaporul mai int~rzi~ 0 ora, caci mai ave a de incarcat
marfuri din Salonic, pe care trebuia a le lasa la Galipoli. Ventul
incepe a suRa de catre muntele Olimp, insa nu atat de
tare in cat marea sa se nelini~teasdi.. Vaporul nostru se
pune in mi 7care ~i porne7ce drept in directia Olimpului ~i
deci, impotriva ventuilli. Peste putin trecem in apropiere
de Tuzla-Burnu,. un promontoriu in verful earuia se afia
un antefort, menit a apara intrarea in unghiul superior aI
golfului Termaic. De aici drumul apuea spre sud-cst. La
stanga ~i destul de aproape se ved muntii nu prea nalti
ai Peninslliei ChaIchidice ~i anume: cei din regillnea Cala-
metria, ear la dreapta se ridica in zare maretlll ~i impune-
torul Olimp, al d.ruia virf e inourat. Mai inaintand pu~in
inccp a sc vcdea la stfmga mun~ii frllmoasei Peninsule Ca-
sandra, car de aici in colo drumul apuca drept spre resa-
rit. Peste vr'o dOll a ore, ~i dupa ce Casandra remane in urma,
tot la stanga in cepe a sc vedea Peninsula-Longos ~i pro-
montoriul ei cel mai insemnat: Drepano, care inainteaza
cat-va in mare. De aid, dupa alte cate-va ore, se arata
la orizont, tot spre nord, ~i Peninsula Atos, sau Sfantul-
Munte pe care este bine sa-l cllnoa~cem mai de aproape.
La descrierea lui ne yom opri deci putin, caci de republica
dilugareasca de aid sunt legate ~i cute-va suvenire istorice
ale neamului nostru romanesc.
Peninsula aceasta a atras atentiunea caletorilor, prin
forma ei curioasa, inca din vechime. Ect este aIciituita din-
tr'un munte a ciiruia inaltime trece cu ceva peste 2.000
de metri. In antichitate, ca ~i astazi, muntele acesta era
un loc de inchinare l;'i se pare sa fi fost consacrat nu nu-
mai lui Jupiter zis al Atosului, ci !?i altor zei mai marun\i. In
timpul Tracilor, religiunea lui Sabazis l;'i cea a zeitei Bendis,
trebue sa fi avut aici altarele lor. Astazi nu sunt in muntele
Atos de cat monastiri l;'i ealugari, ear calugarite nu, caci nu
 •
58il

este perm is femeilor a dilca in acest munte consaerat Maicei-

Domnului, din care causa se nume~ee acum, mai mult
Sfantul-Munte de eM muntele Atos. Slavii ii zie Sfet-
Agora, Grecii alt~y ~p~" Italienii Monte-Santo, etc. Se ga-
sese in Sni.ntul-Munte aproape 10.000 de calugari, apar-
tinend tuturor neamurilor ee fac parte din biserica orto-
dosca: Ru~i, Greci, Romani ~i Armani, Serbi, Bulgari, etc.
A~eq.at cam in mijloeul peninsulei este or:1~elul l(aryes,
unde loeuese ~i mireni, ~i care serve~ce de re~edinta Caima-
eamului insarcinat eu administratia ~i politi a acestei repu:
blice monacale. Tot in Karyes locue~ce vame~ul turc ~i
alti cati-va functionari musulmani, diror de asemeni nu Ie
este perm is a'~i avea sotiile ~i famili~ langa ei. De pe la
inceputul veacului 11-lea nu numai femeei ii este interzisa
intrarea in Sfantul-Munte, ci ~i animalelor de sees femenin
ca: oaia, pisica, cateaua, gaina, vaca, gasca, capra, curca,
eapa, bivolita, etc. 1). N umai paserile cerului i~i au femelele
impreuna in muntele Atos ~i numai fian'ile femele, ca: mistretul
feminin, caprioara, cerboaica, res bat aici pentru ca nu pot
fi impedicate. Din causa aceasta, mijloacele de traiu ale
calugarilor din Atos ~i ale mirenilor din Karyes sunt ceva
cam strimtate, dici Jipsesc ouale, untul, branza, laptele ~i
altele, de~i peninsula are pa~uni escelente prin poenele nu-
meroaselor ~i vastelor ei pad uri. In Sfantul-Munte se gas esc
vr'o 20 de monastiri autoeefale, 10-15 sehituri ce depind
de monastiri !?i mai bine de 500 de chilii. Republica aceasta
monastica, plcUe~ce ca tribut statului ottoman vr'o 20,000

1) Vc<Ji in rcvista: .Biserica ortodoxa romfll1ih 0 ailllJrie ill Oriel/I, de

Iconomul Dr. AI. Mironescu, An XIII, No, 12, pag. ·715: cEscludcrea seesului
fcmcesc orfmduita printr'o lege inca d..:la impC!ratul Constantin Monomah
(1042-1056) ... se pazc\lce dc rigoare ~i sc intinde chiar la animale; accasta
sc privc\lce ea un titlu de glorie pentru locuitorii Sfantului Munte, \Ii dll a
intelcgc eli comunitatea monastica primc;;ce in ea numai 0 jumli.tatc din fiinta
omcneasca, Crl acolo viata n'are sa resara, ci sa sc scurgli ~i sll allc odihna,
fiind un loc al mortci, nn al na~cerci trupc~ci,.
lei noi pe an, ~i fie-care monastire da ea plata anuala car-
muirei din Karyes, una lira turceasca, adeca 22 lei ~i ceva
pentru intre~inerea politiei. «Muntele Atos se ridica la ca-
pul unei peninsule, alta-data numita Calcidicia, intre golful
Contesa ~i gohul Monte-Santo. Inaltimea lui de 2060 me-
trio Dupa 0 fabula veehe, acest munte a fost mai inainte
a~edat in Tracia; un uria~ 'I-a luat in mana ~i 'loa aruneat
spre Olimp. Muntele petrunq.end aerul, caq.ll in Macedonia.
Aceasta 0 cred en~i~i caIugarii de la monastiri. In timpul
lui Strabone, la picioarele acestui munte, erau cinci ora~.
Ocolul bazei sale se urea la 115 kilometri. Muntele e in-
chinat Maicei-Domnului. Pe spinarea lui gheboasa sunt zece
schituri, doua-zeci de .monastiri, doua sute cinci-zeci de chi-
Iii ~i 0 suta cinci-zeci de sihastrii. Karyes este targul ace-
stui popor de calugari; el se nume~ce Protaton (cel d'antei).
Peste tot se zice ca se afia aici noua sute trei-zeci ~i ~asa
biserici, capele, altare. La Karyes.... se aduml pe tot anul
consiliul compus din c:ite un deputat trimis de toate mo-
nastirile, ca sa aleaga pe epistatii ce ingrijesc de interesele
generale ale acestor monastiri.» 1) «( Karyes e un sat ascuns
in umbra unui munte intre schituri Iipite de poalele lui.
o singura strada e in Karyes; pe aceasta strada sunt pra-
valii l?i in pravc1Iii calugari, cari vind matanii, iconite ~i
unelte de casa, sapate de sihastri sau pustnici. Casele
sunt mici, cu un rand, de lemn. In capetul acestei strade,
intr'o casa mai fc1loasa este locul consiliului ce carmue~ce
muntele Atos, compus din doua-zeci de ipistatipentru doua-
zeci de monastiri, la fie-care patru ani se alege cate un
pre~edinte al" acestui consiliu, care imparte carma cu patru
epistati ai monastirilor: Chiliandaru, Vatoped, Iviru ~i La vra.
Ace~ti patru epistap carmuesc muntele l7i dau socoteala de
administratia lor catre adunarea generala, care judedi tot-

') Dim. Bolintineanu, Cd/a/ori; /a ROlli. d. Jllaced., etc. pag. 51-52.

 587

odata ~i crimele acestui popor negru ~i masculin. Ac~ti pa-

tru epistati au 0 pecete ce se pune pe ori-ce hotarire...
fie-care are c~te un patrar din acea pecete - unul daca nu
se unesce la 0 hotarire, nu '~i pune patrarul de pecete,
prin urmare nu se poate da hotarirea: trebue sa fie cate
patru uni~i 1). Eata 0 republica in toata forma. Poarta ot-
tomana a recunoscut, inca de la luarea Constantinopolului,
administrarea ~i autonomia acestor di.lugari, cu invoire a
i-se plati un tribut.... ce se pune in m~nele unui agel sau
voivod turc, ce are re~edin~a in Karyes. Acest voivod are
o mica guard a de Turd cu densul. Calugarii au doua-
zeci de Albaneji cre~tini arma~i, pUiti~i de den~ii pentru paza
monastirilor ~i a muntelui.» 2) In padurile ~i prin pe~terile
muntelui Atos traesc 0 mare multime de sihastri, cu totul
retra~i de ceilal~i calugari. Mai fie-care are c~te-o meserie. Unii
doplesc cruciuli~e ~i iconi~e, al~ii cioplesc linguri minunate,
altii lucreaza metanii, pe cari Ie dau dUugarilor in schimbul
hranei zilnice, ear ace~tia Ie vind in or~elul Karyes. In mun-
tele Atos a fost odata 0 ~coala de teologie ~i lunga vreme
s'au cultivat aid ~i artele cu oare-care luare-aminte. Inca
mai esista aici 0 ~coala de pictura, de sculptura ~i de gra-
varea lemnului. Aceasta scoala ins a se ai1el ast:lzi in decaden~a.
Capul ~i intemeetorul ei se zice di ar fi fost ElIlanozl Pan-
selin os , nascut in secolul al doi-spre-zecelea in Salonic. Pan-
selinos este ~i capul ~coalei bizantine. In bisericu~a din Ka-
ryes se mai pastreaza doua icoane e~ite din m~nele lui,
ear scriitorul lucrarei de-fa~a poseda. 0 frumoasa imita~ie pe
lemn, dupaPanselinos, infato~~nd primirea celor trei ~ngeri sub
stejar de catre A vraam, zugnlvita, se zice, de un discipol
al lui Rafael, care s'ar fi oprit dtti-va ani in muntele Atos .
•) Pecetca accastll. Irlntll in patru e de argint !iii poartll pe ea, la mijloc, chi-
pul Maicei-Domnului. In jurul accstui chip, pc laturile pecetei, cste in grecCfcc
!iii in limba turceasdi urmll.toarea inscriptie:. Pecctca epistatilor comunitatci
Muntelui Sfint .•
!) Dim. Bolintineanu, op. cit. pag. 169-170.
 Calugarii povestese mai multe legende privitoare la fun-
darea m6nastirilor din aeest munte. Unii spun ea «sfAntul
Atanasie eeru de la imp~ratul voea sa cl:ldeasea la Mun-
tele Atos 0 m6nastire ~i cliidi Lavra. Sihastrii cari locueau

cu multi mea pe acest munte, trimisenl 0 deputatie la Con-

stantinopoli sa se planga de calcarea singuratatei lor; dar
nu isbutira nimic; monastirile se inaltanl acolo. Catre acestea
monastirea /vt"ron ~i VatopedZ" par a fi cu mult mai vechi.
 1)89

Ele sunt cladite pe terimul ora~elor antice Dz'um ~i 010-

/izUS».I) Multe din monastirile, chinovii independente, ca":
Lavra, Zografos, Rusicu, Pantocrator, Xiropotamos} Cara-
calu, Xenofon, Dionisiu} Filoteos !?i altele sunt zidite pe
urmele vechilor or~e sau ora~ele din Atos, ca: Dt'onpo/~os
unde acum e Vatopedul, Cleonz'as unde e Cherasca l~nga
al doilea virf mai insemnat din peninsula, avend imUpmea
de vr'o 900 de metri ~i numit astazi S-tul Ilie, Deftero-
Cleonz'as unde acum se afla monastirea S-tul Pavel, l:lnga
care mai esista un turn pe ,termurii marei, ce, trebue sa
fie 0 antica intaritura, Uranopolt's pe urmele diruia s'a
ridicat monastirea Provata, Nimfiopolt's ~i altele. 0 alta
legenda a fundarei monastirilor de pe Muntele Atos este
!?i aceasta: Dupa inaltarea Domnului, Lazar cel inviat din
morti, a fost hirotonisit de catre apostolul loan, episcop al
Chiprului. Peste cat-va timp Maica Domnului voind sa re-
vaqa pe Lazar, pled de la lerusalim, unde remasese cu
Apostolul loan, ~i se imbarca intr'o corabie impreuna cu
numitul apostol ~i inca cu alti !?eapte-zeci de apostoli. Cand
se apropja de Chipru de-odata se schimb~ ventul, marea
se nelini~ti cumplit ~i corabia fu aruncata de furtuna !?i, de
val uri. Dupa ce mai multe zite corabia caletori fara anumita'
directie, mare a incepu a se lini~ti !?i, Maica Domnului, veqend
in, fata-i un munte nalt ~i frumos inaintand in mare, intreba
despre numele Iocului ~i i-se spuse di este 0 locuinta a zeilor
pagane~ci. Corabierii voeau acum sa intoarca in spre Chipru,
dar Maica Domnului ii opri ~i ceru sa vada muntele Atos.
Atunci ei trasera in portul ce se zicea al Ittt' Clement, adeca
unde .este astazi monastirea Ivirul. In port era 0 multime
de lume care se adunase sa primeasca pe Maica Domnului,
caci dnd corabia, manata de venturi, venea spre Atos,
zeuI cel mare din virf 2) incepu a striga ~i a se vaicara !?i
') Dim. Bolintineanu Cdlltorii la ROlli. din .lfaced., pag.172 .
•) Care nu e altul de cAt Jupiter al Atosului.
 590

anuntand venirea Maicei Domnului, maicei Dumnezeului celu

adev~rat, . diqu jos de pe munte ~i se sfarima. A~a se laCU
ca poporul din peninsula ~tia cine venea ~i e~i intru intim-
pinarea Maicei Domnului, care, scoborandu-se din eorabie,
bine-cuvinta mulpmea, pe multi ii boteza !?i dupa ee Ie
a~eqa episcopi, fagadui tuturora ca va protegui paml la sfar-
!?itul veacurilor pe ere~tinii din acest munte. Apoi porni iar~i
in spre Chipru ca sa vada pe Lazar eel inviat din morti.
Dar ~i fie-care monastire mai insemnata are legenda fun-
datiunei ei a-parte. Eata legenda. fundarei Vatopedului:
Sotia lui Teodosiu cal~torea pe mare dinspre Italia spre
Constantinopol impreuna cu fiii ei Arcadiu ~i Onoriu. Cand
ajunsera in dreptul insulei Imbros, se isca 0 grea furtuml
~i, de oare-ee corabia era necontenit batuta de mari valuri,
Arcadiu caqu in mare. Copilul ins a nu se ineca, ci, fiind
luat bini~or de talazuri, fu impins spre Sfanttil-Munte. Intr'o
dimineata sihastrii l?i pusnicii din Atos it gasira culcat intr'un
zmeuri~, nu departe de mare. Cflnd Arcadiu ajunsese im-
p~rat, puse de Cladi in Sf{tntul-Muhte 0 monastire mareata
pe care 0 numi Vatope<iu, nume aldituit din cuvintele:
~a::o, = smeuri~ ~i r.l1.t~t~ = copil.
Intre multele monastiri din Atos, grece~ci, ruse~ci, bulga-
re~ci, serbe~ci, etc., pe care nu Ie' yom cercetadec{tt
in treac~t ~i numai intru cat ele au in istoricul lor fapte ~i in
visteriile lor odoare ce ne intereseaza ~i pe noi, se gasesc ~i
trei monastiri romanc~ei. Una este acea cunoscuta sub numele
Prodrom, inehinata sfanttilui Ioan-Jnainte-Merg~torul sau Bote-
zatorul, av~nd peeetia eu inscrippa: Schz~ul rom4nesc Pro-
dromul. Prodromul e intemeeat pe la 1852 !?i, depinq~nd
de Lavra, plate!?ce' aee!?tia un embatic de 50 lire pe an. Cea de-a
do'ua e cunoscuta sub numele de Cht'lta Cucuvtnul, e inch i-
nata s-tului loan de Dumnezeu Cuvintatorul (== Bogoslovul),
!?i are ca superior pe leromonahul Teodorie Soroeeanu.
Comunitatea acestei chilii, alcatuita mai numai de Ro-
 591

m~ni din Basarabia, 0 infa~o~am intr'o gravura. A treia mO-

nastire romaneasca, a carla· comunitate e compusa tot din
Basarabeni, este aeea cunoseuta sub numele Catajigkt~ a-
deca salvarea sau scaparea. Mo~ia ace~tia vine hotar in
hotar cu cea a Chiliei-Cueuvinul. Se zice insa ca ar mai fi
!?i 0 a patra monastire romaneasea. 1) numita Schz"tul Lacll,
eu bramul: S-tul Mueenic Dimitrie. Dar nu numai in sehi-
turile romane!?ci se gasese eaIugari Rom~ni sau Arm~ni, ci
!?i in mai toate celelalte schituri !?i momlstiri, fie ele gre-
ce~ci, s~rbe~ci, bulgare~ci sau ruse!?ci, ~i tnca eu sutele. De
aceea nu e de mirare ca in Atos.limba rom~na e adesea
vorbita !?i de nerom~ni 2). Mul~i dintre eapeteniile ~i eon-
.ducetorii eomunita~ilor din monastirile neromane~ci, preeum
economi, egumeni etc, sunt Rom~ni ~i mai adesea Armani,
eu deosebire in sehiturile bulgare~ci ~i s~rbe~ei. Calugarii
s~rbi au in mare stima pe Armani sau cum ii numese ei:
Tin~ari, eaei dintre aee~tia i~i recruteaza pe aeei dilugari
cari sunt insarcinati, din partea monastirei lor, a trata cu
celelalte monastiri, adeea a duee rela~iile oare-cum diploma-
tiee. S~rbii obidnuese a zice despre Arm~ni: daca tai in
doua un Tin~ar sco~i din el trei Greei, doi Jidani ~i inca un
Tin~ar intreg. In monastirea ruseasca numita Rusi~u se a-
fla de asemeni 0 multi me de Romani din Basarabia, de
la Don, de pe langa Elisavetgrad, Karkov, Iekaterinoslava
~i de prin alte parti.
Mai in toate monastirile de pe Atos se gasesc prme de
:

') rall/on'i ill /IIac:donia, TI,esalia fi Af",tlele A/fIos, de Radu C. ('Atarla-

geanu, Ploe~ci 1~84 -- pag. 142, No 17 din eatalogul de la urmll. l
t) 0 calltorie IN Orimt, de Iconomul dr. Alex. Mironescu (ill r~\'ista: eBi-
serica ortodoxl rom1'inlh I\n. XIV No.3. pag. 238) Veqi ~i: R. C. Pltllrllgeanu
Calltoril' i" Macedom'a, Tllesalia, etc. pag. 101, unde zice: c~tirea despre sosirea,
noastril nu mi\ldl. numai sehitul romllnesc, ci intreaga peninsulA, caci loale ",p-
"as/irile principale fie greee\lci, fie bulglre~ci, fie ruse~i, .111111 inlesate de cd-
lugdri romd",' ~i, bietii Rom1'ini auqind ~tirea aceasta se mi~earA \Ii se bucll-
rarl ell totib
 il92

ale marilor no~tri Voiyoqi, eaei 0 multimc dintre e\e sunt ori
inzestrate, ori ~i restaurate ~i inzestrate de cftte un Domn
romftn. A~a buna-oara m6nastirea Dionisiu, a~eqata pe ni!;'te

stftnci, zidita pe la anul 1375 de imperatul Alexiu Comnena,

este impodobita eu un turn inalt ridieat de Neagoe-Voda.
In launtrul biserieei suot zugravite langa u!?a ehipurile lui Pe-
 093

tru Rare~, al fiicei lui Rucsandra ~i ale altor doi fii ai lui, linend
in mani biserica, pc care Rare!? a reinoit-o in urma unei arderi,
a inzestrat'o cu 0 trapeza, cu un spital ~i i-a rescumparat toate
mo~iile cate ii fus~se rapite in vremuri. Tot in aceasta bise-
rica din monastirea Dionisiu, se mai gasesc scrise (in diptihii)
numele Domnitorilor no~trii: Mihai-Voivod, ;;erban-Voivod,
Vasile-Voivod, etc. In monastirea Szm,opetra, zidita pe la 1363
de un Despot al Serbilor, se pastreaza inca 0 evanghelie
dela Mihai-Viteazul. Monastirea ruseasca RllSSICU, care are
mai mult infato~area unui. puternic port strategic, a fost in
parte la construire ajutata pe la 1819 ~i de Domnitorul
Scarlat Calimah. Pe u~i1e bisericei din Russicu inca se vede
capul de Zimbru ~i Vu)turul, de asemeni ~i pe clopotele bi-
sericei, ceeace dovede~ce ea ~i a1ti Domnitori Roma.ni, mai
din vechiu, trebue sa fi contribuit ~i ajutat la intemeerea
acestei monastiri. De asemeni monastirea Xiropotamu, pe
la inceputul veacului al 17·1ea, a fost renoita, zugnlvita ~i
inzestrata de Alecsandru Domnu) Munteniei. Printre sfintii
zugraviti in biserica Xiropotamului se gase!?ce !?i un sfant :
loan Romanul din Oltenia. 1) Monastirea Siantrel Pavel, este
inzestrata cu mai multe chilii, cu 0 trapeza, cu un paradis
~i altele de Constantin Brancoveanul; ba chiar ~i turnul bi-
sericei, unde se tin c1opotele, este zidit tot eu cheltueala
acestui Voivod. In Lavra au curs nu mai putine ajutoare
din tarile romane. Pe la 1365 a infrumusetat'o Ion Vladislav,
ear mai Uirziu a mar:it'o ~i inzestrat'o Neagoe-Basarab. Ma-
tci-Basarab !;Ii sotia lui Elena au daruit monastirei Lavra 0
frumoasa evanghelie legata in argint ~i impodobita la sfclr-
~it cu chipul acestui mare Voivod ~i al sotiei lui. Icoana
pe care 0 arc Lavra, representand pe s-tul Atanase al Ato-
nului este darlliti'i de Ion Vladislav Domnul Munteniei, al

I) leon. Dr. A. MirollcsclI, 0 (,INlorie ill Oriflll. in .Bis. ortod. rom.> An.
XIV. No.3, rag. 241.
38
 •
594

caruiri chip, impreuna cu so~ia sa Ana, este gravat in jo-

suI icoanei. Lfmga strana stfmga a bisericei Lavrei se vede
l?i 0 icoana a Maicei-Domnului foarte vechie, daruita de Vin-
tila-Voda. Chivotul din biseridi, in care se pastreaza capul
sfantului Mihail al Sinadelor, este daruit de Constantin Bran-
coveanu, ear un paradis e zidit de Matei Basarab, al ca-
rui chip, impreuml eu Doamna este zugravit pe zid. Mo-
nastirea bulgareasca Zttgravul, carmuita ins a de Romani, 1)
~i avend printre eei 200 de calugari ai ei mai bine de 100
de Romani, posed a la mare un turn ee este cladit de Stefan-
eel-Mare; ~i de asemeni ~i trapezul ei aflator in launtrul mona-
stirei este fundat de aeela~ mare Voivod, eeeace dovede~ee
~i 0 peatra din ziduri, a caria inscriptia in slavona glasue~ee:
«I. Chr. Niea. Cel in Christos bine-eredineios 10 Stefan Voi-
«vod eu mila lui Dumnezeu Domn tarei Moldovlahiei fiul
«lui Bogdan Voivod a dadit aeest trapez in anul 7003 (1495)
«sfar~indu-l in luna lunie 6 ~i dela Domnie al 40-lea an.» 2)
Pe zidurile aeestui trapez se mai ved inca portretele tuturor
membrilor familiei marelui Voivod. In turnul eel dela mare
se gasese iara~i doua lespeqi eu inscriptiuni, dintre care
una este tot dela Stefan, ear a doua dela fiu-seu Bogdan
din anul 1517, pusa in turnul acesta spre onoara s-tului
Neeulai. Dar in monastirea Zograful, care are hramul S-tului
Gheorghe se gase~ee ~i un alt odor seump inimei tuturor Ro-
manilor, un stcag trimis de Stefan-eel-Mare, eu urmatoarea
inscriptie in slavone~ee: «Indelung rabdatorule ~i biruitorule
«mare Gheorghe, eela ee in neferieiri ~i in n:1paste grab-
«nie vii in ajutor ~i ferbinte ajutator ~i celor mahniti bu-
«curie nespusa, prime~ce dela noi aceasta rugaciune dela
1) Velji: R. C. Pat~r1agcanu, Ciiletorii etc. pag. 102: cDe~i monastirea estc
de vcacuri bulgarcasca, cI insa (adcca sccrctarul comitetului mono Z(lgraful) era
un Roman din Chi~ncu, tilllltul Basarabiei. Vorbca in perfcctie romlinc~ce. In-
tamplfllldll-sc ca superiorul acestei mlmastiri sa fie tot de aceea~i na~jollalitate.
aded. Roman macedollcan ... > etc.
•) Id . op. cit. pag. 110.
 595

«smeritul robullui Dumnezeu Stefan Voivod, cu mila lui Dum-

«nezeu Qomn tarei Moldovei ~i'l paze~ce neatins in aeest
«veae~j in aeel vi.itor eu rugaeiunile eelor ee te einstesc
«ea sa te preamarirn in veei amino ~i s'a faeut in anul 7000
«(1492) ~i a!. Domniei lui anul al 37-lea:» Inscriptia este
pe margine~ steagului, ear mijloeul lui de atlas, pe care e
eusut chipul S~~ului Gheorghe, este deja inveehit ~i foarte dete-
riorat 1). ~i daca am. eerceta ~i t.elelalte m6nastiri am afla ca
la toate vre un Voivod romanese sau vre un boer roman a
ajutat ~i a impociobi~. Dar sa ne urmam ealea mai departe.
E gre'! de deseris frumuseta insulelor ee caletorul tot
intalne~ee in drumul. spre Constantinopol. Insula Taso re-
mane la nord spre stanga l?i abea de se vede in zarea in-
departata. Aici calugarii Romani' din Prodrom au 0 frumu-
!iiica mo~ie~i 0 li\'ada de maslini, ce Ie produce mai multe
mii de oeale de untdelemn pe an. Dar afara de eaIugarii
insareinati eu cultpra mo~iei ~i livedei m6nastire~ei, mai sunt
in Taso !iii a1ti Armani, de~j nu in prea mare numer. Insula
Lemni sau Lemnos tnsa, se vede minnnat. Termurile ei
sunt staneoase, abrupte ~i foarte neregulate, prin' mijloenl
ei se ridica un ~irde munti, sau, mai bine zis, de coline
al dirora eapat ineepe in mieul golf Purnia ~i dupa ee se
indoae putin spre apus, apnea de-odata la sud ~i se ter-
mina cu promontorul Tigani. Muntii insulei Lemnos sunt ~i
ei staneo~i ~i despaduriti, totu~i vequti in raqele soarelui,
inundati deo lumina vie !iii oare-eum eolorata, muntii ~i
toata insula se arata ea un sloiu de aur, atins iei-eolo cu
azuriu !iii aruneata in valurile marei. Mai inainte pe stanga
se ive~ce insula Imbros. Termurile ei sunt de asemeni stan-
coase ~i abrupte, ear catre eentrul ei se ridiea iara~i cati-va
munti de diferite marimi. Dar fiind-ea ea e veq.uta nu cu
soar~le in fata, ca insula Lemnos, ci eu soarele in spate,

t) Idem op. cit., pag. 113-114.

 59A

de acea ea nu streluce~ce ca aurul azurat, ci ca 0 gnlmada

de foe in care jaraticul se arata strebatut de limbj de para

aci albastrui, ad brunate. Toate ridicaturile ~i proeminen-

tile, inundate de razele soarellli, apar ca ~i dlnd ar arde,
 597

ear adinditllrile, scobiturile muntilor ~i partile umbrite apar

ea limbe Ie albastrui ~i ceva mai brune dintr'o gramada de foc.
Mai inainte spre r~sarit se ive~ce strimtoarea Dardanelelor,
eunoscuta in veehime sub numele de Hellespontu ~i numita
de Turci Ac-Deniz-Bogazi. Drept la intrarea in Dardanele
se v~d doua puternice forturi, unul pe t~rmul european al
Peninsulei-Galipoli, numit Seddeh-Burnu, ear al doilea pe
t~rmul asiatic numit Kum-Kalesi. Ambele· forturi sunt sus-
tinute de mai multe intarituri mai mici ~i de baterii per-
manente. Inaintand in strada Dardanelelor, care pe alocu-
rea se strimteaza foarte, intariturile ~i bateriile cu tunuri
de calibru mare continua ~i pe 0 parte ~i pe cea-I-alta a
strimtoarei. La puntul Kale-i-Sultanie, strada, a careia direc-
tie in general este spre nord-est, mergend spre Constanti-
nopol, apuea de-odata la nord. Mai mult decM ori-unde la
punctul acesta insa ea se ingusteaza cumptit ~i tocmai aici
are iara~i doua forturi puternice. Se pare ca in v:echime
Xerxe, regele Per~ilor, pe aici a incereat a face un pod
peste Hellespont, spre a'~i trece numeroasa sa armata de
pe t~rmul asiatic pe eel european l?i a 0 duce apoi pe us-
cat, in contra Grecilor, pe carii Xerxe dorea sa'i cueereasca.
o mare turtuna s'ar fi ridicat insa, dupa cum poveste~ee Hero-
dot, l?i valurile Hellespontului infuriat aruncara podul pregatit
de Xerxe. Atunci regele persan dadu porunca osta~ilor s~i
ca sa pedepseasca nesupusa mare, biciuind-o ~i sagetand-o.
De aici strada Dardanelelor se mai stramteaza inca-odata
~i apoi i~i reia directia nord-estica. Mai tot t~rmul Hellespon-
tului, adeca pe ambele laturi, e populat de sol dati turci in·
fanteri1ti ~i artileri~ti ~i dad nu peste tot sunt forturi, ins a
pretutindeni se ved baterii fortifieate ~i intarituri de al doilea
ordin. Peste putin lasa.m lastanga satuceanul Galata, ~i nu
mult dupa aceasta dam de ora~elul Galipoli, tot pe termul
european. Cel in muntii Peninsulei-Galipoli, precum ~i in
 598

mun~ii Tekir-Dagh se gasesc ArmAni pastori ~i Cll deose-

bire Far~ero~i, am aratat deja. Ora~elul GaIipoli, in care
sunt instalati ~i cAti-va consuli, fiind a~eq.~t la intrarea in
Dardanele, cAnd se vine de catrel ~i la e~irea din smm-
toarea aceasta dnd se merge in spre Constantinopol, se bu-
cura inca din vechime, ~i cu drept cuvent, de 0 mare insem-
natate strategica ~i comerciala. Aici se opri maio lung vapo-
rul nostru spre a descarca marfurile ce primise cu desti-
natia catre Galipoli. Ora~elul are infato~area europeneasca.
Cele cAte-va strade sunt bine pavate ~i curate, ear portul
este destul de bine intre~inut. Comerciul de aici consista mai
mult in traficul de marfuri coloniale. Sunt cMe-va pravatii
bog ate in coloniale ~i manufacture1. In Galipoli se face ~i un
insemnat comerciu de olarie, marfa ce se lucreaza mai mult
de Turcii din ora~el ~i de prin imprejurimi. Aici este iarfu?i un
fort insemnat menit a apera intra rea in strimtoare.
Plect'md de la Galipoli strada se tot large~te mereu ~i
dupa ce se intra in Marea-Marmara, la dreapta se arata
frumoasa grupa de insule ce poarta acela~ nume ca ~i marea,
grupa ce pe IAnga mai multe insule mici, are ~i trei insule mai
mari~oare, ~i anume: Afsia, Aloni ~i Marmara. Aceasta din
urma e mai mare ~i a~eq.ata mai in fata de cAt celelalte doua.
Da.nd la larg in Marea-Marmara, dupa ca.te-va ore de cate-
torie, se zare~ce departe, tot la dreapta, insula Isurelii-Ade,
in dreptul promontorului asiatic Bioz-Burnu. Peste aIte cate-va
ore se arata minunatul grup de insule, cunoscut sub numele
de Insulele Principilor, ce sunt patru la numer: Proti, adica
Anteia in calea de la Constantinopole spre Marmara, Anti-
goni, Chalki ~i Prinkipo, ce e mai mare ~i mai frumoasa ~i
dupa al caria nume se nume~ce ~i toata grupa acestor in-
sule. In Chalki Grecii au un seminariu insemnat, ear insula
Prinkipo, impodobita ~i de cate-va minunate crAnguri de chi-
paros, serve~ce ca locuinta de vara a ambasadorilor ~i
bogata~ilor din capitala imperiului ottoman. Pe imlltimea
 599

ee aiditue~ee virful eel mai inalt al aeestui mie ~i dnlgaia~

paradis se afla 0 monastire, zice-se greceasca, in care insa
eu am aflat ~i dti-va ealugari Rom~ni ~i Arm~ni. De a-
semeni printre elevii in teologie ai seminariului din Chalki
am dat peste cati-va tineri Armani, cari se inarmeaza bine
cu senti mente ~i I?orlliri grece~ci, spre a putea mai tarziu
prigoni ~i desnationalisa pe fratii lor Arm~ni din Macedo-
nia, din Tesalia, din Epir ~i Albania pe unde am veq.ut
cat sunt de numero~i.
In fine, eata Constantinopol! Eata marele ora~, de viata
caruia atfitea secole a fost strins legata viata tarilor ro-
mane ... Eata ora~ul in care se gase~ce mahala~a Fanaru, din
care au pornit at~tea nenorociri asupra neamului romanesr.!. ..
A descrie Constantinopolul nu ar fi 0 sarcina prea grea, ora~~l
fiind visitat de mine aproapc cu dcamaruntul, ci de oare-ce
capitala aceasta e prea cunoscuta ~i fiind-di descrierea ei ar
lungi peste seama aceasta lucrare, de acea me voiu margini
a arata numai ceea-ce este pentru noi Romanii de un in-
teres mai viu. Priveli 7tea ce se infato~caza caletorului,
dnd acesta vine despre marea Marmara, este in ad ever 7i
uirriitoare ~i imposantii. Un ocean de fel-de-fel de cladiri
ce se intrec intre· cle in marime ~i in frumusete, ici-colo
se inalta minareele geamiilor; insa mai mareata intre zidJ-
rile din Constantinopol se ridica fosta biserica Sf~nta Sofia.
Se poveste~te di un Englez ar fi zis cum-ca Constantinq-
pol e bine sa fie veq.ut de diietori, de pc bordul vaponi-
lui, care venind despre Bosfor, ar trece prin fata acestei
mari capitale, fara a se ·opri. Estc netagaduit ca priveli~tea
de pe mare asupra ora~uIui e fara pereche, insa 7i ora~uI
presinta pentru omul doritor de noutati foarte mult interes.
Daca muitirnea de palaturi, de musee, de Iocuri pline de
suveniri de-ale istoriei generale, nu l'ar interesa, in caz dnd
i-ar lipsi pregatirea necesara pentru a putea gusta asemenea
lucruri, cred ca priveli~tea intfilnirei in acest ora~ a tuturor
 fiOO

neamurilor din Europa cu cele din Asia, i-ar da 0 vedere

ce nu se inta.mpiml des.
Inca din a.nteia zi m'am dus sa ved Fanarul. Cuibul
acesta, care a c10cit atatea rele, e 0 mahala inghesuita ~i
necurata, in Stambul, cu case nalte, vechi l?i posomorite,
parca ar fi fost
tote ~nute la
fum. Aici au
locuit prin~ii
greci ~i prin-
ceselecareau
revers at «cul-
tura si, iubi-
rea artelor»
in ~arile ro-
mane, dupa
cum se cred
indreptatiti a
sus~ine unii
scriitori de-ai
no~tri, spriji-
nitori de teo-
rii de ocazie.
Pouqueville,
care a cerce-
tat indelung
F anarul ~i via·
Arm;\Ili din Ylahoclisura.
ta intelectu-
ala din acest cuartier, pe care el il nume~ce Fanal, vor-
bind despre femeile grece ~i despre princesele de aici zice: I).
«Daca femeile grece au primit de la natura frumusetea' ~i

1) J",')'age (II .1!orle, ,i COIISI,1II1iIlO/,lf. m Alballit rI dOlls /,Itfsifurs Qttlru

purlia de I' E1II/, Ollrn."{I1I, PaJis, 18('0, rag. 252-253.
 601

«darn! de a iubi cu ardoare l?i sinceritate, ele au de ase-

«meni defectul de a fi vane, avare l?i ambipoase, cel putin
«in straturile mar: ridicatt! aie sodetdlez: Lipsite de ori-ce
«instructie, ele sunt incapabile de a sustine 0 conversatie
«interesanta, l?i nu precumpanesc defectele educapei lor
«prin veselia sau prin ace I spirit natural nascetor de licariri,
«ce place la femee mai mutt de cat spiritul do bandit prin
«instructie. Se poate, deci, afirma ca Grecele in general
«nu ~tiu nimiea !;ii ca chiar cele miscute in familiile mai distinse
«nu pricep de-Ioc arta de a tine l?i conduce 0 casa, arta atat
«de cunoseuta femeilor din terile noastre ... » «Pentru ada
«0 proba de putina educatie ce primesc femeile grecc,
«ehiar eele ealificate de princese, voiu anUa ca in Fanal
(I{acesta e numele unei par~i din Gonstantinopol unde 10-
«cuesc printii greci) se aude, e~jnd din gura acestor
«doamne, injuraturile cele mai grosolane, cand poruncesc
«ceva servitoare!or lor. Aceste nenorocite sunt chematc
«eu numele de: vita, catea etc., in loc de Caterina sau alt
«nume ce ar fi avend, ~i aceasta 0 fae doamnele anume cu sco-
«pul de a Ie jigni l?i a Ie injosi. Las pe ori-cine sa judece cat
«farmec poate avea pentru un european societatca unor
«asemenea femei!» Ne ajunge atata cuno~cinta cu Fana-
rul, mai ales ca noi Romanii prea il cunoa~cem prin noi
enl?ine lli de mult. Sa trecem· deci inainte, fara macar a
arunca 0 privire indarat! Dar despaqindu-ne de acest cuib
reu-facetor, datori suntem a adaoga ca reul ce se poate
zice de printii ~i princesele din Fanar, nu trebue sa se
zica lli de celelalte femei grece, l?i cu deosebire de cele
din Grecia, care daca nu sunt inca nici ele instruite, dar
se dovedesc ca sotii oneste ~i devotate !;ii ca marne iubi-
toare de familie, ceea-ce preveste~ce ca atunci cand in-
struetia l?i educatia ar sosi, acestea ar putea fi aruncate intr'un
pament rodnic.
Tot in Stambul, adeca in partea mai mult turceasca a
 602

Constantinopolului, !?i nu departe de Fanar, este mahalaua

Vlaherna, care ~i dupa "nume dovede~ce ca aici a fost odata
un cuartier romanesc, aproape de zidul ce inconjura mai de
mult COristantinopoIuI de catre nord ~i de catre apus. In
acest cuartier se gasesc ruinde a mai multor palate, care,
pe dt se pot judeca acum, numai in stilul cladirilor din
Bizimt nu sOnt. Unul din aceste palate poarta numele de
Bogdan-Serat", ~i a fost odata conacul Domnilor ~i al marilor
boeri ai Mbldovei," dnd veneau Ia Stambul, caci este" ~tiut
ca Bogdanzii era riumele ce Turcii dadeau tarei Moldovei.
0: alta ruin~ se zice ca ar fi urmete palatului lui Belisariu.
In cuartierul VIaherna este ~i 0 biser-ica, ce poarta acela~
nume, ~rare" hramul Sf~nta-Maria, M~iica-Domnului. Pe tim-
purile d.nd Bogda"n-Serai era conacul Domnilor ~i al boerilor
nioldoveni, in biserica aceasta se c~nta ~i se citea romane~ce.
Zidtil ce inconjoara 0 parte a cuartierului VIaherna se in-
tinde apoi catre Iedi-Kulele, adeca in spre castelul cu ~eapte
turiniri" al StambuIriIui, in care ~i pana astazi 'se inchid vi-
novatii bttomani. Spre" Vlaherna se poate merge de la Galata
prin tun("l, apoi pe podul de peste Cornul-de-Aur, prin
Stainbul apoi ~i prih Fanar, precum ~i cu barea pe Cornul-
de-Aur pe' la Fanar. "
C~te-va cuvinte ~i despre" Patriarhia din Constantinopol
a ortodocsiei sau, mai bine, a pane1enismului, ~i care, ded,
nu putea sa fie "a~eqata dedit cu ochii 'spre Fanar. Sus pe
o ridicatura mica sunt inaceea~i curte ~i palatul patriarhal,
destul de mari~or, ~i biserica' patriahiei, care nu are nimic
deosebit. C~nd intra cine va, poate mai u~or zice ca biserica
e in curtea paiatului patriarhal, dedt palatul in curtea bi-
sericei patriarchiei. Doar interiorul bisericei sa presinte mai
mult interes ... De aceea insotitorii mei ~i eu ne rugaram
sa ni se permita de a intra ~i nu numai ca aceasta per-
misiune ni se dadu indata, ci ensu~i Mare1e-Eclesiarh al
patriarhieise oferi sa ne conduca,sa ne arate ~i sa ne
 603

esplice toate lucrurile vrednice de vequt cu dote este in-

zestrata biserica sf. patriarhii. Mai ~ntc~i ne arat~ tronul pa-
triarhal ~i afirm~ ca este chiar scaunul lui Chrisostomul, dar
de c~nd acesta s'ar fi afi~nd in aceasta biserica Marele-Ecle-
siarh. nu ~tie. Alaturi cu scaunul lui Chrisostomul, devenit
tron patriarhal, mai este inca un tron, poate cu vr'o palma
mai scurt decM al lui loan Gura-de-aur. In acest al doilea
tron, P~triarhul care de obiceiu nu serve~te dec~t de vr'o
patru o~i pe an, se umile!?ce in sept~~na patimilor st~nd
mai jos ~u 0 palma. Cc1nd patriarhul se afia hi altar, scaunul
cel scurt patriarhal este ocupat de un, arhiereu din sinod; ear
c~nd patriarhul sta in scaunul Iu.i Chrisostomul, ·atund scau-
nul cel scurt ,patriarhal este ocupat de secretarul eclesiastic al
patriarhului.' Dupa ce Mar-ele-Eclesiarh ne vorbi indestul despre
scaunele patriarhale, incepu sa ne arate ~i din lucrurile sfinte.
Lipita de peretele, din dreapta este 0 c<;>lumna, de~earta
pe dincluntru ~i in ea se pastreaza 0 frantura din columna
de care a fost legat DomtlUl Isus Christos; 0 alta frantura,
e la Roma, ear 0 a treia la' lerusalim. In stc1nga, langa
altar, se afia 0 lada in carese 'pastreaza «0 bucata din
piciorul sfantului apostol Andrei.» Marele-Eclesiarh- nu ~tie
ins a de e din' piciorul stang sau drept al apostolului, ci 'se
pl~nge ca e grozav de mica budttica «~i ca multa cre~ti­
natate cere din ea ~. n'arc cum sa dee ... ca pre a e mica I»
Lc1nga u~a bisericei e unpangar lucrat cu sidef despre
care se. zice ca ar fi de ;:r'o 200 de ani, dar cand ~i cum
a ajuns in sf. ~iserica a patriarhiei, Marele-Eclesiarh jar .hu
~tie. In 'scurt biserica aceasta, la zidirea careia nu a dom-
nit nici 0 idee arhitectonica, este cu totul lipsita de ori-ce
lucru de arta; nu, se afia in ea nici macar 0 icoana rnai deo-
sebita. In r~nd cu cele doua scaune ale patriarhului mai
sunt !?i altele, spre dreapta, pentru arhiereii din I.1Sjrlkfj
o6'11oao~, adica, din marele. sinod, nurnit!?i Gherusia = A(SpGUO£cx,
care, complts fiind It" din mirent", alditue~ce consiliul ce
 604

conlucreaza cu patriarhul in cele biserice~ci. In fa~a scaune-

lor arhiere~ci ~i patriarhicel?ci mai e inca un r:1nd de scaune
«pentru bogata~ii din Constantinopol, pentru consulii greci (?)
~i pentru mai-marii din Fanar, carii iau parte in I$?'j~~~'l» dupa
cum zicea Marele-Eclesiarh, care necontenit revenea cu 0 vedita

u
'"
u
C
0«:
'E
...
<

placere la esplicarea importantei acestor scaune. R~ndul acesta

din urma de scaune, este inconjurat cu 1,ln grilaj de fier
pentru ca multimea sa nu se poata apropia de cei mario
Oite-va zile dupa sosirea mea iIi Constantinopol, cerui
Escelentei-Sale Rifaat-Pa~a, ministrul de interne al Turciei,
o audienta, care imi fu acordata chiar a doua zi dupa ce-
 60n

rere, la orele noml de dimineata ~i chiar in casa ministrului.

Respeetabilul betran me primi impreuna cu fiul seu Djavid-Bey,
care a studiat mai multi ani in facultatile din Francia ~i cunoa-
~ce bine Iimba franeeza. Escelenta-Sa Rifaat-Pa~a e un
betran frumos, nalt, drept ~i bine feleut. Capul ministrului Ture
e in adever interesant: 0 frunte nalta ~i ganditoare, sprineenele
lui umbrese ni~te oehi vii ~i cereetatori, ear bclrbia-i rotunda
este impodobita de 0 scurta barba alba totdeauna bine ingri-
jita. Ministrul Rifaat-Pa~a e cunoscut de toti ca un Ture adeve-
rat: onest, just, adanc devotat intereselor imperiului, ~i adanc
cunoseetor al acestor interese, ~i ea un demnitar din cei mai
credincio~i M. S. Sultanului. El vorbe~ce putin ~i, ascultand
cu lini~te ~i amabilitate, lasa pe altii se vorbeasca. In timpul
cfit fumai tigareta ce imi oferise !?i beui eafeaua, ii descrisei
aspiratiile poporului Valah din Turcia ~i cautaiu a-i anita
ea~tigul ee ar trage imperiul, cand ar sprijini satisfacerea
trebuintelor culturale ~i desvoltarea cat mai repede a sen-
timentelor nationale la poporul Valah, popor credincios M. S.
Sultanului ~i intereselor imperiului, de care ~i interesele po-
porului valah sunt strans legate. Respectabilul betran, prin fiul
seu Djavid-Bey, imi respunse:
- Noi, cei dela carmuire, suntem deja eonvin~i ea Va-
lahul este prielnie intereselor imperiului, ~i ~tim ca daea
ii yom lasa Iibera cultura a limbei ~i dad i1 yom ajuta a'~i
esercita credinta in limba yalaha, lucram in favoarea imperiu-
lui. ~i iara~i ~tim ca daca am asculta pe aeei carii sunt interesati
sa'i nege esistenta ~i deci sa-I impedice in libera culti"are
a limbei valahice~ci ~i a religiei lui in Iimba valahiceasca,
atunci l'am arunca in bratele acelora, carli hranesc idei du~­
mane statului nostru.
Venind yorba despre delegatiunea poporului armanese,
afiatoare in Constantinopol, cu insarcinarea de a cere ~i a
obtine episcopate independente armanel?ci, despre necesitatea
de a se face acest act de dreptate poporului armanesc din
 SOIl

Turcia europeana din partea Sublimei-Porti, precum $i de-

spre multele greuta~i ce patriarchia face ~i pedicile ce ea pune
savar~irei accstui pre a indelung intarziat act de dreptate, Es-
celenta-Sa Rifaat-Pa~a zise:
- Guvernul M. S. Sultanului nu e dispus defavorabil fata
de aceasta dreapta cererc a Valahilor, pentru ca guvernul
nu dore~te sa prefaca pe pacini cuI , onestul, muncitorul !?i
cu adeverat credinciosul element valah intr'un element de
desordine, subvcrsiv ~i du~man.
Escelen~a-Sa imi povesti apoi ca, pe timpul domniei lui
Alexandru-Cuza, el s'a aflat lung timp ca Pa~a de Rusciuc, ca
era in bune relatii cu reposatul Domn, r.a a urmarit cu mare
luare-aminte progresul savar~it de Romania ~i ca s'abu-
curat tot-d'a-una de fic-care pas-inainte al ei. Apoi adaose:
- Romania a crescut sub ochii mei. Am cunoscut'o de
dnd a inceput a Pa.5i ca un copil mic, care invata a umbla;
am privit'o crescend voinica l?i pornind la resboiu ~i am
veq.ut'o luandu'~i independenta cu pretu1 propriului ei sange.
Allah ajuta pe cei ce merit a a fi ajutati.
Dupa 0 convorbire, de aproape 0 ora l?i jumetate, Esee-
lenta-Sa me conduse pana in capul scarei ~i strlngendu-mi
mana, me asigura inca odata de increderca nestramutata ce
are in lealitatea Romanilor ~i in viitorul tinerului dar dem-
nului Regat-Roman.

Nu voiu mai descrie ~i intoarcerea mea in tara prin Bulgaria,

de~i nici aceasta nu ar fi fara interes, caci din ea s'ar
vedea cat de gre~it cugeta despre noi Bulgarii, pentru li-
berarea carora poporul ~i osta~ul roman '~i-au versat ge-
nerosul sange. Dar cand se sfarse~ce 0 lucrare ~i, prin
urmare, cand se indeplinel?ce 0 datorie, este bine ~i ini-
mos sa trecem cu vederea, ba chiar sa ertam pe cei carl
 607

ne unlsc ~l sa ne intoarcem cu mintea catra acei pe carii

ii iubim.
Voiu incheea deci opera de-fa~a, recapituland numeratoarea
poporului Armanilor pe triburi, a~a precum am studiat-o in
capitolile precedente. Vequtu-l'am ager la minte pe Arman,
harnic la munca, indrasne~ in intreprinderile sale, viteaz in
lupta, n'ibdator in nenorociri, intelept in vremuri tulbure ca ~i
intimp de pace, tenace intru pastrarea vitei, iubitor ~i curat
in casa, gata a '~i da ~i viata pentru familie ~i capabil de cele
mai inalte sacrificii cand se devoteaza unei idei. A~a este Ar-
manul ~i tot poporul armanesc ~i a~a il cunosc toti, conloeui-
torii lui din' Peninsula. Dar printre ace~ti conlocuitori poporul
Armanilor are numai du~mani, carii, temandu-se de el, in
fata il respecteaza, ear catre ceealalta lume ori ii neaga esis-
tcnta pur ~i simplu, ori Ii scad cumplit numerul, pentru ca
ast-fel sa nu se provo ace cum-va interes iI) juru-i. Noi insa
am cercetat poporul armanesc ~i am gasit:

Armani Megleni sau Mogleni .

· 27.000
Armani Epiriati . . . . · 170.000
Armani Voscopoleni sau Moscopoleni .. . 142.000
Armani Gramo~teni .. . ·.. 48.000
Armani Albanovlahi sau Arnaucheni .200.000
Armani Far~eroti ·210.000
Armani Olimpiani . . 32.000
Armani in Seresia ~i pe langa Mesta . .. 32.000
Total .. 861.000

Adeca opt sute ~easa-zecl ~l una de mii de suflete pen-

tru poporul Armanilor din Turcia europe ana. Din cele de
mai sus cititorul ~tie ea poporul acesta are ins a de sigur
un milion de suflete, ~i ca in aceasta suma nu intra Ar-
mfmii din Grecia, cei din Serbia, din Bulgaria ~i din Ru-
melia orientala.
 608

La sfArl?it de tot cred nimerit sa aduc cuvintele cu care

Dimitrie Bolintineanu, la pag. 180 inchee lucrarea sa: DUe-
torii la Romanii din Macedonia etc. Care cauta a fi aspirarile
Romfmilor din Macedonia?.. intreba Bolintineanu, apoi res-
punde: Eata 0 cestie serioasa ~i yom termina cu ea. Ve-
quram ca sunt 0 multi me de Romani... A forma toti ace~tia
un regat peste celelalte nationalitati mi se pare un vis, ba
inca un vis nedrept ca ~i acela ce viseaza Grecii, de a sub-
juga cele-l'altc neamuri... Ceea-ce credem noi ca toti ace~ti
RomAni ar trcbui sa faca este de a '.ft· pdstra ell s/inlenie
Ir'mba ;z'datt1zile, ori-care ar fi soarta ce vitorulle pastreaza!

-- - > >+.::::-: ----

 INDICELE

A. Alimuca, 501.
Abecedar (Ta~cu I1iescu), 73. Alistrat, 48, 562.
Abilitatea Ttntarului, 19. Ali,' 411.
Adalciani, 87. Ali-Aga, 88, 116.
Adem-Bey, 86. Ali-Pa!p, 31, 65, 402, 409, 411.
Adrianopol, 450. Ali-Pa~a Tepeleni, 179,267,354.
Adriatica, 29, 30, 39, 46, 52. Alessio, 30.
Aghia, 416. Ameru, 406, 418.
Aghiotaphitis, 407. Ami Bout\ 19, 239.
Agrafa, 489. Aminciu, (veqi Metzova).
Agricultura, 34, 48, 50, 86. Aminciu, 402.
Alaric, 227. Amuri, 421.
Alba Bulgarorum, 16. Andrciu, arhilect macedo-ro-
Albania, 27, 29,31,33,35,38,43, mAn, 19.
46,47,51,83, 113,357, 471. Anghelescu Ilie, 163.
Albanejii, 31, 77, 79, 8?, 95, Angel !sac, 317.
328, 474. Anicis L. Pretor, 46.
Albani!7<l, 51. Antim, Episcop, 97.
Albanoturci, 467. Antivar, 487.
Albanovlachii, 29, 487,498,607. Anul nou, 524.
Alecsandru (arhiereul grec), 214. Apa, 99.
Alecsandru-cel-Bun, 361. (lApa di mercuri. izvor (superst.)
Alecsandru-cel-Mare, 474. 89.
Alecsandria, 31. c Apa di yeneri. izvor (superst.)
Alelian, 500. 89.
39
 filO

Apc mineralc din Serbia, 20. Arpica, 416.

Apl neinceputli, 526. Arta, 83, 417, 501.
~Apa ro~ie)) (izvorl, 89. Artemis, 79.
Apolon, 7~. Arvaniti, 30.
Arabii cre~tini ~i Caramanliii, 213. Arvanito-Vlahi, 29.
Arabli, 45. Asachi, 23, 561.
Aravantinos, 402, 427,430, 540· Assan ~i Petru Ifrati), 42, 317.
Arbine~i, 95. Asia, 36.
Arbor, 45. Asiatic, 78.
Ardi~tea (deal), 82. Asparuh, 313.
Ardomi~tea. 417. Aspiratiile tinerimei serbe~ci, 37.
Ares, 79. Asprocampos, 419.
Arseani, 375. . Aspropotamos (fl.), 83.
Areza, 464. Astibon, vecF Istib.
Arghirocastru, 410. Atanasescu Dim. 159, 216.
Argint (lucrlit. arm.), 63. Atanasiu Toma, 107.
Arhiepiscop catolic, 47. · Atena, 19, 104:
Arhitecti vesti~i, 31. Athos (Muntele), 163, 584.
Arini~tea, 416. Attila, 21.
Ariul-Strlimb, 359.' August 6, 24.
Armfmi cnrati, 17, 101. Aurlirie (talcntul Armanului la)
Arm~ni Goga, 485. 18, 30.
Armanii din Ni~, 17. Austria, 36.
Arm~ni slavisati, 96. Austriacli (imperlitia), 21.
Arm~nii Pistico~i, 195. Austro-Ungaria, 223.
Arm~nii Rodopoleni, 35. Avari, 16.
Armata, 418. Avarica, 416.
Armatoli, 423, 543. Avela, 33, 81. 407.
Arme (talentul Armanului la fahr. Avlona, 30, 489, 498.
de), 18. 30, 46, 48. Averhie (Arhimandriti, 163.
Armeanul, 27. A veri arm., 53.
Armencva, 44R.
Armeni, 328. B.
Armeni (sat), 501. . Baban, 464.
Arnauchenii, 29, 30; 46, 82, 498, Babc, 282.
607. Babica, 501.
Arn1iuti, 30. Blib~orii, 464.
Aristoghiton, 203. I ~libuna, 45.
Aritmetica (in ~colele arm.), 75, nabu~i, 464.
 fH1

Bachita, 458. Belesius, ve<Ji Kiupriuliu.

Bachus, 79. Bclimace C. T., 75.
Baci, 44!-!. Belopolic, 521.
Badralexi, veqi Bardalexi. Bendis, 79.
B~easa, 408, veqi Vovusa. Benjamin de Tudella, 428.
B~easa, 81. Beotia, 77 .
Bagav Andrei, 266. Berard Victor, 242.
Bagica, 43l. Berat, 30, 274, 506.
Balauri, 340. Berlin, 35, 104.
Ba\cani, 26, 230, 355. Bess, 79.
Baldu, 51. Belf·Bunar, 458.
mUiasa, 501. Betivilor, Stradcle, 247.
Baliu Petru, 107, Bithinia, 195.
Balimace, 340. Bitule, veqi Monastir.
Bal~ (fam. arm.), 46. Bitule, 20, 23, 38, 44, [)4, 59,
Bal~ici (fam.), 46. 67, 76, 85, 86, 96, 115,379,
Balsiki, veqi Bal~. 433, 447.
Balu~, 206. Bibliosa, 417.
Banatului (muntii), 14. Biccrni, 500.
Banat, 21. Bicli~tea, 463.
Banditi, 20. Birbili, 417.
Banica, 51. Birina, 89, 447.
Baraiktar (vizir), 20. Bi~ani, 501.
Barbaro~i, 85. Biserica (datina zidirei), 98.
Bardalezi, 34. Bistrita, 14, 448.
Bard~ Alexi, 179. Bivoli (cresc.), 23.
Barovita, 386. Bizanliu, 21, 49.
Barza (m-te), 82. Blandu, 417.
Basara (un fel de dciulil, 79. Bla~ca, 563.
Batemberg, 318, 324. Blatu (rlu), 83.
Beaconsfield, 423. Blala, 27, 83, 464.
Beala, 373. Bobc~, 201.
Beala-de-jos, 448. Bobescu Mitu, 67.
Beala-de-sus, 448. Boboteaza, 527.
Belasus, veqi Kiupriuliu. Bobusta, 27.
Be1camen, 27, 452, 464. Bociar Marcu, 251.
Belciu Cota Gh. 215. Bocitoare, 578.
Bclgrad, 13, 15,19,37,43, 127. Bogacicu, 463.
Bele~ (m-tii), 194. Bog~ta~i arm., 63.
 612

Bogdania, 602. Burada T., 139, 164, 195, 265,

Bogdan-Serai, 602. 266.
Boiagi, 346. Burea,448.
BoHae Cesar, 163. Burgas, 464.
BoHna-Mare, 500. Burie, (datine) 303, 304.
Bolintineanu Dim., 122, 163, 189, Bursue, 23, 561.
204, 263, 343,368,410,486, Burne~i, 419.
500, 608. Butrintu, 418.
Boemita, 390. Bu~a Zaharia, 107.
Bordeanu, 260.
Boreek, 133.
c.
Borislaf, 385. Caeanieoli, 502.
Bosnia, 47, 435. Caciandoni, 540.
Bosova, 420. Caciaoni, 401.
Botez (datine), 282. Cticiuni, 401.
Bottieh~r P., 79. CadAnli, 25, 162.
Boue Ami, 327. Cadea, 548.
Brtidetu, 410. Cai,497.
Bragagii, 38. Cair, 31.
BrAnzeria, 51. Calapoqi, 419.
Brtiteni, 501. Ctillirat, 501.
Breaza, 420. Clilliretii, 225.
Bregalnita (riu), 50. Clil~torie eu ~tirea banditilor, 55.
Bruena, 82. Calea turmelor, 421.
Bubala, 421. Calesiotic, 418.
Bueovei, 357. Cali, 561.
Bueure~ci, 38, 65, 163, 222,270. Cliliasa, 501.
Buda Jaciu, 163. Cali ope, 78.
Buda-Pesta, 400. Calitlitile Flir~erotului. 28.
Buf,448. Cd/ive, 24.
Buia Neeulai, 209. Clilivia Feariea, 558.
Buiuk-Kainargi, 458. Clilivia-de-jos, 451.
Bulgaria, 21, 28,38,39, 43,53, Clilivia-de· sus, 451.
60, 76, 86, 95, 103, 119, 328, Clilive-Istoe, 359.
365,496. Clilivia Poiani, 558.
Bumbae (eultiv.j, 23. Calota, 407.
Bunavia, 501. Cameniea, 501.
Bura, 81. Camera, 82.
Buraeu, 133. Camia, 407.
 613

Candea George, 184. Castri, 23, 561.

CAnepll. 62. Castriotul Gheorghe, 198, 475.
Canina, 501. Castro, veqi Slatina.
CAntec de despllrttre, 56, 66. Castrosichia, 417.
Capa~nica, 448. Castrul-nou, veqi Elbasan.
Cllplilini de om, 20. Catacali, 419.
Capchiu, 67. Caterina, 34, 557.
Capinjani, 83, 390. Catolicli (propaganda) 127.
Capinova, 30. Catolicism, 222.
Capitali~ti arm., 48. Clitunu, 416.
Capitatie, 29. Cavadia 265.
Caplu, 45. Cavaia, 489, 513.
Capra, 416. Cavala, 31, 48, 84, 449.
Capre (cresc.), 23. Cavalari, 407.
Capsali (munte), 67, 89. Cazacovici, 163.
Caracota Gh. 202. Cllzluciani, 390.
Caraferia, 34, 556, 557. Ceabanlu, 451.
Cara·Gheorghe, 191. Ceafa, veqi Kiafa.
Caragiani I., 30, 34, 174, 178, Cealnic, 451.
183, 205,229, 254, 346, 387, Ceatalgea, 450.
404, 431, 457, 499. Celnici, ~ef al Gramostenilor
Caralavoda, 83. munteni, 27, 28, 82.
Carasuli, 390. Celnicat, 179.
Cllrbunara, 501. Celticul, 25, '390.
Cllrbunari, 416. Cengheldagh, 23.
O1rciu,?i, 156. Cepeli, 458.
Cardichi, 416. Cercinites lacus, 23.
«CArJeagli-, 444. Cer, 85.
Carte de lecturli (T. lliescu), 73. Cercova, 501.
Cllrti biserice~ci, 32. Cercovina, 501.
Cartu Ion, 163. Cerna (rlu), 85.
Casanova, 45, 390. Cernareca, 386.
Cllslitorii dintre Bulgari ~i Ar- Cerne~i, 33, 407.
mAnce, 24. Cerne~ti, veqi Cerne~i.
Casele arm., 63. Cer~etori, 116.
Castai'tia, 465. Cesar, 27, 120, 183, 227.
Ca~teta, 500. . Cesarata, 416.
Castoria, 193, 455. Chefalonia, 409.
Castoria-Clisura, 464. Chesaratii, veqi Kesarates.
 614

Chiela, 82. Codru, 82.

Chieli Costi, 107. Cojani, 419.
Chimara, SOL Colac, 23.
Chineta, 82. Colimba~i, 501.
Chipul poporului serb esc, 19. c Colinde~, 527.
Chirigiu, 27. Colonia, 50l.
Chjriil Christu D. (fam. arm.), 68, Colonia~i, 417.
Christofor, 448. Colosul de Nord, 114.
Christophoridi, 483. Columbeanu, 164.
Chronografia Epirului, 402. Coman, 43.
Ciariciani, 34, 424, 554 Comana, 43.
Ciceroan~, 28. Comanii, 43.
CiRie = ino~ie. Comanic, 27.
Cimoetina, SOL Comankvu, 464.
Cioga General, 191. Comati, 419.
Cioma loan, 209. Comereianti arm. 31, 47,63.
Ciomu Spiru T., 207. Comerciul, 27, 34, 44, 50, 51.
Cioneseu Steriu, 107. Comnena Alexiu, 592.
Cioplitura la Armani, 70. «Concordia» (eafen.), 92.
Ciorapi arm. 76, 80, 141. Condud~tori de dU~tori, 27.
Cirieana, 416. Conduriotu, 34, 558.
Cismliria de lues, 68. Coniebalta, 30.
Ciudila, 407. Conispole, 416.
Ciuli (dir. lie.), 59, 85, 138, 175, Consiliul b~trAnilor, 477.
199, 446. Constantin-eel-Mare, 2l.
Chiuteza, 464. Constantinescu Dimitrie, 222.
CI~bueari, 416. Constantinopole, 31, 19, 68,84,
Cllibu!?ica, 448. 96, 448, 462, 559.
Cl~eada, 417. Consul gree, 110, 132.
Clliea~i, 33. Consulat roman, 115.
Claudia Augusta, 46. Copaci (piriu) 85.
Clidi, 45, 559. Copliciari, 81.
Clisura, 58, 417, 455. Copala, 192.
Clisura·de-jos, 45. Copil~ric, 530.
Clisura de·sus, 45. Coraeunzi, 467.
Cochinoplo, 34, 554. Corba~i, 30.
Coeiani, 48, 45, 50, 84, 447. Corita, 493, 557.
Coci~tea, 85. Cori~iani, 417.
Cocomanii, 43, 82. Corpul didactic, 107.
 615

Cosel, 359. Cucufliani, 408.

Coset, 82. Cuculi, 33, 407.
Cosmad, 263. Cucuvinul, 590.
Costandova, 458. Curd-Pa~a, 415.
Costivar, 519. Cula, 82.
Costre~i, 467. Culiarada, 41 7.
Coteli, 500. Cultura arm., 65.
Cotili, 464. Cumanii, veqi Kumanova.
Coturi, 464. Cumanica, 416.
Covoare arm. 64. Cumanova, 43, 447.
Coziac, 357. Cumenica, 416, 501.
Cozlakioi, 451 .. Cuniscu, 421.
Criicana, 417. Cup a, 34.
Cr~ciunac (munti) 85. Curcani-Floci, .343.
Cdiciunul, 527. Curios, 561.
Cralea Marcu, 36, 85, 86. Curgi, 500.
Crailea, 418. Curmidava, 51.
Crania, 33. Cutali, 30.
Cranova, 458. Cutica, 466.
Cre~tini, 33. Cutuvlahi, 38.
Crimini, 464. Cuza (AI. Ion I), 163; 606.
Crina, 502.
Crini, 416. D
Crinichi 465.
Cripiani, 464. Daci (portul lor), 77,
Crivenii, 358. Dacia mcditeranea, 21.
Crivoga~ciani, 85. Daco-Romani, 26, 42. ·
Crizmani, 408 Damasuli, 420, 421.
Croitori arm., 63. Dama~i, 420,421.
Croitor de miiU\suri, 67.' Daniil, 368.
Crotna, 458. Daniil Piirintcle, 346.
Cru~, 358. Dan~ (obiceiuri), 101.
Cru~ova, 31, 38, 50, 51, 61, 71) Danturi, 148.
78, 85, 87, 102,447,458, Darda, 463, 501,
56!. Dardania, 44.
Cuca, 416. Dardanelele, 597.·
CubJari, 419. Datinc, 532.
Cubrat, 313. Debrza, 359.
Cuci, 33, 82, 416. Dc c(' femcile arm~ne intrehuin-
 616

teazli portul cad~nelor, 25. Dobrinova, 420.

Deschamps Gaston, 267, 323. Dobrogea, 319, 496.
D~d~-Agaci, 450. Dodona, 408.
Deleanu Roman Petre, 317. Dogeni, 448.
Delinista, 421. Doil'an, 45.
Delvino, 418. Doliani, 407, 416.
Demetrescu Anghel, 164. Domn, (tntrebuint. acestui cu-
Demir-Kapu. 45. · \'~nt la Arm.), 57.
Demir-Kula, 409. Dorian, veqi Doiran.
Demoilia D;mitrie, 361. Docsat, 48.
Deniscu. 463. Duc1i~ta, 421.
Deochiu, 286, 303. Duqi,4~.
Deolme, 578. Dulap, 561.
Desc~ntece, 531. Dulap, 23.
Desnationalisarea Bulgarilor. 24. Dulcino,39, 487.
c De~teaptli-tc Romane. mar~,73. Dumba, 345.
Deville Victor, 436. Dunia, 82.
Deyol, 337. Dunlire, 135, 313.
Diana, 79. Dupianii, 464.
Dialectul macedo-romln, 15. Duratiu, 30, 82,357, 492, 511,515
Diavato, (trec~toare) 20. Durns, 82
Diavato 333. Duruy Victor, 77, 79.
Dibra, 25, 46, 86, 518. Du~ari, 30.
Die Aromunen, vol. II. Dyrrachium, veqi Duratiu.
Dihova, 197. Draci, 82, 343, 533.
Djavid-Bey, 605. Drligari, 420. .
Dima CU~il 215. Drali~tea, 464.
c D;mAndliciunea p~rinteascli. Drama, 48, 562.
poesie 74. Drapelul Romliniei, l15.
Dimca Gh., 215. Drestinic, 407.
Dimitru St., 416. Drin (riu), 39.
Dimitrescu Vanciu, 362. Drinul-Alb (rlu), 45.
Dimotica, 450. Drinul~Negrfi, 473.
Diochiat, 531. Drumati, -001.
Dionisos, 79, Drumul o1lor, 421.
Disicata, 419.
D;strictele din Serbia unde 10-
E
cuesc Rom~nii, 15. Easte adltat di lunli, 53l.
Dobreni, 30. EC\ipsc1e, 533.
 617

Ec~isu, 455. FAr~eroti, 25, 27, 34, 35, 45,

Egri-Palanca, 43. 50, 51, 81, 96, 108, 182, 335,
cEgnatia via- 358 359, 418, 451, 502, 511, 607.
Elasona, 419. Fat1l. de Arman, 23.
Elbasan, 25, 30, 360, 492, 511. }I'auriel c., 541.
Elmali, 451. Faveyrial, 129, 222, 246, 309.
Emilian Paul, 474. Fazli-Pa~a, 133.
Emilian Paul Macedonicus, 474. Felinar (obiceiu poli~.), 80.
Englejii 46, 364. Femei armlne, 22, 25,66; 105.
Eni-Mahala, 458. Femeea F1I.r~eroat1l., 2~.
Epir, 33. Femeea musuIman1l., 25.
Epir (c~mpii), 29. Femeea (portul), 46.
Epiriati, 28, 33, 35, 81, 83,401, Fereca sau Fieri, 503.
607. Feregik, 450.
Epiria~ii (femeile lor), 33. Fermec1l.toare, 284.
Epiriatii (calitAple lor), 33. Fete, 147.
Episcopat, 277. Fetita, 27,463.
Exarhat arm., 404. Fieri-mic,51O.
Exarhul bulgar, 69, 127. Filaretos, 484, 495.
Ermanica, 30. Filiates, 416.
Eski-Sagra, 457. Filigrane (Iucr.), 30, 34.
Eugen al Austriei, 16. FiIigrane (fabr.) 46.
Europa, 65. Filigrane, (talentul Arm. la) 18.
Evrei, 17,24,45, 132,328,411.- Filipopol, 457.
Evrei Spanioli, 570. - Firmane (publicitatea lor), 86.
Evrei tureiti, 574. Firminar, 343.
Esploatarea lucrAt. oulg. 86. Fitoc ~i Fitochi, 23, 561.
Esportul din Scutari, 48. Fortificatiunile Bc\gradului, 16,
Fotu-Ciavela, 546.
F
Furca, 408, 504.
Faic Pa~a, 129, 249. Furca, 29, 33
FAina, 44R. Furca, 45.
Fallmerayer, 183. Fu~tani, 390.
Familie, (iubire), 231. F11l.diul ~i fata'n fa~1I. (povestc),
Fanaru, 599. 208.
Farmachi, 421. Flamburu, 417.
Farmachi (fratii), 191. Flamburari, 33.
FarsaIa, 27, 182. Floca Stcriu, 402, 421.
Fllr~erot (portul), 28. Floei, 343:,
 618

Florina, 83, 167_ Gianginem, vcqi Ali-Aga_

Flom, 407_ Giumaia, 23, 48, 193_
Floru, vcqi Flamburari. Giumaia-de-jos, 561.
Francia, 65_ Giumaia-dc-sus, 563.
Franceji, 364_ Giumerca, 468_
FrAncu Teofil, 184_ Giumge, 83, 390_
France~ (limba), 104_ Gladstone, 423,
Frasi,501. Glina, 46_
Frl1~ari, (sat tn Albania bl1nuit Glisanii, 33, 416.
ea obAr~ia Fl1r~ero~i1or), 27 Gogu I., 163_
28, 81, 467, 504. Gogu N_, 107.
Frastana, 417_ Gojdu, 346_
Fra~i, 343_ Golemo-Coniar, 186_
Frl1~ia de cruce, 236_ Gopcevic Sp., 245, 285.
Fratu, 509_ Gope~, 23,31, 38,66, 88, 200,
Fructe (comerc_ cult.), 44, 51,87 447_
Fteri, 34, 515. Gope~eni, 143_
Fteriotica, veqi Fteri_ Gorgari, 390_
Gorna-Bania, 458_
a Graciani, 30, 465.
Gabrova, 450_ Gradi~tea, 14, 448_
Gala!,;iana, 27, 466_ Gradsco, 52, 69, 89_
Garagunizi, 467_ Gramatica (In ~colile arm.), 75.
Gardicachi, 501. Gramati~u, 466_
Gardichi, 501_ Gramosta (mun~i), 26, 27, 462.
Gala~i, 17_ Granista, 416_
Galicicll, 200_ Gramosteanii, 26, 35, 83, 108,
Galici~a, 359_ 337,461. 607_
Galipoli, 450_ Grava, 448_
Genusl1sul, 512. Grebena, 81, 419.
Gheghii, 236. Grebeni~i, 33, 407_
Gheorgea, 29,31, 193,272,337, Greacl1 (limba), 95.
419, 448,493, 501. . Greci, 65, 76, 78, 327_
Ghevgheli. 45, 83_ Grecia, 22, 33.
Gheyn 1. Van Den, 78. Grecomani, 17,24,32,62, 101.
Ghimorgina, 450_ Gregorie, 425_
Giacova, 46, 498, 520. Gremenica, 417_
Giafco Enachc, 266. Greza, 82_
Giamadan (hain1i), 67_ Grijani, 402_
Grindina, 532. Ilie St., 24.
Griva, 205. lliescu Ta~eu, 71, 107.
Grizul, 45. Imp~ratoare, 405.
Gube~ul, 45. Imp~ra~ii bisantini, 16.
Gurbe~, 390. Imperiu de r~s~rit, 46.
Guturaiu, 530. Imprimerii, 32.
Im~a·Mare, 500.
H
lncrustilri in metale(talentul Arm.
I1agi-Beglic, 56-1-. la) 18.
Hagi Goga, 193. Industria, 26.
Hagi-Petrll, 251. Industrial? arm. 31.
Hahn, 185, 492, 498. lneli, 23, 458, 561.
Han-Furca, 45. Infidelitate pedepsitil, 66.
IIangiul arm. 52. Ingropilciunc (datin~), 49.
Ha'1~, 444. Injurl!.turi,241.
Hasdeu B. P. 19, 79 Inscriptiuni italiene, 85.
Ha~ia (mun~i) Institutorii din Maced. 75.
Ha~im Efendi, 237. IntAmpinarea Domnului, 527.
Hermes, 79. lonitl!. Imp~ratul, 113,317, 360.
Herodot, 77. lonescu·Chirana, 453.
Hertegovina, 47, 436. Ionescu Plaeea, 362.
Hoti ~i uciga~i, 25. lpec, 46, 498 . .
Hrupi~tea, 27, 464. Iraclia, 57.
Huma, 34, 386. I~eodra, veqi Scutari.
Huscin-Hairedin-Bey, 363. Islamism, 34.
Ismail (conduc.), 59.
I
Istib, 45, 48, 50, 447.
Iancov~t, 31 271, 375, 448. Istoc-de-jos, 359.
Ian-Catara, 227. Istoc-de-sus, 359.
lncovesli, veqi Iancov~t. Istoria Nationall!. (in ~coalde
lailadagh, 451. arm.), 75.
Ianina, 3365,83,193,408,446. Isvor, 390.
lanita, 384, 390, 450. Italieni, 170.
Ianota, 421. Iuskiup, 43.
Ianuli Romanul, 182. lulie, 20, 24.
lbuma, 390. Iusen-Aga, 341.
ledi-Kulelc, 567. Iustiniana prima, 44.
Ienipazar, 521. I vaneu Valahul, 428.
lIic, 67. lviron, 588.
 J Kosso\'a (vilaiet), 44, 45.
Kuciuk-Kanargl, 458.
Jean, 429. Kumanova, 42.
Jeanpetry, 259. Kupa, 386.
Jesova (riu) 14. Kurd, 411.
Jirecek C. Jos. 381, 49l. Kurudagh, 451.
Jocari, 561.
Jonquiere, vicomte dela, 548. L
J udecata, 530. Ubllniti, 420.
Judecatll turceasdi, 90. Laca, 33.
Jupllne~ti, 464. Lacomi, 464.
Justinian, 21. Lacus Lychnitis, 360.
Lai~ta, veqi Laca
K
Lai~ta, 408.
Kadikioi, 458. Lan D., 488.
Kalkandelen, 38, 45, 447. Lapsi~tea, 463.
Kamendol, 55. Lllpu~na, 562.
Kamna, 360. Larisa, 407.
Kanitz (pllrerea lui des pre Ar- Latinll (limba), 104.
manii din sud), 18. Lllvdari, 356.
Kara-Bakan, 45l. Lavra, 588.
Karagiov, 384. Lllzllrescu Lecanta, 291, 446.
Karaguevatz, 26. Lazari~i, 129, 222.
Karasu-Enige, 450. Leake ,William Martin). 19.327.
Karliikdagh, 45l. Leasa Prenda, 107.
Kaulbars, 319. Lea~ni~a, 408, 561.
Kavaia, 30, 514. Lefterohori, 421.
Ke~an, 450. Legodu~i, 501.
Kesarates, 33. Lehl:lzie (datine), 282, 527.
Kiafa (munti ~i sat). 33. Lejan G., 19.
Kiostendil, 43, 51, 458. Lemnllrie, 51.
Kiukiuk, 45, 564. Leofcea, 341.
Kiupria (district in Serbia unde Leri, 447.
locuesc Romani), 15, 17. Lesbos, 79.
Kiupriuliu, 31, 48. Lesnica, 23.
Kivernitis, 383. Leveni~ta, 501.
Koinsko, 386 Liaparda, 30, 50.
Kori~a, veqi Gheorgea. Liber cugetlltor (Fllr~erotul), 29.
Kosma, 411. Limba elinll, 265.
 1)21

Limba francez~, 17. l\I~gula 421.

Limba german~, 17. Mahmud II, 130.
c Limba str~u~easii .• Mahomedani, 33.
Linaqi, 343. Malacastra, 30, 402, 497.
Liuarasi Petru, 493. :\lalgara, 450.
Liniile ferate turct", 41, 573. ::\Iiiliana, 417.
Linotopea, 462. Maliki, 337.
Lipiniti, 420. Maliki-Mic, 343.
Livadia, veqi Vlaho-Livadon. Malisorii, 482.
Livadia, 553. Malo-Coniar, 86.
Liv~qi, 34, 410. Mamaliagi, 50l.
Livorno, 31. l\Um~lig~, 156.
Ljumi-Beratit, 472. l\ancare (obiceiu), 100.
Ljumnitsa, 385. Manda, 537.
Lychnidus, 360. l\f~ndra, 561.

Logodn~, 149, 440. l\'1anoleasa, 417.

Londra, 31, 364, 416. Miin~stirea de Arge~, 392.
Loparda, 5Ol. Marcoi-Culi, 90.
Lopava, 564. Marcovavaro~ (m-te), 61.
Lopeti de lemn (industrie), 82. Marcotie, 501.
Lucureqi, 50l. Marcoveni, 27, 464.
Lucuzi, 421. Marcu Cralea, 116.
Luminita, 34, 389. Marecostina, 51.
Lun~ nou~, 525. Margariti, 33.
Lunsi, 385. M~rg~rit, 311, 416.
Lupa roman~, 102. l\liirglirit Apostol. 22, 159, 222,
Lutra, 45. 259, 453, 551.
Marmara (Mare a )
•
Macedonia (de sus), 35.
Marnopole, 5l.
Mlirtali, 501.
Macedoneni, 222. Marte, 79, 525.
Macedo-Rom~ni, 30. Martini, 417.
cMachedonia. (HoteH 17, 25. Mlrti~or, 525.
Macnar, 82. Masareti, 353.
Macrini, 228, 407. Matca, 39.
M~cri~ 84. Mateiu-Basarab, 32, 163.
Madjaru (fam. arm.), 68. Maxim, 163.
Magorova, 29,31, 88, 137,165, Mazarachi, 33,416.
447. l\Iazari, 501.
 fi22

Megalo-Vlahii, 1:')6. Mihaiu-Viteazul,256.

l\lcgedia, 418. Milan, 324.
Meglen (riul), 33, 384. l\lilanovit, 14.
Megleni, 35, 607. Milogu~ti, 420, 421.
Meglenia, 83. Mireea-eel-B~trAn, 361.
i\1eglcnia (prov.), 33. Mirditi, 482.
Meglenii, 33. Mirelc, 288.
:'.legleniei (Irf-ti), 34. Mircse, 126, 440.
Megleniti, 45, 83. Mironeseu Dr., 580, 591.
Meglenitilor, 382. Mirsla, 23, 561.
Mchedinti, 406. !\1iitret (eredint~), 359.
Mehemet Faic-Pa~a. 269. Mitologia greae~, 78.
:'.Ielenic, 23, 45, 48, 51, 84, 447. Mocioni, 346.
Meletie, tipograf. Moesia superioar~, 16, 21.
Meletios geogr, 183. Moesii, 313.
:'.lelnic, veqi Melenic. l\Ioglena, 382.
Melnic (rtulet), 5l. Moglenii, 33.
Melon a, 50l. :'.loglenita, veqi Meglen.
Menade, 79. Mohamed II, 47.
Menicu, H2. :\Iola!}i, 343.
~lerali, 81. Moldova, 24, 42, 46.
l\lereur, 79. Moldova de jos, 38.
:Ylere (prod.), 49. :\Ioldova-Veehie (orl1~el).
Mere (deslegare la), datin~, 24. Molovi~tea, 23, 25, 31, 38, 75,
:'.lertali, 561. 87, 89, 447.
Mesta, 607. Molovi~teni, 83.
:Ylesta (fluviu), 35, 51, 48. Monastir, 52, 270, 379.
Me~terul Man ole, 18. .Monastir> (Hotel.), 132.
:'.lcternieh, 413. Monastir, 31.
Metzova,33 224, 402. Monede italiene, 85.
Miacli, veqi l\liat;;i. Mon~tri, 283.
:\liac;;i: earacterul, portul ~i ti- :\Ionumentul Kele-Kula, 20.
pul lor, 96. Morava (riu), 14, 15.
Micasia, 29. Moravia, 197.
Miftar (arab. eel mai onest) un 1'.Ioartc, 436.
fel de funetic onoradi., 68. Moseopole. 31, 83.
Migdonia, 572 :'.loseopoleni, 13, 31,607.
:'.lihaliea, 417. Moseova, 31.
:'.Iihai-V oevod, 593. :'.Ioseu, 340.
 62:.3

:\Ioti~ti~ 30. Nepote, 46.

Mrcsca, 82. Nepote Mihail, 431 .
Mudir = director, 95. Neveasta, 452.
Muli, 417. Nevrocop, 45, 48, 51, 84,447.
Munca campului, 70. Niausta, 27,465.
l\Iuntenegru, 83. Nicea, 448, 450.
Mun tenia, 32, 42. Nichea (D-~oara), 203.
Musa, 312. Nichita, 428.
Musakia (distr. arm.), 30. Nicodem sf., 84.
Musica vocalil, 265. Nicola, 425.
;\lusicu, 435. Nicolian, 23.
Muscele, 410. Nicolitil, 27, 84,349, 462.
Musulmani (Ni~), 17. Nigrita, 23, 561.
l\lure~ianu Andreiu, 73. N}jopole, 27, 29, 170,462.
Muri, 416. Ni~, 16, 18, 81.
Murih~va (munte), 61, 181, 396. Ni~ava (riul), 16.
Murihova (m.p), 50, 81, 185. Ni~ca-Bania (bili), 20.
Muri~i, 501. Niu-Castru, veqi Elb-ISGr.
l\1uzacati, 417. Niiicastru, 511.
Muzachia, 70, 274, 402, 497. Nonte, 385.
Muziichiari (cai), 418. Novibazar, 35, 83,84,521.
Nuna, 440.

• Nuntil, 101, 138, 139, 169, 2x2,

440.
Naissus, Nisus, Nissa, NiC(·a,. 21.
Nance Gh., 215. o
Nanta, 34, 379.
Narikioi, 451. Oaspe (obiceiu), 100.
Nasari, 417. Obedenaru M. G. dr., 392.
Na~cere (datini), 282, 530. Ochrida, 20, 31, 33,59,84,348,
Naum S-tul, 336. 357, 360.
Neagoe Vodil, 592. Odoni~ta, 360.
Negotin (district In Serbia unde Oiagros (zeu trac"!, 78.
locuesc Romani), 15, 117. Olimp (m-tele) 34, 45, 607.
Negovan, 27, 452, 464. Olimpianii, 34, 35, 83, 607.
Neohori, 415, 465. Oltenia, 184.
Nenciu Gheorghe, 376. Omer, 105.
Ncophytos, arhiepiscop de La- Opara-Marc, 356.
risa, 214, 424. Open ita, 359.
 624

Oprirea dirtilor la gran ita Tur- Papa Cosma, 218.

ciei, 39. Papa Dimitrachi, 202.
Oreovita (riu), 80. Papa-Goga, 200.
Orfani (golf), 23. i • Papa-Hagi Iani, 107.
Orizari, 45. Papa Ienachi, 202.
Orliac, 561. Papa Nicola Levu, 202.
Orman, 83, 390. Papa Nic. Nance, 202.
Or!jova, 13. Paparuda, 532.
O!jani, 34, 396. Papaschioi, 83, 390.
Oschin, 385. Papa Sgala, 203.
Osman-Aga, 53. Paramitia, 416.
Osmanli, 23. Paraschevi, 419.
Ostrita, 458. Parga, 33, 416.
Otlogea, 458. Parlita, 561.
Ottoman (guvernul), 22. Pasati,30.
Ovrei, 232. Pasargik, 458.
Plistori armAni, 24.
p Plistoria, 51.
Pli!junat, 29.
Pachymer, 429. Plitlirlligeanu Radu C, 591.
Pajik, (M-tele), 33, 83, 384. Patria, 233.
Palasca Bajdechi, 251. Patrie, 23.
Paleocastro, 83, 390, 421. Pavel (sr.), 593.
Paleograciani~ 465. Pli4i, 420.
Paleologul loan, 429. Pecati, 464.
Paleoseli, 408. Pecenieni,' 505.
Paleoturcu, 419. Pechini, 360, 513.
Paliama, 82. Peci, 35, 84.
Paligora (familia), 17, 22, 26. Pec1ari, 408.
Paliohori, 420. Pedepsirea femcei infidele, 66.
Palteni, 419. Peki = bine.
Panbulgarismul, 51, 68, 96, 112. Pckini, 30.
282. Pelica, 464.
Panelenism, 22, 68, 200. Pelicadi, 463.
Panselinos Em., 587. Pella, 391.
Panserbismul, 96, 97. Pendifranga Costi (fam. arm.)
"
Panslavismul, 22. 61.
Pantofari arm. 63. Peninsula-Balcanicll, 78, 81.
Papa, 127. Pepeni (comerc.), 87.
,
•
 · I

1
I
,
 ,
,

1 !
r1
I:,
,

I
; I
,.