Dreptul concurentei,titlul 7 din TFUE cuprinde norme privind
concurenta,impozitarea si armonizarea legislativa.Capitolul 1 - regulile de concurenta si sectiunea 1 - reguli aplicabile intreprinderilor; art 101 - 106. cartelurile = uniune monopolista in care mai multe intreprinderi din aceeasi ramura de productie incheie o conventie stabilind preturile,conditiile de vanzare si de aprovizionare,termenele de plata,cantitatea de marfa ce urmeaza sa o produca fiecare si isi impart pietele de desfacere in vederea limitarii sau eliminarii concurentei; a concerta = a consulta,a se consulta,a schimba puncte de vedere pt a cadea de acord asupra unui proiect comun sau pt a lua o masura comuna; practica concertata = este o forma de coordonare intre firme care fara sa fi ajuns la o intelegere propriu-zisa se substituie cooperarii practice dintre ele in detrimentul concurentei. O practica concertata conduce la conditii de concurenta diferite fata de conditiile de concurenta normale.O practica concertata este dificil de dovedit,sarcina aceasta revenindu-i Comisiei. acorduri verticale -> ex: este un acord incheiat intre un producator de echipamente stereo si un comerciant cu amanuntul; acorduri orizontale -> ex: acorduri incheiate intre producatorii de ciment.
Dreptul concurentei a prezentat dintotdeauna o importanta deosebita pt
UE.Acest domeniu al politicii comunitare reglementeaza acordurile anti- concurentiale dintre societati,abuzul de pozitie dominanta si concertarile. Art 101 din TFUE,fost articol 81 din TCE este principalul mijloc de control al acordurilor anti-concurentiale.Astfel de acorduri pot fi orizontale,si anume fiind incheiate intre intreprinderi la acelasi nivel al procesului de productie sau distributie si acorduri verticale:cele care sunt incheiate intre intreprinderi aflate la nivele diferite ale procesului de productie sau distributie. Art 101 din TFUE constituie arma principala pt a controla comportamentul anti-concurential al cartelurilor.Astfel,conform alin (1) sunt incompatibile cu piata interna si interzise orice acorduri intre intreprinderi,orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot afecta comertul dintre statele membre si care au ca obiect sau efect impiedicarea,restrangerea sau denaturarea comertului in cadrul pietei comune si in special cele care: 1.stabilesc direct sau indirect preturi de cumparare sau de vanzare sau orice alte conditii de tranzactionare; 2.limiteaza sau controleaza productia,comercializarea,dezvoltarea tehnica sau investitiile; 3.impart pietele sau sursele de aprovizionare; 4.aplica in raporturile cu partenerii comerciali conditii inegale la prestatii echivalente creand astfel acestora un dezavantaj concurential; 5.conditioneaza incheierea contractelor de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale nu au legatura cu obiectul acestor contracte. Alin (2) al aceluiasi articol stabileste ca acordurile sau deciziile interzise in temeiul prezentului articol sunt nule de drept,iar la alin (3) se stabilesc exceptiile,si anume: prevederile alin (1) pot fi declarate inaplicabile in cazul: 1)oricaror acorduri sau categorii de acorduri intre intreprinderi 2)oricaror decizii sau categorii de decizii ale asocierilor de intreprinderi 3)oricaror practici concertate sau categorii de practici concertate care contribuie la imbunatatirea productiei sau distributiei ori la promovarea progresului tehnic sau economic,asigurand totodata consumatorilor o parte din beneficiul obtinut si care: a)nu impun intreprinderilor restrictii care nu sunt indispensabile pt atingerea acestor obiective b)nu ofera intreprinderilor posibilitatea de a elimina concurenta in ceea ce priveste o parte semnificativa a produselor in cauza. Structura art 101 este urmatoarea: -alin (1) cuprinde interzicerea intelegerilor care au drept efect restrangerea concurentei; -alin (2) cuprinde sanctiunea care este nulitatea; -alin(3) cuprinde exceptiile de la alin (1). Prevederile legale comunitare interzic savarsirea unor acte sau fapte de catre intreprinderi fara a defini insa aceste entitati. In cauza 41/90 CJ a retinut ca termenul intreprindere acopera orice entitate angajata intr-o activitate economica,indiferent de statutul sau juridic si de modul in care este finantata.Acestea au fost considerate ca incluzand societati comerciale,societati in nume colectiv,asociatii profesionale,profesiile liberale si intreprinderile de stat si cooperativele. Conceptul de intreprindere nu cuprinde insa organismele care urmaresc un obiectiv exclusiv social si nu desfasoara o activitate economica,cum ar fi de ex: organismele insarcinate cu administrarea sistemelor legale de asigurari de sanatate si asigurari pt limita de varsta. Referitor la intreprinderile detinute de stat pot fi calificate ca intreprinderi atunci cand opereaza in context comercial,dar acest lucru nu este valabil cand isi exercita atributiile de drept public.Organizatiile patronale si sindicale care incheie un acord colectiv nu sunt privite ca intreprinderi in sensul dispozitiilor art 101 din TFUE. Ca urmare,in jurisprudenta CJ intreprinderile au fost caracterizate independent de acceptiunea atribuita notiunii in sistemele de drept ale statelor membre. Conform alin (1) din TFUE enumerarea intelegerilor de natura monopolista cuprinde: 1.acordurile intre intreprinderi 2.orice decizie ale asocierilor de intreprinderi 3.practicile concertate. Acordurile intre intreprinderi se realizeaza in situatia in care intreprinderile si- au exprimat vointa intr-un mod determinat.Notiunea respectiva este inteleasa in dreptul comunitar in sens larg.Astfel,acordurile intre intreprinderi pot sa ia forma contractelor de concesiune,actelor constitutive ale unor societati comerciale,tranzactiilor sau pur si simplu a unei intelegeri care are doar semnificatie morala. Deciziile asociatiilor de intreprinderi sunt acte de vointa colectiva care emana de la organul competent al unui grup profesional.Nu este necesar si nu se solicita ca gruparea respectiva,si anume asociatia,sa aiba calitatea de subiect de drept de sine statator.De asemenea,imprejurarea ca este vorba de o asociatie de drept public nu influenteaza calificarea acesteia ca fiind o asociatie de intreprinderi. Practicile concertate exprima o forma de coordonare intre intreprinderi care inlocuiesc cu buna stiinta riscurile concurentei cu o cooperare practica intre ele ce conduce la conditii de concurenta care nu corespund conditiilor normale de piata.Unele acorduri restrictive dintre companii sunt totusi permise,deoarece pot incuraja concurenta,ca de ex prin promovarea progresului tehnic sau prin imbunatatirea sistemului de distributie. Sunt permise acordurile care intrunesc conditiile urmatoare: 1.imbunatatesc producerea sau distributia de bunuri sau promoveaza progresul tehnic sau economic 2.aloca consumatorilor o parte corespunzatoare din beneficiul rezultat 3.restrictionarea concurentei trebuie sa fie necesara pt a indeplini primele 2 conditii 4.nu trebuie sa elimine libera concurenta pt o proportie substantiala de produse sau servicii.