TEHNOLOGIA LUCRĂRILOR DE CONSTRUCłII

Între parametrii de lucru ai excavatorului lingură dreaptă (cu acŃionare prin cabluri a echipamentului) există
1.
următoarele relaŃii de corelare:
'
" ' " ' " ' " '
Razei maxime de săpare, R s îi corespunde
a. R s = 0,8R s ; H s = 0,6H s b. R s = 0,8H s ; H s = 0,6R s c. '
înălŃimea maximă de săpare, H s

2. În secŃiune verticală transversală, groapa săpată cu excavatorul echipat lingură dreaptă are forma:
unui trapez isoscel cu baza unui trapez isoscel cu baza
a. b. c. pătrat
mică în jos mică în sus

3. Excavatorul echipat draglină, sapă:

deasupra nivelului la care sub nivelul la care circulă deasupra şi sub nivelul la care
a. b. c.
circulă excavatorul excavatorul circulă excavatorul

4. Oricare ar fi categoria de cofraj sau modul de folosire al acestuia, alcătuirea sa generală cuprinde:
a. plinul cofrajului; elemente de susŃinere primară; elemente de susŃinere secundară, elemente de
contravîntuire, solidarizare şi sprijinire;
b. plinul cofrajului; elemente de rigidizare ale plinului; elemente de susŃinere secundară, elemente de
contravîntuire, solidarizare şi sprijinire;
c. elemente de rigidizare ale plinului; elemente de susŃinere primară şi secundară, elemente de contravîntuire,
solidarizare şi sprijinire.

5. Pentru a se limita numărul de reazeme finale la un cofraj, secŃiunea susŃinerilor primare trebuie să fie:
superioară elementelor de inferioară elementelor de egală cu a elementelor de
a. b. c.
rigidizare ale plinului rigidizare ale plinului rigidizare ale plinului

6. Care este diferenŃa între plinul cofrajului tip astereală şi plinul tip panouri de cofraj?
existenŃa elementelor de rigidizare ale demontabilitatea plinului tip
a. b. nici o diferenŃă c.
plinului, în cazul panourilor astereală

7. Dimensionarea şi verificarea panourilor de cofraj se face:

a. din condiŃiile de rezistenŃă şi de rigiditate ale plinului panourilor;
b. din condiŃiile de rezistenŃă şi de rigiditate ale scheletului de rigidizare a plinului panourilor;
c. din condiŃia de coordonare dimensională.

8. O grindă metalică extensibilă de cofraj poate fi rezemată:

la capete şi în nodurile de la la capete şi în nodurile de la
a. numai la capete b. c.
talpa inferioară talpa suferioară

9. Care dintre elementele componente ale unui cofraj vor fi solicitate numai la încărcări concentrate?
elementele de rigidizare ale elementele de susŃinere elementele de susŃinere
a. b. c.
plinului primară secundară

10. Plinul unui cofraj orizontal alcătuit din panouri de cofraj poate avea console?
a. da b. nu

11. Plinul unui cofraj vertical alcătuit din panouri de cofraj poate avea console?
a. da b. nu
 12. În cazul cofrajelor specializate, metalice:
soluŃia de cofrare influenŃează tehnologia de soluŃia de cofrare nu influenŃează tehnologia de
a. b.
betonare betonare

13. Betonul de ciment, în curs de întărire, conŃine:

ciment, agregate, apă, ciment nehidratat, agregate, gel de gel de ciment, agregate, apă
a. b. c.
aer oclus ciment, apă evaporabilă, aer oclus evaporabilă, aer oclus

La întărirea betonului de ciment în condiŃii convenŃionale de temperatură şi umiditate, factorii de calitate ai

14.
cimentului utilizat la preparare influenŃează:
rezistenŃa la compresiune, viteza de întărire
rezistenŃa la compresiune
a. şi uniformitatea procesului de întărire în b. c. numai viteza de întărire
şi viteza de întărire
masa betonului

15. Care din următoarele betoane au rezistenŃă sporită la agresivitatea apelor cu conŃinut de sulfaŃi?
10 10 10
a. C12/15–P 8 –T3–SR I 32,5/0-31 b. C12/15–P 8 –T3–H II/A-S 32,5/0-31 c. C12/15–P 8 –T3–II/A-S 32,5R/0-31

16. Care din următoarele betoane au căldura de hidratare redusă (limitată)?

10 10 10
a. C12/15–P 8 –T3–SR I 32,5/0-31 b. C12/15–P 8 –T3–H II/A-S 32,5/0-31 c. C12/15–P 8 –T3–II/A-S 32,5R/0-31

17. Care este diferenŃa dintre dozarea volumetrică şi dozarea gravimetrică a apei de amestecare pentru beton?
dozarea volumetrică este mai precisă dozarea volumetrică este mai puŃin
a. b. c. nici una
decît dozarea gravimetrică precisă decît dozarea gravimetrică

18. Turbomalaxoarele amestecă componenŃii betonului, la preparare:

forŃat, orice consistenŃă de prin cădere liberă, consistenŃă
forŃat, consistenŃă T2, cu 16
a. beton, în max. 1 minut şi cu b. T3 – T4, în 1,1 – 2 min. şi c.
rotaŃii într-un minut
12 – 16 rotaŃii peste 24 rotaŃii

19. Compactarea prin vibrare verticală produce:

stricarea echilibrului granulelor mari alunecarea mortarului de ciment
îndesarea
a. b. de agregat, care se înglobează în c. printre granulele mari de
amestecului
mortarul elastic de ciment agregat

20. Turnarea şi compactarea betonului este interzisă (sau se opreşte) cînd:

timpul de acoperire sau de alăturare (t2) timpul de acoperire sau de
este cuprins între timpul de revibrare alăturare (t2) este mai mic decît nu există nici o
a. b. c.
(tr) şi timpul de terminare a prizei timpul de revibrare (tr) → t2 ≤ condiŃionare
cimentului (tp) → tr ≤ t2 ≤ tp tr

21. Raza efectivă de vibrare, în cazul utilizării pervibratoarelor la compactarea betonului:

este valoarea dată de pros- se determină efectiv, înainte de turna- se apreciază ca o valoare medie,
a. b. c.
pectul de utilizare a mijlocului rea betonului, prin metode cunoscute din literatura de specialitate

La compactarea betonului turnat, cu vibatoare de cofraj, se utilizează următoarele variante de amplasare a

22.
vibratoarelor:
pe elementele de susŃinere pe elementele de susŃinere pe elementele de susŃinere
a. primară ale cofrajului, pe b. primară ale cofrajului, pe un c. secundară ale cofrajului, pe
două şiruri, în şah şir, în oglindă două şiruri, în şah

Care dintre următoarele tipuri de rosturi în betonul turnat (monolit) se datorează unor întreruperi
23.
neprogramate ale betonării?
a. rosturile constructive b. rosturile tehnologice c. rosturile de lucru
24. CondiŃia de continuitate a turnării betonului este:
Vstr.(fîşîş ) Vstr.(fîşîş ) Vstr.(fîşîş )
a. Qb min = ≤ Cb b. ≤ Cb c. Qb min = ≥ Cb
t 2 − t 1ef t p − t 1ef t 2 − t 1ef

6
25. RelaŃia: t1ef = ∑δ
1
i ≤ ti reprezintă:

condiŃia tehnologică de
a. b. ritmul de betonare c. capacitatea de betonare
betonare

Dispozitivele de manipulare şi montaj pentru elemente prefabricate cu proiecŃie orizontală de suprafaŃă pot
26.
avea:
minimum trei puncte de minimum patru puncte de minimum patru puncte de
a. b. c.
agăŃate necoliniare agăŃate necoliniare agăŃate coliniare

Care este numărul maxim de puncte de agăŃare a unui element prefabricat cu proiecŃie orizontală liniară,
27.
pentru care poate funcŃiona dispozitivul de manipulare şi montaj tip balanŃă?
a. 4 (patru) b. 7 (şapte)

28. Care sînt parametri tehnologici şi constructivi care permit alegerea utilajului de montaj?
Raza, înălŃimea, sarcina
Numărul şi forma elementelor Temperatura şi umiditatea
a. (necesare) şi uneori lungimea b. c.
prefabricate mediului din timpul execuŃiei
necesară a săgeŃii

Care dintre următoarele metode de montaj presupune lucrul cu mai mult de o macara (în acelaşi timp) pe
29.
amplasament?
a. metoda diferenŃiată b. metoda complexă c. metoda combinată

30. Cînd este necesar depozitul de elemente prefabricate la obiect, în raza de acŃiune a macaralei?
la montarea prefabricatelor la montarea prefabricatelor pentru
a. pentru clădiri civile etajate, cu b. clădiri industriale parter, cu macarale c. în ambele cazuri
macaraua turn independente