Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
.•.
' ~ ~
.. CEU
Funda~aconcept ~
.."
WALTER BENJAMIN
Illuminationen - Ausgewahlte Schriften I
© Copyright 1955 Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main
© for the Romanian edition by Open Society Institute - Center for
Publishing Development, 2001
(
Walter Benjamin
'""
ILUMINARI
editura II univers
Bucure~ti, 2000
('
44 lIulflinliri
Semnele fizionofi)ip<;,. ca ~i
altesimpol411. mauticp, ayfost fQlo~ite deantiyj
In primul rln,dya n}ij)oqye dyyxplQrare aqest,ip1,l\ui,Jn ,conforll1itatecu Hygin!a
paglna In vina, care eraprydomina.nt~(SWdiul fiziP90111iei),ca.~i,comeqia, srnt
manifesta11.ale noii' ere··a, Geniului: .Corelatia dintrestudiul. modem al.,fizionomiei ~i
vechea. arta a prepictiei. Se' mal1ifest~.1n~a. prin acc~l1tele. sterile pe care Ie. plJne
pe valorile morale ~i print.endinta ,ei .catre .ypmPIiC~lia analitica, Jocmai in
aceasta privinta, fizionomi~tii,antici ~i mediev~li vedeau Jucrurile mai elar,
admitil1d ca nu se poate il1tdegc caracterul decit'9u ajutorul unui llliC numar de
concepte de baza, indiferente din, punct.de ved<;remoral,.cul1l ar ft, de pilda,
cele pe care a incercat sa Ie identifice doctrina ,tell1peramentelor. .
SARCINATRADUCATORULUI
Qadi, 'in aprecierile la adresa unei opere sau a, unedorme de arm, se tine
seama, de receptor, intreprinderea nu este deloc profitabila pentru cunoa~terea
lor. N~numai. ca orice referinta la un public. determinat saulai reprezentantii sai
induce in ,eroare, dar chiar~i conceptul unui ,receptm F;;ideal" dauneaza., dezbaterilor
. teoretice despre ,arm; deoarece ·ele pornescde la presupunereaexistentei ~i a
naturiiomului ca atare. Arta porne~te, in acela~i mod; ,de la:presupunerea
existentei ,fizice ~i·spihtuale a omului,dar Inniciuna din operele' de mta nu
exism preocuparea pentru reactia lui. Caci nicio poezie llU este!\l1enita·
cititorului,nici 0 pictura privitorului, nici osimfonieasclJltatorului.
Se adreseaza 0,' traducere cititorilor carenu inteleg originalul?Ar fi 0
~Nplicatie satisfaditoare pentru deosebirea de statut,' dintte traducere ~i original.
In plus, parea<fisirigurul motiv pentru a spune' "acela~ihtcru" in repetate
rinduri. Caci, ce •,;spune" 0 opera Iiterara?:Cecdmunica? "Spune"foarte putin
celor careointeleg. Calitateaei esenpalanueste nici mesajul,' iIici comunicarea.
Dar orice traducerecare vreasa comunice nupoate transmite dedt informatie,
'deciceva neesential. Acesta este~i un seri1l1'dupa care recun6a~temo tradtice're
proasm: Ceea cese'gase~te, insa, pe'linga informatie,intr"oopera Iiterara - ~i
cititorii sai? Sau, mai bine zis: se lasa tradusa esenta ei san -In conformitate cu
scmnificatia acestei forme - se cere ea tradusa? In' principiu, raspunsulla prima
intrebare nu este decit problematic; raspunsulla a doua este apodictic. Numai 0
gindire superficiala, care neaga sensul autonom al celni din mma, Ie va considera
echivalente. Trebuie atrasa atentia asupra faptului ca annmite concepte de relatie
I~i pastreaii semnifica~a buna, poate cea mm buna, daca nu se raporteaza de la
Inceput exclusiv la om. Atunci se poate vorbi, de pilda, despre 0 viata sau
despre un moment de neuitat, chiar daca toti oamenii Ie-au uitat. Daca esenta
unei asemenea vieti sau unui asemenea moment a pretins ca ele sa nu fie uitate,
aceasili afirmatie nu contine un fals, ci doar 0 exigenta pe care oamenii n-o
implinesc ~i, In acela~i timp", 0 raportare la 0 sfera In care ea este Implinita:
amintirea lui Dumnezeu. Intr-un mod corespunzator, ar trebui verificata
traductibilitatea stmcturii unei limbi, chiar daca este intraductibila pentm
oameni. Si, de fapt, Intr-o, anumita masura, nu a~a este, daca privim traducerea
ca pe un concept riguros? - Dupa ce s-a tacut aceasta disociere, ramlne
Intrebarea daca se impune traducerea unor structuri determinate de limbii. Ciici
urmatoarea fraza este vaIabila: daca traducerea este 0 forma, atunci anumite
opere slnt traductibile In esenta lor.
Traductibilitatea este 0 1£iisatura esen~ala a anumitor opere, dar asta nu
inseamna ca traducerea lor este esentialii pen1£u ele, ci, rnai curind, ca 0
semnifica~e specifica, inerenili originalelor, se exprima In faptul ca pot fi
traduse. Este evident ca 0 traducere, oricit ar fi ea de buna, poate sa nu aiba nici
o semnificatie pentm original. Cu toate acestea, In virtutea traductibiliilitii sale~
originalul este In1£-o relatie strlnsa cu 1£aducerea; de fapt, aceasta relatie este cu,
atlt mai strinsa, cu clt nu mai are nici 0 semnificatiepentruoriginal. Ea poate ,fi
numiili 0 relatie naturala sau, mai precis, una de viata. ~a cum manifestarile -'
vietii s1nt in strinsii corelatie cu eel viu, tara a avea vreo semnificatie pen1£u. el,
o traducere decurge din original, nu ant din viata lui, cit din "supravietuirea"
lui. Ciici 0 traducere apare mai tirziu decit originalul ~i,deoarece operele
importante ale literaturii universale nu-~i gasesc niciodaili traducatorii, prede~tinati
in perioada In care iau na~tere, traducerea indica stadiul, supravietuirii lor.
Pentru opera de arm, ideile de viata ~i de supravietuire trebuie privite In
realitatea lor simpliL Chiar In vremuri in care glndirea era dominata de
prejudecati inguste, exista banuiala ca viata ,nu se limiteaza, doar la corporalitate
organica. Nu e yorba de a extindnegnul vietii sub seeptrul debil al sufletului,
a~a cum a Incercat Fechner, sau, invers, de a 0 definiJn termenii ~i mai putin
concludenti ai animaliilitii, cilm ar n senzatiile, care nu caracterizeaza decit
uneori via~. Conceptul de viata vafi repu~ I~ drepturile sale fire~ti numai daca
se recunoa~te cii tot ce are 0 istorie a sa, ~i nu este daar 0 s,cena §l'
'" care se
Sarcina traducatorolui 47
doua limbi moarte, incH, dintre toate formele literare, ei 'iireVine sa puna 'in'
lumina proceslil de maturizare alliinbii straine ~i dureri'le facerir''in propria sa'
limba, ' ,'f"
de unde, faraa intra 111, ea;:face.:sa rasune originalul in· singurulloc in. care,in
propria'sa limba;' poate face sa ·se auda' ecolll,.·unei opere de acta sc.risaintr-o
limbastraina.· Nu numaiintentia·.traducerii se deosebe~te de. cea a operei literare
-'-adica,se indreapta catre 0 limbain ansamblulei,. pomind de la ° opera de acta
singtilara, scrisa intr-o limba straina -, dar ~i ea, in sine, este. cu totul altceva:
intentia scriitor,ului este naiva;primara, intuitiva, cea a traducatorului este
derivativa;ultima~i ideaticii. Caci marele motiv,alintegrarii mai multoI'·Iimbi
intr-o singuraJimba' adevarata da continut 'muncii traducatorului.ln cea din
urma,propozitiile, opereleliterare, judecatile luate una cite una nu se inteleg
niciodam - caciele raminsa fie traduse-, dar Iimbileinselesint inacord intre
ele, se completeaza~i sereconciliaza In modullol' de a infen~onao semnificatie.
Daca exista,insa, olimba a,adevarului, in care sepastreaza faratensiuni ~i in
tacere secretele ultime, catre, care, aspira orice gindire, atunci aceasta limba a
adevaruluieste limbaadevarata.Si tocmai aceasta Iimba,a direi presimtire ~i
descriere este' sing,uradesavir~ire la,care ipoate spera filosoful, este asounsa.in
modintens in traducere;;Nu exism 0 muza a filosofiei ~i.nici.una a traducerii.
Dar nici filosofia ~i nici traducerea, nusint futilitati, a~a cum pretindarti~tii
sentimentali. Caci exista uningenium alfilosofiei, careeste caracterizat· de
nostalgia acesteilimbi care se anun!ii'in traduceri: ,,,Imperfectiunea limbilor
constain pluralitatea lor ~iin lipsa celeisupreme: a gindi ,inseamna a scriefara
accesorii ~i fara. ~oapte, cuvintul nemuritor ramineinca subinteles,diversitatea
idiomurilor pe pamintimpiedica'pe to~ sa proferezecuvinte·care, altfel, la °
atingereunica, s,ar materializa Ca' adeyar/' Daca.ceea ce spune Mallarme se
poate aplica aici, ,cu'·toam rigoareafilosofului, attinci .traducerea, cu germenii
acestei Iimbi pe careii poactain ea, este la.jumatatea distantei dintrecreatia
literara~i. teorie. Cu toateca operele ei sint mai putinriguros reliefate, nu lasa
urme mai putin adinci in istorie.
Daca sarcina traducatorului este vazutain aceasm lumina, atunci ciiile
indeplinirii ei risca sadevinamai obscurqi impenetrabile.'sal\;cu alte cuvinte:
sarcina dea face sa se coac.a·:intraduceresaminta limbii pure pare imposibil de
realiza~'imposibil,de· definit,prin vroo' solu~e. caci .,.nu ' se· prabu~~e fuhdamentul
sau atunci .cind ',.redareasensului nu ,'.mai·este•.datatoare.de masura?Si - privind
negativ - ce ,altcevainseamnatot warn spuspina acum?~idelitate ~ilibertate
sint concepteler.traditionale in'orice discutie despre·traduceri ,- fidelitatea
restituirii conform.•..cu sensul ~i;'im slujbaacestei libectati, fidelitatea..fata ·de
cuvint. Aceste idei par sa nu mai )'loam sluji,o teorie care .cauta'in traducere
altc'evadecit; reproducerea.isensului.,;])esigur,•.in lumina folosirii IOfrtraditionale
ace~titermeni;aparcintr-o disociere.permanenm; ·Cu·ce poate eontribui, defap4
fidelitatea.Ja redareasensului?cFidelita,teaintraducereacuvintului individual nu
(~
52 I/uminclri
anglicizeze germ ana. Au un respect mult mai', mare, fatade: obi'eeiuI'ile ,lirnbii lor
declt fa}ii de spiritul operelor straine; ...Eroarea fundamentala. aHradudltbrului
collsta'in faptul ca-~i mentine propria Iirnba in starea In. care .seafla Intrmplator,
in lac sa-i permita sa fie puternic afectata de 'liltiba, straina~)Mai ales Jatunci. cino
traduce dintr-o limba care este foarte indepartata de a sa, trebuie sa se ,iritaarca
la elementele ultime ale limbii inse~i, acala unde 'Opera, imagindqi tanuhint
canvergente. Trebuie saextinda' ~i sa aprofundeze propria'limba prin intermediul
Iimbii stdline. In general, nu se ~tidIi ce masura ·este pasibil acestlucru; in ce
masma se paate tnlnsfarma 0 'Iimba; distal1}a dela a limba:,ra. alta' nu este mai
mare declt de la un dialectla altul; de aceea, limoa nu trebuie tratata· cu
u~urin}ii, ci luata in serias." .
Traductibilitatea ariginalului este cea care 'determina tn mad obiectiv
masura ·in care a traducere reu~e~te sa carespunda esentei acestei forme. Cu elt
limba ariginalului are mai putina dcmnitatqi valaare,cu elt, este mai mult co-
municare, cu aut este mai putmpottivita pentJu traducere, pinacind preponderenp
tatala a acestui sens, departe de a fi pirghia:', unei ,traduceri ,farmal incheiate, a
face zadarnicii.Cu elt a aperii este de cali tate mai· buna, cu atiLramtne mai
traductibila, chiar daca sensul· ei este atins numai In treacat. Astaeste valabil,
bineinteles, numai pentru textele ariginale, Traducerile, pe de alta· pmte, se
davedesca fi intraductibile nu din cauza ca sensu I Ie impbvareaza prea mult, ci
din cauza ca Ie afecteaza mult preain treacat. 0 canfirmare a acestei teze ~i' a
altar puncte de vedere esentiale' 0 rep~ezinta ttaducerile 'Iui 'Holderlin, In special
cele daua tragedii ale lui Safocle. In ele armania intre limbi este, atH de
profunda, irielt sensul, aSemenea unei harfe eoliene,:de~abia este atins de adierea
lirnbii. Traducerile lui Holderlin sint arhetipuri ,He_farmei lar; relatia dintre ele
~i alte versiuni chiar faarte bune este cea dintre,arhetip ~i
madel, cum .'0
demanstreaza ~i 'comparatia dintre traducerile' celei de-a; treia ode' pithice de
Pindar facute de Holderlin ~i Barchardt. Din acest motiv, traducerile lui
Holderlin sintameninptein pI'imul rind de primejdia uria~a care pinde~fe,de la
Inceput, taate traducerile: partile unei limbiastfel extinsqi, bine stapinite sepot
trinti brusc, izolindu-I pe traducatot In tacere. I Traducerile din' Sofocle au ··fost
ultima opera a lui Holderlin; In elesensul se prabu$e~te dih'abisln abis 'pina
dnd amenin}ii sa se piarda in profunzimile fara· 'fund ale limbii. Existatatu~i un
punct de oprire. Nu este acordat de nici un alt textiIi afara de eel al Sfintei
Scripturi, in care sensul a Incetat sa mai fie linia de despartite Ihtre fluxullimbii
~i eel al revelapei. Atilnci dIidun text aparprieadevarului sau dogmei, dnd este
"limba adevarata" in toata literalitatea~a' ~ifatamijlocireasensuluj, textul este
in mod neconditianat traductibil. Traducerea este necesara in acest caz numai .
din cauza pluralitatii. limbilar. ;Fata de el, tmducerii i se pretinde 0 Incredere' atlt
Sarcina traduciitorului 55
de nelimitata, incit, a~a cum, in textul sacru,'limba ~i revelatia sint unite tara
tensiuni, traduccrea trebuie sa fie una cu originalul in forma versiunii
interliniare, in care literalita.tea ~i libertateasint unite. fntr~o oarecare masura,
toate marile texte contin traducerea lor virtuala printre rinduri ~i in cel mai inalt
grad Sfintele Scripturi. Versiunea interliniara a Scripturii este prototipul sau
idealul oricarei traduceri.