li -

t
I
I
*
ffilrtslt $swrlrrst*s {XSS{}. I96 I}
i 6.

6.1. obireiuri si ilrrydilii din vlsts p&storiior

J 6.1.1. Bohugul

I in
Soltogul, i930, monografie a satuiui romdnesc de munte, surprins pe
o anumiia treapib a
evolutiei sale istorice, Mihail Sadoveanu infdligeaza lumea oierilor moldoveni, cu obiceiuri
;i

t
rdnduieii bazaie pe legile nescrise ale tradiliei.

Prozatorul dezvoltd motivele folclorice din Miorifo. Naratiunea se desfbpoara pe funrtalui

unei existenle pastorale, de specific national, iocalizatd ?n agezdrile oierilor moldoveni,
dintre

I Tarcdu gi Dorna.

Plecat ia Dorna sd vAnda gi sd cumpere oi, Nechifor Lipan din Tarciu este ucis de alli doi

t oieri pentru a-i lua turma. Evenimentul are anaiogii cu episodui central din balada populari
dar Sadoveanu transforml acest eveniment intr-un pretext, inlr-o intrigi ce
narafiunea propriu-zis5.
Miorito,
decianqeazd

I Prozatorul aduce insd in prim plan, prin analogie, alte motive exislente in Miorifa. Vitoria,
solia lui Nechifor. pornefte in cautarea sotului ei, aga cum in balada populard mdicuta batr6.n6

I
pieca in iume s6-9i caute t-lul; amA.ndoud presimt cd cei pe care ii cautd sunt morli. Lait-motivul
mioritic revine la inceputul frazei rostite de Vitoria: Sd-mi spuneli cine ali vdzut un arn cJe /,a noi,
cilare pe cal negru yintat in frunte si-n cap czt o cdciurd brumdrie.

I Al' Paieologu a
demonstrat cd acfiunea romanului reproduce,
Lqdiv iduaiizatS, scenariui m itologic egi ptean is is-Osiris.
intr-o structuri

t Nechifor Lipan este ucis, asemenea iui Osiris, divinitatea solard egioteand., Vitoria
porne$te in ciutarea solului ei, ?nso{itd cie
Horus.
fiui ei, Gheorghili, asemenea lui Isis. insotita de fiul ei

I Amindoud descoperird cadavrul sofului ior, ucis, amdndoud organizeazd. inmormd.ntarea

: c:iorm m iturilor funebre tradilionale.

I -n:e se
Cdinele Luptt igi are corespondentul
aili
in Anubis. Episodul coborArii iui Gheorghill in
tatiiui sdu este echivalentui episodului arhetipal
caCavrui
rdpa
descensus as inferos. probd

I ::ii_satorie a virilitalii, moarte gi inviere ma_qicd.

in balada popu1ar6, mioaran[zdrdvani dezvbluia ciobanului moldovean cornpiotul urzit;

I ':. Boltogul. ciineie lui Nechifor igi duce stS.pAna ia cadavrul soluiui ei. Versurile utilizate drepi

I lu Sdls .i:sr;r i:erolurli iomdne

 Stipdne, stdpdne
l,lai cheama S-un cdine
rmprimi atmosiera de baiadi romanuiui. se mai adaugd,
in sfdrgit. 5i o anumit6 indererminare
temporali a aciiunii asernS.nSioare baiaiei, dar gi o auri legendara, specifici opereior
saCoven iene.

transfcrrma astitl inii-c opera proiund originalr. ce

Sulrcgui se
reintegreaza mitui autohton
pe noi coordonate artistice' lvl. sadoveanu imbina in acliunea
carlii doua srueturi
complemeniare: una epica. realista" cealaltr simbolicr,
mitica ciesidgurate pe doua nivele ale
naraiiunii, pe o societare arhaici gi pe un tip reprezentativ
al acestei iumi, Vitoria Lipan.
Conflictul epic este construit pe trer secvenre: a$ieptarea
lui Nechiior Lipan de catre
vitoria sotia lr-li: drurnul parcurs d: Vitoria in
cautarea cadavrului sotului ei, datina
inm'rm intarii, recon stituirea asas in atur ui g i pecieps irea fipta'i ior_

6.1.1"1. lfruiversul trudFf$snn!

Prima pafle a romanului este dorninai5
cle agteptarea vitoriei Lipan. i;rtirzierea sorului
neiiniSteqte' i$i alunga temerile. rinduind o
iucrurile pe care ar fi trebuir si ie rezolve Nechifor,
stapanul gospocidriei: plata argatului. a ciobanilor,
pregitirea gospod5riei penti-u iarnd g.a.
RecreeazSin imaginatie cirumul sotului ei gi ajunge la conciuzia
intoarcS pani la o anumila cata' in munti,
ci Nechifcr trebuia sa se
viata se calJuzegte dupa un vechi program pastoral,
desfb;urdndu-se calendaristic, inre eEpele transhuniantei.
Tdranii gtiu cd. primavara, ja o data
anumita tur::lele trebuie s5' urce pe plaiuri,
la locurile de p6gunat; toamna. in alta zi dlnainte
horrratb' turmeie coboard ia iernat' in baltiie
Siretului. Acestea sunt momenteie fundamentaie ale
existentei care hot5'risc treburile satuiui qi vitoria
ptie ca Necirifor trebuie sd treacr prin anumite
locuri, la un anume timp. Daca nu s-a intors, numai
moartea i-a impiedicat s_o faci.
vitoria merge la preot pentru sfat gi ru{5ciuni, dar gi
la baba Nlarancia pentru vriji. in
ciuda incuraiiriior primile, in sinea sa e convinsa
c6 Nechifor s-a prdpadit gi se pregdteSte sd
plece ln cautarea lui' Zbuciurnul vitcriei
es{e proiec tat pe pdnzasatului. un sat a chreiexistenti
se destEgoara dupa un ritm de viata patriarhai,
ancesral.
Aneciioia caracteroiogici a neamurilor, de la inceputul
romanului are rostul de a sugera
rnodui de viata gi trdsriurile de caracter ale oieriior
moidov.eni.
Ei trSiesc in locuri strdrnte' cu pimant srancos, unde stihiiie
naturii se dezldnluie
nestingherit' cei mai vrednici inremeia;5 stini in
munte. Munrenii se caracteri zeazd. in acelagi
tin-rp nrin ddrzenie ;i mdniirie; suni rabddrori in
suferinta, dar au gi o inima ugoarr; le piace
rnuzica 5i veselia 5i prelr'riesc mAngiieriie ir:birii. Toti
sunt ni;tefdpturi minunate de ntjrare.
satul aie uiicioare lungi 9i cotite. cu cdrdri printre grddini:
are cr6;md ;i bisericr. preotul,
este $i sfetnic' in acest cecor. ;e aflE iocuinra vitoriei
Lipan. casa, cu prispa. rindd, ogiadi.. cu
addpcst pentru vite 5i gurmatoarele, e a;czar5 dupi
datina locului, cu toare cele de irebuinii.: oi ia
munte' p''ltini cu br6nzd, piei ce miei in pod. bani ascungi
intr-un cofEiel cu cenu$a. Tcamna ;i
primivara aduceau de la c6mp aiirnenre g! cereale.

Rapo':turiie dintreoameni sunr stabiiite prin tradilie. iar tracitia este

sinonirnd" cu legea.
cine calci obiceiul se ridici imFotiiva firii. Tradifia nu ingaiiuie
prefaceri de alti naturi <iecii

t t&
lon *iltt .islorio liieroturii ramdrre
I

f: cele statornicite. De aceea. Viicria s.^ revoird impotriva tentafiiior moderne care ar putea-o abate
pe fiica ei de la rdnduielile strivechi.
Apslativul damnisoard adresat i se par o injurie, rdsul satului. Mama igi suspecte- az1" fata
ca nu-i place catrinya gi cdmeqa, cb e atrasd de dansurile mocieme gi i;i piaptdnd aldi.:i
6;d;ul.
l"lincdcrei nu-i trebuie coc, valt si blwd. Ea este fatd de m6ritat. Si-gi vada deci de gosp*dirie
,
pani ce vitoria ii va gisi un roman cu casd noua in sat gi oi muite in munre.

t: infalc .;oe;.elui
CdnC fata aruncd gunoiul atar6. dimineala. mustrarea rnamei vine imedia
trebuie sd te ardii curat. in consecin{d, Minodora va purta, ctupd rdnduiald. carnaga aib:.i
;i
catrinld neagrd, vrdstatd cu ro$ si pdru,l impletit coroana,
fira broboadd.
Vitoria devine astfel e.Kponenta unei societitj arhaice, cu datini gi obiceiuri staibliilir.:,jii:r
vechime, refractard iruroirilor aduse de evclutia societ[tii.

6.L.L.2. Fersonuli*stes lfitoriei

in a doua parte a romanului, se dezvdluie complexa personaiitate a Vitoriei.
Cq4r:-is!q .ca-rqlul- 11 q,1iqs1--gcis.,,.!-iioria pleaca in ci.r-irarea cadavrulul pf.illr- o:1
innrormAlta drrpa traciilie. Lasi locuinta in grija argatului. iqi duce fata la manisti;'e ii:.c* ,-,
9r
iacrdrnalie chtre prefect. la Piatra, dar intuie;te ca fcrrla autoritilii nu o poate ajuta. Vatrei.riij lr,,:
se bizuie numai pe sine.

insotitd de fiul ei. Gheorghigf,, Vitona relace clrumul sogului ei prin mun{ii DcrLrr,r
Oamenii, la hanuri. gi-l amintesc in tovdrigia altor doi ciobani. O vreme merg toli trei impre:.:1;i,
-
I apoi, hangii re.lin numai prezenta a doi oameni, oieri cunoscu!i, cdrora le gtiu numel*. \, it.r.-la
intelege: intre Sabasa gi Suha s-a savar$it crimal
5i

Confruntarea ipotezeior cu realitatea, descoperirea cd.ineiui celui ucis, apoi a eadavrr":hi,

t a ucigaSilor sunt tot atatea secvenle ce dezviluje de fiecaie datd o noud latura a iuij,.
Vitoriei.
;l
,- '.

i Femele simpla, neqtlutoare de carte, Vitoria beneficiazd de experienia de secoie a ci:::;*i

sale' Ea descifieazd psiholoqia oamenilor ii. pe calea experientei personale qi-a fonn,r: ;
conceptie ciespre viala gi lume. iniare traciiriile au un roi hotdraior. Contactul cu natr:ra a !r. ,.
I - o sa prevada semnele tiinpuiui 5i inteligenta natira o ajuta sd sesizeze totdeauna ceea r
dernn cie relinut. La reiiefarea acestoi ?nsugiri, prozatorui se foiosegte gi cie diverse mcli:.}i,t;,,
r

l slllistice: pluralul modestiei, verbele cu vaioare iterativa.. ironia, exprimarea S€ili*rl!ir-:.:..:, :..
soiernn6, ca cie veche inlelepciune populard.

I Prozatorui dezvSluie qi viala sufleteasci a Vitoriei. Acum cdnd avea feciori rnari" l/iii:,--,.,
:-r: dadea searna cu rugine, ca igi iubegte sotul tot aga de rnult ca in tinerepe. iv{ai ales ii era dl;' ,
:,'rstata lui neagra, groasd gi aciusa pe oala, ca qi infEtisarea sa spitoas6. Lipan era ciragostea ei I

I ::iSzeci gimaibinecie ani,iar inlipsaluise.;ocoteamoartd..ZiuaSinoapteasegdnrieafirrmir,

:.. :a: rostul vietii ei cievine re_aisirea lui.
:

t Retrospeciiv este conturatd gi structura tenperamentalFt a lui Nechifor Lipan. El e oi".,::

::-s- itrce ,'iaiadupd traditie, PriniSvara. i;i urca turmeie la pSgune, roamna le duce la ier:ra .:
:1,:il: Si:eruiui. La anume date fixe. are ve;ri de ia negustorii care-i curnpbri produsele. .Aiu:: . -

I :* cn i::irul piin periece cu solii la crAgrn5, stupinri- gaibenr-li cdtre liutari.

I ion Bilu .5::: il':rcturii icncfl?

l
 Uneor'' ilovsste cui Vrea si-l ascult:, acee;:pi anecilot:i cara;teriliogica-
ref*ritoare la traiul
munieniii"l'' l;lu'lzi: cAie o data in casd stla:na- iurat de
stril,.lcirea uncr c,chi verzi, darse intoarce
iot;learina la solia lui.

6.1.1.3. Juds*stc,,b*lfrcrgwlwiu'
uitirna parte a rcmanuiui inih{i9eaz6 darina inraoriadntarii
:'r'r!'L!rJvsz'q usliria gi ogscopefrrga
{irrirL)irlrd.ri!-t.f. s1 descoperiirea uclgagu
ucieasului.
preogiior. priveghiul, tocnirea bociroareloi.. i'ecersa
]l:10:l-, pesie
r; ,v!i ,q ijr) groapa
tc H{ a galnl
udij4 a eainiii nggIg.
ne5
j.t dirpd rd'nduiaia veche. pe care viroria o supravegheaz.ii
i_::: :=t.ia'c ce aproape. Darinei
inrnorrniintdrii j se adaugi rnornentele ein+grat-ice
legate de na4.tere 5i nunii, evenimente la care
Vitoria participa in Crumul sau.
in timpul praznicuiui dernasci pe uciga5. deoarece este
convtnsi ca in1?ptuirea dreptilii e
ma! prrr':rnicd dec6i vornta oa;:renilor: cine *cicie u, rstn
nu poaie scttpa de peciecpsa, cie leges
baita1ilui!
'Cdr,na este recreat;iin fala canreniicr 9i a uciga$ilor, R.elatarea Vitoriei este sinteticd
!{lGr.c afguinenlati ucigagui nu poare slrpofla ccnfrLintarea gi ;i
reaclia osihc.rogica se produce:
omul se tradeazi. lncearcS sa fugd. der est* ranit grav
cie c6ine. $tiind cd moare se spovece;ie
pubirc. n.Lfiur!sind iapta. Scena este sirnt'olici:
cameni: n; pr:i ioiera in,,: ei pe uciga;i.
OCala ?nci:..iatd judecata, viaia urmeaza ir.-ainte
dupd acela;i tipar rradigionai. a$a cum
reie:e din frazele aCresate de \ritoria fiuiui ;i, fraze
cu care tomanui se ?i:cheie: toate ireburiie
irisate ln suspensie fi reluatc de la capit;
'ror
Romancierul reugeSte sd sugereze o arrncsferE de vechime
nu atdt prin faptele relatate. ci
prin modui cum povesteqte^ stilul romanr..rlui este solemn
pcpular' Prazatorul ?9i pleaci trechea pe rneiodia cuvinteior
;i festiv, asernrnitor cu al racsoduiui
venite parci. dintr-un 1.ecut
?ndepdr:at' Astlel. nu numai cadrul esie mioritic in
Sultogui, ci gi inreiegerea i,ietii gr a suflerului
on)enelc.

s.:. $wtnr8 si $#rrymrE$ {*sssd&#$s ga{*m*& * isrdiwldulr:i}

b.2.1. ffi*mry &nrufsi
viaia celor murti gi necd.iiti consrirr.:ie . remd funcamenraii a prozei
sacicveniene. Duci
loa:l sla';ici 5i l,iviu Rebr*anu au prezsntat sarui
laranirnea in p.,3gs5ul p5:n:r-iceri: relatiil or
'i
caF:itil;l:rie. liadoveanu s;:qprinde procesui de pauper"izare
al farani.crii. in ccnfict cu aparatul
adminisrariv pi cu srapanirea boiereasci.
I' in B*r'Jaier:ii' d*par-te dt civilizaqie, pf,lrnaEii de pe rnc$ia,bcierujui Avramescu triiesc in
bcrdeie suL' pamAiil. aicF,iuind un tablou ,Ce primiii.,,itate dezoia nr1. Eorde ienii aiciltu'esc o insuli
a mizeriei. popruiati cu oameni de toai* ibjurile, cu ieniei zdrobite
de munca zilei, cu copii
salbl:ici;i. cu berbatii fugiii de la oaste sau eie pe aire rnosii. cameni
care au avul nesazuri, ca
5ia I'ei:[dair-:. i'iacdu f'ari p5.rinti gi cas5. pribeeincl ca si giseasca un
loc de muncd. Destinul fbra
cli;roni al ecesior oameni care este rezumet de fraza rosii:i de cdrinul
i-entea: Suntern gi noi
i:i;:e bie;; oameni csre n"dim in singurdtate.

I t? ion Sdlu .lstorin liieruturii ;onrtne

I
t in povestirea Mergdnd sprc Htrldu, naratorul intAlnegte o bdtrene care seceri in lanui fierbinte,
penfu o datorie a feciorului ei, plecat la oaste. Degi bdtrdni gi bolnavi, a fost silitd

I rnuncd din poruncd boiereascd.

Aceeagi existen!5 mizerd o intdinim

s6 iasd la

in Dureri inobugite, 0 istorie de demult, ftdpmo lui ii,ios precu, Un

J instigolor, Lo noi, in Viiporo.

2. Uneori, !6ranii pdrisesc satul, cu gAndul cle a se sdlta deasupra greutlfilor materiaie.

t insd plecarea din sat determinf, dezridacinarea oragul fiind v6zut ca un spaliu at aiiendrii.

Ion Ursu, din nuvela cu acelagi titlu, s-a angajar in fabrica la pagcani. Dar viala fdri

t orizont a tdrgului il degradeazd, pi Ion Ursu devine alcoolic. Un <iestin simiiar ne intdmpinf,
povestirea Pelreo Slreinul. Iegit de la ocn6, omul ajunge un pribeag.
un str6in pentru toti ceilalti gi pentru el insugi.
in
sftr6.mat de zbucium pi de amar.

J 3. Aiteori, ldranii iau calea codrului gi devin haiduci. tn povestirea 0 umbro, un

agteaptb in intuneric pe preceptu care trebuia sa se intoarci de la iagi, hotdrAt sd-l
sd-i judec ett cd altcineva nu se gdseSte.
!6ran sirman
ucidd; Ilreau

i o judecatd similari sdvdrqegte haiducul Vasile cel Mare gi prietenul jui. din povestirea
qlsirmonilor
Judepl este infbptuit in rnijlocul siteniior, iegiti de la slujba religioasd, maftgri muti ia
judet

J eveniment. O asemenea judecatd redd poporului sentimentul propriei lui demnitdfi. Exemple
asemdndtoare intdlnim in [ozmo Rqcoore, Postele Bloiinilor, Noptile de Sdnziene.

t 4. Deseori, iiranii iui M. Sadoveanu se insingureazd".izoldndu-se in pustietdfi. oeoparte de

civiiizatie' Pescarul Marin, din Pdcot boieresc, avusese gospoddria lui. Din pricina boierului care-i
ademenise sofia, se retrage intr-un iezer, impreuni cu fiica lui. Fata cade prad6 aceiuiagi prlcat

t boieresc. 9i in sufletul lui izbucnegie revolta impotriva tdnirului boier care-i sedusese fica.
Situatii sirnilare intAlnim in Eulboono lui Vilino;, (el maiiore, g.a.

t 5. De ceie mai multe ori. la multi lirani domind conduita enigmatici, inrpietrirea in durere
gi tristete. Este 5i aceasta o formS de protest social pe care o intdlnim ia pddurari gi pescari. la
pribegii ce ritdcesc prin iume, la omul bdltilor sau la singuraticul indltimilor.

t 6. Profiiul moral al ldranilor este realizat de Sadoveanu in llonu Ancufei, 1928. cu purerea sa
de observalie, prozatorul demonstreazd cAt de bogatd, sub aspect etic" este lumea ruraia.

t Raporturiie dintre oameni se bizuie pe cinste, pe respecrul faiA de om,

cAgtigatE prin experienld gi muncd.
fali de infelepciunea iui,

t Prin structura, Honu Antulei a fost aseminat de G. Cdlinescu cu

uiterior, critica a acius in disculie gi Povestirile din tonterbury de chaucer^
Deromeronul lui Boccaccic- iar

t
intr-adev6r, cartea cuprinde noud. povestiri spuse de feluriti drumeli 1a Fianul Ancuiei. prin
intermediul lor, Sadoveanu realizeazS. o imagine vastr ca orizonfuri inrerioare ;i valori urnane, a
unei colectivitali surprinsi in fizionomia ei spiritualS. Prin llonu Anculei, M. Sadoveanu sintetizeazd

t conceptia laraneasca despre viald, iubire gi moarte, despre me$te$uguri gi neamuri, d.espre ranguri
sociale gi dreptate.

t
Cu toati diversitatea ior, povestirile se integreazi intr-un ansambiu arhitectonic simbolizat
de hanul Ancufei. Hanul a existat cu adevdrat gi M. Sadoveanu i-a vi.zut ruineie inaintea primului
razboi monciiai. Hanui nu este numai o rdscruce de diurnur:i, ci gi prin intAmplari gi destine.

t 7. ?n perspectiva autorului gi a naratorilor, hanul are o dubld naturi: reaia gi mitica. El este
ieopoti'ivd un loc inchis. Are ziduri groase gi porli ferecate asemenea unei cetili; ziua, po4iie se

t lon Bilu .isrono iileroluii rom0ne t t3

i
 dau inlS,turi spre drum';rile qi e;{isienia oamenilor. iar hangira, Ancula cea €nira. intimpind
pe
drumefi cu voioi;ie, Noaptea, Forlile se inchid, gi ia iumina focuriior. hanul se deschide
spre
tilimui pove$ti1or, al irnaginatiei.
8.
Naratorii se referi ia han ca ia un ioc care nu este numai ai povegtilor, dar gi al
imai-lpiSrilor povestite. ToderitS Cdland. din povestirea (eslaitfl Anrufo, pune ia caie ripirea
Varvarei
la iran: balaurui, din povestirea cu aceiagi titlu. lovegte pe boierui Baiomii- in fata
hanului; istcria
cipiranului Neculai Isac, din Fdnldna dintre plopi, tct in preajrna hanului se desfEgoara.
9. Caracteristica cea mai izbitoare a cadri:iui o collstitlrie yeshlCee, sii-5.ngerea rirnpului
inir-o duratd nedeterrninata. Fianul Ancutei unific[ trei timpuri esenriale: rirnpul
autorului, timpul
povetrriior gi timpul faptelor relatare.

Autorul i$i semnaleazd permanent prezenla in narariune, devine conreinporan

cu eroii s6i.
Vocea ancrnimi de ia inceputui cd4ii esle a lui: Trebuie sd
stipi dumneavocstr,i... Ei se irnplicS in
raiiune prin dif'erite enunturi: in vremea Ce care vorbesc, era acolo
un rd.zeg strain. care mie imi
erc drag.foartc-.' Frezenta lui prinrre rneseni este ard"rari direcr in povestirea finald:
Cure
minciuni mituEd Solcmie? inneb e u. A.rtoiui il introduce itn scen;A pe com!iui
lor:;lA aceasta va
;i
regiza toate po./esiiriie.

Povestirile sunt spuse la han inlr-c tctsrnrti aurie. anolimpul rcadeior.

dar qi al
nielancoliilor, al contemplSrii eiegiace. imediat, prazatorui inpi-irni timpulLri
gi o dirner:siune
nritica' Toarnna aceza aurie a fost in a-nul cind au c5.zut de SAnrilie pioi
nipraznice ;i s-a ardtat
deasupra puhoaiele Vloldcvei baiaur negru.

Acfiunea povesririior esie anterioarr momentului spunerii ior. Balaurui

negru a vdzyrt pi
Leonte zodierul in tinerelea sa. Autoru! inviluie povestirea in iegenci,
accentuand vechirnea:-.. fiz
vremeaveche s-auintdmplat iucruri care ctzinuse mai vdd Naratorii
amintesc mereu de cealalta
Ancutd; readucerea ei in prezent are rosiul de a crea iluzia vechimii, dar a continuititii.
si Vremea
veche se transformd astfel intr-un posibil simbol al oaradisului nicr,-rr,t

10. Un alt eiement al cadrului il constitirie prezenta fenorneneloi supranaiurai,:. Atunci,

<ieasu.pra puhoaieior Mcidovei s-a jvil baiaur negru. gi s_au riCicat in vazciuh pisari
clijn nu s-au
mai oonienit. lvtenfionarea acestor fenomene aie rostul de a addnci supiimentar evenimentele in
-it

I l.
BeiSugul material constituie un alt semn distinctiv. in llunu Anculei ni se vorbe;te
despre
o vreine a petreceriior ;i a pov*gtilor:. intr-o tc'amna rodnica, in care a ibsi betr;r-rg
la viia de vie,
iar la focurile aprinse ?n curlea hanului. oarneni incercati f,riqeau hartane de berbeci
5i de r.iiei sau
parpdieau clcan ori mreani din apeie Nloldovei. \''inul era inchinat cjupa obiceiul vechi.
iar r"ilcele,
dupa goiire, erau sfhrdmate. Liutarii cAntau l}ra cprire; ci.nd cideau unii, doborApi
cie trurla gi <ie
vin. se ridicau altii de prin cotloanele hanului.

Toti naratorii iauda rnAncarea gi biutura gi laucla repetatd seamini cu un ritual. menit
si
accentueze bucuria oamenilor. l-auda nu se adreseaza muncii pronriu-zise. ci roailelor
ei.
Obiceiuriie, meste$ugurile. ar-ta cuiinari, pove;rile sunt elerneniei: unei civilizatii cLr
tidsdturi Drecise, care se rlpaireazd ia aite civiiizaiii, ca in l'legusror lrpscrn, tAfa iimiditatc.
Ratinamentul civiiizatiei autohtone esie reiieiat5 de cerenoniai ui duoi care se mininc6 gi
se bea,
in modalitalile de pieearire aie bucatelor.

tr 2. Tipologia povestiriior cuprinCe aproape toare Eruprriie gi straturiie sociale. printre

drurnetii ce poposesc la han, intAinim un ra:zeg, un ciiugar, un zodier, un cipitan cie mazili,
un

I lif Ion Ffrlu rlsiotic iiiercturii romone

t
i coropcar inegustor anbulant), uii cioban, un cer$etor orb. Toate aceste personaje simboiizeazd, un

t
mod de a inielege via;a gi eKistenla.

I3. Cele noud povestiri inciuse ?n Honu Ancuiei sunt stribltute de patru teme funciamentale:

i ' dragosiea fericiti sau tragici formeazi terna povestirilor

Fdntonerui, Fdnf0na dintre plopi, (ealoltd Ancupd,
Bolourul, islorisireo Zohoriei

I ' tema haiCuciei, a conflictului social, este dezvoltatd in Horalsmbie gi Judel ol sormqnilor,.

' relaliile omului simplu cu st6pinirea le intAlnim in lopo luivods 9i Orb sdruc:

viala aitor popoare, cu o cultura mareriald mai dezvoltd, ni se in{Efigeaza in

I lipscon.

t{.
'

ln Hanu Anculei se observd gi nrezenta unei tehnici naratice distincte"

Negusfor

t Cu exceplia povestirii Judet ol sdrmqnilor, toate ceieiaite sunr narate la persoana int6i singular.

inaintea povestirii propriu-zise, prozatorlll intreline curiozitatea, subiiniind gesturile gi

t infbligarea omului. Fiecare povestitor se supune unui anumit protocol, unui ceremonial, iar
auditoriui se comporrd asemenea publicului prezent la marile spectacole.

t intdmpiarea reiatatd evocd tn primul rdnd pe omul de care se leaga povestirea, firea care i
se citeSte pe obraz gi in priviri. Apa se int6mpli cu ciobanul narator din iudet olsdrmonilor.. povestind.
se apd\ase, 9i glasul ti ieSea din cumpdna obisnuitd. vorbea prea iar€ gi gesticula.

i Intriga reliefeazi atitudinea povestitorului fala de faprele narare.

t
Fiecare intdmplare spusd de un drume{ suscitd amintirea alteia.

Frazele au o construcfie sintactici domoald, cu incf,rciturd afectiv nostalgicd, cu un lexic

ugor erarhizat gi un fonetism moldav"

i 15. incheie prima etapd a crealiei lui M. Sadoveanu gi deschide o aita. R.egdsim
Hunu Anculei

in aceastd carte toate elementele povestirilor anterioare lumea !6rdneasca. natura. legenda.

I oralitatea, precum gi o Moldovd arhaici, in care raporturile dintre oameni s-au statomicit prin
tradilie.

Dar anunld gi o schirnbare a universului gi a tehnicii narative sadoveniene. ce

I
Hqnu Aniuiei
vor deveni evidente peste c6{iva ani in Creongc de our sau in 0strovui lupilor. Originalimrea lui
\{. Sadoveanu incepe s6 fie cu llonu Ancufei o sintezd de inielepciune popuiari gi de cultur6.

I 6.3. Ronnsnul isiorit

t 6.3.1. frulii Jderi

t Creatorui romanului istoric romd.nesc, Mihail Sadoveanu reconstituie epic isroria

\'loidovei gi in timpul lui $tefan cei Mare p$nd ia Duca-vod6. subordondnd-o unei teme r.rnice;
iupta pentru independenli nalionala gi dreptate social5..

t Epoca de glorie a lui $tefan cel lvlare (1457 -1504,r este evocaiA in triiogia kotii Jderi.

lvloidova de la sfir';it';i secoluiui al XVI-iea, dupE cf,derea iui ion Voda cel Cumplit

I f ,<
-l- 1574) este r?$edt in Soimii, Niroqro Fokocvo gi Vremuri Ce beisni*.

t lon Bilv rlslcno iileiolurii rcm0ne ! trs

I
 7.l,lvlu Rrsnrntgut I gg5- I gt*gl
7-1. Romunul lon epopee u universului rurs!
7.1.1. Yorslin de ronrqnrier
Mai bine de jumdtate de veac. critica literard a avut
?ncredinlarea cd Liviu Rebreanu s-a
indrepat de la ?nceput spre nuvel5", frrd sd exceleze
totugi intr-o specie literara ce pirea
inadecvatd temperamentului sdu artistic: Nimic
din ce ct publicat tnainte nu ne putea fhce sa
prevedem admirabila dezvoltare a untti scriitor,
care a inceput si a continual vrett zece eni. ,u
nunzai fird strdlucire dar
si /drd indicalii de viitor, subiinia E. Lovinescu.a6.

Ideea o va relua G. cdlinescu, la inceputui capitoiuiui

despre scriitor din lslorie...; ca ar fi
trebuit sd se prevadd in nuvelistica lui Lit,iu Rebreanu
considerabila creayie cle ruai tdrzin, e
lucru discutabit' insd G. cilinescu aducea o nuanla
inediti: sigur este cd azi descoperim i,
aceastri nuvelisticd liniile operei mature. Nuvele
le surzt de fapt niste simple aspecte. s-ar zice cd
un pictor de mari compozilii s-a exersat desemndnri
detalii, brale, pumni strdnsi, picioare itt
vederea unei imense panze.'-a7 Frazele dezvoltau
o simpla supozilie, dar, fdrd, si gtie,
G' criinescu intuia o stare de fapt exactS ce va confirmatd
ulterior, de qercetdrile cle arhivd.: Liviu
Rebreanu s-a niscut cu o vocatie de romancier!

Descoperireaunuifragment de romcil2 in limba maghiara,

d,atat 5 noiembrie 1g07, a)cdtuit
din opt capitole, insumind 5? de fiie, publicat sub titiul [azormo,a8
probeazdindubitabil inclinalia
virtuald spre roman a prozatorului, aptitudine de care e!
insugi era con$tient. Mdrlurisirile fb.cute
pubiic in I932, ?n fala studentilor <ie la Facultaiea de Litere gi
Filosofie. incluse ulterior in
volumul Amoigom, 1943' ne dezvdluie cd scriitorul aveade
ia inceput congtiinla vocaliei saie cle
romancier.

cu toate o anume sfia16 l-a oprit sd-gi dezvSluie preocupSrile gi s6-gi divuige
acestea,
predispozilia nativd spre ampla activitate epic5. Reticenla
lui avea o dubla motivare. unr-rl din
considerente era de naturd sociali. sosit la Bucuregti, in
1909, nettoile cele mici si mulre ntt rrti,au
permis sd-mi cheltuiesc gdndurile czt planuri rJe constrttclii
vasle, ci m-am silit sd mi zbucium
din greu penlru a md pute a menline in vdrteiul vielii de toate zilele.
Celaialt avea o justificz*e i

moral*"'in pulinttl timp liber ce-l aveam am inceput a scrie... tn ascuns lon.
Zic in ascuns fsubl.
aut'l pentru cd nimeni nu stia' Cum sd miirturisesti o ctsemenea
blestintdlie? Te ficeai de rds ! Tu

4eE Lovinescu' lsioria ,iteraturii romine

conternporane, 1900-1937, Editura Socec, Bucureiti, 1g37, p.239;
4TG ceiinescu, lstorialiteraturii romineoetaorigini
paneinprezent, EdituraFundatiitorRegale,Bucuregti, tg41
48lntroducerea Liviei saciru cu
o not- oe nicorae Lium in rvtanuscreiptum, vi. ni. 3, 1975, p.40-5g
,p.647

lon SiIu rislorio literoiuili rom0ne

t39

4
 biet nemernic, care de-abia ai cu ce-ii line ziiele, sd scrii un romnn cu preienfii, parcd n-as
.fi
avut ce face alta!'e

Din
caua acestor considerenie etice gi naateriale, Liviu Rebreanu l,a scrie gi pubiica in
diverse periodice, cu reiativl constanfa. intre anii i908-1915, numeroase schite;i nuvele: (odreq,
gi alteie. incluse, seiectiv in volunrele Fruminicri, 1g12-
l'levuslu, Rdfuiclo, Prostii, Vrdimogii, ldild de lo targ
saicnii
9i t{drlurislre, amdndoud in 1916, piese eteiogene vaioric. in care, cle fapr, viitorul
apdrute
romancier igi exersa oLrservatia asupra sufletului uman.

Liviu Rebreanu reia' in felurite nuanle. aceleagi teme pe care le ciezvolti" cu fiecare an ce
trece, cu Lrn tot mai acceniuat sirnl artisric. Daci tematica parea comund, intregji
proze au|:htone
din plimele douf, decenii ale veacuiui nostru. noutatea. nesesizara atunci., consta ?n
accentul pr:s
pe reiiefare a trS.irilor srrfleteqti. Aproape toate perscrnajeie, barbati
1i fbnei, sunt oameni tineri.
surpringi in momentui in care iau cunoptintd de viala Icr interioara.

TAnaiul Rebreanu a observat cd at6.t cristaiizarea seniirfienteior senerai-umane:

dragoste.
iubire, urE. cAt gi dezagregarea lor prin uzuri gi repetate asresiri arirudinale. presupun
conflicte,
ambiguitd.li 9i contrareitali ce se reffectd in violenla limbajului in
;i conciuita agresivi., cu
fi nalitate punitiva sau destructivd.

in Nevosto,o femeie care a fost roab,a barbatului. se revolti ia moane iui, izbucnind in
blesteme 9i imprecaiii. Destinul ei ii vor repeta majoritatea personaielor f:rninine din romanul ion.
taptdiuers 9i Rfrfuicic reiau ieina din prima Dafie a naraliunii: doi
tineri. unul bcsar. airul sirac. iubesc
aceeagi fai5 f:'un'i'rasi car'q din felurite ractive se cisatore;te cu cel
dinrii, Scena nuntii din Rc{uiuic.
unde fogtii indragostiti danseazd im;:reun6. nevine in capitoiul Nunta diir lan. in 6iilire.
Savera. ri.rnasl
insdrcinatd cu t'ec.iorul preotuiui, se sinucide. anticipd.nd gestul Anei. uniiinteie
la care sunl
supuse personajeie din Poz*o 5i Prostii o trdiesc pe feiurite registre sui-leresii
Ion. preoiul Belciug,
Zahana Herdelea.

in toaie celelalte schite gi nuvele, inir-o misuri rnai rnare sau mai m;ca- irrtilnim atitudini.
siniagme expresive, mornente sufletegti. surnare structuri caracteriaie ce vor reveni inrr-o
alta
redactare stilistici in comportamentul gi caracteriza.rea personajelcr lon. .Ana-
\-asiie Baciu.
Zaharta Hercieiea, Duiaitru h,{oarcdg, preotul Belciug.
$i este in arera oricirei disculii ci
exercitiui nuvelistic ?i va aduce lui Rebreanu c experienla arlistica s: r'r ruti'i. teirnica. ne
care
niraic aitceva nu ar ii putut-o inlocr-ri.

7.r.2. €risislisnres geilsti{&

Romanul ion i-a fost inspirat iui Livru Rebreanu, dupd cun singiir a minurisir rnaj tAlziu.
de parru experiente de viala ditbrite. distanlate in timp gi fbra ieg5turd cauzali. intre eie. Primele
trei au fost traite sau cunoscute inainte d.e a irece hotarui in Rominia. iar uliina a ai'lat-o Cupa

Cea iintAi a ibst uimirea traiiS de ei insuii ?ntr-o zi canii. aflat ia vAii6ioare
dis-de-dimineala. a observal cum un [bran. crezirndu-se nevizut de nimeni. a imbrdtipa;. gi a
s;irutat pdrnAntuijilav de roud.. ca pe o fiingd ir-rbiti: Erct o zi de incepui de primi.;ari. pamantul
iilav, lipicios leqisem cu o puEci la porumbeii saibatici, ramaizi,nd 1:e coastele dimi;reiurul
satului' am zaril un ldran imbrdcst in haine de sdrb,Tio{ire. Ej nu md vedea..., I)e o,.latit, s-a

4?Cdnd n'r Drecizam aitfei, infcri'natjile bibiiografice

iilmit re cititor la L;vru R.eoreanr, Opere, 4, eC.cit., precurn gi la voiurnele Tindrsl
Rebreanu gi Rebreanu, amizaza unei vieti,rle N. Cheran, ec.cit.

I j$0 bn Brtfu ei::"rric iitereluii rom0ne

;.*.
l*
I.,

t aplecat Ei-a sdrutet pdmdntul. L-a sdrutal ca pe o ibovnicd... Scena m-a uimit
si nti. s-a intipdrir

I in minfe, dar frlra vreun scap cieosebit, ci numai ca o simpid ciucidyenie.

Ceva mai tdrztu, sora sa, Livia, i-a reiatat o intAmplare ce relinuse cdteva aluni atenfia
colectivitdtii: o faiS instdritd. Rodovica, a rimas insdrcinata. cu un tdndr, cel mai hicisnic

I fldcdu
din tot satu!. Fata a fcst bitutd curnplit de tatdl ei, atit pentru cd a pdcdtuit, cat qi penn u
"ruginea" puternicd trditd. el, fruntagul satului, era nevoit sd se tnrucleascd
acum clt ,n bdrbat

I cere nu iztbea pdrndntu! $ nici riu Stia sd-l munceascd.

O altd situalie evenimential6 a constituit-o puternica impresie ldsata lui Liviu Rebreanu
de

I
convorbirea cu Ion Boldiiar ai Glaneta;uiui, un tAn6.r
ldran vrednic. muncitor. <iar deznaddjciuit ca
r1u avea pimant' substantivul pe care il pronunia cu atdta sete, cu atit(t
ldcomie si pasirme,
parc-ar.fi fost vorbe de,spre o fiinyd vie qi adoratd...

t Sinteza acestor trei mornente existenliale a fost realizatd de Rebreanu prin atribuirea
Iou, cu motivdrile sociale gi psihoiogice corespunzdtoare, a celorlalte doud aspecte de viagd
lui

I
cuttoscute. Tuturor le g5segte o sennificatie superioara gi le intrezare$te aptitudinea
de a reieva
constanteie eterne ale sufletului uman., Dar mai cu seam5. a observat ca toate se grupeazi
intr-o
totalitate solidara, ce are drepi consecinta imediati stabilirea unui rapon de inrerdependentd
inrre

I intreg gi p5rlils componente.

Subiectul romanuiui se cristalizeazd, pe acest slrport conf'lictual gi cregre treptat p6nd Ia

dimensiuniie unei trilogii. Un prim volum urma sd infbgigeze viata

I ldranimii Cin Ardeal; un altul,

drama colectivi"a lumii rurale din lVluntenia, in timpul rdscoaiei din 1907, iar un al treilea,
rdmas
numai in faza de proiect, unna sd reconstituie aspectele sociale gi nationale ale satuiui rominesc

I din Basarabia aflatd surb dominatia farista.

insa problematica intdiului volurn, privita cu impersonali detagare, i se ardta relativ

monotond: Era o poveste romanticd, sentimentald ;i banald, cu

I ldrani ia modd pe vremea ctceea

in literatura noastrd. Avea nevoie de o altd actiune. cle un ait plan narativ care sa-l scoata pe cei
dintdi din inexpresivitatea in care era confundat, prin reluarea unei teme frecvent int6l*it6 in

t literafura inspiratd din lumea satului autohton.

La putind vreme dupi sosirea in Bucuregti. o intimplare din propria sa famiiie il sugereaz6
o idee nou6, pe care ;i-o asumd imediat. cu convingerea c5 atribuie operei c identitate distinctl qi

I il conferl o semnificatie anume. Livia. sora sa, ndscuiS in 1899, se logodise. la insiste'tele
parinlilor, cu un preot. La cdteva siiptlmdni. o scrisoare de acasd ?i aducea vestea cd Livia a

I
inapoiat iAnS.rului cleric inelul de logodna: nu-l iubea gi ii era irnposibil sI accepte cisdtoria.

intflmplarea surorii saie, intratd in roman cu numeie Laura, ii oiera atAt elemenrele unei
alte linii
epice, c6t gi liantul ce urrna si solidifice triicgia din interior, prin fire destul de solide.
incdt sd le lind laolaltd, gi in acelagt timp ciestul de elastice, ca fiecare parte sd poatd existe
T independent de celelalre. in consecinta, Liviu Rebreanu imagineazd. c5sdtoria Laurei cu teologul

I George Fintea gi prin bdtrAnul cuscru gase;te modaiitatea fireascS a conexiunii romanelor.
nlimeroasa fanrilie a preotului Pintea avea rude stabilite in Regat, in Cerndufi pi in Basarabia.

t 7.L.3. f lqbora*e*

r Pe ultima fill a manuscrisulur versiunii ciefrnitive a ronanului, Liv'iu Rebieai?u a

rnentional: martie l91i-iutie i920. insi datarea. ce sugeieazd durata procesului d.e reaiizare a
cirtii. nu se suprapune cu exactitate peste perioada reald a eiaborarii textului. Aparut in

t lon Bfrlu .lsloriu iiterslurii romOne Ir*l

t :)
 nolernbrie 19lti, lcn a cunosci-it o redactare pe o distanl& de
di:isprezece airi.
' Romancierul insuSi va mS.rtui"isi in interviir ci o prin:i varianli a romanului a iost *u$ineu,
scrisi in i9il8. o schiii de pairu paglni. in care cuntllia pr-'rtretului lui N'la-cerlon Glaneta$u
creion;ind, concr:mitent, atmosfera 5i tcp*nimia iocajitAtilor F;isiop qi Trarlern. Pe intd..ia pagina a
mailuscrjsuiui, Liviu Rebreanu a notat ulterior cu creicnui rc;;u: ia ieslrea. Aceast5 precizare
insernn;'r ca, recitind paginile Cupa un iirnp, a consiata; ce ele sr inch-id, prin tenia gi fixarea
ambiantei ?ntr-o alra r,arianti,. scrisa doi ani mai tdrziu.

Dar inainte ce a imagina Rusines. Liviu Rebreanu a schi:ai in Temerel, pe cuprinsiii a Coui
pagini rnanuscrise, subieotul primei juniitaii a viiroruiui rcrnan. desfi.surai succi;rr pe secv3n{e
naratjr"e. Ion, V35ils Baciu pi Rcdo"rica slribal spatirii l:agediiio: ;riut*: iAnira fali se sinucide,
asemenea Anei din varianta cefinitivS. Din aceastd etaDa a cr3aiiei dzie'azi
;i Eocirghinc p=
manuscrisrii careia Liviu Rebreanu a nolai de asen:enea' Lc irsirec.

Reriactata la 11 augusi 1910. i:e doud fli; Issir+s schi:eaza t:isatr-irile fizice aie viitorului
::ersonaj principal:... /'!.dcau de 23 cie ani, a.iCcui oasteLt, ditr e citiacS;i -,.i;inic ca un balstsr,. c{)p
Fiare. cu pci': negru cariionpct, rie ;igan, -titrancene '{rccs€ ,:a iir:toriie. ocizi rnici, t,it,.i. cdr,bune
s:ins, gurd fftars ctl bu-zele grousd. uwl'ifie qi tntede. Rezun,a acoi. i:ltilnirea dintie Ion gi lieana
tAna Cin veisiitnea fir:ala)- ?n casa i--ri ,+iexanulru Vi.:'zarir-r i.v'asiie l!n,,'ersiucea f-inal6). in casa
ir,ri Alexandru Varzariu (vasiie Biiciu. ulterior). Acea::ii" schlta :r i'cst a_rezaii de Liviu Rebreanu.
orinlr-c fireasci lovaire a mernoier. in anul i913^ cind ar il s:r:s nu ceie jcua file. c:i vrec trei
sliie de pa.gini. ine:'istente ?nsa in arhiva scriitr-rruiui. Este evideni;a e: ccniunda pericarlele,
contopin<1 Zes?rsa cu prima versiune integiali a rorianuiui. lnch,-iaii rn aueis'i 1917.

La?2 august i912. Liviu Rebreanu a revdzr-rt tc.xtul Z*llrei gi a elaborar u:: nlan an:inun{it al
intregului romano divizat in 13 capitole. Se vecie bi;re acun fi:bra cautarii. Aproape fiecare
segment nara:jv este reluat Ei den'oita; in felurite variante. iri iinii gsnera!e. ro:nanui are structura
$iiutA. Doar, par,iai on,:rnastica diiera. T,rcnai ,le accea. roi.lancierui alat,"rr5 rnanirscrisuluj
nurrtcroase iiste de nurie proprii. deiaiii topcnimice 3i deseiiea:.r -'r nar,a a -iatuiui Prislcp. pentru
a av.:a in fbta ochilor desflgurarea spaiialS a evenimentelci. in<leu''sebi ononastica o consiciera
fundanreninl6 pentru fixarea sr::ucturii caractert-ilcgice a perscnajeior.... it:,;iatc reald, numele are
o insemndtiiie desettri hotdrdtoare asupra soarlei :eiui ct ii poani. fr', ,-crnon. nun-teie ountercilor
b de/tnqte dintrtt incepul .fizionamiq *nraia. in lap. atn lLtcrst, intr-un -i:i Si pana la un punct,
dupd modeie vi;. in orice caz. ftecars persoani din loman pornetle ce, putin d: ia o .nsugire a
urir-lj om reai. iuai:du-i pentru orice siguranid, ;i numeie a,lc',':ir.*i.

$i iotu;i. in 19i2. nu incepe ei-ectir,'sE scrre. C n:ai: pan-. c;:r iirnp o risipe;te cu
piegilirea ;r tiparirea unui Alinsnch qdislir: se ocupd iie recia:na frtneir,.r pentru cateva
ci.nernatograf,e bu,3ure$tene; scrie sc*'nariile de frinr shinionul 1i vis napilznir. ce nu var fi o
materieiizate: redacieaz6 ;crneiiiile Jidr:nui^ Rande:"vsu: gi {ndriiui. LLlirna :inguri rrezenraf-i pe scen6,
dupi rdzboi; tctoCati cola'i:ore;iz{ intre i9i4-1q16la ziarele;i revis:ele Zri;c. Srena. ieutrul. Moidovo
;.a. insd ideea rci*ianuiui nu-ipirSseqte nici o clip5.. in aceasta prrioacS r.rmporald. s-a iirnpezit in
sufletu/ wteti ceec ce iitsese ceics" y'e,ieGrft ecLil?i in -iiece rnorfleni mersui rotnanlilui. I-a 2,1 iunie
19i4. pe o fi16 de i:8rtie, noteaz6 gi ncul tithi al c5r'1ii: lon.
ln vora anului 1915. i-iviu Rebreanu a rer':nit asupra in-anucrlsulrii. a res;ris intregul plan
ficiionai. a iedistribult personajele ;i a s*gmeniat acliune;l in secl'er:le auloncine, repanizate in
tr*isprezece capitcrie, f iindc5. va rnoiiva tirzlLr rr:*rancierlil. n,-lni:r-ll 13 tn!-e achrcdtor tle nctt:;c,
:;i ileci nli rn-a7n ;periat ci lntdiu! tneu ri;n1un c*'ea sd *parri iu ]3 ce{titc:ig. Liviu Rebreanu se

t4t ion Eiifs risioric liieictlirii romrJrre

h.--,
T

i afta acum in pragul operei, la stadiul pre-forma!, ia nivelul ei potential. imporrant este faptul cd I
nu poate scrie romanul decdt in clipa in care i se iirnpezegte structura lui, cAnd
il percepe ca I

lunitatedistinctd',caentitateindivizibild
Dar lumea imaginara a lui Liviu Rebreanu se caracteri zeazE initial printr-o substructura
i foarte largd gi elasticS'' in care elementele ei constitutive se afli intr-r:n
latent proces de
I

I
I destructurare qi dezorgan izue:..' eu niciodatd, cdtzd nt-am a$ezat sd
fn cep un roman, nr. am attul I

materialul organizat! Am pornit cu un haos fn suflet care urma sd se

organizeze siigur t/'
tn ru,q
/it1u j
hdrtiei albe. I
J Aceastr lume haotici, alciruitE din mici scene, gesturi, crdmpeie
de convorhiri, nume de I
a oameni si de locuri ce mi se pdreau caracteristice, in sJarqit, lucruri
care sd-mi inlesneascd j
I ehbrtrarea romanului, in care dalta a sdpat greu- nu este cu putinld
a fi stapanitd gi ordonata I
coerent decdt printr-o chinuitoare revenire periodicd la masa

I r
il:::*r"ilJ"tr1'::"il1J"#:'#":ilffii:1.i::.;;i
vdnzoleald, de chin, .fird ca totuSi sd-mi procure vreo mulyumire
de scris. Ea este structuratd pi

x.':*t,i;;;;_:::i,
la elabotrarea formelor
I

I
succ-esive pe care le-a luat. Scrisul este pentru mine
o muncd greals('Opera nu poate prinde viafd
t pana cdnd congtiinfa artistici nu pune ordine in dinamismul
I
interior al operei.
I
De la imaginea generali. de la viziunea operei ca masd. informd, Liviu
tf Rebreanu coboara N

treptat la detaliul particular, revelator. Fiecare amdnunt este precizat

cu exactitatea pregnantd a I
unui arhitect, fiecare eveniment este introdus intr-o strictd reia{ie cauzall gi
i toate parlile
r ilH,H:1;;:fff"Jffi#T,":ffi;:::il:ili;i o''n care autorur iei reprezinti vizr,rai I

t "","
Iati' de pildd, structura intdiului capitol,
3T,J|*Tli;,iJil'::1r::HlHTl:T,;nil.?:t;::.:'ffiJ:l:1X3,l"H,ffi prima varianrd.: l" Duminica
aga cum apare in I

t
Fetele, flac5'ii. copii' femeile qi babele, barbafii. Savista se tdragte gi ea
.. la hor6. Ld.utarii. Jocr.rl.
i";-;.1'?i".il;'i:,'",:"il.:'.i""?ll;jif:1jil:,?;-ff:::":'ff*:;:';llJ?1,.'li'l; lf

"- pandeqte' Incepe jocul; cei doi se intorc, joaci impreuna. Vine socrul... etc.
Acelagi capitol, intitulat restnlcturat astfel de versiunea ulterioara:
inceputul, este
t L Drumul. Satul. Privelistea generald.

t 'r; fiiT!Ji'{ii**^* .N{acedon savista etc

4. Ion. SfdrSitul jocului. Ana.

tt;:;:;:"avasiteBaciutt"eceaiureal

t
7. Belciug, d-na Herdelea, Titu, Atena etc.

o* .-,I:xfr:'::;'::;:r:,^::;:,:ff:,^;,::":n:::,;:;::;,^,:;";:""#:":::;:,
j de astfel cie capitole, mai muh sau ntai pulin arbitrare. Un capitol insd trebuie sd
fie o grupare
I -fireascd, rotuttdd, cel putin ca un act la o piesd de lealru. Atunci am incercat un aranjament
dupd trebuinleie e,-oluliei acgiunilor Si dupd respiralia naturald a tntdmpldrilor Materialul s-a
grupat aproape de la sine in treisprezece capitole mari, numir pentru romancier aducdror de
I
I noror.t' Acum abia, intre subiectui in ansarnblu qi pa4iie lui componente, reprezeniare de
capitole, s-a stabilit un raport de interdependenld.
J
I 5lLiviu Rebreanu, Jurnal, l, ed.cit., p. 30g;

I
3
I rt3

I
i
 Dupd ce in acest noc, a iost reaiizati
machefa integrali a viitoarei cCIiisrruclii, I-i!,iu

I Rebreanu percepe perlect tonul rarnanului gi

nucleu
-qerrninativ. opera
ii
vede gailt cu ochii sufletuiui. in;urui u""rrri
incepe sd se cristalizeze, cap6td o unitate centralr, o identitate
individuaiizatd pi personal izatd.

in acest stadiu, lipse5te doar cuvdntul magic care urnegrc

elalul creator', pentru mine
ckinu! cel mai mate este prima-frazi si primu! capitoi. prima
frazd marcjteazd ritmul cleosei;it ai
naratiunii' o ciatd gisitS, opera incepe sd ascuite de acest
principiu unic, interior de orsanizare:
Dupd ce am gdsit-o pare atit de narurula, in:it te
ntiri cum te-ei putut gancii ls aitceva.
Cctrtinuiul ei, cuvintele, cadenla. toc{e o cat"acterizeaza
cc fiind singr-;7s pasibitd gi indicatd sd
deschidd poarta unei lumi noi' Ls
fet primul capiiol ntgrdves,te atmosfera generi;ld a acestei
lumi sau cel puiln o prevesz$ie' Lupta oentru prima.frazd
si primul capitoi e cea mai aprigi.
Citind asemenea mS"rturisiri" o inevitabi16 intrebare
iesitirnd se conrureaza: penrrr,: ce ?nt6.ia
ftaza'' ce f\xeaz6", prin gasire ritmuitti adecvat. puncrui
ce piecare al nara;iunii este affati cu atAH
dificultate? De ce Liviu Rebreanu rd.md.ne in pragul
.',p"r"i sipt5nani. Iuni, ani, ca gi cum ar bate
zadarnic la o u95' nevd'zuta
;;i de dincolo nr-r i se deschicie decat dupd ir.ceiea unei probe de
obstinatS 5i chinuitoare c6-utare sterilE? cur',iniul
mctgic, s-ai putea rispunie. marcheazi. punctul
iie lrecere din tirnpul realita;ii cotidiene. rirnp neser-,lnificativ
diseminat ?n preocupari lipsire ,ce
i'elevanf5' in timpul fictii:nii, tirirr esenfia1izat,
incoqporand in subs:ania lui prernisele eternitiiii.
Dificulatea pentru romancier esie, cum s-a c,bservat,tt
ca a se sincroniza eltctiv cl-r tipul
naratiunii' in vreme ce o irnagineazS."...simt cu
mare iuciditate cum mi se sclirge itz picaturi /ente
sdngeic Si viai:t ca sd se transforwe in altd ,-iata
Si rslt sange, sd se rtn_.r,figure:e in odmeni noi
intr-un univers nou- se confesa in:r-o scrisoare Si
fiicei saie. De mu/te ori osretzii. zxtenuat. as vrea
sd rud smulg din framdntareit asta singwraticd,
sd bene-ficiez de bucuriii: tndrunie, ba:tale, ciar
bucurii ale vie[ii care trec in ritm din ce in ce mui vet
tiginos. $i nu se Doare E o t,raja cctre nti
reac/uce la mas{t de scris, o chemare misrcrioasd,
c(ir.t ntd iace sd uii tot re.\iu/ si tr,iiesc rcote
satis-'!7tc;iile intr-o iunte de
fiqiutti, dar cu etdra iwensitate, cle pard ar _fi mai reale decdr
realitatea

ceea ce a declangat intrarea in timpul fictiunii a

rosr o innaE;ne recr-:oerald iiin noaptea
trecutului' copii, in lv{aieru. se destainuie romancieru!,
atn vdzttt it:rilti cerd., la ctasmarul
Tttpcil' o petrecere ldraneasca cu ldttlari, s-/ar$indu-se
c?t o paruialc gzrieru!i... De zc,sia, mi-a
rdmas inzagine iocului romdnesc. orJ cLtm l-am
s;ris in ccpiroltt! irttai ciirt lon. ctt invartiic, cu
leteie cere a$teoptd sa fe g;opite, cu nevestele si bitrdneie in grup sepsrat
cle privitofire, cu
L'irbctgii care pdld'"'rdgesc cu gravitale, ,lcolo att
rrdit aievea lautarii din ion. ;i gricetzg, 4i
f{olhea' si Gdv'an' De-acolo qm lua{ dracii cle copii
care fac fel de.fet de nebunii,lur,i buchetele
de flori din m'linile fetelor emofiotz*te, se
cJund tdngd cei ce joacc, se cpieecd pe vine
privesc cu inlrigurare la picioarele si o
-fbtelor, asteptiinci ca, in toiul inyirtitei, sa s.e rirlite ntai sus
poaiele q'i s'i se zdreas:a poale cet'a,
'Lm fcst Ei eu negt.esil printre o.rccii a,:eia plini de
curiozitdii, tn care se manLie:std,fird seane ior, insfincre
dorin{i inca e*tbric,,sy.t ,'r
si
La lon" rilmul a fost g5.sit in seara ziiej cie 27 augr.ist 1916.
El'enimenrui a avut lcc Ia doud
saptimdni dupd ce Rorndnia intrase ?n razboi l'mpoi'iva
Austro-ungariei airilara romini trecuse
frcrntiera in Transiivania: Noapted oceea cu prime-idii
'i cea mai.f:::uttd.a din
tle c{armd a -ibst pcate
tia!{t mtu' De ls ora nattd searfr pdrtti lc Gsen'tenec cet,7
si dimineatu att srat la b,-aLt necliniir
am lucratJrird iltrerupere. in noeples aceea am si
scri.s tct capitolut inttii, rcl rnei iunE din roman.
si ittceptrtul celui cle-al doilee Expiicalia acestei roclvzicii excepgionaie a oferito
tor roi"nancierui,
in cinciraruri de recturi. Erlru'a care Romdneasci.
;:il;,i-:j:.J}i'":;;XX!, iLT:f::'Tiii B,Jcu.isii ieE1, ?. s4.s7,

t *rf lor Siifu ;hercitr:i roinone

"htorlc

-
li I
r care a explicat ritmui cu consecinie atAt cie fecunde aie inirdrii ?n fictiune.
prin intoarceree spre
intdii sdi ani de viali. Dupa un an. la l4 august 1977, prima versiune a romanului

I temporale. Cinci capitole, Vii-Xtl, au fost rescrise intre 4

era incheiati.
in luna noiembrie a aceluiagi an, Liviu Rebreanu a reinceput s5 transcrie textul, cu mari pauze
gi i9 august 1920, iar- uitiri:gl, al

t XIII-lea, a fost incheiat la 3 octombrie.

intregul roman, va afirma, a fost imaginat pi realizat intr-o perio adit de sdrdcie,
boemie si

I
luptd, in ziiele cele mai cumplite rsle $elii mele, cand cosniya de a doua
zi era cle ntuhe rtri o
incertiludine.;t Da, dincoio de intermitenie cautari. egecuri temporare. gi realizdri
sporadice, se
desprinde imaginea unui prozator care igi constluiegte romanul cu precizia
pi e:<i,qenla unuj

t arhitect- Dar ?n spateie acestui edifrciu se afli congtiinfa rnsreu

treazda unui demiursl

I 7.1.4. Tehnirq srfistirff

S-a observat cd problematica romanului lon este parlial anticipari
de r"luvela

t
Susona reu nehund
de Ion Pop Reteganui,5s prozator despre care Liviu Rebreanu
afinna a-i fi citlt pi recitit cele cinci
voiume din Pove$iordelenegli, cu dregoste infioratd cJe vechi amintiri. pavel,
ce! rnai bogat tdndr din
sai, se indrigostegte de Susarra, fati frumoasd, hamica, car sdraci.

t
De aceea o pd.riseqte pentril
Finula, fatr identic de avutd ca sine. ins5. nu se poare vorbi de o inrdr-irire
directd. Ne afldm i. faqa
unei banale omologii gi nuveia lui ion Pop Reieganul nu poate fi considerati
in nici un caz
punctul de piecare ai romanuluJ lon, care a cunoscllt o alta diagrami geneticf,.

I aduce o cornplexitatea evenimentialS., o densitate epica gi o concentrare

gasesc similaritate in opera contemporaniior cri a predecesorilor.
Liviu Rebreanu
ternporala care nu-gi

t Actiunea romanului, publicat in prirnd editie ?ntr-un singur v.,olum. iar in edilia
III-a. din ra{iuni editoriaie, in doud volurne: Glosulpirndntului qi Glosuliubirii. se situeazd in
a ll-a gi a
iumea saiului

t
transilv5nean de la inceputul veacului al XX-iea. Reperele necesare agezdrii
narariunii ?n timpul
istoric sunt oferite chiar de romancier. Alegerile pentru desemnarea unui candidat ?n
Camera
Deputalilor din Budapesta. prezeniate in capitolele al VII-lea gi al VIII-lea, s-au desfbgurat
?n

t anul 1906' iar congresul societdtii Astra cle la Sibiu, relarat in capitolul al xIl-lea, a avlrt
12 qi 14 octcmbrie 1909. Acest interval ternporai este concentrat in roman pe spaliul
doud luni' Romancierul realizeazl. o vast5. frescd artisricd., infEtipdnd viata girdnimii gi a
loc intre
unui an gi

t intelectualitalii rurale, cu unele reflexe aie luptei de eliberare nationaia din Transih'ania,
temeie esenfiaie, specifice literaturii mari de totcieauna: dragosie pi creaiia, na$terea gi
Precum na$terea, iubirea Ei moartea alcatuiesc enigmeie cele mai legate cle viata omeneascrj,
axata pe
moarlea:
tot

l' eie oreocupd mai mult si pe scriitorul care incearcd sd creeze viata, svbiinia Liviu Rebreanu
intr-un interviu.-t6

I Analizdnci cornplexa tehnici aftisiicd a romanului. critica a emis ipoteza e:;isrenfei unei
simiiitudini de procedee narative intre ion gi Ana i(orennina de Lev Tolstoi. De sigur, nu se poare nega
existenla ui;eia sau mai multor sugestii posibile oferite prozatorului romin de lectura romanelor

t marelui scriitor rus, pe care nu le putetn aproba, dar nici respinge categoric. Ceea ce grii:r cu
exactitate este cd in perioada cristaiizirii genetice a romanului lon. Liviu R.ebreanu ii citea
re

I
Toistoi. Nu este exclus ca iectura Anei Korennino sa-i fi sugerat gruparea evenimentetrcr pe doud
planuri naratir"e. Dar de aici nu se poate scoate concluzia cd roma:icierul roman ramAne triburar
prozatoruiui rus. Sirucftlra arhitectonica a rornanului lon este atit <ie inCividuaiizata- inc6i imprima

I 54Camii Baitazai, Liviu Rebreanu igi mdrturisegte viala cu prilejul 'imp:inirii

55xxx, Centenar Liviu Rebreanu
{1$85-1985), disrrita,'1986 p. i23;
56Liviu Rebreanu, Jurnal,l, ed cit., p. 368.
a 50 de ani, Vremea, Vlll. nr,. 416, ,t dec. i935, p. 5

I lon Edlu .lstorio lileralurii rcmOne

I dgs

t
na;lrliunii o frapanti origiralitate giea va ofr:ri mcreu criticii ;i i:;'roriei literare inateria unui p':pas
meditativ.

L'aui clin planurile structurii c,:wpozi!ionale este riorninat de personalitatea iui Ion,
F;roie;tal;i pe pdnza saiului Pripas" recrsat in intreaga lui stratificare sociala. Ce1ilalt ?nfb;iSeazd
iiaia ii:teiectuaiitdiii iurale. cu cenn'ul de iradiere in jurul famiiiei invaiitorulu j Zaharia Herdelea.
in fapt*ie si','il';ite sj iil intimplarile prin raie fiul acestuia. Titu. tiece, rcmancierul
lransfigureaz* nurneroase eLenlente autobicgratice. Cele dcud planuri sunt egale ca pondere epic6
5i evoiu{ie sonfliciuaiS. De5i se desiEsoarb naiaiel, fiecare den'olrAi'rd o problema:ici anurne.
i"'lanurite se intersecleaza printr-o ieiea meiodici gi coerenti de eiemenie, procedee qi modalitllti.
evenimentele iierulate inii-unui ,Jin pianuri trirnrtirndu-;j eccrrriie gi, aCesea. consecinlele ln
celalalt. De ia incepLi:- strlrctura c*mpoziiionala a ronranului i se infiti;a prozatorullii ca o figuri
graflca; o tuipina se rlesparte in doua ran;r-rr: viguroase lar:. ia rindul ior. igt inrciicesc brafele.
din ce in ce mai iLne. !n t':aie pariiie: cele d-rua ramuri se inip:eLi;ra apoi iaia,ii, i;rchegAnc tuipina
reg'"nerati cu sevr1 ncu5.

Fraz:le cor!.5einneazi intentia prozatl*.ili-ii - consemr,ati ,je ioti comeilialorii romanului -

de a r*aiiza o cc:tstruciie si*rica. de a-i imprima o anurne ciciicirate. c3 suger:aza caracterul elem
repetitiv ai actiuniior ;i pasiur.!1or generai-umane. Romanui in ceoe cu cini--i imagini succesil'e:
CruriuJ sr:re satLti Pr:p*s. cruc*a infbii;and pe Ctiristcs ristigri:t. h.'rra. infrun:area r.erbaid Cin:re
preot gi Vasiie Baci',r. hitsia iiirtre {on gi Ceorge. Naraiiunea se incheie ci reiuarea acelora-Ei
sr:venti aSizate in or<jine invers6: pribu;irea ir:i Ion s,-rb iovjturile 1u! Georee. alrercaiia dinrre
,creot si a',asile Baci::" hora, iroira cu chipul i',ri Chrjsl 1i i.lruniui ce s: in,:epdr:=azd cie Pripas.
lr-ti{ial. pe drumtt! ai,b ct se in,Jr*anl5 spre sat nu vine nimerrl. pe aceiasi iniin. ia inclrei*rea
acliunii, pirase;te satul farniiia Flercielea.
La illiriurisirile sale. Liviu Rebreanu va sublinla semniiicaiia irumuiui. mcri..,and cieschiderea
naraliunii in acesi moC pnn necesitatca intia,jr;cerii lectarr:lui in tln:pui f,;:iunii: ActiLffieis se
pelvtc€ itt s:stul Pripas Fenlru e sifi,tci iccu:':!e prJrne.\j ctr cititoruj Fe ;osecuc nationsld., nzd
qbat, diry sus d.e Arrnitclia, De $Llsea lateyaia care lrece Scrne"rui apoi uin s:tt.ii,lidr,tvita cjunge
Ia Fripas $i ccnlinua'. Descrierca irumuiLti ptitin in Pripas Si chiar a satului Si a inorejurirniior
cortspttnJe in mars pcrte reclitiyii.

Analizdnd semnificatia acel:ia;i irnagini. Ov. S. Crohnd.lniceanu sesiza5' ci intiiiul

s*qfient al irr.;n"luiui, Soseaua rrationaii. apartine tirnpr"iiui obiectir,. reaiititii ccncrete: cirumul clb
le s* desprinae din cel di:rrii. indrepi3ndu-se spre satu; Pripas. atarune tii::pu.ui iiclionai: nrin
interrneiir-ii lui. iii:im in universui secund al literaturii.

Cr*c*it pe care e r'itsl:gnit un flristr.t,,t cu .ffita spalacita dt pioi S! cu o curtunitd de /lori

t'estede cga{atd cir: ,;c;tcrz. aptre nu i:ui'na; ia incepuiLri gi sffir,iitiil romanuiui" ci ;i in intericrul
naraiiurtii" in scena in care prealul Beici',-tg prr-.fit:i de iicitai;e. f,entru a cu:npira una din n.:biiele
invilatrt;:r-iiui - are o v'aloare simbolica. F,i su-cere;125. dupa cum s-a retrtaic3:,iE o
-giea sul-rfi:lp.
un caivar existenlral ci caracteiizeazl nll .roar ':jestir':i-il lr,ri ion sau al .+nei. ci. cu rn:i nrilt sau
nrai nulina iniensitate inso:rlte drurnul prirr viata a mult+i aiie p:rscnaje: Titu- Zalnaria iierCeleil,
piectui Belcirrg" \r;sile Ba:iu, Zenrrbia ClaneiaSu g.a.

Fiora revine iara;i la sfi.r;it exaci in aceeaqi siructr-lii. Singura ciifeienri esre de naiurd
sliiistici: dacd in p:irnui capitsi hcra este Crarnaiizai,l" in finaiui trarafiunii esre reztmJ,ia, ca pi

;'Ov. S C:clra,5,nlrie,:r. oo. cit., p 93

5aRaipn l'4. Aileffi3n, S p*rspecti,ri afiericant asuci"a lui Liviti F-ebrsanu, in ,/filutrri L!vi.- Rebreanu dupd un veacr o caiie
qiir::ildg; alcii:uii6ael"ili;eaTrcl,r.EdituraDaria,Cli-:j-t"lapoca, 1385.p 359

t *lb lofl StIu rliiorio lileinirrii rcr',dire

r
J cum romancierui nu ar mai avea rdbdare sE zdboveasc6 asupra ei. Jocul
se opre$te, in semn de

i deferentd. indatd ce se ivegte grupul domnilor satului; bdrbaiii se descoperd

tAnar il invita pe Zdgreanu sd intre in hor6, oferinclu-i ca partenerd pe
cu acelagi respect, un
cea mai frumoasa fata:
Ghighi, ca odinioardLaura, esie chematdlajoc gitot ca sora ei, atunci, refuzi.

i in primul capitol, \rasile tsaciu igi motiveaza in faia preotului comportamentul: a bdut
supirare; in final, se gisegte exact in situalia conflictuaid initiati: pdrnanturile
proprieiate bisericii 5i preotul ii ingb.duie doar foiosinla lcr, cr: condi{ia
lui au trecut in
cle

si n,.i mai bea, l,a sf6.rjitul

J prinrului capiroi" George se pribugeste, gentand prelwng, sub lovitura
?nceputui uitimului capitol, George este cel care lovegte qi
de par a lui lon; la
Ion cade sub ioviturile de sapa ale

i
lui
George.

intoarcerea pe acelagi drum, in sens invers, a famiiiei Herdelea. in ultinla sebvenla

i
narativS', are rostul de a scoate cititorui din ficfiune, ciar gi
de a sugera cb drame identice se vor ivi
in acelali spatiu fic{ionai. Toate aceste elemente. preciza autorui tr-ebuiqlt sd se uneascd, sa .se
rotunieascd' sd ofere tnfisisarea unei lumi unce tncepurul se confuncld
cu sfarsitut.

I Finalul romanului poate fi interpretat ca o

destineior, schema efectelor anterioare prefigurind predeterminarea
expresie a repetabilit[iii. in succesiune a
noilor raporturi inrerumane.

r Pentru Liviu Rebreanu existf, o continuitate permanenti intre generalii,

experimentat de predecesnri. a fost trf,it anterior in celelaire structuri,
oricare act uman a fost
ceea ce s-a intdmplat ieri se
va reintdmpla mdine. Structurile caracteriale anterioare sunt inlocuite
de personaje cdrora cele

I dintai le oferd pronriul lor model comportamental. Consranp reperabiiitatii

?n priin plan structuri in devenire gi Liviu Rebreanu experimenta
Garcia lvlarquez, valenlele ciclicitatii.
scoate in permanenti
astfel, inaintea lui Gabriei

i Titu
"La niveiul Personajelor funclioneazd de asemenea o stricti reiea de sirniltitudini., lo-n gi
amanfol tArAgi de o pasiune. Desiinul lLli
-!,asile Baciu 9i al lui Zaharia Herdelea esre

I
1u1t'
asemdndtor: amdndoi pierd valoriie materiale, unul, pamAnturile, celdlalt,
slujba gi ag*nt,rl.cure
provoacd prejudiciui este acela$i pentru amAndoi: ion. Ghighi repeta intocmai
experienra
sentimentala a Laurei 9i, amAndoud, compoftamenrul mame-i tor.-Exista
o ffipla riin"tri. i^r.-

I Laura gi Florica: amdndoud sunt frumoase, amdndoud sdrace pf am6ldoui se cisatoresc

birbagi pe care' initial nu-i iubesc. Ana Bacir-r gi doamna Herdelea au ca tr6saturd cornuni
cu

i
statomicia in iubire 9i capacitatea de jertfE. Peste generalii. Titu Herdelea gi preotul
Beicilg se
apropie prin pasiunea comund pentru poezie. Lirica rimisese una clin sld.biciuniie preotului gi,
in
tinerete, de dia-eul unor ochi albagtri, compusese versuri spre c-rsi ugura suJietul. \/asile Bacir-i

i nu'i doregte pe ion ca ginere. dar el insugi, lipsit cie pdmAnt:... pdrinlii rcu i-au dar decat suf.3ttl
dittlr-insul - a repetat pdnS la un punct, scenariul imaginar de lon. Simiiaritaiile se iyesc ja
nivelul secvenfeior narative. Hora din ograda Todosiei, vdduvia lui L{axim Oprea. lsi ar.,
si

r corespondenfa in baiul intelectualilor din Armadia iar nunta Anei in cerernonja c6s6toiiei

Alt element al structurii compozitionale ce solidificd naratiunea din interior

I-aurei.

il constituie

I amlnuntul reveiator. gdndit mereu ca parie a intregului." Fiecare detaiiu, aparent insignifianr.
introdus in confiictul epic, imaginat din perspeciiva consecinfeior lui imediate gi rnai departare,
capdtd. o reievanld. distincti. iat5, de exemplu. scena dirr capitoiul ai {ll-1ea. in care. ?nr-o

t dimineata mohorAti de toamnd. Icn iese cu plugul si-gi are un netec de p6.m6:ni. ca sa-i
piegiteascb penru insimAnlare. FAgia aceea de teren era o rdmaEi{a dintr-un lot ce aparlinuse

t
cAndva lui Alexandru Glanetagu. Dar acesta il vdnrju lui Simion Lungu. Ion se pregite;te cie arat
insS privirile lui rdtaceau mereu pe giia vecinului. De
_jr-ir irnpre.jur. cimpul eia pusriu. l,.tracar pe
povestire brazdd sd-mi iau in:;poi clin pdmdntui meza.i se gdnrii deociatd.flacdul, cu obr*jii 6prin;i

I lon Nnlu risioric tirerutudi romOne

I d[f

I
iie a paftri nestdpinitd $i, ?n clica aceeil, intrd cu pluqul in lerenul vecinului, rnr-lti hetui gi tdie
citeva brazde pe care le adaugi iotului s6u. Fireqte, Simion observf, substitLrlia, izbucnegte cearta,
apci bltaia dintre cei doi.
I)in acest mor:renl, gestul lui lon, frecvent int6lnit
in lumea satului. scapb de sr-ib controi gi
incepe sE se rostogaleascd asemenea unui bulgfue de zipadS, antiendnd cu slne o avalang[ de
consecinte: icn este ciai 'l'n jr-rdecati de Simion Lungu; invataloruJ Fierdelea ii redacieazi
incuipatr.rlui o petitie: jaiba aceea il va aduce pe Ion la inchisoare, pe Herdeiea il va destitui din
inva!6m,6,nt ;i va decianga, la rAndu-i, contlictul cu preotul Belciue.

Ccr:i pa6i ale rornanului: Glqsul pdmdnluiui gi Gias',i! iubirii aLr c justificare interioar5.
Cetre
Aproape toate peisoiiajeie asculti de o voce venjid ciin addncul fiiniei ior; Ana se supune giasuiui
iubirii; George e pus in mi;caie de vr:cea invidiei: Vasije Bariu de giasui instinctuiui de
s'"rpravieluire; doarnna i-lerdelea de indatorjrile matrimoniale g,a. Persc.najele cu o personaiitate
coinplexd suni dominale de douA voci: Ion de giasui pdrnd,ntului ;i al rira:ostei, Titu de vocea
iubirii 9i a creativitatii" preorul Belciug de glasui urii gi al credinrei erc.
Sirnetrii perfect sisrernatizate sunt v'iziaile intre titlurile capiioieloi- gi conlinutul lor.
Caracteristica cea nrai flapantf a capitoluiui intitulal l,l00ple0 o consrituie derularea majoritatii
secvenleior narative in timpirl noptii- Ceorge Pintea sosegte spre seard in casa famiiiei FierCelea,
balul intelectr-raliior se ciesfEgoari noaptea; in toiul nopfii, Ion a seduce pe Ana, iar Tiru o
cucere;te pe R.oze i-arig. in capitoiul Ruiineo" numeroase aersonaje irec Drintr-un penibil sentirnent
de jeni. provocat de cauze diferite. Rugine rriie;te Ana. ri:-::as5 insir;inali ;i, aiaturi de ea- taril
ietei. Aceea;i ru;ine o suporti juciecatorul care" in urma petiiiei redacia:e de Zattariz Herdeiea,
a;teapti sosirea anchetei de le tribunalul din Bistrita. Preotui Beiciug considerS jalba
invSlf,torului ca o incercare de umilintd a propriei saie persoane. Ion insu;i. de Craciun. are
senrimentul cA e sortit si rimdna ruginea satuiui. pentru cf, numai familra lui nu era in stare sa
fatZ baictaia cuveniti. adicd sd taie un porc dupd datina g.a. in iubireo. ion cscileazd intre
dragostea pentru Ana gi iubirea fali de Fiarica: Laura goviie int:'e s:ucieni.rl in teoi,:gie Ceorge
Paintea qi snrdentui in medicind Aiirei Ungureanu; Titu desccpera iiragostea in brateie frumoasei
Roza Lang etc.

Comenl6nd planul propriului roman, Liviu Rebreanu declara cd. in :ursui ierjact5.rii, a
iAulat s5 reaiizeze concret figura grafica irnaginatd anterior: De-aici a rzzultat ii*pdrfirea
,fiecdrtd cepitol ix mici. tii,;iziuni care cu,r:r:nd cdte o scend. cdte un nzoftlen!. in sferSit unfir liber
Cin tresdtura gener*ld. Tooie acestec apoi au trebuit innadate in cnume ,le!, ca sd se poeld
intoan'ce in cuprinsui acliuniior principaie, care gi ele, la sfarSit trebuiuu sd se uneascd, sd se
rstutlie*scd, si asere fntadelulJ unei ittmi unde tnceptiul se c*nfunda cu s.iirsitui. De aceea
5e
row,rsnrt!, un corp sierci,l, se termin,i precum a in:eput.

7.1.s. ffisdstrmil lursii si disisrsi$illle fi*$i$nii

Sfericitatea romanuiui, atribut rel'eiatcrii.r al valorii aiiistice. reprezinti consecincS unei
,slructiiri ari:itectanice ganCite logic, in care fiece ar-ticuialis co;np,rzriio:-raii a iost indelung
caicula.ti. Aseasti caracteristicS, fhrd a fi singura. a contribuit hotard.ror la scoaieiea romanuiui
Cin sfera fiiiatiior cornune. lon ri.rn6.ne, indiscutabil, intiiul mare ror.an dln iiterarura noastr8.
receptat de conte:nporani. dar siinfit gi de generaliiie ultericare. ca un nicciel" ca o ssriere
repiezontaiivi a realismuiui rorndnesc, ale cirei modalititi gi principir consiituie pct servi ca

S9lrv,u Rebreanu. Jurnal, t. ed.crl.. p 3 j5

? rt8 {oo dldJu rirtoris iitemLjrii romine

I
I mat'ice unei meditafii 9i realizd'ri practice, a$a cum
penlru proza realistd francezd.
romanele lui Balzac au constituit un model

I in
acest caz, este evident c6 rornanul iLri Liviu
elernente esenliaiizate, care il conferE acest statut
Rebreanu se caraciertzeazd. prin cdteva
de excep{ie.

I Degi romancierul afirma ulterior cE lon a apdrut

fo(nat obiectul a numeroase analize gi cronici iiterare
intr_o totald indi-/brenld criiicd, romanul a
imediate. in d"cembrie 1g20, in patru
nun'rere consecutive aie revistei siptimanale
Sburdtorul, E. lovinesc" d.;;;;;;a
ca ton e cea mai
I puternicd crealie obiectivd al lileraturii romdne,
ohiectivare' poate fi pus pe treapta ultimd
si cum p,rocesul firesc ale epicei e spre
a scdrii evorutive.60 i" i".r"ri. urrll *r.nator.
vianu sublinia inten{iunea autorului de a pregdti Tucior

I pentru Mihail Dragomirescu, lon rirndne

o icoand a vielii romdnesti d,e pretutindeni, iar
un rornan epopee definitiv, care va tine
un loc de onoare
nu numai in literatura romaneascd. dar gi in
literatura universard., r;-;;t;iiino ug"rut ardturi
de Eminescu' creang6, caragiale. Identicd
I ?n anii urm6tori' romanul va fi elogiat
situare valorica va reafirrna E. Lovinescu
fird. rezerve de pompiiiu constaniinescu, vl.
in I g22, iar.
streinu,
$erban ciocuiescu qi {i' cdiinescu. Toti recunosc in Liviu Rebreanu ctitorul rornanului
I romAnesc.

inainte de lon, romanu! autohton avea o istorie

de mai bine de gase ciecenii, clin care pot
retinute cdteva realizdri notabiie: ciocoii vechi fi
I ;i noi de Nicolae Filimon. vistq lo lord gi Tdnose Scotiu de
Duiliu Zamfirescu, illoro de loan Slavici, Legeo trupului gi
Arhcnghelii de Ion Neomul
loimoregtilor de lVlihaii Sadoveanu. $i cu toate acestea. critrca ^*rro,".onu,
riterard a fost unanimi in a afirma cd
l lon este primul mare roman romdnesc, ?nsugire
Rebreanu, sublinia E. Lovinescu, jertfim toatd
esteticd refuzatd ceiorlalte:... pe altarul lui
epica romdna de la Filimon pdnd la Sadoveantt.
Rezerv'ele lui E' Lovinescu sunt justificate.
I angelice" Banul c'' Maria, Gheorghe. dornnitorul
in romanul iui Nicolae Filimo'. persona.jeie
Ghica nu sunt Teprezentative pentru relaliiie
sociale specifice epocii' Prozatorul le-a invenrar
din dorinta de a le opune. ca semnificafie
l morala' celot demonice, caracterizate printr-o indiviclualitate
Filimon ?l detestd pe Dinu Pdturica dirr motive etice,
distinctd.. conturatd artisticegte.
iar Duiliu Zamfirescu il urdqte pe mibcanul
de Tinase Scatiu din ratiuni estetice. amandoi idealizand
eroii ce ii simt mai aproape de inima
l lor' l'eologii iui Agdrbiceanu se zbat.intre virtute pi ispiteie vielii
inlocuieqte analiza caracterelor cu un schematism tipologic,
cornune, iar lvlihaij sadoveanu
bizuit pe distinclia bine-rdu. Dintre
toli' Slavici i$i observd personajele fEra pdrtinire, reliefdnci elernentele
contradictorii existente in
I sufletul fiintei umane.

nu seamana cu nici unul ciin romanele arnintite. Liviu

lon
Rebreanu se depdrteaziiatal de
contemporani, cdt 5i de predecesori- prin prezefttaunei
riguroase obiectivitali, printr- o rtacealit a
observa{iei 9i o impasibilitate a relatarii necunoscute prozei
autohtone, anterioara primului rdzbat
rnondial' in acest rnod. romancierul se clisociaza fEra
echivoc de imixtiunile deviante aie
subiecrivitdtii, intalnite 1a Fiiimon sau Duiliu Zamfirescu.
consecinla imediati! a acesiei atitudini
o constituie senzatia de adevdr degajatd de lumea funclicnaii imaginatd
de Rebreanu. citind
romanul lon, de la intaiie fraze suntem con';insi cr iniregr-ii
continut inforrnalionai rransmis prin
intermediul irnaginilor artistice gi a expresiei iingvistice
nu depinde de subiecti.,,itatea
prozatorului, ci condenseaza rezultateie unei activitdli
specifice de cunoartere, refleet5
proprietitiie' mecanisrneie gi structura reai5. a lumii saiului
ardeiean de la inceputul veacuir-ri
alXX-lea

60canc nu metionem al',fei, citateie sunt

luate din Addend-a_la Liviu Rebreanu, opere, lv.ed.cit .,
Reoreanu. lon. Editura Mjnerva, Bucureg.li, jg77, a. 46i-4g?. D,713-715,gi din volurnul Livirr

lon Edlu rlslorio iileroiurii rom0ne

l{e
 ln al doiiea rind, Liviu Rebreanu renunid la orice tendin{i, retuzd sa accepte literatura ca
expresie a unei atitudini politice sau sociale. El nu-gi subordoneazd romanul unei tendinle
ideologice sau unui anume ideal etic. Cu instinctul scriitoruiuj ?nnAscut, Liviu Rebreanu a intuit
stat'.:tul ambiguu al operei liter:are: creaiia esie etern5 prin valoarea ei esteticA gi vremelnica prin
balastul elementeior etercnome. De aceea. Liviu Rebreanu a diminuat la limitd ponderea
elementelor extraestetice, ndzuin.C si oblintr o autonomie esteticd deplin6, prin scoaterea
romanuiui de sub insidenta oricdrei finaiitati exterioare artei. in acest sens, lon, este int6ia mare
operi narativl autohtoni eliberatd de sub povara tendinlelor extraesteiice.
Se adaugi. apoi prezenla unui univers uman gi social distinct de o mare
pregnanfi artistici"
sEnliineniui ci suntem introdugi direct in v8itoarea evenimenteior. cE asistdni, fascinali, la un
spectacoi existeniial d* excepiie. Dar dincolo de structura de suprafatS- romanui ne dezviluie un
pian tra:rscendent, o structurii de adi.ncime, de sub care se ivesc obsesii. structuri .nitice gi
arhetipaie, exponenti ai condiliei general-umane gi ritmui etern al existentei rurale.

Structurile caracteriaie sunt sup$se uilor permanente transformd.ri psihice gi biologice;

personajele au o soiida consistenfa moraia qi psihoiogica. o individualirate puternicd, dorari cu o
energie volurionalS asemdndtoare cu a eroiior baizacieni sau stendhaiieni. ce scot romanul din
.siera posibilelor fiiia{ii comune, autoht.rne. existente pdni in deceniul ai Iii-lea. Personajele
l'6iesc aievea. f'ac concurenla stdrii civile gi nu intimpiitor numeroyi cercetatori s-au str5.duit si
gaseasc6 ?n Prisiop modeiele. arheiipurile ercilor,

Degi se singularizeaza in cimpul epic autohton, romanui iur Liviu Rebreanu se integreaz6
firesc in fluviul romanului realist universal de 1a sfbrgitul veacului ai XIX-lea qi incepuiul;
secoiului nostru. in care operele de referin{a rirn6n lironii de Balzec- Pomoniul de Emile Zola, Tqronii
de polonezui Wladysiarv Reymont, roman incununat cu premiul Nobei, Toro ldEoduintei de
prozatcrul danez F{enrik Pontoppidan, Pelle ftceritorul de Martin Andersen Nexo. O parte din aceste
carti au fost citite de Liviu Rebreanu gi tiaza urmitoare. din Trranii lui S'. Reymont, prin care o
t6n5ri femeie se adreseazd fiicei sale: I,i/i tdndrd Si proastd., Dacc te-cti uita prin sat, printre
osmeni, ai vedea cd se cearld, se judecd Si se zbat numai pentrtt pamantui asta sjhnt... rezum5,
aparsnt, !ntriga romanului lon.

insd similitudinea motivelor, identita;ile caracteriale, recure;rra tipologiei nu inseamnl

numaid:cAt influenle reciproce, ci reliefeazd existenla unor fireqti omoiogii gi concordange
izvorAte din teme, rnotive gi sittialii conflictuale inerent simiiare. prezente in ronianul rural de
totdear:na. Aceleagi slmboiuri fundamentale: p6rnintul erosul gi moanea vor reveni in anii
imedial urmatori apariliei iui lon in opera lui iohn Sieinbeck, E. Caldriel sau Jorge Amado.

Rornanul lon ne introduce in esenia intimi a Droceseior sufletegti gi a relaliilor inter-umane

din Pripas. dar satul cu aiest nllme nu face parte dintr-o uniiate :eograficd deierminatd. ci a unui
teritoriu ce aparrine in exclusi'riiate lui Liviu Rebreanu gi asupra careia igi extinde cireptul de
propiietate ciin prima fiazd,a naraliuni;: Realitatea pentru ntine afost numai un pretext, penlru
a-mi Dt,$ea creit o altd lune, noud, cu legile ei, cu intdmpldrile ei... se va confesa prozatoru! in
fi{arturisiri.

Prin mijlocirea drumului alb ce se despiinde din ;oseaua naiionaia, existenta ruralE din
Pripa: pare a se reviisa in reaiitatea obi;nuiti. dar, de fapt, drumul acesta face trecerea dintre
dou6. lun-ri: o iurne realir. naturalE, pi o atrta fic1ionai5. originali pi autonomA. Drumul ne introduce
in universr"rl secund ai iiteraturii. e\ ne-a scos pe o altd "fata a realitdyii, asemdndtoare pdnd la

t5s lolr tdll .islorio iiterolurii romdne

E.
 Tt'l
l
't
'l
i
l I

t,
t,
1

I
cele mai mdrunte detalii cu aceea din care am pornit, toiu1i cotnptet diferitd. 5' O asemenea
realitate, caracteristicd nu numai rornanului lon, ci romanuiui romantic, realist qi naturalist, in
gsnere, aparJine unui prozator tradilional. ubicuu gi omniscient.

Ubicuitatea este insuqirea ce gi-o atribuie creatorul de a fi prezent pretutindeni in acelagi

timp. in vreme ce prezintd. de pild5. cearta iui Ion cu socrul sdu, Liviu Rebreanu ne infEligeazd
zbuciumul suf'letesc al lui Zaharia Herdelea, peripeliile lui Titu, triirile interioare ale prectul
Belciug.

Prin omniscienld. prozatorul tradilional ?gi atribuie o cunoa$tere absoluti. Ei se comporti

ca un Durnnezeu potenlial, al carui gias il auzim piin interrnediul vocii naratorului. El ptie tot ce
ga:ndesc personajele sale, cunoagte evenimentele in care vor fii implicate, gtie tot ce li s-a
?nt6mplat in ttecut, cunoagte ciinainte tot ce lise va intAmpla in viitor, cunoa$te qi adesea le
anticipeazd sf6rqitul. Prozatorul omniscient oferd cititorului o cunoa$rere integrala gi perfecii a
existenlei, cum numai divinitatea o poate realiza. Liviu Rebreanu insugi, in des ciratele lrloriurisiri,
afirrna: Crerzlia artisticd e un proces sulTetesc de esenld divind.

fu{etafora din aceastd propozitie nr,rmai aparent paradoxalf, se bizuie pe sirniiaritatea

mijloacelor de construciie. ce justificd asernSnarea dintre Dumnezeu qi prozatorul de tip
tiaditional pentru edificarea iurnii 1or. cel dintAi a folosit, iar cel de-al doilea utilizeazd exciusiv
expresia iingvisiici. Apa cum. dupd iegenda biblica, Dumnezeu a creat iumea in rnaterialitatea gi
i spiritualitatea ei cu ajutorul cuvintului in gase zile. tot astfel scriitorul, in dubia sa calitate cle
<iomeniu existenfial qi agent demiurgic, prin mijlocirea aceluiagi cuvdnt. creeazd o iume
imaginard posibild. Generaiizd.nd, se poate afirma cd rornanul tradilional este o naratiune
i teccentricE, in mijlocul cdreia se gisegte un Dumnezeu aiot$tiutor, iar perspectiva lui asupra lumii
o percepem, prin vocea naratorului.

i Opera prozatorului traditional se supune unei stricte condifiondri, fcrlosegte procedee

tehnice distincte. de care Liviu Rebreanu era perfect con$tient. O asemenea operd oferi cititorului

i a rectlitate animatd de a via{i proprie, cu legile ,ti determindrile ei de rigoare misierioasd Si

fascinatd, preciza iardgi Liviu Rebreanu.

i Modalitalea narativa predilecta a prozatorului tradilional o constituie relatarea la persoana

a III-a singular. iar atitudinea fa16, de personaj se caiacterizeazd, ciupi distinclia lui Tzvetan
Todorov, din (otegoriile nsroiiunii literore. piinir-o viziune par cieriere, prirzire din spate: naratorul gtie

I mai muit decdt personajul siu, este ornniscient gi omniprezent.s2

Toate evenimenteie epice se supun unei exigente succesiuni cronoiogice, in hotarele unui

i segment temporal sever cieiimitat. Liviu R.ebreanu se intoarce in tirnp accidenial, cu scopul cie a
scoate din urnbrd eiementeie semnificative aie biografiei personajului. Cronologia ficlionald. se
deosebegte de succesiunea naturali a evenimentelor ce caraclerizeazdviala sociala 5i individuali.

I in universul socieidlii Llmane gi in existenta fiinfei, acfioneaza cauze cbiective pi subiective, se

manifesti firesc hazardul gi apar eiemente specifice intArnpl6rii. ca moduri Ce manifestare atat a
reaiului, cdt qi a posibilului.
I Prin contrast, in romanui lon nimic nu este inidmpiitor. Dimpotrivd, totul se suoune
necesitalii.. intre fapte gi efecte exist[ un strin-s raport de cauzaliiate. Indifereni dacA este

i principali sau secundard, directi ori indirectd., cavzajoaci un rol determina.nt in geneza reiafiilor

i 0'iN. Manolescu, Arca lui Noe, eseu despre romanul romanesc. Ediiura fu1inerva. Bucuregti, 1980, D. 159-154
S2Tzvetan Totodrov, Cat€godile naratiunii literare, jn vclumul Foeiicd gi stilistici. Orient6Ri moderne.prolegcmene gi aniologie
deMihail Nastagl SorlnAlexandrescu.EdituraUnivers.Bucuregti, 1972.p.389

i Ion Bdlu rlslorio literolurii romOne t5l

I a
 E-:{

eu0Lror lt.rfllc.tslll 0u015!. nf4tg lr$,

45t
Cgi-6tt d'Sgai 'li3atnclg '?lpaoslrrcul rS g:griurrg ernyrS JolsiualajJalu,psl;p3 inl;Jntc4 uj,tltl.tnt jnlapog,xcsaiouei/rl
;.i16

';niasiuz
pJbutfn"l PUn es if pnnu;tnds ?s CI1fr! lglu! iltitrp utp Itwulp.rJs 'Tciayi rt1 itilirlfit! asri7lts C
(:!zt1y "'iry inTg 'pztJoll 'av.il.t! ut qEntp.!ti2_iuj ?il lij?u\\,^j_
.tio,tptpyut tiit:)o ??J Tttrz8pt 1\tiat 4 iadn tsnpo ao .'-!ni Drn?ilz* Ljrt i?Ji./L-i;,4
pt tl-npumC|qtug 'cu7 dp iii/ Lttp 1:t/it1?7x 'autld te a1t.ttzp;al ari ataiaEap asn;s"a?tu3 ts\-tt *ai:sar{"
?su! la :irllo Ltj r,t;sr;etitd 1-?s Dauztjtplil nii r?lu .rou4c np{:G arjutp ;i:itn t}ru ttn8 as,ar:q:s.4j nN,
'slJaunlu\ t}ut PJa epurt 'ni?i ap aiinctdn pu.n.tnc nnuaiuoi as tolt:.ln€o .e:r:c1i
TzEntr;uitpt, l;-if
n3 gzeasii"p uol 'l:junu ?eldecJ ui ,liiu3giuuJes ,jot.teluE .ejlnupqau ni Aiif,r?o.tlel
E_1JeJili 3s
eli€ nus e:e:nia:Curr o-J:ui esur.lda;tug. 3ici3? ,ejltso: eJejirr,\n, .aJun1sa3 ,p,rr1:arl-s;ecl glss?jp ut{,r
'ieuotiruorlsJ s:Jold un P-' E;r.:nriz-ieu lupiiialal oe1g3-r3
pirr.n, ep grznlt ui.:ci ?z?;Lt*ricu:+ Gu
Eoxluirl
ts gcr8o;oqisd lnl elui3ugD? '.:i;d n;;eu: gJnqJnl eu nlqul"sue u1
;euorirp€j] lnuer:rcl rs nue;lcay
nIAII rn; Inue'.-ilo.r ':irnuSlco lrunl E Eler*LirUs?j arirfieiur o EJ3;c au g: rnlnldpJ eplnr3 {li
'ai"t rnllqn rf giualcs;uuro ep j-npurqesrlep,ln
1n:c1:tJ?u inrilsls
ul qietiuase el€qullLi3s '-r 'tsnlolc lnt ln;nd' rs lagzgt ap aieinou olplu! 'alsofiolp
ap agrlnou iluJrilgi aleuzruc: ui.:d
'rt1re:d € l{ '9861 'sral4uo ts szal inurnloA ui snloiji 'isnotd
'ien1ce3:a rnl r:adc d plnpr.:.11s nBsH lnr,sa ur
le)Js1,g
sndo:d E eigt uzutol uurt:i:.:oal lgtulp iat aiso IA .uol rn{nu€LucJ urir:edc el ep F}ElguJni :s
nluacep
un pdnp 'n:se-i1e6 Il'.u€l EJlsEou Eint€;all u; euoljcuar sA uuLn,JJ op dit rnJse3e e,rr:lodgrg

'le-:pnepe n3 l[urs nas rsapueS af 31c]tlJ€xa

nt Esilr{?
ulalnci ruc^ nr preDorf,lu;ep'rrl,runz::d alrrue'azalodr acu3,.ue1nc{ l}:;fou JoFu;rruos
Inre$ns
u1 r$ eelurru u1 plcir.ugru! as el iler*eounr qs Jrqlsodi:l ?tr:^a g3.Ear-jtusse ap,lui1$
i;urgul ll
en ac ullS nu iarlseou iuqteFue E:ielil€uUi tug.lou8i JeD .sts:rilrua,te rS iunri:e ui ljruar3uu
u.talur.rs
'lJgJglaii u]Enl ?i ;ueuerir':ci !LijjrJU,-\J eu guerpilclJ eelulilesU _^.alea.r ritunJ E qjeu-lnl:^?J
eul6zl:r o
?1sG Uot inij"uroJ ulc eai?];;re.: 4,1 :p qrr;dxe as efy .Co:s slsnu€ r-rn
ap e rl:ung ,_-l1 ftuos.rad rnlE,Jorj
€iJolsl 9JopISuoJ nuEaJq+U nl.\i-r:3ejeoap'iiruitl EicnsE g:lEo1o;;a1 €unrzr4 o ssnps
!,l63lt
1a3lsu e'ledg'iuaissiuu;o lrrinusluotieerJ € q1€rpaur eaJ?ruJn giurzerda;1nl1s alrue:lip &rsii€u.{
tnun ;npdccs eeioundnS 'iciiol: :i:i3? -gzeaiiror i- pzea;o.ltucl 'aJeziluai ail alajeclftru
16 airg:r
.:o1e luuos;ad eie3 u; aund ';tunl::e lz rolerEei Jp .ssroic
Inici ?reoi nuea:qau nr^r.j is-13€ ul
'aznEf, ut a;z:n-ig;:d :o1;:.:a,;a €el::rlpo.ic
-curir:;lop ajaznp] :sofosu; er :cltriipuoi
s'iuatrsuor e'I?3 uI 'l€ss3au I€znPJ l-roeie: un einrrlsur as 'sndiut
plai n: EzEaucrisrp uo Ez.riozmoriuu
es aTeluaruliieAa eJs3 ul InleJ gCn6 .gisruiuJal;p a1€liJuurl tl inlnri,Je pcguri,r.lur .nuli3.rqeg
In[ ournl u]/ euer.irn .lclrunri:e Ejnloruls u3 Jeuorle,lrli,tx Jc13€J EJ ro;p eur..\Jalur
;ncicr5
.Eurnse
o_r{ qlrn;g.tzep glepc i* rettla;l
gAa[3r es r a? erru3{rJ o eJ€ ia '_c.i?or:arur gjuaFlxa o 3p euuirr else .e.,\ujodiu}p .nl}i .a:rard
ai sJnp
11 e;ur$lu't u1 eund 13 er eiulon ripsu3 tode :up 'nupuafs iru:nuu un qdnp ezeparo;d qJsjg urp ES
sueilsiroJ else uoJ 'Jetiiu; 'le,i sirnue LIn-Jlut ezauodce gs o-pugurrr;Jelep ,;:etftuJ
ur gueu;ll eiurLl
und uec oluaurrua.{e ap rieJjnu un nj qzeoleAiqfo ,nuea.lqeg nrArT
nl}uad .urjsap rnun
inunsap
e:eaod 33np uol .r;olsl 3p ruel!^rs eu:nue un a;rjs .JsJ reru .i.to .lrqrziA€.rd leug un o.l].?f, pleucrire:rp
eiln iJ 'g;tnuStc;o plvir a 31sa Is'dJ nu il01 lnrluwoJ u3 ;olelzu*s;ad riualsrxo ,Ar]{r;-11 tsccg urfi
'lnielnu:dr,s €A ollrJ rs r:ni.u E^ olrrJ eri$ 'rqs JoJroJa 1n1rf.rg,rs alilreurp arseounr
in.*leza&i
'nueaJqag rny e gpuorijg erplrleol ur snlcxa
alse 'gEua; ejer"n ul neJauT iucze:ci ,a,a^iizu;a11e -roi{girlrqrsod p nr"loieir3so .aug1iin_Jelul
Jt-:oof
 Ca intr-o simfonie a Cestinului,
se aud primeie acorduri prevestitoare
aceeagi noapte, in subcongtientul
lui Ion se infiripa o hotirdre gi eroii 5i inlelegem cd, in
tragedii, nimic nu este intdmplitor, vor stribate spafiul unei
totul este anticipat, avertizdrile
se indreaptd tripnotizat spre se ivesc la tot pasul, dar eroul
sfbrpitul previzibil.

7.t.6. Fundiile crdonslosre

ole horei
in studiul
despre lon, apdrut in Sburdiorul,
E. Lbu;"..u observa, cu indreptdfire,
nu a izbutit sd ?n fhptuiasci tendinta cd ceea ce
aE\'esivd si lirismul romantic
plasrnuit realismul rigttros al al semanStorismului, l-a
d-lui R'ebreanu, rJ,alizand epopeea
ldrdnimii noesrre, prinsd itt
";':f,^i,,:!:":f::,X,f**,:"#jllrdugim cd nici popo,uni.*ur nu a crear opera visatd
de

lon nu este un simplu roman

despre sat' in general, gi cu
anume ciasi socialS, Romancierul atdt rnai putin o naraliune despre
ne infEliqeaza o secvenla din o I

primul rSzboi mondial' aducand viala Transiivaniei ?nai'te de

in scend toate straturire rtJ\-tdrs
economice, politice, nalionaie,
curturale qi
'' sociaie gi
pasionaie. sI rotatrl
totaritate probremeror

E' Lovinescu afirma cu identici

legitimitate cd romanur rui Liviu
echivaldnd in mociesta noastrd Rebreanu este torstoian,
literaturd, cu nemuritorur Rizbaisi
poce, ntr prin temd,
tehnicd' prin aceeasi neistovitd
adunare de antdnunte, prin ci prin
prin acelaqi hctos de episoade ordonate, aceeagi vigoare cre crerlie obiecti,d,
nelimitat.6a
,utu+t, ,, tetntce
rctu4,i, tn ,rrrrJ""]))r:::::::,:" :, impresia de
core,rpondenpe, prin

Pistrand proporliile gi reliefdnd

deosebirire de mediu gi probrematica.
comparatie rbmdne' oricat ar pdrea de hazardat posibiii. s-a observat, o asemenea
capitol ai naraliunii' Liviu R'ebreanu de piida, cd, in primur
introduce uproup. ,nrr.u*u uinanitate
capitol - afirmi prozatorul dupd a satu]ui: primur
- plan, *ebuia tii"*i prezentarea
fn cadrul unei hore duminicale' personajeror principa!e
insa hora, prin funcfionaritatea
identic cu aceia avut ?n vedere de arlisticd. urmireqte un obiectiv
Lev Toistoi cdnd, in
serata organizatd de Ana Pavlovna ol#;;ffi; ;uil?;'.,r, a irnaginar
Scherer, doamna de onoare gi
Feodorovna' A$a cum dialogul confidenta irnpdrdtesei Maria
dintre prinlul Andrei gi pierre Bezehov
caractertzarea ceior doud person contribuie la
aje si d,ezvdluie izvorur conflicturui.
tot astfel ra Rebreanu, cearta
matcheazd divergenleie dintre
,ilTfr|,Jffi:it:ffi inreriocurori si marcheaza ?nceputur

in -qeneral' hora desfasuratd in ograda Toclosiei a fost menlionatd

evidentia cu veridicitatea stratificarea numai penrru cE
sociali a saturui" conturan,l o ierarhie
invizibile nimeni nu indraznea sd le are carei horare
incalce. un grup de cativa bdranifruntasi
prirnarului; un altul' tot de oameni s-astr6ns in jurui
instSriti, clar mai tineri, are in centrul
fostul ?nv6!5tor' care acom muncegte lLri pe Simion Butu'oiu,
la pdmdnt mai abitir cG un
jurul lui Ion 9i al lui George Bulbuc' fldcdu. Tinerii s-au adunat in
Pe margine , ca un cdine la uEa
Aiexandru Gianetagu' dornic sd se bucdtdriei, sefurigeazd
amestece in vorbd, sfiindu-e totu$i
Toli' fErr excepfie' sunt infiorali de respect sa se v6.re intre bogdtaqi.
in fala preotului, a cioamnei Herdelea,
domni5oarei Laura' Bdrbatii se descoperd a iui Titu gi a
cuviincios, iar cei care stdteau pe prispa
picioare' in aceasti deibrenia colectiva" se ridicara in
intr6 un respect ad6nc in fala credinlei
preot, gi o sf,rari nativi, ce denotd prelr.rirea simboiizatS de
cdrtii gi a ornuiui trecur p'n
5coari.

64E. Lcvinescu, Critice,

Vll, Edjtura Ancora, S. Benevenistj,
Bucuregti, .tg€g, p. 11g_j32

Ion Sdlu .islorio literoiurii rcmone

153

H
 Reala diferenliere sociali a satuiui a fost virzutd ca c consecinfl logica a acliunii unei iegi
economice obiective, care funclioneazd implacabil in iume a rural5, divizdnd constant lSrinimea
in sdraci gi boga{i. Lucian Raicu a vorbit de sdngerase relafii economice capit*liste, 6j Ov" S.
Crohmllniceanu a subiiniat procesul Ce dezumani:are pe care-l provoca sub imperiul legilor
66iar
copitaliste, go*na dup,i inavufire, N. Balot[ argurnente ci Liviu Rebreanu a fosi atras de
iumea celor ce n-au, in raporturile cu cei ,orc or.o"

insa in romanul lon. stratil'icarea sociald nu este rezultatul unei pretinse legi econornjce
ineluctabile. Liviu Rebreanu dernonsireazS. elocvent, prin forta convingdtoaie a imaginilor
artistice, Lrn adevi,r imposibil de ocoiit: diferenpierea economicd a umaniid.iii din satul
transiivi.nea;i de la inceputul secolului nostru reprezinld et'ecrui unui proces ce igi are punctui de
plecare intr-un deficit de structurA caracterialS.

Pe primul loc,in ordinea frecven{ei, se agazi lenea, Ceficientd general-umand, detestatd

vehement in iiteraiura noastl'ui de ion Creangi (in Arnintiri din copildrie gi in Povesies unui om lenes) gi
corrstind din inciinatia unei iu-iuffie categorii de oameni de a rdmAne 5i cie a se complace in
inactivitate, din cauzi ci ie lipsegte dorinla si pldcerea cie a munci. Un exsinplu concludent de
saricire prin trindavie ?i oferd iatdl lui ton. Cintlret vesdt din fiuier. Alexaniru Glaneta;; fusese
in tinerelea lui baial cttrdlel Si iste!, dar sdrac icscd gi lene.-ior de n-dvea pereche. Fugea de
fttunco grea. Se zicea cd tn vlalct lui n-a tras o br{}zdc cumsecade. addnca Si cat trebuie de latd,
cdci nici ntt 5tia yine ccarnele plugului, coasa iardSi il dobora repede $i mai bucuros tri.ndivea
nrin ogrizile dornnilcr. Dupa moartea pdrinliior Zenobiei, s-c ldsat de -fluier Si s-a apucat de
belie. Pentru a pl6ti datoriiie msreu mai nari a fost nevoit sd vAnda de frecare data pd.m6.nt, incdt
acum, cdnd Ion se pregitea la rindul iLri sd intre in viald, tat5.1 ramasese numai cu trei petice de
pamint. De aceea Glanetagr-r avea cornpo{amentul unui cAine batut, ce aStepra la uga bucitdnei.
El simfea c6 oamenii ii dispreguiesc Ai nu-i acordd nici o considerarje.
Pe un plan secunC, cauze aCuc5toare de s[ricie rim6ne prostia omeneasci, fireascd gi
raspAnditi. in viziunea iui Liviu Rebreanu, femeia este nepriceput4 incapabili s6-pi pdsrreze
averea, deoarece, lipsit6 de invdtituid., nu are suficienta putere de discerndm6nt. Aga a fost
Z*nobia, mama lui Ion. Femeia a tot sperat ci sotul ei va reciel eni om. ciar vazAnd ca nu-i nici o
nldejde" s-a fbcut ea bdrbat :gi a dus casa. Era harnic5., alergatcare. strdngatoare. insa un,Je nu-i
cap, ru.r-i spor. S-a irirpotmolit in greutali rot mai mari. iegind ?nfrdnri..

Aceeagi evolulie descendenti a cunoscut-o Todosia. viduva lui lv{axim Oprea: T'/dduvia-i
siricie lucie, comenteazd naratorul. Ceea ce a agonisit un cap de barbat intr-o via!6. a risipit
soiia, mttiere nepriceputi, tn rc,ai putin de un an de zi1,e'. Cand a impreunat A.{axim mdinile pe
piept, in og.*add erau cldi de fin, in cele doud grr:jduri nu mai incapeeu viteie, in ;uru Si sub
$opron n-eveeii loc carele.
Se adaugi insuficienra chibzuinli asupra finalirdtii actelor intreprinse intr-un anume
rnomeil al existenlei. Nu totdeauna, oamenii universuiui rebreanian calculeaza riscurile qi
mediteazd suficient la urmariie inevitabile a1e faptelor sd';dr+iie. Circiumarui Avrum impreuni cu
nctarul Stoessel citrnpirase o pddure in hatarul Jidovite;. cu inrentia de a o revinde., insi
cumnlritorul pctenlial dispiruse 5i cei dci suni obiigali sa deound la termen prep-:i inregrai al
ranzactiei. in acea clip6, Avrum a intuit prirnejCia: suma pe care trebuia sA o pidieascd era prea
mare. inspS.imdntat ci va ajunge din nou in punctul de ,mde piecase in tinerele, spunea tutrror cd

65'ucran Raicu, Liviu R€breanu, Edlirra pentru Literaturi. buc. '1967. p 93-34.
ai --
"aiv. S. 9.-.nlnarnicean! Literatura romind intre ceie doua rez.boaie mondiale,ed pentru literature. Bucure$tl, 1967, p. 286
eTli Saioti, De la lon la ioanioe, Editura Emjnescu, Bucuregii, 1g74, p.

I5* lon 3&la "hiorio

literutu{ii ron0oe
decdt sd-Si pi:trddpdindnturile;i a,,,ere:tpettru c'ctre (tmuncit cu,ttdto trudd Si decct sd aiungd
iar gol cum afost cdnd a venit in Pripas, mai bine se spanzurd. $i intr-adevir, se sinucide.
Teama de sdricie este mare $i. pe feiurite registre sufletegti o triiesc multe personaje.
Dupi ce Vasiie Baciu renunf5 la plmint in favoarea lui lon. fraza rostitd de notar: $i uite-aSa, ai
venit aici om bogat Si acum pleci cerSetor! are adAnci rezonanle in sufletul bitiAnului, pentru ci
exprima gdndul ce-l obseda chinuitor Si-i rdsuna in congtiinld ca o prevestire, Suspendat din
slujba Zaharia Flerdelea gi solia lui au presimlirea cd au sd moard de foame acum la bitrAne{e.
Omul pcate sirdci gi din alte cauze: in urma unui accident, Dumitru N{oarcdg a zdcut doi ani 9i
boala i-a inghitrit av-€rea.

Hora indeplinegte gi func{ia de structurare a naraliunii. Prin ritmul tensionat al dansului,

prozatorul sugereaza cd personajele sunt purtate de un destin ciruia nu i se pot impotrivi.,
Vitaiitatea jocrrlui se risfrdnge ?n violen{a comportamentelor. Acum se contureazd disensiuniie 9i
divergenleie gi se schileazi principalele rivaiitdli, distribuite in complex subiect, edificat pe dou5
iinii conflictuale, ciruia in epoci, nu i se gdsegte termen de compara{ie in literatura autohtona.
Conflictul rural, determinat de sentiinente gi aspirafii condilionat de cutume gi rnentaiitdli
traditionale aduce in prim plan doud cupluri de indrdgosti{i: Ion ;i Florica, George 5i Ana.
Cuplurile nu au suficien16 coeziune, pentru cb intervin iurprevizibile elemente perturbatorii: iubit
de Ana. in vreme ce ei este indrdgostit de Florica, Ion i;i subordoneaz6 sentimenteie rafiunii, in
tirnp ce George renunll la Ana gi se apropie de Fiorica. Dupd o perioadd de relativi stabilitate.
inrervine un nou diferend, agentul care-l genereazd fiind tot Ion. Chiar din tirnpui hc'rei se
contureazi premisele unei adversiti;i economice intre ion gi Vasile Baciu; tot atunci, i se adaugd
o alta, de nafurd etici, intre cel din urmd gi preot. in a <ioua pane a romanului, adversitdliie
economicl qi eticd rdmAn numai intre ultimii doi. PdmAnturile rAvnite gi ob{inute de ion trec in
proprieratea bisericii, iar Vasiie Baciu rimdne. in continuare, in aceeagi situalie inceftd, suferind
aceiagi prejudiciu,

Cealalta linie conflictual[ contureazdviala cotidiani a intelectualitilii rurala. Zalari4T\tu

gi Laura Herdelea, Ioan Belciug gi Victor Grofgoru sunt angrsnali in acliuni secundare distincte,
fiecare aduc$nd un mod individualiza'i. de intelegere a existenlei, pe plan profesional, reiigios,
poiitic sau sentimental.

7 "L.i. illodulirifi ntrolive

Edificat pe doud subiecte paraieie, organizate in succesiune gi simultaneitate. prozatorul a
creat o naraliune dramaticf,, in care motivele statice: descrieriie de natura. de interioare,
biografiile, portretele personajelor se subsurneazi motivelor dinamice, uniiili structuraie
minimale, rnult mai numeroase, ce provoaci o permanenti schimbare in desfbgurarea
conflictual6.

DacE agezim romanul lon alattiri de, sd zicem, [lotoii vechi ;i noi, constatim imediat o altd
deosebire. Nicolae Filimon se striduiegte s5 convingd cititoruj cb ei insuqi este cel ce rclateazd
faptele, fbcdndu-gi continuu remarcatd prezenla in text. Liviu Rebreanu, dimpotrivb, nu face nici
o aluzie la €1, ca persoana. Naratorul ili pdstreaza consiant o stricti impersonalitate,
identificdndu-se cu o voce supraindividuali, pe care W. Booth. in Relorico romonului, a numit-o voce
auctoriaid. Prin aceasta sintagmd se inlelege vocea autorului, prezentA totdeauna inir-o operi
literari^ o con$din![ diriguitoare ce asigura o perspectiva centrala asupra evenimentelor
prezenrate, Acest autor care, in romanul ion i;i asurni reiatarea la persoana a III-a singular, esie
un

Ian EiIa rlslotio liletaludi romine t55

alter-e;o distinct C* autod real, de scriitonrl care std la riasa de scris. D!siinctia trebuie retinilt4
deoarece. aJesea se fa;e corri'uzie inlre autor gi personajele sale. Prezenla vocii aucioriale oferd
ciliroruiui o garai:fe exterioari de adevar a faplelcr g! in:Ampldriie prezentate, precum gi a
sernnif;catiilor riegajate de ele.

Prozaior omniscient insa distan;ai moral gi ir,teiectual de eveninente ;r personaje, Liviu

Rebreanu nl,t;laj poveste$ie naraliunea, asemenea preciecesoiiior, ci nr-rge impreuna cu
umanitarea irraginaii., irlbini.rci ielatarea fapteic'r eu reprezen:area ;i dranaiizarea lor, Din
instinct, rcmancie:ul lir.niteazd relatarea doar la acele info:malii pe care cilitorul nu ie poate afla
a!d'el: rezuma proc*seie psihciogice gi intdlnplSiiie prea rnirunte peniru a fi dra,;-natizate, expune
su,:cint biografiiie, prin rapide incursiuni in trecut, inftti;eaza detaiiil;5i reactiiie fi,zice, cAnd o
astfei d.e prezenta"re nu poate veni din pai'tea unui alt pe;-sonaj. PreCominantd rim6.ne
drama;lzaiea sau reprezentarea evenimenteior epice. Liviu F.ebreanu surprinie fapteie qi
intAmpid.rile in desiE,surarea lor, prin intermediul dialoeuiui gi prin iniroducerea personajelor
direci in actiune.

Diaiogurile sunt esen{iale, rle au funclie estimativ5.. de evaiuare. Personajele nu vorbesc

nurnai pentru a vorbi. ci totdeauna. prin dialog. ei comunica o intenti:, foinuieaza c justificare.
afinnd o aspiratie. igi niotiveazi reactiil-r, ipi ascund gdndurile sau ie dir-.iigi. in acesr context.
gesturiie gi compr,rnam*niill au o funcli,rnaiitate individualizaioare. Ana- insarcinati., merge cu
ochii in p,Lmtnt, ,si nu
"fie ne,;oitd sa imdlneascd pritirile oamer".llor. Dupa lnustrarea de c6tre
preoi in bi,*erici", Ion umbla pe ttlild. ctt ocitii in jos Si parcd nu mai incire:ne a sd se uite in
fala
o;tweniiar. AcelaSi, cLrpd nunta, calca apAsal, cu pagii tnai rnqri Si cti gen.tiit:itil incioiti. vorbind
cu gravitate d:spie avere.

Spre deosebire Ce loan Siavici, trz{ihajl Sacioveanu sau Ion Agarbiceanu. care utilizau
iiecvent cliscursul inCirect liber, ca o caie de acces comodi spre con;iiinra personajuiui. Liviu
Rei;reanu iblose5re o altd modalitate de anaiiza, caracreristica numai prozei sale, cu ajutorul
cireia cd.trutide ?n intenoritatea personaj'.rlui. Aceasta constituie. de fapt. noutatea adusd de
R:brea;iu in ielurica naraliunii.6sDemiurg irnpa4ial. romancierul nil acor,la nici unui personaj
vreun privilegiu. B.:lzac, Tolsroi. Zoia relativizau perceplia. prin mc,Jiftcarea perspectivei, prin
schimbarea unghii.:iui de olrsen'atie. ori filtrau er,enimentei: prin con$tiinte unui martor. La
Rebreanu, Cistania dintre narator gi personaie rdmAne invariabili.. Sa recitim. spfe exer,{piificare,
i:nsdui ?n cai; id*ea mo4ii. ca sirrgura caie oe izbavire. se cristaiize azE in ccn;riinia \nei: Cdnd
se inlreb;t ile ct: m*i trii,tste, vaiuri-vaiuri de gcinduri negre o conis;eau Cin -.te numai
gtingc','elile l;"dnciz aie c'LnilaEului, ce se addp,-i Ia pieptul ei o nzai snzulgeau cd:e uti rdsiimp. fn
cttrfrnii tnsi ii drdgdla;eniile iu! i se Ddrurd un indemn plin de ciurere, .facdn,l-o sd-Si zica
desperatn. Baremi de ne-ar stringe Dunueezeupe amandoi cieodatdi

mortii c; ingrozeu./drd sd-Si riect seamo. Frit'eliSreu satuiui, cu holaru!

T<ttus; lttctintlscLrtui
incrircst cle rod, cu SriCrrile tttinice, cu cdsugele i.snprcrstiate ce niSte i.acirii nrintre pomii
grarliriir, oar:,i-i .iplineau c/i toate chinuriie vielii suni cie o mie ci,, cri mei u;ot Ce indurat cu
teiscs infrico;,iioare t t:eznti in care ie arunLd. durerea mor{ii. Yoirya ei sot'aia in iay* poriii de
ararui zi';orila cu rnistere, cei.e dt inghiyit atcitea millcane de vieyi...
5ir$eEm!' cu:n sunt: ';aiuri-vaiuri tie gdniiuri negre, aesceraid. n€cltncscului nopgii.
pittiiriie tairii':e, ta;na irliric:osdtoare a beznei. fapa porgii d: aramd zii,orelti cu rnistere -Ttu
apariin personajuiui, ci auloruiui. care sesizeazl aCecvat zbuciumul Anei. Perspectiva din care se

5i;a e tcst semnalati de Vasrle Popovlci, in ar'licolui Licomia povestirii, inclus in voiumui Rebreanu dupd un veac. ed.cit.,

t5s lan 8&lu .lsloric iileroturii romdne

t:
i' face descrierea este incongtientul eroinei. Romancierul
introduce astfel o viziune din abis, prin
care oferf, cititcrului scurte intruziuni tn subsolurile
con,ltiinyei personajeior. coborSnd spre
i; adancurile fiintei urnane' Liviu Rebreanu intdlnegte
consubstanfial dinamic. ce imprimd o tensiune
totdeauna o entitate caloricd., un element
neobignuiti comportamentului. Inima este
seismograful care inregistreazd traumele morale.
c6nd primegte de la vasile Baciu imprecalia
I sdrdntoculel' ion simte ocara pS.trunzanciu-i in inimi
siniuleazd nepd'sarea. in vreme ce tot sAngeie
ca o loviturd de culit. Zguduit o.^ ruglr..
ii clocote a: Stdiea neclintit ca un lemn, doar inima
ii s./?irdma coastele ca un ciocan iniierbdntat.
I Aiti noutale introdusi de Liviu Rebreanu in epica autohtoni
tehnica cinernatcgraficd cinefil pasionat, inainte
o constituie viziunea gi
i intuit avantajele utilizarii apararului de filmal qi
naratiunii cinematografice' ultericr, asemenea
gi dupa primul rinboimondial, romancierul
a introdus ?n crealia sa procedeele specifice
a

elemente le vom int6lni in proza iui camil

Petrescu sau cezar Petrecu, precum gi a
I tehnica cinematograficd va cunoagte o ampl6
multor prozatori contemporani. in literatura sfdind.
deschidere in opera lui Ernest Hemingrvay.
John
Dos Passos, ori Albert Carnus.

I sugestive secvenle cinematografice creeazii

independent' fle utiiizati in interdependentd
Liviu Rebreanu prin transfocare, fre folositd
cu modaiitaiile specifice cadrului: plan apropiat,
pian meciiu, prim-planul sau planr.il de detaliu.
a
cu a-jutorul transfbcErii, asemenea operatorului cie film,
Liviu Rebreanu modifici. mereu
distantele focale ale obiectivului pentru a realiza
efectui de apropiere sau de depdrtare a
I subiectuiui de camera de lual rJe vederi. Felurite
asupra personajelor' spre a re{ine amdnunte
fcrme ale pranuiui ii permit sd. se opreasca
revelatoare, iar prin planui de deraliu a,cuce
elemente detaSate de mediui inconjuritor, reprezentand
in sceni
i pa(i ale unor obiecte de proportii mai ample. ?n acest
cose$te iarba pe lotul siu <ie fanea!5., desfEgurarea
fie obiecte de importan!5 minimS, fie
mod sunt realizatesecvenfele in care Iorr
ceremoniiior nup1iale, a balului intelectualilor

i din Armadi a, a sindrofiei organizate in rocuinta rui

Zaharia Herderea
Frecvent, Liviu Rebreanu intrebuinteaza gros-planul.
g.a.

oprindu-se indelung asupra f-eteior

persona.jeloi' spre a sugera intensitatea mi$carilor
i Avrurn, lui lon, vineie i se um-flau, iar i
sufletegti. in ?ncdierur"u oJ ;;;*;";;;
1a1a se inrosea din ce in ce mai tare. CAnd,,m6nios, igi
privegte solia, pe pometele obrajilor pielea ii
stdtea sb piesneas cd., iar pe tdmple-i se umfiar'
vinele ca nigte lipitori sdtule- Gros-planul dezvdluie
I psihice obsesive. secventele fiind construite in
addncimiie trairilor subcongtienre, stdrile
aceiagi timp si printr-o largd migcare de traveiing,
?ntr-un singur pian paraiei cu orizontaia locuiui.
in confruntarea cu Vasile Baciu. de exernpiu, lui
Ion ii tremurau genunchii, iar tn cerul gurii simlea o
I Fiece vorbd il impungea drept in inimd, ctt cieosebire
uscdciune poarcd i s-crf aprins sufletui.
fiindcd auzea tot satul. Mereu ti fwlgera sa
se repeadd si cu un pumn zdra';dn sd-i indbu-se in gcit
ccdrile. De odatd cu gdndu! acesta tnsd ii
i rd'tdrea i'n minle si Anuia, cprintlu-l pe loc. se uitd clupd
acasd piangdnd. Femeile si
ea, dar tn invdtmiseald fata o $tersese
ibteie se tmprd;tiard care incotro ca un cdrd cle galile speriate de
ttliu, qi priveau din uliia si de pt'in ogrdzile vecine, a;teptdnd
I in fiece minut sd tnceapd bdtaia.
in prim-pian apar felele Anei ;i Floricai. recreate din perspectiva
lui ion in noaptea nunlii
lor. Fizionomia celor trei este surprinsd de George la propria
lui cd.sirorie. De cele mai muire ori,
I prim-pianul este utilizat pentru a indivicualiza prin trdsdturile
comportamentale, atitudini sau
dialog, persona-iele episodice' Aga. de piid6, sunt prezentati
in timpui horei primarul. gtefan
Hornog, Trifom Tdta:.u, Iv{acedon Cercetagu;i ceilalti.
I

i Ion Bilv .lsrorio iiieioiurii nm0ne

t57
i
 Efecte inedjie penii! epcc5. cblrne Ljviu P.ebreanu iii;r r-ltiii:area efectului tre-ristiav. ce
cr:nsti ?n ;nociificarea perspe{:iivei, iu cr.rnditlile piistrlrii neschimbate a ohiecttl.r:r din prirn-olan.
n'-t;rlai prirr regiarea riiferita a distarrgei. focaie a obieciivuiui cain':ei"ei de luat de veded. Astfel, in
tinrpui hcrei dln primu! canitoi, de ia tinerii ce oat sun€seorra, privirile prczatorului se
depiaseiizi si:re feiele neinviiate la joc, spre ccpti ce rrives.: darisato;'ii. soi"e b5ieganCrii ingdd.uifi
Cc ct'irind la hard, amelil iie stcta in."'drre,iii, spre f:mei",e griri*dti Si t:dtre bdrba{ii
grupi-:ri-grunuri. pasirdnrl rot tirnpui hora in cenrrul cadruiui.

Toa.te secvenfele narative sunt insotite d: un pian scror. prin care romancierul oferd
cititorului^ ca in auditia sr.:nelului captat prin mici-ofon. o lnpresi: rje uniiate a irnaginii cu
acusiica ?nsoiitoare. in scena cositulr-:i" Ion percepe. cr-: risuijarea taiali. respiragia giiei:
Forumbiltele, hoidcie de grdu si ovdz, cdnepisteie, gra,Jinile , caseie, pddurile, toate zumzeau,
$u;ioteau, id;d!au, "-orbinci un grai c-tpru, in;eiegdr.;du-se intre eie 1i bticurdndtt_se de lumina ce
se aprinde* dirc ct tn ce mci biruitoare ,ii raditoare, Giesttj oindntylui pdrrundea nd,-alnic in
suflettii _fidsdului, ta o chefttrJ."'.:, ccplegmciu--!.

Siilu! cenu;irz ai iui Rebreanu. cum a fost nu o ciati. ;a:a.crerizar. sc ijovedeSte a fi de fapr o
perceplie tanli, o mccalitate de inrensifrcare asenzati"-i de spatiu gide roium a irnaginii. in cazul
filn''lriui alb-negru, acest efect se realizeazi prin firiosirea r-lnei qarne r.a:ia:e cie tonuri gri. Liviu
ldebrtanu scoais acelasi i'ezultate din utiiizarea elemenielcr rraturai:: .brazcie negie, Ce pamdnt
p:'carcii, intoarse cu niugi:I, prafrii dens de sa-l rai cu cr-iiitui. ce invaluie ca o pAnzd cenugie pe
dansalcii in limpu! hcrei, tonaiiraiea alb-negru in care se ies.?4cara rnajorilaiea secventelor
neiative: balu1 din rirrma,jia. c:ie :rei nun;i, i.lrcartea iui Jon erc.

i'eirrii;a gi viziunea cinernaiograiica coniribuie hotariror ia crisiaiizarea perspecrivei

obiective a rr:mancierul,-li. eieinente cofiiDonente inoonfi.inriabile ale narariunir rebreaniene.

?.1"8. Siffiesssivm$tre epsp#ies

E. Lcr,'i*r:scu a cr-rr)siatat cei dint6"i cI l-ivig R.ebreanu amplifici dimensiunile ,romanului
niodent pina ltt elotwe. G. Ciriinescu va adiuga dupa doua decenii: ion esre epopeea, mai
ritgrci;c riexd! r:;nzanul, cqre consacri ite R.zbrecnu c8 pe€t epic al omttlui teluric. iar N.
j\'ianilesr":u va preciza ch tmi5r.:,srect cpcpeici. ritunid es1:e ecaea
caie detennind. adancimea
naratrlnlj. R.,ebr;anu f ind t*i tltare cr?aiur tocmai prin intuitia ritmuiui sterri cl exisierclei salului.
ilin:ensir-rniie epopeice al€ rofirai'ruiui sunt iiate in primui rA:ld cle Frezenia unei aimosfbre
uasic':. irnpregnate Cifr:z in sii.b:;anta epi:5. Categi;iie f'unCane:rta16 a esreticii. tragicui
crtnslitrri: re::ull-atril unui c-*nflict e.{i.itential. a{ carui s*ir;it previzibii il reprezinra infringerea
sar": moarlea itinie: umafi?.

lfa-lcri:;tea tii:ciogiei este srjpusa unei condiiionlri exrerioare. in care predomini

naturi errcl. sirciali. sau is'tcrica. Dar aceleagi perscnaje se suboriloneazd. ;i
co-.rstr:inSet"iie Ce
unol CeienninSri interioare. caracrsroiogice ori temperamentaie.

Ccndllii:narea social-i:tarici" sau biologici modlfici imprevlzihil reiariile cjint'e psihic qi

L-:m}cnailient, dinlr; organiza.ir:a gi aritoregiarea acrivi;iiii. Ea ir:rprinia desiineici o conrJriitd
vtli;ianaia. iar siirilor aiective o discorri.ania calitetivi gi o stare dezorganizatcare iatentd. Astfe!
ii: ie.sttiti aciionl:eta infi:xibii. cu o intensitate egala cu pi:ezenra voinyei di-r'ine din irageCia
gre;iirf,, iai ccl.:iecintele, prin forta aniirilatoar* qi ampio*lea distr:rciivi, sunt anaioge cu

t5s lqn 86iid, rl:iorio literarurii rcntne

r:
1- potrivnicia zeilor, similare cu urmdrile pdcatului originar, ori aseminitoare cu repercusiunile
devastatoare ale pasiunilor.

I La conturarea dimensiunilor epopeice ale romanului contribuie in egali misuri umanitatea

imaginatd. Ea reflectd procesul de ad6ncire a cunoagterii psihoiogiei umane qi a infbligarii omului
printr-o viala interioard in continuf, evolutie, caracterizati prin unitate caractedala, dinamism
l, comportamental, independenla voiilionala gi o logicd inierni ce-i guvern eazbtoate manifestdrile.

Liviu Rebreanu a introdus in acliunea romanului 124 de personaje nominalizate gi 94

I anonime,6e cele dintii aproape toate puternic individualizate. Remarcdm varietatea tipurilor rurale
de toate vArstele, de la copilul abia ndscut, la bitr6.nul ce-gi presimte sfdrgitul, apoi raporturile din
interiorul colectivitilii s5teqti gi atitudinea fafd de domnii satului. Addugdm ripologia
I intelectualitalii: invAtitorii de diferite vdrste, cu inevitabilul conflict intre generafi, domnul
pdrinte, avocalii, j udecdtorii, funcliondrii aparatului de stat.

I Romancierul aduce in centrul conflictului doud personaje principale: Ion al Glanetagului gi

Titu Herdelea, ale cdror destine alcdtuiesc un diptic contrastiv Nu s-a observa cd dinamismul gi
tensiunea interioard a intregului roman se sprijind pe evolulia antiteticd a acestor doui personaje.
I in prima parte a rornanului, pasiunea lui Ion pentru pbmdnt cunoa$te o gradalie ascendentd, Titu
Herdelea pdgegte pe treptele unei grada{ii descendente. Dar in viala amindorora intervine un

I moment de criz6., fiecare fiind nevoit sd rnediteze asupra propriei lui existente. in acest punct de
concurenld amdndoi iau decizii cruciale gi destinele lor se intersecteazi, marcdnd o schimbare
esenfiaid. Ion nu vrea sd accepte o alternativi gi, alegAnd. sd renunle la rest; el cere totul de la

I viald qi de aceea coboari spre sfdrgitul previzibil. Trecdnd pragul incerciriior existen{iale. ce il
vor aduce maturitatea psihicd pi intelectuali, Titu incepe ascensiunea spre explorarea sistematicd

t a inzestririi sale creatoare, asumdndu-gi destinul.

t 7.t.9. Destine trogite

t 7.1.9.1. lon
Chiar de la aparilia cdrtii, Ion personajul principal din primul plan narativ, a poiarizat

t
atenlia criticii literare, care s-a striduit sa-i surprindi esenfa. Aprecierile ceior doi mari critici ai
perioadei interbelice: E. Lovinescu gi G. Cdiinescu sunt contradictorii, ceea ce demonstreazi
suplirnentar complexitatea de excepfie a personajului.

I in viziunea lui E. Lovinescu. Ion reprezintd instinctul de posesiune al pdm6ntului, in

serviciul ciruia pune o inteligenld supld, o cazuisticd inepuizabil4 o viclenie procedurali pi, cu

I deosebire, o voinld imensd. Pentru G. Cilinescu, Ion este o fire instinctivd, un individ cdlduzit de
impulsuri elementare, violent Si pdtimag.

I)e;i contradictorii, amindoui caractertzirile sunt acoperite de personalitatea personajului^

I Ion este, intr-adevir. o brutd inocenid, un impuisiv, capabil de cruzime, ferocitate gi neomenie,
brutal cu sofia,_locryl 1i p6rin1ii, _dar tot el are fali de acegtia gi de allii momente de respect, o

t disponibilitate spontana i.ore ,JJiiren!6 gi omenie, ce o determini pe doamna Herdelea sd-l

caracterizeze succint: Ion e bdiat cumsecdde- E muncitor, e harnic, e sdritor, e istel, Este evident
cf, Ion are o isteiime naturald, ca.re se manifestd fie ca inteiigenii, fie ca viclenie. Toate aceste

I trdsdturi se subordoneazd dorintei de intrare in rAndul oamenilor, setei de afirmare pe plan social.

I
69L. St RAdulescu, Dictionar de personaje din opera lui Liviu Rebreanu, lucrare ?n manuscris

lon fifrIu .lsloria lileroturii rom0ne r59

i
Slructura sufleteasci a personajulr-ri, rezultata din gruparea trdsdturiior carcateriale distinctive in
juiul unei insugiri dominante -negunoscutA romanului romAnesc dinainte cie anul 1920-
afiinteite de tehnica portretului din romanul realist din veacui ai XIX-lea. Pe aceastd laturi, ion
se ?nrude;te cu Julien Sorel riin romanul Rolu li negru ile Stendhai. iar sub rapoit volilional. Ion
sffAbate un spaliu analog cu aceia parcurs Ce Eugene de Rasiignac, in romaneie iui Balzac.

De la inceput. lon se a;aza sub incidenia unei fatalitSli elice ;i sociaie gi a unui destin
neprieinic. Efortui t6.ndrr,riui de a-qi depagi condiiia umani gi inftAngerea sa tn lupta cu soartrl
neprisinici aduce aminte. prin analogie, de pr6bugirea eroiiol- tragici.
N[zuinfa lui lon de a avea pimdnt se inscrie mai intAi intr-o moti','atie liuntric6:...iubirea
p;imdntulti l-a stdpanit de mic copil, precizeazb, natatoru!. ,ri veSnic s-a inat'ntct tnir-o hotdrdre
parimaqd; trebtrie sd sibd pdrndnt mult, trehuie! in aceastd dragoste patimaga, critica a vbzul
prezenla unei forle instinctuaie. Ideea, firegte, nu e grepita. intie Ion gi pirndnt exista o ooeziune
afectiv-crganica gi s-a demonstrat cE tainica -qolidarizare cu terestrui izvordpte dintr-un fond
sufletesc primar.

in simborlogia universaia" pamAntril esre principiul fcminin. sursi a existenlei gi obiect al

adcra1i,.i. Pe plan material, ei indeplinegte. analogic. functia oLrrotiloare a mamei, in ordine
afec:iva iar lui !oa" primrintul i-aJbst mai Crag ciecat o rcarndlDupa ce Vasile Baciu ii cedeazd c
parte din ierenuriie sale. Ion sublinia N. lV{anoiescu - se iniriie;te cu pamdntul inir-un ritua;
mistic al posesiunii.t' Ceremonialul este convingator sugerai printr-c gracialie ascendenta-
corsiruiii pe o personificare gi o comparatie, avAnd drepi rezuirat irr'ediat identificarea
pdnAntuiui cu femeia iubin. Naratorul constati nerdbdarea cu care icn agteapra ivirea prim6verii.
Siapan ai piminturilor, rdvnea sd le vacid Si sd k mtingaie co pe n!1te ibovnice credincioase.
.A.prins de patimd porne$te s5-gi vada ogorul, cu nerdbdarea inCrigostirului piecat la int6lnirea cu
fata iubitd: Cu cat se apropia, cu atdt vedea msi bine cum s-ct cie:bracal de zapadd locul ca a
-fatd l.rumoasd care Si-a lepddsi cdncase arittdnrlu-i corpztl gai, i-tpititor. Senzatia
de comuniune
cu iutul nesru, ce il ispitea ca bralele unei iubite piiimape, il derer'^nini sa-i imbr[tigeze gi sa-:
siruie. Anaiizinc scena, N. Balot5 a rerrarcalTl prezenla unuia dinp uncrele nodale, caracteristice
romanului. Sarqtul giiei poate fi interpretai intr-un prim regis:iu ce o incunttnare a tuturo:
ef,artrrilor sale. c birr-rinia deplinS. in urrna cireia toale temerile cieterninate de insecuritatea
e:;isteniei au Cisparut.

. Sdrularea pirnintului nu ii aduce nurnai sentirnentul ciepiin al puterii qi al biruinler.

Si?r$mind intre degete un bulgare. rniinile ii rdmeserd unse cu lunt! cieios ca niSte mdnusi cie
ciclizt. Yoluptaiea siruiirii este insoliti ie un fjor rece. ameiitor, ca un gusi amar, ca o posibila
adierea a mofiii. inleiegem acurn c6, in pofta salbatici de a imbragiga hurrra, incongtienrul i
et,erl;,zeaz6., sugerind aliinecarea ireversibili spre pS.matt;ui rAvni*". Patima pcsesiunii il impinge
pe Io:: spr* obiectul ei, devine sclavul p'ropriei pasiuni gi, printr-un concurs'3e imprejurari. i:
bundL mdsural independent de vcinp sa, ist3 prins irrtr-o siiuaiie conlliciuald iiin care nu ma-
poate iepi decdt cu prelul vielii.

Liviu aiiuCinea personajului printr-un patern ccmportamenta-

R.ebreanu insugi a rnotivat
ereCitar, aie cErei origini se pierd in umbra vremurilor: .., ciragos;za inddrdtnicd, a naastrd, :
crJeieniicr, pefttrubuceia de pdminl, e explicabila prin iaptui cd de 50A cie ani Si mai bine an
lost propritlu,r $i sentimentttl acesta a! dragr:stei de glie s-a m.o$tentt din tctc tn.fiu, devenind :
pa,titme sau rrt;ti deglabc un instinct, Pentru tlranui romdn. va reafirma Liviu Rebreanu in Disturu

7'lN. Manolescu, Arca iu! Noe, ec.cit., p. '171i

71N. Batole. Oe ia lon ia loairide.e,r. cititcrul., p 7-8.

ISil lon Sdls .lsioria iilerolutii ronrrr

I
J de rec*pfie la AcaCemia Romdii, pdmdntul rdmd.ne o
fiinla vie, fald d,e care nutreste un sentiment
straniu de adorayie gi teamd. Iati aceastd idee transfigurat6 in roman ?n irnagine artistici: lon

I vede pdntdnlul negru qi totttsi ariemenitor, ca o ldrancd voinicd

Si frumoasd a cdrei imbrdpisare
ili zdrobeEte oasele. Pe de altd parte, larina se amestecd necontenii cu cerutSa qi oasele
j inaintaSiior. Din aceasti perspectivd, pasiunea peniru pdmAnt a
!6ranului, convingerea lui ca in
lipsa ogorului este sortit sa piard. ca un arbore smuls din raddcini, are. in viziunea lui Rebreanu.
o pronuntata semnificatie politicl:... ldranul e pretutindeni pdstrdtorul efectiv al teritoriului
I

natrional.72

J, EsentialS.. pasiunea innisctttd peniru pim6nt nu justificd singura ileclan5area imensei

j voinfe. a energiei $i a tenacitatii puse in realizarea

lelului visat. Acliunea impulsivi, iegita de sub
autoreglajul caracteriai, este dublata de un act voluntar, deliberat qi subordonat controlului
rafional. un mobil de natura etic5., a cdrei fortd anticipatoare egaleazi prin dinarnismul ei
interior
tensiunea psihici a celei dintdi. Pdmdntul nu este numai un rnijloc de subzistentd; Ion
J stapAnirea pdmdntului rirndne singura modalitate de a obtine demnitatea socialf, visatd.
$tie ca

t Tinarul percepe slracia in care el gi pdrinfii lui se zbat ca pe o umilinp continud. in

siptdm6na dinaintea Crdciunului, cAnd toli sEtenii, cu exceplia Glaneta;ului gi a
figanilor, tdiau
cel pu{in un porc, Ion i$i blesterna viala care l-a sortit sd rdmdnd de rusinea satului. Vinovat6
era

I trinddvia tataiui 5i fiui ii reprogeazd cu o vehemenla ce dezv6iuie deznadejd ea lbuntric1t: ],{ai

bine sd nu maiificut, decdl sdfiu batlocura oamenilor. Tocmai de aceea, epitetul sdrdntocule,
pe care i-l aCreseazd turbat Vasiie Baciu ia hord, este receptat ca o injurie ne;neritatd. Ion

i are
con|tiinla propriei sale vaiori: hSrnicia lui nativd, puterea de muncd ii dau dreptul sI" aspire ia un
statut distinct de personalitate. Sim{amAntul respectului fala de sine ii deterrnind sd ac}ioneze
spre

j a cagtiga considera{ia colectivitilii pierdutd de famiiie.

Dorinla de a avea plmdnt izvorS;te gi din revolta impotriva destinului neprieinic. Inilial,
Ion se striduiegte sd redobdndeascd prin muncd pimAntul pierdut de Glanetagu. Dar dup6 ciliva
.

J ani de rdvnd neobositd, constate ingrozit, la fiecare inceput de toamn6, cd, dupd truda de a var6
pe la al1ii, deseori rdmdnand tn urmd cu pdrndnturile lui, cAgtigui era derizoriu. gi atunci,
4i I

i zicea din ce in ce moi des cd, robotind oricat, nu va ajunge niciodatd sd aibd
Si el
zicd va trebui sd fie vesnic slugd pe la alyii, sd munceascd spre a tmbogdli pe atlii?
intdmplator.iiriposteazdsocruiuisaudefa{6cupreotu1:'..slavaDomnului,cttmd'iniletnsdn
ceva. tr/a

$i nu
sd

i n-am stal! $i avut-am oare v-reunfolos din lctatd trusa? Am rdmas lot ca. degetut de gol!

il inspiim6nta mai cu seaml viitorul apropiat. Cu ce igi va intreline familia? Cu ce i9i I'a

I
hrdni copii mai cu seamd ce le va ldsa dupd moarle? $i ei. de buni seama, il vor invinovati
gi
precum blestemd Ei el, fn clipeie de clezndde.jde, pe tatdl sdu, pentru ci a irosit pdmdn;ul ce l-a
avut, Si pe mamd-sa, pentrtt co nu i s-a impotrivit.

ll Aflat in imposibiiitate de a gi-l cumpdra, lon devine consiient ca nu-] poate obfine decdt
cSsirorind-se cu o fata bogati., caie sa-i duca pdmdntul prin zestre. $i odati cu eie, pe ldngi

t buna-starea rAvniti: hrani. cas6., vite, garanlia unei existenfe respectate gi respectabile. insolirea
cu Fiorica. pe care o iubegte. e inacceptabila. Amintindu-gi de fEgiduiaia cd o va iua de nevastd,
rddea: Cum s-o iatt daci toatd zestrea ei e un purceljigdrit Si cdteva bulendre vechi? O existenti

t decenta nu se poate edifica doar pe coeziunea sentimentelor Dragostea nu a-iunge in viald

gAndegte lon - Dragrsstea e numai adaosul. Altceva *ebuie sd
fie temelia
-

t 72Cu exceplia cjtatului din roman, toale celeialte sunt scoase din Liviu Rebreanu,
Jurnal, ll.ed.cit., p. 3Cg-3.10.

Jr
' Ion Sdlv rlslo*o liternturii romone t 6I
j j
 saie. reprezintS un insiinci vital care
Iubirea, prtciza Liviu Rebreatru in |,4*rlurisirlle
cirmuiegle drurnuriie omenirii ca qi fcamea ;i rncartea'
in acest sens' Florica rfundne pentru lon
de la incepul. cd faia reprezinti oenffu el
femeia
un iCeal statonic de t'eminitate 5i el are senzafia,
lli,
unic6;itotceinireprinriepentrualualnposesiunepamintuiileluiVasileBaciuotacecugandul
obscur cle a ajunge la Fiorica. Anula, care
il
uri.iici.iar;at[leirefuzasaacceptecagineie'deoareceinrudireacuofarnilie
dar fata e
iuLre$te, ar putea s6-i aduc[ zestlea visat5'
c'tcsliciinseamni
Aceasia este diiema iui lon' $i nu numai a
lui'
I
o coborale inevitabiih Fe treptele ierarhiei sociale.
Sosit din srmat[. Nicolae Tf,taru, c€ avea
fata cu zestre, ca s6,-;i uiureze
cinci fiaii rnai mici decdt ei^ va cauta de asemenea
pirinlii rle necazuri'
o
tf
dupa disculia
incatuSat cie cuiuinele sirivechi' Icn nu itie o vrerne cum si procecieze " Abia
lui Vasiie Baciu prin il
cu Titu Herdelea, idnarul de hot6ralte si oblina consimlamintul normd moral6' Ion Se t
constrangere. Fari nlci o felnu$caIe, sfarma
sub vcinla sa o strdveche
transformi intr-un agent tulburitor al ordinii. iar
Ana devine o victimi' Urmarea imediad a
ce se ristiainss asllpra ieiei 5i a famiiiei sale'
I'l
abaterii de la eti;a tradiiionard o constituie ruSine*,
',{/'estefr umisla clin c*sa in cas,i, in rtoaptd ca un talhar" Fewzeile o
vlai inr6i rea;liCnea;ri satul:
,;aluptale. Cincl irecea Artu pe tii{d. nenutndrate perechi de oclti o 5
i,J-loreai, o aicltisectu cu 'li
pindeuzt de du?;c tcarc gartluriie ':i din taate ferestrele'
tn taini' rcdsurandu-i mijlocul' ...

un
este cieterminata de anormalitatea situaiiei:
pi,orltndu-i buria, cercetindu-! mersul. Atitudinea
copil ,Jin afaia cisitoriei cgnstituie, in conceplia popuiari
un picat' Nu ajtfel gindeqte preotul: I
pL)menit copii diit flori'
in Pripas. iiecand esie ei in iruniea credinci,lSii or. nt'! s-au II
il
Prinir-un supliciu sufletesc asemanitor trece vasile Baciu:
o rusine rn(liiaa'-e ii stringea i

nu I'iiie s-o cear6 dupa datina 5i

inintc,nu penb.u ca Ana a rirnas insircinati. ci pentrt: ca flicaui
va i-r nevoit sd se duci. ei. impotriva obiceiului sratornicit.
si se inleleagi cu viitorul cuscru' La
c6 George este vinovaiul' Abia dupa ce
i:rceput. vasiie Baciu triiegte intr-o confuzie: ei crede
afla numele vinovatului, rninia lui se Cesldrnluie'
preotul incearci sd impace pe lon
Tocmai pentru a inlatura ruSinea ce apas6 aspra satului.
cr: Vasile Baciu. Tanarul trtie fcarte bine cb a calcat
r6n'luielile tradilionaie' Clinta ]ui rizbate din
naEute[.. isunlem, rdi si prosti' "-ai de
fiazeie rostite in iala lui Zaharia Herdelea: sunt tic{}kts
pacatele fttfrsFe l4-a b,ttut Dumnezeu' msi riu ntt se poate"'
spaliul unui timp trdit in
La n*nta lui Ceorge. lon trliegte vn ftiomen! cle trecere, stribate
individutre' Vocea laientE a iubirii' din
irtteri:srit*tea cari;riinfei*irttime,7-i al implinirii speranleior
desiinului' Dcu6 persoane
prlrna p'14.. arcmanr:1ui, if,sun5 acum ca o iresistiniii chernare a
r:bservb tulbur:a iui i*n. Ana intuieqte ci sotul e:t po-fleSte pe Fiorica,
iar Gecrge reiine privirea
'lnceg,.:r9ati. lipira iie mlr;asd. ca inir-o sai'-itare' Dupi moartea Anei 9i a copilului'
cimpul
Prezentul $i trecutul
ci,ngtiinl;i tui ton se inguxeazi. treptat. focaiizinilu-se asupra Floiicai'
ca 9i cum ar t-r re'Jevenit hcitei 9i
di:par, ploiectindu-se inir-un viitor feeric' ion se cornpofii
pentru ei, so1ul Flcricdl narcd n-ar {i fost pe
ign,:ri conipiel noua siluaiie civ',iii a rinerei fer'.rei;
itrrte ntbirea se transiori:ii irr f^lacard" iar arderea il cevoreazi.
ii de pretutintieni si'i
iryloariea prirneSte ca c pecieapsr meritata: Dureri cumpl;,te lisneau
.
piept' Se gandea tnsa numai ia
clccote eu lti cnp aw.e;inr. c*iar gentete{e ti i;nplanrati ct'i{ile in
csre v-oia sri scaFle cu aricc prel "Mor cc un
b,sitoacs itn" tare st bdiicea, cart-l scdrbea 5i din
ciine!"iitrect;ttpoi'Ces"|;ttriprlnminleeacrinsdciedesperare'

;3:i.., S arohmelnlcearu, Cinci pforatcri, in cinci feluri de lecture ed cli ' p' 77

tol SdlE rhlqrio tilerotutii romdne

ts?
I
I ADarent, paradoxal, ucigagul gi ucisul
Ion nu era lSudat pentru c-afost a$a
se bucurd in egala mdsurd de compitimirea
satului.

I $-asa de bun si harnic... Totugi nici pe George nu*l

nimeni' qi-i dorea sr scape mai ugor din povestea
norodului o pirere identicd, adresandu-se
mosirt' cd-i era dragd si punea osul s'o
ce-a dat peste ddnsul. preotul emite
lui vasile Baciu: I)n, ginereadu,
/ie iertat, da
oe*ra
in fata
merita

I munceascd. Bine te-a cunoscttt de n-'

capului s-o lctse s-aiungd iar pe seama ta.. vrur tn ruptwl
in realitate, colectivitatea are credinla irnplinirii
fost om rdu, dar nesocotise normele
.ti.; uinoudria lui a fosr sancfionari prin
fflJfll;:o}Hl
I
I 7.1.9.2. Iiru
Titu este personajul principal din cei de
al doilea plan narativ. prin antitezd cu

I fiui invdtitorului Herdelea, nu strabate un lon" Titu,

spafiu evenimengial identic de spectaculos.
prezenia lui, ca personaj implicat Dar prin
direct in conflictsau asistand ca martor la felurite
sunt integral unificate secvenfeie narative int6mpliri,
secundare ce au in cenirui lor intelectuaiitatea

I satului Prislop.

cu intuitia marelui prozator, Liviu Rebreanu a creat

rurala a

inaintea lui Robert Musil o varianta

I aulohtond a amttlui fird
insd nu lipsit de un anume reiief ce-l
insusiri. in primele capitole ale romanurui,
Titu este un personaj anodin,
individualiz eazd in mediocritate: scrie
cdteva in Fomilio lui losif vulcan, gi intelectualii poezii, pubiiease
i se adresau invariabii cu apelativu I dragit!
I o vreme' Titu duce o existenla mondend gi, asemenea
Ana' igi face un tel din cucerirea iubirii
poete!
iui lon, care se strdduia sa o seducd pe
Rozei tang. insaduoa siiptdmani, tanf,ra femeie iI
deziluzioneazd' qi, nerinigtit, Titu str'bate "ut.u,
un spafiu ar interiorizdrii.
I Trecutul apropiat il gasea detestabil, prezentul
il dezgusta, iar viitorul i se in{b1iga inv5luit
in cea!6: isi dddea seama cd tebuie sd aiba
o lintd hotarata fu viatd se ingrozea
si rzepufand
I descoperi nici un spriiin iniurul lui.
se uita tn urmd si nu vedea ninzic, lar inaintea
acelasi nimic rece si fnJiordtor' TAnirul
este realnrente terorizat de gandul ca
tui se itffiyiqa
destinul lipsit de orizont al tatalui sau. ar putea refuce
Sesize azir precaritarea cunogtinlelor
lui inteiectuaie gi.
I inspaimdntat. cdteva sdptamani citegte
insatisfactie.
fhrd odihn5, urmdrir tot timpul de un sentiment
rLe

cend' in drurn spre Magura, lon ii relateaza

I Iui vasile Baciu, Titu se curremuri de cruzimea gi
mdndru cum a izbutit s 6 oblina parndnturri*
egoismriiurtrr,*'0"r. n i,'*mira
tenacitatea cu care a penrrr.r
urmirit realizareaunui ideal:
se gpndi la sovdirile tui din vremea acecsta,
zig'zagurile neputincioase, la alergdrile lui iG
dupd yelwi de abia hfirezdrite, gi se simyi
wtic in fissa
ldranului care a mers drept inainte, trecdnd nepdsdtor peste
toale pieciicite, tuptdncl neobasit,
impins de o patimd mare.

Titu Herdelea este pus in migcare, asemenea lui

Ion de un glas venit de dineol* de
contingent' de o voce cdreia, un timp, nu-i percepe
limpede chemarea. Mai mult. la inceput, e,
ignorase' indatd dupa intaia vizitit a lui George
Pintea Ia pripas, zahariaHerdelea ii spune fiului
sau:" acuma' cu atala rude meri in lume,
li'ar fi mai usor si lie sd treci fn Romdnia, c,*/l,r {t
trecut coqbuc' sd te apuci mai serios de treabd.
Tifu a morrniit scurt, schimband voroa.
Prozatorul nu motiveazd reticenla rle atunci a
tdnirului. Mult mai tdrziu,amintegte aluziv tea,xct
de necunoscttt, care-i strdnsese inima pdnd acum
ccind se gfundea .td treacd dincolo de carpa{i.
Dupd multe ocoiuri 9i ezitf,ri, tani"rul intuiepte prezentain
structura fiintei iui a unei incipienrt:
vocatii' manifestate pdnd atunci dezordonat gi
derizoriu. Aga cum patima pentru pdmdnt a 1-;r io'

lon Eilu .istoric liierulurii romdne

I $:t
 il impinee spre ob,iectul ei, tct asifei coqiientizarea creativitat;i i;i imlrima lui Titu Herdelea o
dirsciionare a energiiior spre o rnanifbstare personali, creatoare de valori.

Nu fEr5 efcrt. se deta;eazd tot mai lucid. tot mai critic de realitatea rutinierd irnediatd,
sesizAnd Iipsa de relevant6 a acielor lLri pi mediocritatea ceior din jurul sau. Degi, in prima parte a
romanului inzestraiea lui volirionalf, nu se poate compara cu a lui ion. in a doua parle a actiunii o
egaleazd. La aceasta contribuie cdteva hotardtoare e.rperienle existenliale. Activitatea de
funclionar de slat. desfb;uraii in satele gi comuneie Gargalau. Lusca gi Magura ii dezvaluie
realitarea crucid a r:lapiiior sociale: munca entuziasta qi ciezinteresafa efectuati in timpul
campaniei electorale alituri de avocatul Victor Grofgoru gi participarea la serbdrile Astrei il vor
introduce in culisele vietii politice; iubirile pasaqere: Roza Lang, Lucretia Dragu, Virginia
Gherman ii vor furniza materia meditatiei pe marginea siatorniciei gi labilitilii sentimentelor
general-umane.

Toate experientele de viatl trdite de Titu Flerdelea suni ccnsiruite pe o succesiune de

antiteze d.lnfe iiuzie gi realiiate, pe contrastul dintre perceptia subiectiva gi receptarea obiectivi a
spectacolului realitdtii. Titu traiegte un timp ai iiuziilor ori de cAte oi revarsd asupra realitalii
L.ropria fericire inteiioari, Pe Roza Lang o invlluie intr-o aureola romantica, din care se ivesc
obrajii de pipug4 cu ndsciorul obraznic, cu nigte ochi visatori. lenegi, cu foi-me miSdioase 5i
piinute. asemenea unei fete de cioudzeci de ani.. Printr-o exuberanta ;i o buna dispozilie
exageratS.. dar motivate de scsirea lui Ceorge Pintea. de iericirea posibila a Laurei. Titu intra in
balul de la Armadia ca intr-o iume feericd. imbujorat de entuzi:::'.".rr2, tanarul oarticipa ia campania
eiectorall iiesfhgr"rratain favoarea lui Victor Grofporu gi siapanir de aceeagi triire aieciivi. intensd
pariicipi la. serbiriie Astrei, organizate ia Sibiu.
Aproape imediat, aceeagi realitate este receptata din perspectiva unui realism aspru.
necrutitor, ce demirizeazd cotidianui. Schimbarea opticii asupra aceiora;i evenimente este
determinati de trezirea din iluzie. Un gest, o atitudine. o propozitie oarecar3 il transpune in
tirnpul vie{ii obignuite gi de fiecare datb t6"ndrul are senzafia cd se trezegte Cinti-un vis.

Clnd o sise;te pe Roea Lang singura, plingdnd, intr-un halat murciar de stamba. cu pirul
v61voi, pentru c[ soiul ei fusese suspendat din iunctie, Titu se gAnCegte insiantaneu'. Asta sdJie
./brneia pe care ctm iubit-o cu atita patimd acum abia doud luni? $i c nespusi melancolie se
revarsd asupra trecutuiui apropiat: $i ce frumoasd mi se pdrea atunci.' Dupa ce. la bai, Lucrelia
Dragi ii refuza luiTitu cadriiu! indragcstiliior. preferAndu-l pe profescrul Oprea- Titu aude, parca
pentrd srirna aard,, zgomotul Ce pahare Si de glasuri incrucisals, Dercese w.irosui ameslecat de
sudori, de hdun;ri 6i de parfum ie.itin, zapuseaia crescdnd repede gi abia acum vede
dornnigcareie trecdnd deseori in spatele unui paravanjaponez. ca se-Si Stearge cu pudrd luciul de
gresir,te de pe ncr. in omui imbitrinit prea inainte de vreme. huiduit de multime in timpui
I'ot6rii. Titu abia i;i recunoa;te tatal ;i este zguduit de <iisperarea intuiti in sufletul lui: Era trist qi
abdtut, ca Si cJiiti ar fi pierdut orice nddejde tn lume.

Din ciipa in caie rJevine congtient ci este posesorul unui filon incipient de creativitate, Titu
aie reveiatia destinului siu apropiai: dorinla de a pleca i:l Rominia ii raseri poruncitoare Si a
conturarii unui ii*al: va scriel Ceea ce ?i hotardse fusese lupta darzi a laraniicr din Lugca pentrn
zpdrarca dreptuiui de folosinti a isiazului, imporriva sagiior din PiitiniS. Iv{otivarea este
plauzibllb estetic, nrin implicarea lui Titu, personal. in conflict. incapdtdnara rezsten!6 a tdranilor
parca-! inali* Si-n ecelagi timp ii aciancea picioarele in pamdnt ca niSte r,idacini pe care nici o
illrtere nu le prt*te ninzici. Prin analogie, se gAndegte ia ceiialli, amenintali sd trdiascd dln

I $r$ lon 86la rlsloria lilerolurii romine

EE
J.
t comprornisur!, sd-qi rupd incetuJ cu incetul cate o bwcdlicd din suflet ca si se potriveascd
nevoilor ziinice' Odatd cu iimpezimea drurnului de unnat, tAndrul igi gasegte linigtea sufieteascf,.

J Nazuinla lui Titu Herdelea - gi aici se dezvdluie iari;i rnaturitatea rornancierului rdmane
-
o aspiralie construitd pe m5sura personalitilii sale: va deveni ziarist! Deputatul Gogu lonescu,

J ruda sa prin alianfd. crtnoscuta ia Sdngeorz, ii perrnite angajarea Ia ziarui partidului.

in Romdnia
nu il a$tepta raiul ftgdduit: L'iala-i viaid pretntindeni- se destdinuie ?n prima scrisoare trimisa
parintilor - cu aceleesi desertdciuni, eu acelaa$i asrcptdri
si ntai ales cu aceeasi fttra
J, inspdimdntdtoare, care reteazd scurt aripa avdntului.

J 7.1.9.3. teiiolri
Sub condifionarea unei fatalititi istorice se desfigoara existenfa lui Zaharia HerCelea.

J Institutiile administrative. prin reprezsntanlii lor. ii impun constrAngeri, drepturiie

individuale ii sunt sisrematic incdlcate, Este sanctionat de inspectorui Horvat pentru
5i libertitiie
cA foiosegte

Il
limba maternd in gcoala; i se reprogeaz6. cd nu vorbegte ungurette in familie; plangerea
redactatd
in favoarea lui lon are urm[ri punitive. Se adaugd greuidtile cotidiene: nesiguranta serviciului,
datcriile contractate, cheltuielile generate de crsitoria Laurei, in timp ce se contureaza
altele

J asemdn6toare, legate de mbritigul lui Ghighi. in sf6rgit, relaliile de vecindtaie

sunr tulburate din
motive economice. Casa Herdeienilor a fost construitd pe pdmAntr-rl bisericii gi preotui ezit6
mr:itd

i
vreme sd ?ntocmeascd acteie necesare de proprietate, intrefinAnd astiel o tensiune permanenti
in
sufl etul in valatorul ui.

Solicitat deopotrivd de sentimentul patriotic gi de obligatiile de seryiciu, Herdelea este pus

J in situatia de a aiege, ipostazd realmente dilematicd: igi va da votul avocatului Grofgoru, a;a cum
il indeamna con$tiinla gi cum il ?ndeamna Titu, ori va vota cu Bela Beck, asa cum ii sugerase
insistent inspectorul Horvat? Argumentele pentru gi impotrivd sunt identic de puternice: de o

J parte, m6ndria cie a contribui la trimiterea unui deputat romAn ?n parlament" de cealalta,
arnenintarea ascunsi a pierderii postului. $i in timp ce Titu i;i argumenteazd punctul de vedere.
tatal. cu cotul rezemat pe coltul mesei, cu capul sprijinit in palrni.. privegte ?n goi. O succinta

J retrospectivd,realizatd exclusiv pe verticala, aduce in lurnina orbitoare a unui fascicol de lumini

o existenf6 alcituitit aproape numai din umilinle, sperante v-egnic spulberate, necazuri

i necurmate, viala tntreagd care $i-a batut rnereu .joc de ddnsul, impundnrlu-i mereu
compromisuri, ciin pricina cdrora niciodatd nu Si-a putut asculta glasul sufletului...

ll
Fataiitatea nu il urmdregte numai pe Iorr, pe Titu gi pe invalatcr. ?ntre chibzuinfa rosturilor
5i nechi'ozuinga patimilor se zbuciurna intregul sat, hora din primul capitol indeplinind gi functia
unui vdrtej al destinului. Cdnd Vasile Baciu roste;te in fala tuturor frazele:... o
/'ata am si eu si

J nu-mi piace de iocfata pe care o etn,un fior tragic se ivegte, amenint6tor. Birbatul nu vorbegte
astfel peniru cb e beat. A baut de supdrare. $i supararea este deterrninata de faptul cd Anuta s-a
indragostit de Ion: Mie-mi trebuie ginere cumsecade, nufleandurd...

lI Ce resorturi pun in migcare invergunarea lui Vasile Baciu impotriva lui ion? S-a ficut
cbservalia c; existh o aserni.nare intre ambitia lui ion de a se imbogati gi ambitia lui Vasiie Baciu

J Ce a nu sf,raci.7o Desigur, tatil fetei intuiegte prirnejdia unei relaiii de prejudiciere. Casatoritd cu
lon. Ana trebuia sd primeasc a zestre o parte din pamdnt. Cr Vasile Baciu tocmai acest asoect voia
si-l eludeze. urmdrind pistrarea terenurilor. Mogia ii era la fel de diaga ca odinioari g[ndul cri

J la Liviu Rebleanu, Editura gtiintifica 9i

"si
v-e trebui s'o ciopdrle ascd srtre a o pot,-ivi zestre Anei Ia mdritiS il innebunea,... C6uta o solutie

T4Elena Dragcg, Structuri narative

EnciclopeCicd, Bucuregti, p

J
10-l

lon 8&lu .isiorio liieroiurii rom0ne

 sd-;i pistr:ze i:aminturiie p2.:ra va in,:hlde ochii, qi {iecrgc i se pdrt't sin?:.u"ui ccre ar putea iuci
latu :titept,Jtui :estreu pir;s i; ;vt,:srtc,t ltti.

Llar rizeri,a lui Va.siie Bacru are gi c moti',ag1e oliscilri..Pe lon. ncteazl naiatolui, il simlea
ca vrd-inct;. A:unci. n'.i curnva ii respi:rg: tccmai pentri-: c5 ii aniintea inrrreu de propria lui
tlnerele, cfrnc1 s,ivirgise ceea ce lcn se preeitea acum sd tl:cd? Sirac, ociini*ari, asenensa iui ion
a^ctazi: P;:r*gii nu i-au dal dec6! sufletu! dinir-insui. s-a casitorii cu o fati urAti, dar bogatd gi a
ir.:hit-o fiincica et tritrticiiipa {-turndntttrile, casa, "-i/eie, loatd a';er,za ce-i riciicose deasupra
nevoiiar. 3i,:r.iinC;-i-se se propria iu; experienfd riinaintea cisiioiie. 'l'asile Baciu gtiir ci Icn nu-i
iubeyte iata. sJu pe Anuta o voia isn, cl averea iuii $i ru suporia g$ndul ca un aitul il
ciepcsedeazi Ce a"'eie prin aceiarsi prceetleu. Pe de alri p:irie. nii era excl';s ca inrudirea cu un
sai"int,:c sa rea"Cuci in amintiiea satului trecutul lui Vasile Baciu gi pe ei tocmai a';est trecut ?i
?nspainTinta^ decarece ii amintea continuu de rnoartea Drenaturl n sLriiei. De aceea..iierbea cie
rr,j cbiar nunlai vf,zAndu-l pe ion. Si urt i se revdrse asLtpt,L, ,4rzei :ttai aprigd, pentru cd ea era
mui cprr;apte de sufietttl iui...

Neiini;iii constani e:\terioiizate a iui ion ii coiespuriCe ti'ear;-raiul suietesc sub apasarea
cii:ja se zbate ioan BelciuE. Pe una din laturiie iui caracieiiaie. nreoiui se inrude;te cu lon. atit
prin iio;:inia ije a ai'ea p5mint" cdt gi prin i;rptul ca dupi ucicierea tAnaruir:i. el n:entine
al,''rrsii*'te: *c,:ncinic6 in conlinue.re cu \;asile Baciu. Profitdnd cle circurnstanlele favorabile:
sinr-l*iC;rea Anei gi mcartea cc.!:iiuiui, preotul supereaza, de fati cu iiurtaqii saruiui, c-ar fr
intel*p't qi frumcrs ca lix 9i Vasile Baciu ;5 iase bisericii tot ce slApanesc. in cazul in care s-ar
pripaii i'ar:;,r mr:;te;ritori ,lirecti. imed,iat dupI r.;rrrar-tea lui ior-1. preotui Jere a\ocatuh-:i Grof5ori sd
insiii* g.-abnic parnAntrrrile riposatuiui pe numele bisericii roii:a:re iin Pripas.
Sl[p;init crrntinuu de pa;imi iur:regti. preotul nu se iupta numai cu ceiialti, ci raai aies cu
sir:; insuli. Sujlet ucrtt i\ caracterizeazi Zaharia Flerdeiea. ciar sinta'ma depreciatoare este
mciivata bir;grafic. Structura caracieriald a iui loan Belciug se caracrerizeazl printr-o persisten{f,
orientatl intr-r:n anlune sens. de$i, adesea Stia cA directionarea este gre;iti. Obsrinalia lLii Belciug
e:ile cDn:tlruira r"rai toiCeauna pe i:n blocaj emoficnai. pe o e-xaE'3ratd incredere in sine ;i Iipsa de
colisi,-'leraiie oentru o pirii i I e ln:eriocutcrului.

Cearta Jinile ievdi5ror gi preot, Je piidi, pcrne;te de la inrerpietarea Cif:rita a bdtSii dintre
iln gi Ceor3e la crilnia lui A.,'rurn. Pieatui il acuza pe cel tjintai de r,-irb'-ri:n-ri pubiica. Doamna
ciimpotr;va. consicieri ic;irea lui Ion u:r accicient, expl;ca'5i1 c:intexlual, subliniind
F{er"riele;1".
calitelile stl:tcinice ale lSnlruiu;.'....e hdiat cwnsecacie. E ixuncito:', e hc,';tic, e sdriiar, e istel
{}muimsi greqe$te ctiatttr cle {t:eea-i om, \u irebuie sd-i osantlitn c;a usor.T$ eaii renrogeazir
lui Va:'iie Baciu, ce taia cu prer:iul: , aicct pen-tl'Lt cd tu ai cdleva pctlce de pimdnl, nu-li mai
iizcepi in pi:ie d,: fiiJuiie? in loc sa ia: z*z 1'bcior cue Sti! cd n-are s,i-;i |tirtapansuscd ce-i dai,
ie gcntieqii ntmwi ic avere?

Daci. Coamria Her.j*les n-ar fi lusi partea lui lon, preotul s-ar fi potolii singur. Dar a6a,
con:ii,j,.:fe iniervei:iia ei un aficnt personai. iar irirpicarea ce o jignir: personali" Exact aceiagi
scen;rrii.i inierilrr se desil;r:ari iaiuciecitrrrie. Prer:tul regreti amestecul lui in ceana clintre ion gi
S:rnir-rn gi esle gata si apeieze la buiravornia magistratuir-li peniru a Cob6ndi ciementa pacS.tosuiui.
Da: :an-j :i;,r-.,,ci,;i ii adi:ce vestea sa c*i ci;;i s-au impacat esle cupiins ce t-une. increciinlat fiind ci
in:pricinatii ,-.rj ir:lt-r'vdragit ca si-,ii batd. jcc de cidttsiti. Sunt rnult: secve:::e in care preotul
intr.riegle ci nu aie drepiaie insa nu cedeazi de teanri ci ren'*niarea i-ar diminr.ra dennitatea in
feia eno: ia;riici"

lSe lon &Sfs 'lstoric

literoiurii romdne

E.
 La adancirea cornplexitdlii personajului contribuie in hotdrAtoare mdsurS qi
imposibilitarea
preotului de a-$i reprima sentimentul cie uri impotriva familiei Herdeiea.
lriaratorul motiveazd
circumstan{ele ce au favorizat cristalizarea urii, ?mprejurrrile ce
i-au determinat evolulia gi
cauzele ce au dus la stingerea ei. Fraza rostitd de doamna Herdelea
la sfin{irea bisericii constituie
de fapt o apreciere indirectd a preotului: Lrite-asa imi inchipuiesc eu cd
tt,ebttie sd fi fost si
apostolii! Oameni cu siabicittni in faya oamenilor qi sJin;i cttprinsi de
duhut sftnt in fala tui
Dumnezeu.

Asemenea lui Titu Herdelea, cu care pistreaza permanent raporturi

cordiale. Ioan Belciug
are un ideal, a cirui materializare o urmare$te cu tenacitate;
ridicarea unei noi biserici. Edificiul.
la sfinlirea ciruia participa 52 de preofi, in frunte cu episcopul
nu are numai o importanld
reiigioasi, cui gi o semnificatie politicd: menfindnd nestinsa credinfa,
biserica contribuie la
pdstrarea iimbii $i, implicit. la cultivarea con$tiinlei
nalionale. o aspirarie asemdndtoare
exprimase George Piniea, la logodna cu Laura: menirea lui
era sa raspdncieasca graiul romdnesc
in parohia ce-i fusese repartizaLl. gi sa intdrecscd mdndria nalionald
a celor sovditori.
Este vadita dubla intenfie a romancierului de a caracteriza personajeie
ferninine prin
antitezd, dar gi de a sugera repetabilitatea existenfelor. Ana gi
Laura iiustreazd doui modalitdli
diferite de a ?ntemeia o cisnicie. Ion nu o vrea pe Ana. ci zestrea
ei:... fdrd ddnsa- ii rnarturisegte
lui Titu - ntt mai scap de sdrdcie'"./, George Pintea renunli la orice
zestre; Crecl de priscs szi vi
amintesc - precizeazii intr-o scrisoare adresatS parintilor
fetei - cd chestiunile materiale inti su*t
cu totul strdine gi indiferente.

Antiteza dintre Ana 9i Florica este de naturd fizica gi economicd: una

e urAtd qi bogati"
cealalta, frumoasd 9i sdrac6' Pe am6ndoud le apropie dragostea pentru
Ion qi amAndoud sunt
iubite succesiv de George. in ultimul capitol, Florica se gdsegte in situalia
incertr, ?n care s-a aflat
Ana la inceputul acfiunii: prin sat s-a rdspdndit zvonul c-a ar rdmas insdrcinatd
fi. cu Ion. lVimeni
nu stia de unde a iesit vorba aceasla, dar multi o credeatr. Frazz,.. dubitativa.
contureazd zona
unui alt spafiu conflictual, contribuind. alaturi de celelalte eiemente, la cleschiderea
finaiului.
Laura reface pe alt plan existenta mamei sale. Dupi eufbria primeior lurri de
ci.snicie,
cdteva rinduri dintr-o scrisoare perrnit sd se intrezareasci infruntarea cu greutiti
asemini.toare cu
cele intdlnite in casa pdrinteascd: Am inceput sd cunosc puyin
si eu viala, sd inleleg cdt e-ste cie
apdsdtoare. Ghighi se pregiteqte sd le urrneze exemplui.

Deoarece destinul ei esle strans legat de ascensiunea iui lon, Ana a fost scoasa
in
avanscend in prima pafie a romanuiui gi la inceputul celei de a doua. Orfand. de rnam6,
ducdnd cu
ea nostalgia duiogiei mateme: iqi aducea aminte ca prin vis de ogoiriie ei
hidncie pe csre nlt le-s
mai tnldlnit niciodatd - Ana cautd o drcgoste sfioasd si adancd. Ion, credea ea, era singurul
barbat in ale cdrui cuvinte tremurau mingaierile rdvnite din adAncul inirnii. De aceea,
se
indreapti cu intreaga ei fiinta spre ion pe care il iubeqte cu o disperare mut6. Convinsa cd t6.n5rul
cu ochii negri, lztcitor!, ca doua mdrgele vii ii este menit, nu poate gdncli viara in absenta lui.
$i
gAndul sinuciderii se iveqte necieslrlgir in mintea fetei indata dupd hori. Joia. in zarii
zilei, c6nd se
ducea la t6rg in Armadia. se oprea ldngi stdviiaiul de pe Someg privea lung vdimdsagii apelor
Si
addnci care parci o chevtzttu. Ce sa mai aslepte de Ia viatd, dacd ce i-e era clrag o parase.Ste/
Ropoiele valurilor cu zgonlote a.surzitocJre, stii'tgandu-i toate tloruriie
si ndzuinyele. Se cldtinc pe
picioare. Simlea cd daca s-ar apleca pupin, ar alunece in gura morlii, unde intr-o cliitire, s-ar
sfdrgi toate suferinlele.

Personaiitatea acestei frpturi iirave, modeste si blAnde este anihilata de bruralitatea prin
care au tratat-o tatil gi solul. $i Ion gi Vasiie Baciu o considerd, eronai, un agent al fatalitdtii

lon Bdtru .islorio literotuiii rom0ne

t5v
 tra;;ice. o ardtare asur:itcare a luturor releicr. Arrr8"lr,ioi ..cuni convingi cd ea este rnobilul
rrenorccirilor; din cauza ei. lon nu poate avea pdm;intui, din oricina ei. Vesiie Baciu e nevoit sd se
Cespand eie aceiagi pimdnt. l'6.nira iemeie stribate un drum ai Colgotei, rnarcat de o succesiune
cie sperange gi pribugiri. Apoi, ram6.n numai prabuqiriie" Cuvinteie: Norocul n':eu, norocul meu!
murmurate in noaptea nunlii, revin mereu, pe o ali5 ionaiirate. ma.rcAnd ait stadiu, tot mai
deznddijduit. al disperirii. De la nunta lui George, in fiin{a Anei se statornici o sila gyelr pentru
tot ce a inconjura gi dorinta de a pardsi lumea se il'egte t+t maj des. ispil.i:oatre, ce o promisiune,
Ceea ce c- hotariiSte definiliv este mesajul aCus de Savista: Ion vrea iriori:a...

Prezenla r-n.-.rl!imii ?n roman a fost seirinaiaii ie cerceii'icrui gein'lan i!'lanfred Lentzen,T5

czi? a sesizat existenia a trei tipuri distincte: comuniiaiea ruraid in totaliratea ei- ca in secven{a
lrorei; mr:liimi parliale sccietatea feminina parlicipania ia sindrofiiie inteligenlei rurale.
krtelectualij sosili la serbariie Astrei gi pdturn de jos a oarnenilcr satului.

insE muilimea indeolinegie ?n rornan ru'rlu.l coruiui aniic. ea:ste rnarlora 5i comentatcare a
evenirnenteior, in tinrcul h*rel, a certurilor dinire icn ;i \/asiie Baciu. Cinrie cioamna Herdelea gi
pre*tul Belciug" Fiecare int6mplare are un nlaficr in mL:ltime. Cdnd lon o io..'e;te pe i\na. r/e
peste drwrn'nenea inir-utz sufiei ner;asta hti Macetion, pe cind in priiy,or ia i{zrcielea narcd iesise
cinevc: cd.:r'J Ana esi-e alungaid concorritent de ran ii soy, ,"'eclnii ie,ti7; t;t ztii:a f i pri..'eau, csre
m!r't;i, cere ra:dnci, to{i dcrnici sd urmarzasci des{i:tu!"area pr,.:nei. Aiteori. personaj:le inse;i
tin s5 into3rci pri','iriie coiectivitdtii spre ele. Dupl in;5"erarea cu Ion. Vasiie Baciu
ciepartJndzt-sr, y:p* tr;ai lare parci sa-i atdi tor salu!. llultimea sanctioneaza abaterile de ia
etica strii-t'in6 prin r--probirii pubiic sau prin exprimarea dezarcrduiui: ru;noarea subterani a
satuirii este sinietizati periodic cle un personaj episodic ;au de prim-plan.

7.1.10. Ynsilen*a
Yiolenia ce iasotegte ca un coroiar intreaga naratiune a romanului lon de Livi': R.ebreanu a
tbst dezaprobati in perioada iirterbelica ;i ecoul acestui pr:nct,Ce vedere l-a iacut N. Iorga: 1rz
romarcui cu oy;tzeci d{.: per-s!}nilgli, cu. vi7luri Si onorurr, cu losle manife.slarile brutei, pre:en{ate
:ri;ri, e cceia;i realism cie o,sdibaticd culenticitate: ct e,tai josrtic tnt,iala aninald a rasei cum i
se pirre dufaruiu; cd a t'd:zit-c in cine $tie ce coii-bicsi1rnal ie ,']rdeai s€ cxpunJ ai:i ca un
testimoniu cie iremeci'ic.btiI inferiaritate intr-ut; stil rece, stil ct"e jand,;rm ctre coiestatd infcmitle
petr€cute ln raiontt! sau. Ardeal"u! curninte rsi iui Slavici, cel tle o ina|te vaioare eicd sl d-lui
A.gdrbi':eerru sun.t spinrecste ca sri se vaCd nespu,rct. mizerie c:e ar-f, indutitrit.=6

L{areie istoric. ce va cidea ei insuSi pradi vrr--rieniei ciiiiva ani mai tirziu. gre$ea. Exista,
ne?nioieinic, la Rebrean'ri o aiitudine poieniri fata de itiilismul exasperani al ser:iind.iorismuiui,
in aceasii exacerbare a vial::rtei. Element oonstituiiv al rnariiar tragedii. r,'ioienga eia 5i a rimas c
constar.ti a exi:ienlei ilFr&ric 5i n:eritui lui Llviu Rebreanu es*,e Ce a o 1l reiieiat fira ostentalle.
C. CSlinescu, in lsicricliierqturiirorndne" noia cii aceasiS sititriticie jun,iamentald a su,fleluiui cwenesc
prirnitiv care se gnse;te la ternelia nuirilor epyrei clasice esie infagi;ai5 cLt cea mai rece
obiectivilate Si cznviLtitd nidretie epicc.

Bataile. e,r,nresiiie verbale viule;ite. imprecat:a si injuria caracierizeaza ciezechiiibrui fiiniei

Lrmene, \,'ir-rlen{a ssi* scmn',il unei crize iacividiiaie gi al unui Cet.:rrninism s.ocial opresiv.
Pornirile ir,stinctuale. izi,orite dlntr-un r-crrd aculiural* n.1sc vioienia. Eui personaieior lui i iviu

i5Ma,rirsd i-:r.:aen, Reprer,entarea.fiuliirnii in "lon". in voiumui Rabteanu duFi un veac. eC.a:i, p 4-3-413-
75N lcrga. lsroria lit*raturii rorninegti cc'!temporane, ll, in cd'itarea fondu{ui, EiitrJra Adevirul, 3ucuregtr, 1934, p. 298

3$E lon Sifu "lsiorio

lilerolurii rorndne

I
J;
J -_
Rebreanu nu suporti incorsetdrile comportarnentului eivilizat. insigi dorinla
lui
pdmAnt este violentd, deoarece aspiratia lui se transformd in fixafie, imposibil
lon de a avea
de vinclecat prin

J' satisfaclii partiale' ci numai printr-o irnplinire integrala, Ion nu se mullume$te cu

cedate de Vasile Baciu; el cere, irnperativ. in fafa notarului, intreg
cele cinci loturi
terenul: imi trebuie rot

J
pdmdntul, socrule, Stii bine... tot pdmdntul!

in acest mediu, bitaia gi turbuienla sunt componente firegti ale conduitei. Uneori,
confruntareafizici este ?nldturata prin intervenlia colectivitdgii. in timpul

J hoiei, cdpiva bdrbayi si

ilacdi il opresc pe Vasile Baciu sd se incaiere cu Ion. Cdnd nu e nimeni de fa!d, oamenii se bat
pana la istovire' Dupd ce Ion intrd cu plugul in delnita
lui Simion, amandoi se lovesc yreo

J iumdlate de ceas, s.fasiindu-si cdrndsile si zgdriindu-si obrajii. Fiindcd nu era nimeni sd-o
desparld, numai osteneals ii mulcomi.

Ana triiegte ?ntr-o continui agasare. Este lovit[ cu increciibili cruzime

J de tatd' Conduita agresivd a amdndurora are o finalitate punirivd

vinovatS' Ana trdieqte intr-o continui anxietate. ?ntr-o tensiune
provocati. de prezenla celuilalt. Pentru intAia oara in literatura
de so{ gi fhr6 mila
Amandoi o considera pe Ana
emolionalf, excesiv de oscilantd

J semerl prin simpia lui prezen{a este atAt de puternic surprinsa:

autohtond, teroarea exercitatd de
Cdnd a dat cu ochii cle tatdl sdu,
Ana s-u oorit incremenitd de privirea lui rece, stdruitoare sdlbaticd
ce-i strdbdtea in inimd ca

i
si
un pumnal Groaza i se trezi in suflet atdt de sfdsietoare
cd incepui sd lipe clisperata, cu un glas
foarte sublirc.

t -Jvu md omori, tdttrcd, nu md omori... in universul romanului lon, fiecare se teme de

cineva: vasile Baciu de lon, zaharia Herdelea de inspectorul Horvat,
funclionarii aparatului de stat.
satenii de preot, toli de

J Se adaugd o ingrijorare permanentE., S-ar putea spune cd nelinigtea este

generala' Toti se tem de prezent, de viitor. de trecut, de urmlriie
o psihoza
negative ale actelor sivArgite.
intr-o asttel de lume, ura infloregte firesc gi frecvent. Belciug il uriqte pe Herdelea.

J
t
Ion o urdgte pe Ana. Vasile Baciu pe ion. etc.
dar gi pe lon.

in universul violenfei, moarcea este privitS ca o izbdvire: Dscd trdiesti rdu, moartect-i
bund

T
I
si blandd ca o sdrutare de fatd mare, spune Dumitru lVloarcag. iar Ana, ascuitdndu-l vorbind
atAta senindtate, gAndegte instinctiv: Sdtul trebuie sdfe de viaid cineva dacd
moclrte.l
cu
e atdt de pregdtit de

T
7.1.i,t. Froblemn nrtionsli
T Liviu Rebreanu a evocat 5i aspectele generale determinate de lupta de eliberare nationala a

I romAnilor din Transilvania, in primeie doui capitole din partea a li-a a romanului, dar eie
apar,
difuz, in intreaga actiune. Problemele nationale sunt aduse in primul pian, cu prilejul disputei
electorale dintre avocatul Victor Grof;oru gi bancherul Bela Beck, gvab maghiarizat di'

i Budapesta. Amdndoi urrniresc ocuparea locului r6mas vacant in parlameni. prin moartea lui lon
Ciocan. cieputat de Armadia.

i
I
Cu aceeagi rece obiectivitatea, naratorul consemneazi. trecerea unor romdni de partea
autoritatilor maghiare. identificarea lor cu interesele natiunii asupritoare. Unul dintre acegtia
fusese chiar Ion Ciocan" directorul iiceului romdnesc din Armadia:...cochetase cu ungurii, le
fdcuse concesii introdwcdnd, mai ales pe usa din dos. limba ungureascd tn pragram, iar in
T schimb cdrmuirea i! rdspldtise cu un mandat de rieputat. Se alegea totdearma sub
firmd

J Ion Bdlu rlsiorio literolurii romOne

rs?
 GCt

||u{}wot TxLr 'aj!?LiDutal iltirrsr. no a}D} 't?J Durirao:tl1

?soino uinf tr.n1un ,a#rzil a1:utztz-a.t ut
rl
'f,?f3'.'f! u! 'insitqo {',-! ?rta!,}u nos a1t"t"qt*iia.rdun pupt .tciry}
iiuln.t$ p{luil! o ajar,ut os Tnzr{at o
tl o|i;auntuc.t nltu,.rLt lqra^ D Tpttpit2tlt;;r,r3 c_s
irtur:"tn;!:artrt;pelv eJ ericiera; ep InsJnrsip ul rfnsur
n{.IealoeE o-}IJ;.io s rurpnllls la}sa3E eriecrldxg .a1{a:nFun
tgJo.r u gznl3J rrue;pl .qu.utjts ul
" TrlJ un
!ilu uJ ,to,nn ,o,, pw |zu ,raut cttolop elsa c3 pa"i-]
a3 casjo t4 ap;DQ ;?.iDii'l-in ai:./o sotl\1nQ tsawt.td'-/o122a!Lr!
srlrilacp'arjnltSn t:t,rtunasut pa*1
?p a/aii't' latx)lD?) D p!ttsutJ car:uz|Jlj-il rl titaiowti.ris
alaw t;izttpt,te pilcadsat ctnq :ay,atn3un ur
runicgFn: lnala ad:iarut i-gs pldaooe nu
Jnloard'.roJlrirzodsrp eundns es,nuse:Fa71n.ro1piqr.u3 ep
gluruaza'lde: ';lie:eue6 enou ;sap 'znqu un ec rsrfuS
;ldor ap ,Fnlcleg lnioa.rci 3p .nirr ep .a3rapJ*H
EueqEZ ap plljLurs;J slsa q.:e"ut'ld eleor* uJ equri
aunilrur if-r ep :olligir:o1nu
"aJesJOJuI

pi aurcL iTan ps t))

'rutp.lrs ?qrut! o ps-r, , !iti -;:;J':ffK;:;:,fft::
1latu3 t-ps t)-1Dp 1l'o-aJ pJlpy i'otunw namd to asr,t:u;n{'aqto^
r':{r:;:"'::;'::;::
titp pt"tod,.to?runuto.t altyahgutl
ap fiupcui tJ
:ioll^e[3 eape'id o gs lnios alse:n1q-gs i$3 .rep 'gser
l-eucio:d ur je^roFl 1n.lo1:;dsui
no alsa'iniun ?Jsesqio^ gs qzn-+3J u?lepelJ e*urs.c .a'jg=r.:o1ne
n, ai'i3l*o aJr;ngode: 11
littl"teu lLins Esep 1e3ap isosolol o nu ;up 'g:uruieu equirJ rsouno ruu [uoJ
rr1un1ra1a1ur rfol
'tlnu.tn"tp ad aunutrt
-n tafip ,I.!Dw r{) plugz r.unc 1a i!
pcoo{ pc '11tlrtc \do atg iDS otinotnBun. o n)
iD'ffir;u' a p2 nrJr,i"tas u3 snrl no-l purn lntac no-i oto
plpul!1"'uttveI do,1 u1 ?laLunu ipqLuuris' n-r3' oJ
il ctlo6 ur:.ia1! i?waq, as p2 ,irreurru prlnos' nu
qc qzeaii:ipalsu! as a: pdnp ;iiliJ iJ
rrrl e1$asr:npqru ii in,o]3r1puor ,nlr'5 e.,ds Jnue.rl u1 .1n;nluednco
equJII ?sreasoioJ qs te3rlqo tsa
lniuulrlriLls 'ptunrgLr.i :erqc ,iels ep ericury o-Jlur esJrurnu
e"I 'loqzEl sJslx loc'zEl Inu,rid :p sluleu.t ;eiun
Jntt.lenni ep qsnp o,ezrJ€uousuzap ep rr:rriod
a1e alciulexa sll'e^f,ola i'u] :Jel tur.-s i:l?r3iJ,o
r'lsf, e r$ au.ialeur'q*ri B aJezrliln ep
olill'i;JeH'grtisi,riutlers::cir: ;isa gluuoljeu eiainl :iu.:eln,.i inpo.u €i
r'.u giun{ur es aJ€3 eci
lnua:aj
' na t! clttpc fc-1 ,ri?l pi
;it i-nu np.i a-ni :uty....tetupi n1u?x uurJtJd utp pssaaSnqq"d
as
Ils at, it?irys p;)tnd :lecuiez un nJ i-npueSo.rds.i
'niiqf, inl Inlaz Oiealolod ,{suepe4
'aunui*J ai'pldoa;seg pz?ouotut lgtsip rG3 'LrueuinaN JnJGllncl^trs
rnl Ii^irloiBS ui pirvJ .orErpJoJ luns oliriegar
'tlfiEun :s tusri;o; Ill'n13al'1ut eJrJI'aftJ'i,a"t aci i)'rtnrtia!\n
ec oiawalut afiod as ?.tr,t t)s,oztas
a3u!1{}d ;e}t!4f:-'t"/! I'!nt')nl uliqo as awtlpEaT
ui-tci toutn.g ap:Ea7 agf ps amqatr a.{$uo,
a1ecr,"olr-r.y
:;:er:.8t'r' u1 eljulsrFai ep iiJeJo
leuctin;tisuc-'r *rrpe3 ui rsurnu eizrnsq;sep reidnl
P"[Pi3ep ss n.io*.rc.lg Jni?3o^.e '1s':1ufi' ur.rd 'r.usr]uspeJr El gugci Jnuezruud
asurciur3 .ez:ep r:r,rr.ltcdrul raun
'33ljoJo;1 *;eincsrp ut 'lniciepu 'n':eigcq le
lnlcse:o.id *p gtredrqrn,ru! erss qorlsrrlue sourpryrlv
...p.tci
ap arnpp4 tc ,pyouctltsu pc4tlod
t)tuDaz'lJ ?s ?it/ i):ro) r''iin
nau DalLnIa r/.1 :?iugt,ou nJ rorueAirsu'Jr ea,run pzeasl^
aJ Jo[e3 eiurnzpu
qqo.rduzep uJ '{!t'}r4ot{ 'a,a.t a.ta*ur,uos
o n: ,,,!iynipu?t pJ!Jrlou lq .mlnptpdut3 aps_triptsahw
tD JoriAtss rl n!{o 'uaiur6 nrarl inlnueirclgr euecs;ad ui ,lr*aua"t
i1e un sles IelJlrxBJ
3lepnr e;luud a'ledoosap gs ezi'td;ns ;.:s nlt.L 'la:rsv
Joilrgqres 1*dui1l ui .nrqls E-I .pJuotrrodriuo
a$n\sa{tucw o?}t^ ,TDS nun*u2 ntttloriutt a"tninin
oa:m afr}J Dl aund as nu .ArsiIGJouI
JeLis tnun l3 nes lniniEq Inlx'rle;c qns ?3 vjutpa;-"rut as B e;ds 'rugruo:
ap elezrueFro allunljru
3luo1 3i pcircrped 'arzlurs
ili?luclns ;e tuluaze.ldaj ap ?er?irlec ug ,niiq3 elisen
Jnp:rqg31o5
-tolztnwtEat
toawnl w ttolzui[t.tCs tnu{ca ft)u,t raj funs a:o: itJuapuadapuz a.iltttp ora rtrp ,pluapuaiapur
t
J ungure$te sau nemte$t€. Acesta nlr inseamn5 ci tdranul este incapabil de
ci numai cd ;ine rnai prestts de orice Ia graiul lui strdmasesc.li
a invata o lirni:si strfi.ini.

J
7.1.1?,, Senrrif i*t!iite elemenlelor etnogrwfie e
J Caracterul epopeic al romanului este reliefat pi de inciuderea elernenteior erncgrafiee
actiune. Componente ale traditiei spirituale autohtone intAlnim
in
9i in opera se riittirll*r
J semindtorigti C' Sandu-Aldea, lvlihail Lungeanu, Ioan Dragosiav, ?ns6 eie indeplinesc,
s-a observat. o funclie crnamentald. Aspecteie civilizaiieirurale
dup*. ei;nr

t
romdnepti prezente in rcm.anui l*ri
nu au doar o destinatie ilustrativi, ci au rostul de a reliefa profiiui etnic
ai spirit,al ai saruii:i
rorninesc de la inceputul veacului al XX-lea, gi de a contura un mod particular
de inlrrieg*rc a
existentei.Ts

J La nunta lui Ion cu Ana. traditiile specifice sunt recreate cu grij6 pentru evidentiefg;r
aminuntuiui revelator. l'iunta tine trei ziie, dupd obicei, gi se des{hgoarb

t
dupd un tipar ariraic,
pistrat cu strictete: sambdtd porni tot alaiui
[...J infrunte cdldrelii pocneau merert tlin pistcctle ,

pe cdnci irt cdruta tntdi lduta,-ii iEi .n'dngeau degetele c,intdnci totusi nzt
si se auze.a dec6t
grahititul gordunei Apoi venea o ciruld cu mirii druqtele, apoi o
si briscd cu naqii atd*d sse
obraii gravitatea certLtd de impreiurdri, apoi alrd cdru{d cu pdrinlii mirilor
J incdrcate cu.fldcdi Si.fete ce chiuiau...Sirnilaritatea cu imaginile din partea
[.. J apoi altete
a doua a baiadei iL:i

t C' Cogbuc i-a cieterminat pe Al. Sdndulescu sd afirme cd. asistdm ra o Nunla Zomfirei *atatd
Un starosle conduce petrecerea, vorbind numai in versuri, ia miezul noptii, mireasa
realis,t.'t,
este jucafi pe
bani q'a. La nunta lui George cu Florica, naratorul nu mai arnintegte momentele ceremonialuli;i

t spre a nu se repeta, ci accentueazd belgugul material, mdndria mireluj de a fi cisdtorit

frumoasd fata 9i durerea Anei care se convinge, in sfirqit, ca Ion nu o iubegte.
cu cea rnai
Cdsdtoria La.urei
dezvdluie o altd conceplie despre viafa: cununia civilS gi religioasa se deruleazd dupa

t
datina, insa
masa este servitd la restaurant. invitalii sunt domnil din imprejurimi. formele protc,colare
sunt
diferite, iar miri pdrdsesc aproape irnediat petrecerea, ?ndreptAndu-se c6tre noul lor cdmin"

t Hora este dublata prin balul or,eanizat in luna octombrie la liceul din Armadia.
Romancierul apasa cu deosebire pe elernentele specifrce desfbguririi fiecarei forme e*;:emo;:iaje.
Numeroase aminunte. ce cuprind o largi arie. de la vestimentatie ia formeie de organizare

t
ali
rostul de a sublinia deosebirea ;i de a delimita ceie doud lumi ale universului rural. I-a hora de ia
inceputui gi sffirgitul romanului. intelectualitatea satului asisti, dar nu particip[; l* L:alul dirr
Armadia, Ion privegte petrecer3a domnilor din spatele uqii dinspre grddini.

i Liviu Rebreanu consemneaz1 cinci decese sun,enite in imprejurdri diferite, prile.j pentru a
reliefa reacfia afectivi a coiectiviialii in fala morlii, cit qi pentru a intEliga, cr; prilejiti

i inmormAndrii anei. cerernonialul funebru cerut de datini. integrarea in

lesdtura eveniir;i:nliaie :.i
doud na;ieri reieva atitudinea in fafa misterului vietii li obiceiurile impuse de tradilie cr: ;;rile;*l

t
inrrdrii in iume a unei fiinte umane. StrAns iegate de nagtere gi de stariie maiadive suni p;"acti€:ije
magice. Lor ii se adaugd normeie gi cutumele referitoare ia succesiune regim rJota!.
;i
S-a observat cd prin utliizarea elementelor etnografice. Liviu Rebreanu irnpr.irnir

i contlictului epic o lbnctie de iocaiizare. insuficient fixat5 orin roponimie gi oi:*rnasticb.

i
TTLiviu Reoreanu, Jurnal, ll, eC.cit., p. 312,
TSEiementeie elnoEraflce existente in opera !r:r Rebreanu
au fost sistemattzate de Silviu Angelescu in arljcotul Romar! s! i:i'togratis
inclusinvoiurnul Rebreanudtlpdunveac,ed.cit.,p. 17749a,gi decerceiatorul chinezZhJngZnrpengintezadedoct*i.a.l
Sieme;.:.ir;
etnograiice ?n romanul ion. tragmentar pubiicaii in Steaua, XXXIX, nr. B, aug, 1ge8, p 50_52,
79AL SEnoulescu, lntroducere in opera lui l-iviu Rebreanu,

i
Editura Minerva, Bucuresti, 1976, p. 38.

Ion Sdlu rlsioic lileffituriiromtne i ir9 .l

Lacaiizarea a;azi artiunea in;r-un anunlie spatiu geografic, ?ntr-un an,.rrnit teritoriu. care la rindul
iui exerciti o iirrAunre disci'eia asupia personaielor, modelaniJu-le gd.nriirea gi conrporiamentul.
Structuriie etncgialice indepiine;c gi o functie de clatare, Ceoarece ele agaza conflictui epic
intr-un segnrent iemrroral deierrninai. P::in acest canal, patrund in naratiune ceie mai multe
elemente eteronome ce asigura o inlerdepeadenii permanenrS. int:': ac.trilnea romanuiui ii un tirnp
istc,ric anurnit. Funclia de datare ,ioaca r:n rol irnporlant in reconstituirea vietii spiiituale a unei
etliii sau a unui popof. pentru cd timpui imprimi eleinenteior einografice o inevitabiia erodare, le
moditrcd lorrnele gi rnecanismui de fi;nctionare.

O altd caracierisl"ici a carnponenteior etnografice o reprezintE funclie de individualizare gi

caracterizare a umanititii aagrenate in evenimeniele infEtilare. tJc riezviiuife a concepiiei despre
via16, iume gi moafie. Sub acest aspeci, constiluentii etnograf-ici d:eeminaii in text ccntribuie la
ciisiaiizarea a duua modete culturale diferite. Percepem. n:ai intdi, un mo,Jel a:'haic. ce i$i pune
arnprente pe niodul de gd"ndire. exrrlica pa*icuiaritiliie comportameniaie si releva registrul de
sensibiiitate specific universului maierial gi spirituai t5rAnesc. Cei de ai dci!ea este un nodel cult,
Cefinind orizontul de intelegere ;i inteerare in existenta al intelecruaiitarii rurale. Delirnitarea
ceior doua !r:mi cu a-iutorul etnograiiei nu aie drept consecinia separaiea. ci doar ind!vidualizarea
mai pronurilaid a fie carei caregorii sociale. ln afara reiatiilol de con:unicare, perrnanent
intretirtt"lte prin ceie mai diverse foirre de realizare. ceie doui n,o,.jeie comunici prin elernente
ritualice tratirtioi;aie. colindr,ri fiinC un eremplu, Car mai ales prin r3specrai'ea sirbaroriior gi
paniciparea la siuj Lra religioasi.

Liviu Rehreanu intprirnd eiementeior etnografiie gi o fr,nclie esietici distincta; eie

alcirr-iiesc cadruri in care est€ a$ezat prin-:L:1 sublect al rcnranL:lui. Prizonrera a unui univers moral
strSvechi, ce ac{ioneazi, asupra con;iiinieior cu autoritatea legii. umanitatea rural5 a satLllui
Prislop igi deruieaz6 existenta cotidiana dupd un scenariu arhaic. respectat cu stricrefe. Acest
cadru etic impune ca marile evenimente din viaia fiinlei umane sa se desfXgoare prin resp'ectarea
stricti a traditiei. Atil lon c$i qi !'asiie tsaciu au, amAndoi. un comportament deviarrt de la
rar:duielile statornicite de ';eacuri gi arnAncioi iiolenteaza princioiiie cutumelor srrdvechi: cel
rjinlAi se hot5ra;re si ohlini zesfrea printr-o viclenie prcceourali. oei de-al dailea refuzi si iea
zestrea d'.:pa datina. Aicl se afl5 dubla cauzl ce determini intriga aciiunii deiulate ln spaliul rural.

Toate niarile creatii aie literaturii unlversaie. de la epcpeeo Yokrcapattwphtt a iut

\1'. Fauikner pdni la {hrlsios rcstignit r doua oori de hi. Kazantzl.:is. au uiiiizat funclia esteticd a
elementelur etnografice. Si prin acest Drocecieu. rornanul lui Livir-r Rebreanu se inscrie universul
secunC peren al literaturii mari de totdeauna-

7.2. ffi*ssosEs
Liviu Re'i:reailu a manlrrisit ca constiiuie. inir-un fel. o irrmare o rornsnuiui ion:
ftostoqlE

Dace lnn este simbolu! indivirhul al tdranulu! rontdn, Rdscsais este sirr;hoiul coiectit, ci aceiuiaqi
lircn.
Ideea ronranniui s-a ivit in congtiinta scriitorului inca din anr:l ; 908. cand Rebreanu a
a-iuris in Bucuregti. Ectruriie riscc,aiei erau incd p,rtirnice. ini:ial. rornanr-,ierui s-a gAndit sa
p:ezinte el'enim:ntele inir-o piesi de ieatru. inrit';lati. Toronii" cia,: a renuntat pentru ci ar fi :rebuit
sa aduci pe sceni prea multe personaie. A renuntat gi la un ciclLl de nuvele. intitulat Roxcoiq.
deoare*,: in fiellale nuvei6 ar ir trebuit sd repere inevitabil situarii pi contiicre similare. Romanul
era singura modaiitate care-i oferea un amirlu spaliu de dezvoitare adecvat.

lsn SdJu .lsiolc irterolurii iorrcne

i
 q

I S. €suiltfis€r! tI Sgg"I 96gl

Critic qi rotnancier, poet gi istoric literar. profbsor gi ziarist,
dramaturg qi reporter
G' cahnescu (19 iunie 1899-12 martie i955) gi-a
surprins, gi-a iritat dar qi a fascinat
contemporanii printr-o complexd activitate clesfEqurata
deopotriva pe rdramul ideilor gi in c6mpul
f'rclional. cdt gi pe plan pragmatic gi existentiai.
o creatie cle dimensiuni purin cbignuite, prin care
litemtura romdnd se define;te in cdteva din trisaiurile
sale distinctive. ne dezvdluie un scriitor de
rafinatd vocatie, la care voinla constanta de afirmare
se
subordon eazEt atdtunui talent iiterar nativ,
cdt gi constrangerilor unei inrransigente discipri'e
a muncii.

B.t. Dinumni{G personqliffitii

8.1.1. Complexul pronreteir
G' Cdlinescu a avut doud perechi de pdrinfi: pe aceia naturaii * IVIaria
vigan gi 'l'ache
c5pitdnescu' $i pe cei adoptivi Maria gi constantin cdlinescu.
dar. in farniiie. statutul sdu a fbst al
unui orfan' Constantin Cilinescu a murit c6nd copilul trecuse cu
abia c6.teva luni peste opt ai-ri; in
timpul primului rdzboi. s-a sinucis Tache Capitanescu. Lipsit de o afectivitate
normal6,
G' Calinescu nu a avut un mociel formativ, patern sau matern. De
aceea. copildria gi adolescenta
lui, lipsite de relevan!dpozitivd,sub aspect intelectual. ne dezvaluie
un elev mediccru, asemenea
multor dintre celebritalile literaturii rom6ne: Mihai Eminescu, A1.
vlacedonski, lv{. sadoveanu"
C6nd' in primdvara anuiui 1919. student in primul an al Facuitatii
de Lirere gi Fiiosofie a
Universitf,lii din Bucuregti, specialitatea francezb-filosofie, va afia. printr-o
intdmplaie, cd rnama
sa adevdrata este Maria Vigan. servitoarea familiei. tdndrul parcurge
spaliul unei crize adAnci de
personalitate: redevenea in proprii lui ochi copilul ciin flori
al unei msnajere. $ocul trdit de
revelarea poziliei sale in societate a prilejuit, prin revers, apariiia aspiratiei
<ie a-;i mociifica
identitatea, de a-$i compensa obargia umila printr-un destin de exceptie.
Acest ideal. inca
nebulcs. a declangat in biografia adoiescentului o voinla Ce inrelectualitate,
ce contureazd i'tiiiele
elemente a ceea ce psihanaliza nurue;te complexul lui PromEreu, totalitatea
de trairi psihice,
situate pe un fond afectiv prorund. ce provoacd. dupd caracterizarea succintd
a lui G. Bachelard.
niuuinla de a cdt pdrinlii nastri si mai mult decrit ei, de a gti c:dt profesorii nostri
'rri si rnai mult
clecat ei. La reliefarea acestui complex psihologic. ce va cunoa$te
aproape imediat o intensitate
ie$ita din comun, au concurat in varii proporlii, dar cu urmiri iderrtic cie
adinci, trei evenimente.
Unconcursfavorabii deimprejuririainlesniianga-iarealui G.Cilinescu,inrnai 19j9,in
funcria de custode la Biblioteca Facultatii. HotdrArea iuatd fbra gtirea familiei,
intaiul sernn ce
tracia hotdrdrea de a-$i construi o existenra independenta. a avut drept
consecinli imediaid
pdtrunderea in universul cirfilor, Hazardul voise ca in acea primivari".
Facuitatea de Lirere gi

lon Bdlv 'lsloio literoturiirom0ne I8t

r!9ii10J ulnio,all! nll0$1. ,itr8 gof gsI

'itinisai?iw ;tic;^a'tt10tt
rr3unur
::- -
poruqat irsnsui letuarsuedxe '11:edorsap € €tnigc eiuangut qns
r-d

rnl e:.Jnse leztliuroJ e-s nrsautl-ef C lnl utiexg '16lleil eleitdlr ui 'a'ieolea:l
rn:olrailp 'ueL-tg.1 'A tr
;les l+tieroA EiIEis\:i ln^€ z 'zi'Jg c'ttru.reg inlosa.gord ;p llnlEle 'i]$e;ncng
I -* . -*--"- c'./.^ rn^n
- ut EIEG
yrt t15/a-

's3ilslAlujE

rrpnls u! as-gpugzltErreds'ntuOg Utp,?Ugi,llo1 Dlncl5 €i JElisJ?/riUi1-lsoci niSuls

1i;1nlQi e'9I{ii
etunr u! gu_qii
,iri6i silcurarou itip'?url u1 'lu1dz6 tuue^OrD ap sllull ai'ijotl u[J snpell r 'ajsls*us8
u t* rulcg
::dsap rnlnrosagold lnsinJ el€1DJ €';Ja,.unu oltniu lerx'li6l t-13'1e:F;1ui'ietr;r;pat
i3lsii.ar paJeiurij:ui ei re{lrrpur.J V'u1VO o:Iulllg ap ':sut.iclarlui al€jnllnr ellunti:e
aiecli adet'r:'3e
epeci:ac u1 'pttti Daw tfltu! ttlyTjtiii:s
e1 lueza:ci tsoJ E nssouriqJ'D '?aaru gcnp rS tariuapnls
'nu! .J

zA\ip.lo tlj
oauip-to ougtugJ 'ueuSuj"sE
ui Ougtu9J 'ueuau:ese 3P uur'rlJt' E.\'
ap €ulJU€ ulr6rl iel
u'a '?lJull
Erleli 'r 75t1 ntli la o! ap ':ttol\I Io"tJs
rYl t'L]; at
rPl ot6qns ed
attl:t3 lolitnqsuoc ys il e.;r;tatz1 n(rui-ta-/tu y*nfa:taru suudap uio la i'n
'fi*;t auss n sur;ds':p
wLl-lil ia rJ :IJqlnisldu;1 etle ui lszlleaj ap Eiulindau nc'aticierxe :p irrnl;)iti
;:it::'nra '-r ltSnsut
e-rS ienloalelur in1s33s qllloi€p 9c 'eesepe
'ilsIJnUqtU e g.:eolulp') ep Iniuepnls 'lue 3lsod
'alouotsaj'o"rC tl actit'tt rs' d)itolsl tl lr;n:: a'tpa
,a1am ;,|a!Ury:'ual aitj()l ssou?t,l.t rufi ?,ttlt w nlasg tt zaw \1u:prz:s ?'Uu!p u?iq Elz$ i?i c'r!S? f'Jf't{
.)saqnt al tl pinauwtq: n1 uti""nurs aci alSasgfier as lodtrsrp iniqupl iti 93 ]E:ult'3]Jui e:e tsi'sui
zil.lo ojlitrE u i7ttir:icn 121!^Ls',Ltli ltulo u! Qtsoffi|u1 os nLauis o: a:*i'ac p::;t:a;a{tts
aiititiitit|
au,ffiut) i) ?lsrxa'Djle|:^o\?,1 ap nl'rs Tipttnlt tl alstntt ap 1tr.ti e-ilu.
rtnl)Odot ap Pqtot a puni lLtl'::1i;
utD IlutTiD ap qsutlis
tsasn nuns.n p1it7r3 ap lz3t"to tJ83'rcretal;ri'walatxl srlutp.l "tritctvl"''
u-s luapnls tf ios;.Jo:d'
o .lrnulodeu a;eci ln,triuelsqns 'lxeluoc ug 'gcep :eiqc '1ezi1e1st't: tf le.lllluoc
aJlul'?,rtslirep iso; e ee:tulglui'n:saut193'3 llJlued'eupur'lioAulzsp'SuIiuJ u-t
i6 zt;163 r-i:rlU€X
ed
:ose;o,tci lspuElrlo3ej e-s 'eurcg pund ls-gs estzade; as 'leuotiottrls 'o3 ';e:*1ol1qlq 1n:qugl
Selalttl nO lEtnlts v-tt ig IDiLo{ sair,t iow tt piqi4 uautn"t
'pLtttJS utttop tnun ttBed ep E}?":n'l:lln} iSoJ e
'trserr':ng
gJnlso{ op lllqs eelSrurl gJatorlqrq ul'616i rnlni.m e €ttunI euni ul JoI in^? e eGJIUlPltl]
eelellstaA{un ei ap gu"tlel{ €Jn}eJ3}ll rt equ:r1 ;p lnlose-}oJd 'ziilC ojll:le6 lsoj
€ len}.:}ricilll
ueld ed afiurlslp as e;p eiuuop cs niutiifuoc ui ^r13o;a 1e$ueilep 3 a3 31?liigu1's;aci
ielt:tp
t(
ea3'reiU;1slxe sll1olig.r u1 rtteii gls'tezn?lEl I-qS 3JeJ'1entrl:ldS agt"tpd un iuetl*iicrqns'erng:
sn aui3l,! ?ilntr.l ep elueza.ide: t$g nlseurig3
'5 'pu::1ed eeuniiJaJ€ ep lrsdil
leriuelo.ti ?pt
'3U?l istrl

gzeaSe Il lnlnilI]sep aie allq{zt'ra:rjult aiai'uulsl.lltt::lr

iligillznlurcis s a.llln€Jul eJluletusl qns
'laiuelstxa e e;rpugds-pl o ?l ELI€ as:o1ri-rgr Iu Jo1lnugu inlttJln'1a l* alunlral?lul ll3'Jnu ttSrrrp;s
p.'sraetidtp
;lSeir,lur pu€f, "uJnf,E ialgJgi r! 'auin1 ed a;tue.^^ tnl esPoJ.iJoti?u ap asndu-lt aiirylluIi
o-Jlul 3:)'3-iuclEin:tail ?lnl?"tz;p
Es.rg?ir-icorparu eiatie Lrip qfr1nr:ls as gs ai$p:gloii 3s'qpur13o ,*1u::uai tl.tniinr
o-I EJnissl a;e: ed 'pur,io:ci nES Inine g e*!E}J eauifie'Jt ep 1?:}ugllJlgds;u1
"tl91tieui-rs;eci rar:dojd
zateu:uce:C rS pieurisl ElisLLiJoJur 'a.reun:e1 eleiuriiounr l"Aala: ne-l slli'I93
e g1eqo13 eJenle.f..a O-;llirtsnsul ini r::dnse eaxJolul as uli:rege": 'irut1 i*e1e:u ul .IEC
'nPS aletun{l aucod,Es 'finlcA ucusrllase
g.lsolsuoc 'iatinipal r:llari a1 ,tlte8au suncisq.l
un .e,tpuu3 .iZ o-jlili er a::.js qs triqida;pilI 61SF q;
esesluilll i€u]tol :jEJ 'i;
luo8lnpul un ;srr-iir:ri r* i^iisaulrLr-]'E inl lnj0lpjnq! Ei iitllii3/\ alerul:'C
?ugru ui alrl:p; i-n,pr-:guri '16 prse*,tttlod as 9s Eiurlnd
r n: also i2o a;.rejulporlul nJ 'ti:91uaze'ida:
as ri'.ls;uligJ'3'llJselolutoi'-L Irii Is loi€a;} lnserc:'j rf-lpugulfeiui
lnlsatgns el ligsil,{aul eUoCel
.r*rjr rniaJe11 ioliiprl}s ez;u*F €l pisr!r? pc iniu:i'rt}tiu}s PG,^€ lll;gugi 'ltioua :p itt*1ccrr
rrr I
,rf
t> g,trleepi
!1rr+Gdyr €aiullulilul
ee{L'rrt,44'+F" 'leuotsed 'B:F.ui?Xssp :S1 n:sa:oiei'.X ':e1r:c$ inienueil'i urp F'
'}cuJl-<q€ inti15
gr:eiuurr slli-jujll ul 3[ii?uuJesrrl uud E'Jle?s nJ
:oFurFed eeurF.ier:i ad ;osssod sF o;nJq] uza-1{-t?Ji t6
ne-i 'eiieuop ;p eirci'*ult gCinp
r€ut r3 ,?clle,uei ealel.3lJU,\ uud reilnu n'u 'e;lqesoap ni lullolse'tr:lu:
otnisoun3al 'at€u;ttio,,r tt n:sa:otrtr4 "i lnl s aluutls:ad il--reloliqiq
etses*C Lll JJlu: ?s aliosolr:i
ll
intelectuale. G. Cdlinescu a sesizat cd in interpretarea trecutului istoric, V. pArvan folosegte o
F anumitd metodd care scoate studiile iui de sub incidenta functiei
referentiaie a limbajului
tehnico-$tiin1ific. Caracierul denotatir', depersonalizat al enuntuiui
era anulat prin introducerea
T functiei emotive, ce exprima individualitatea afectivd gi intelectuald
a scriitorului: EI nu studiazd
l_ documentele cu preocltpdri ingusie prcifesionale. Se intreabd
cu criterii psihotogice, le utilizeazd
la o reconstt'uclie utnattd, inclrdzneala lui e pulin comtmd
T pdmdntul, cheamd psihoiogia gi etnogt'a/ia intr-o cercetare
[...J Convins cle iegdtttrile sufletului cu.
tn care este preocupqt mai intdi de
viald' in miilocul monumentelor sale, savantul se regdseste
intr-o continuirate etnicd. Intuilia cea
mai indrdzneald eolaboreazd cu cee mai rigttrctasa metoc{d
Aceste elemente care au marcat
F gindirea gi atitudinea fald' de crealie aie savantului vor
fi insugite de G. calinescu gi el le va
utiliza, perfecliondndu-le, pe tot parcursul activitagii sale

I de critic gi istoric iiterar.

Tindrul a fost deopotriva captivat de eruditia gi puterea de munc5,
comune, dar gi de concepfia despre existentd a savantului.
arnandor-r6 putin

t
cultu] pentru V. parvan a pus in
migcare o devoliune t'iliaid 9i G. cdlinescu a analizat
cu pertinenti atentie structura caracterialr a
acestui pdrinte intelept. spre care s-a intors totdeauna,
ori de cdte ori greuatile vietii pireau s5-i
ingenuncheze' El a observat ci V. Pdrvan avea o

I inzestrare intelectuald obignuiti. dar in ciuda

normalitdgii ei. mintea ii era exercitatd in toate potenlele
iar truda constantd pentru atingerea unui ideal se transforma
eroicd de muncd fard sd aibd capacitalea ei, izvortita din
sale, munca pentru el semnifica asceza,
intr-o fiiosofie existentiali. . voin|a
spiritul stinritos d.e ldran era pusd in
T slujba unei idei' viata este pieritoare, dar omui poate infrange
moartea gi uitarea prin crealie. iar
cel ce urmaregte atingerea unui anume
lel in vremelnica-i existenti pamenteana trebuie luat ca
indemn 9i simboi de sufletul arden't'....,1acd nuJiecat"e este
in stare sa devina un I'dr,-an,.fiecure
F vede in el o pildd, adicd o formd la care ar putea aiunge
dacd ar voi sd facd ctceleasi renunldri.
intr-un cuv'fint, viala lui Pdrvan stdnteste optimism fncredere tn
si facultitpile normale ale
spiritului.
F
I G' Cdlinescu igi descoperise adeviratul tatd spiritual. Admir6ndu-1,
ridice el insupi' Avea incredintarea eronat5.. pusa in evidenti de
savantului zdbovesc mai mult asuora lui. gi in consecintd,
se strdduia sa se
numeroase texte, cd privirile
se inverguna s6-i atraga merell
luarea-aminte. distingAndu-se printr-o laboricasd activitate gtiintifica
qi cautAnd si se facd de
folos in orice imprejurare. Vointa de intelectualitate cunoa$te o
noud dimensiune gi cornolexui
prometeic se contureazd cu mai multa profunzime.

Moartea neaqteptatd a lui v. PArvan, in iunie 1927, a avut asuora

impact: nu istoricul savant murise, ci pdrinlele care vegheaza asupra
fitlui un zguduitor
fbrmirii sale inteiectLrale.
Dacd tatdl a decedat' interpreteaza tot tnai aberant evenirnentele
G. Calinescu, atunci cu sisuranti
a ldsat fiului un testamenl. ltu neapd.rat in bunuri materiale, ci unul
in acceptie spirituaia. obsedat
Ir de acest gdnd, oatrunde in camera cielunctului gi v6ra mAna sub pemila
pe care se odihnea capul
palid al savantuiui, cbutand un ipotetic testament.
$ocul trdit a reacrivat puternica astenie
T declan;ata in iunie 1922,;i de acum incolo un complicat proces nevrot:ic, pe
care se vor gref'a
periodic maiadiile comune, contractate de-a lungul anilor. il vor
insori ca o umbrd intreaga viala.

T Adevdrata mogtenire primitS de ia V. Piirvan a fost modelul formativ

ai gdnditorului, pe

I
care personalitatea luj G. Calinescu l-a absorbit in intregime. Nici
stiiul, nici opera !ui pirvan nu
pot fi imitate, ele fiind eiementele personctle unice nereprod,uctibite,. in schimb,
Si valoare
permanenti auforma aclitmii sale, acea religie a constructiei, acea
inver;unare a ganilului care
nu se dd bdtut, etoismul muncii zilnice. ca?,alizai spre edificarea operei.
fiindca viata nu este
T decdt un mijloc. o modalitate de a ridica un monumenr spirituai propriei personalitdqi.
intdmplitor faptui c6, dupa un an. reevocdndu-i amintirea C. Cdiinescu foiosepte
Nu este

t lon Bdlu .islorio lilerotwii rom0ne

verbe 5i

IS3
-
substantive ce sugereazd arderea continud:... istoria ririicirii lui Rdzvan
infidcdreazci ca o y:
plutarchiand; ideiie saie au o.fierhere problernaticd,' dragostea omului acesta l-a inconjura,
aureoli de jlitcdrl etc. Or, tbcul constituie maleria primi a compiexului prometeic.
ln gapte ani, trei intAinpl5ri disparate, fbrd legSrurd cauzal| intre eie. au modii
cornplet atitudinea lui C. Cdiinescu fata de existe.n16, transformdndu-l pe mediocrul fecio:
l.lariei Vigan intr-un intelectual cu un larg orizont de gAndire. ce va manifesta rnereu o dispoz
generala spre nou. De-a lungu! acestei perioade temporale a inceput. a evoluat gi s-a stabii:
procesul de constituire ai personalitagii cdljnesciene, ca sinrezl de insugiri intelective. etice
psihice. Tinarul qi-a descoperit inzestrarea vocalionala gi a inceput explorarea metodici
fiionului nativ de creativitate. Stipdnirea lirnbii 5i cunoagterea cuilulii italiene a imprimar stii,
cElinescian o surprinzdicare neologistici gi i-a permis raportarea iiteraturii narionale la o a
romanticd. irnunizatd anterior de istoricii literari autchtoni. Visarea in fala monumenrelor artisti::
repetata contemplare a colecliilor de artd ciin mariie muzee ale Romei i-au creai lui G. Calineo:
o sensibiiitate deosebita pentru civilizalie in general 9i ani indeosebi. ce-5i va pune ampre:_
asuDra operei ulterioare. Aparent ingustd gi monotond. speciaiizarea in arhivistici a crt
premisele unor de prinderi ce vor fi periodic reactualizate {in studiul maniiscriselor eminescie:,:
in redactarea istaiiei literaturii). gi a ccntribuit la formarea perspeciivei istorice. din
G" Cilinescu va face o constantd a concepliei sale .ieoretice.

insi pe mdsura ce personalitatea lui se impune constiintei conternporaniir,:

G. Cdiinescu, asernenea poetului iatin Hoiatiu. a fost obsedat de un chinr-ritor complex
inferioritate sociald. Orieine umild in literatura au avui multi scriirori. in piin Pariament. intr-
mornent de fina disperaie, T. l!(aiorescu gi-a reounoscut ascendenia ruralS:... eu stmt Jiu ;
proilsor, dar'tatal neu pro-iesorul era fiu de l,iran Si eu sunt dar nepat cle laran...., ;,

Delavrancea. fecior de cdrulag, Cestiinuia in cercurile mondene copiidria lui de mahaia ;

dezinvoltura unui om de iume. C. Cilinescu nu a gasit in sufletul siu resursele adecvate penrru
intreprin'de un ,qest sirnjiar. ociata ce originea joasd era anulata de vocalie 5i creativitate.

Refuzdnd si se defineasca prin provenienga. G. Cdlinescu s-a infEtisat tuturor exclus:i

prin ceea ce realizase. Omul matur gi-a ascuns biografia reali. oferind conternporanilor do:i
spectacolul marii lui personalitdti. Asernenea creatorului ior, persona_ieie principaie aie proz;.
saie: Jim lvlarinescu din iorieo nuntii, Felix Sirna din lnigmu Otiliei. lcanide din ulirmele doui roman;
cAr"r,j nu minurisesc e fi arfan! de timpuri, inconjoari cu impenetrabiia td.cere anii lor de fonnar:
Viata pentru ei incepe direct cu rnaturitatea. Genercs. romancierul a of-erit eroilor sa
circumstante prielnice 'implinirii riecisive. Dar gansa a fost a autoruiui insugi. La vdrsta cdn:
ma;r:ritatea oameniior igi inchere formatia inielectuaii. sclarta or6nduiegte astf'el lucrurile inca:
sub egida unor pirin{i spirituali. viala sd t'nceapa pentru G" Ciiinescu a doua oard..

8.1.2. As*cnsiu$*q
Dupd intcarcerea in !ari, in iuiie 1926, G. Caiinescu se afirma cu impetuozitate L
literair:ra ijeceniulr.ri al iII-lea. printr-un eforl volitional continuu trait permanent ca o aventu:i
inteieclua?a. R.ememordnci etapeie formarii personalitilii critice, G. Calinescu afirma in frumos:
eseu A.siensiune a fi urcar in aceastA perioada temparala nu mai pulin de zece trepte distincr:
fiecare noud secvenla ascensionaia foiosind ca suporl acumulSriie idearice anterioar:.
deschiderea metodologica ;i ino'raiiile expresive ale unui limbaj ce deaaja inci de acum -
iniiscuia"cili indi vidual itate.

ts4 lott 9iiiu .istorio iirerolurii lorirorE

 dimensiunile de acum, consacrate aie activita{ii critice gi literare, cdt gi feiele negtiute sau
--lJ
incomplet cunoscute ale crealiei unei personaliuli de excepfie. va inlesni un dialog complex cu o
oper6 monurnentala gi va argumenta valoarea ei addnc reprezentativd pentru spiritualitatea
romdneascd

8.4. Enigreru Otiliei, uil rom{n modern

I
Toate romanele lui
G. Cdlinescu pomesc de la una sau mai multe secvenle
autobiografice. [srteo nunlii, 1933, este cldditd pe propria-i casatorie: Enigmo gfiliei, 1938, constituie
cronica familiei Cipitdnescu, in mijlocul cdreia a trait tAndrul G. Cilinescu; Bietul loonide. 195 j,
valorificd experienla universitara de la Iagi, conjugatd cu munca desfhgurata la redactarea lstoriq
literofuriiromnne; Scrinulnegru, 1960, igi trage seva din activitarea ciesfbgurate de romancier la Institutul I

de Istorie Literara gi Foiclor, iar pe de altd parte Cin documentele de familie ce au apar.tinut
Ecaterinei Doiciu Buzdugan. g6.site prin hazard in faimosul scrin negru. cumpdrat intAmpldtor de
I
C. Cdlinescu in vara anului 195a. in mijlocul umaniulii imaginate, G. Cdlinescu s-a introdus pe
sine, ca personaj distinct. Cu o incordare voiulionald tipic balzaciand., igi canaiizeazd. actjvitatea
spre atingerea unui {el superior ( Enigrno Ofiliei). iqi cauti partenera de viald. ndzuind sa-qi intemeieze
un cimin ((orteu nuntii), se diruiegte apoi muncii creatoare, pasionat de forle noi gi indrdznele. Dar
dincolo de acest substrat documentare, tromanele inscriu superioare momente de referinti in
evol u{ia prozei contemporane.
1

8.4.1. Genezs romrnulul

Ideea elabordrii naraliunii s-a cristalizat difuz, deciangatE. de moartea uneia dintre
mS.tugile Casei cu molii, personaj prezentat inilial in Csrteo nunlii. Acest prim moment genetic a fost I
mentionat de G. Cf,linescu in Jurnolul siu ia 14 februarie 1937: Vineri l2 IIi 1937, n.n. / a murit
Tinca, una din mdtuSele Casei cu molii. A lunecat Si ea pe ghiald in acel portic de lemn putred Si 1

a cdzut morlal, dacd n-a avut mai degrabd un atac apoplectic. Cu un an inainte Jenica cdzuse la l

feL A stctt lttni in masind si gips si azi schioapatd. Toturti n-au voit sd se mute. Nu m-am dus la
fnmormantcre. Azi Tinca doarme prima noapte eternd, in noul culcus. L,n romqn dcspre
nulitatea ,-ielii lor ar /i foarte interesant, Istoria solilor Fopescu. Am auzit ca Bicd Simion,
.fratele, a invadat cu nunxerosii lui copii casa, dibuind banii Si ludnd lacom ciin ei. $i cdnd ct
murit Tache /Cdpildnescu, n.n. / acelasi lucru. muierile s-au inchis tn casd Si au cdutat banii,
Distrugerea unei familii csre nu existd prin inciividuolitdli ci prin congregalie e irnpresionantd,
mai ales cdnd se intrevede limpede disparilia ei. $i continua. relatAnd circumstanteie, multe de
un cornic macabru, ?n care se stinsesera ceiialti membri au familiei.

Conturatd in interiorul unei potenfialitdlt: [tn roman despre nulitatea vieyii lor ar Ji
foarte interesant, intenlia virtuald va deveni proiect efectiv in lunile imediat urmEtoare ale anului
1937. Preocupat. deocamdatd, sadefinitiveze sumarul intAiul sdu volum de versuri, G. Ciiinescu
a fost urmirit coniinuu, mai muit sau mai pulin conttient de ideea cargii. Moarrea matugii gi
ceielalte evenimente familiale suprapuse peste calatoriile ia Iagi din ociombrie gi noiembrie 1936
pentru examenul de doctorat, gi din rnai 1937 pentru examenul de conferentiar au avut
semnificatia unei revelalii existenliale. intAinit dupd aproape doua decenii, Iagul i-a rrezil
amintirile copiiariei 5i indeosebi ale adolescenlei. declangdnd un ian! intreg de reprezentdri
crezule uitate. 5e va fi revizui pe sirre elev la examenele fEri frecventd ale Liceuiui lnternal, in
primivara anului 1918; apoi. intoarcerea la Bucureqti, in vara aceiuiagi an...

Ion Sdlu rlsiorio iileroturii romdne 2S9

--:1 l
l
 Otiliei. Coytil fiinC *,,sq mdrturisi tardiv
IndeprenCent, prinsese consistenli irnaginea
G. Cdlinescu-, am cunoscu{ in mediul /amilial o.1atd cu muli mai in virsta decdl mine $i ccre
tmi era ruCi, Nimic de nici un ardin cjecriv n-a putut sd se iveascd nici dintr-o parte, rzici clin
ahe, nici nu Stiam atunci ca existd. dragcsstea. Acea Otiiie, cdci aqe se nLtmea, ttni inspira respecl
pentru cd tmi ddduse o can,te tle lectura tn limha germtnd, cu liumoase ilusfraiii. Cred ca
urnlase un institut strdin. Pe u.rrnd a di:;parut din ctientits ffiea... fata de ociinioari a reapdrut la 14
rnartie 1965,\a ora 11,30, in rap Ateneuiui, cAnd, in acordurile mL:zicii lui Bruckner, sicriul cu
corpul neinsuflelit al iui G, Cdlinescu a fost a$ezat pe carul rnortuar, din muliime a !6.gnit o
doamnd ca dintr-';n album cu imagini vechi, strigind: Eu sunt Ctilis! ,4v*ea in n;dnd o garoafd
s{)
albd, pe care a azvdrlil-o pe-rte trupul mineralizat al lui G. Cdiinescu.

Chipul fetei l-a insotit ulterior asemenea unei umbre. sub ?niEfilarea unei delicate
imagini feminine, posibil departata Ce original. insa -r'a oreciza G. Cdiinescu- reclamatl de
natura su,flelului meu. Naua Otiiie vie, construit din aspireiii vii de asti dard, mi-a arrlta! cd in
muititudinea imaginilor suave aie jemeii, une, imprecisii,fireSte, domina; -feta czr pirul tle fim,
exuberantd $i reflexivd, cuird, nebunaiicd, -rerioasd, .ittrtu.nacsd, meditdnt, neuzicanid $i Otilia
copildriei mele cdntri lapian, Du,"nnezeu gtie curn,). Ori cie cdte ori admirapia tnea a inregistrat o
.fiinyd.femitind, in ea era un minimum de Otilia-
Moartea mitugii. ci!,itcriiie la Ia;i. anrint;rea Otiliei, Bica 5imion..., imagini disparate.
ivite spontan. capatau semnifi:aiii relelante. se inregrau unui sens ccerent. pi'oiectau o viziune
asupra unei etape biclogic:, in jurui ac3stoi ei enimenie referentiale se ordoneazd. faza
pre-structurald a viitoarei opere, cJ va caaira o fizior:ornie individualizatit cirtre sfirSitul
prirnaverii lui 1937, in septerr:brie. G. Cilinescu pubiici in saptdmdnalul Adevurul literqr si urtislic, la
tronics mizonlropuiui, un fragment din capit':iul al VII-iea al romanului, intirulat La docror. fdr6. a
preciza ci face parte ciin viitoarea operd. De altfel, va pastra un secret absoiut asupra cA4ii,
intitulatd initial Porintii 0filiei. Titiul iiustra ideea balzaciani a pa':ernitatii. Otiiia ;i Felix, Stanicd
Ratiu gi Pascalopol ar,r o copilarie cu note comune: toti sunt orfani ;i au nostalgia unei farnilii,
Dar in aceiagi timp. ciintr-o obiigatie morai5 clri dintr-un interes marerial. multe personaje devin
pdrinlii Otiliei: Costache Giurgiuveanu. LeoriCa Pascaiopol. Aglae Tuiea. Si5nici Ra{iu; toli vor
sd hotdrascd soarte orfanei Otilia N4drculescu.

La sugestia editcrului, caie cerea un titlu cornerciai, pentru a asigura desfacerea rapidd a
volumului, C. Ci.iinescu qi-a iniit'.iiat rornanul [nigmc Otiliei. La si6rpitul lunii ianuarie 193i,
rnanuscrisul era incheiat. Dcui iuni r,rai tirziu., publici in Adevdrul liiercr si ortislic, aproape in
intregime, primul capitol. La 38 ma*ie 1937. Ediru:a nationala Ciorirei Cifu:e iibrariilor drajul de
2399 de exempiare ai editiei pnnceps; in vaia an:"riui 1942^ in cierozjtul editurii se mai afiau 280
de exempiare nevdnCutel

8.4.2,. {on*epiis lryi S. €SlisreEfu despr* romsm

Toate comentariiie susciiats <le proz,a iui C. Ciiinescn ?n r-rltimele dou5 decenii incrp
prin analiza preiiminard a iCeiior teo;::iice de-spre rosran. expuse i;r cronicile, articolele pi stuciiile
oublicate intre anii 1932-1946. Cr:tica a cLrservat cd romanele contiazic fragranr programui
eststic formulat $i ailirat cu vehomeniS Ce autorul 1ns4i. G. Cbiiilescu s-a Ceiagat ije experienla
unor marl ronancieri romini 5i sirainr. ca Hon*nsia Papadai-Eengescri, Camii Petrescu gi Marcel
Proust. a dezaprobat formula epica prousiian6 ;i a pleCa: in favoari:a unor teze tecretice

50lon Biiu, Viafa tui G. Cilinescu, eC. a ll-a. ECitui"a l-!bra, Bucuregri, 1994, p.4?5.

*?0 lon ldlu risiorio iiterslurii rcm0ne

..':
 jl
(baizacianism, ciasicism) cu care nu se identifica in practica literard. Incongruenla existi cu
aiievirat, dar inrre romanele lui G, Cdlinescu gi teoriile sale nu se afld o legituri necesard..
Criticul emite o serie de principii cu valabiiitate generald. dezrdluind o modalitate de a gandi
literatura; romancierul inflrrnd. depSgegte sau atribuie o alta finalitate ideilor teoretice. Pe de aitS
oarte. majoritatea intervenfiilor teoretice au fost redactate de G. Cllinescu dupi apariiia Enigrnei
0tiliei pi inainte de elaborarea romanului Bietul loonide. Criticul igi apdrd romanele, polemic, impotriva
rezervelor critice ale confraliior gi accentuarea excesivd a baizacianismuiui gi a clasicisrnului
uimdrea sd justifics legitimitatea propriei practici artistice.

in perioada elabordrii [nigmei 0tiliei, G. Cdiinescu a exprimat adiacent idei despre roman
numai in doud rdnduri qi. cu predileclie acelora trebuie si ne adresam pentru cd. indiscutabil ele
constituie un ecou al problemelor de crealie puse de construclia ci4ii.

Cel dintAi, cronologic, este cronica la romanul Diono de E. Lovinescu. Este clr putintA ca
un critic sd scrie gi literaturi? G. Ciiinescu rf,spunde afirmativ, condilionAnd valoarea operei de
existenla talentului. Daca totugi. acesta lipseqte? Cdnd avem de-a face cu o personalitrste
remarcabild, un critic este interesant prin orice face. Mai plin de substanld mi se pare romarur.!
bun al unui mediocru scriitor. Acest roman esle, de nu altceva, un document de personalitate. De
altfel istoria unei literaturi nu nlemoreaza carlile, ci numai personalitdlile - Si un om este tntt'eg
prin tot ce face. Un roman izbutit se uitd, - dar romanul lui Sainte-Beuve, nu. Zadarnic se fac
teorii. Cititorul e curios sd Slie cum poate crea un critic, Si adevdrul e cd astlel de compunzri se
reediteazd, iar alte opere literare, nu. Fraza anticipeazd, nea$teptat, insugi desrinul romaneior
cdlinesciene.

Peste cdteva luni, cdnd mai bine de jumatate din carte era redactati, in partea
introductiv[ a cronicii despre romanul Mon$rul de Dan Petragincu, G. CS.iinescu susline ideea
clasicizanti a tipului in sens balzacian. in romanele lui Balzac, din care amintegte Le pere 0ortol, Lo
(ousine Bette, Le Cousin Pons, in romanele lui Fiaubert gi Stendhal, in Moro cie Ioan Siavici gi lon de Liviu

Rebreanu, G. Cblinescu observase prezenla unei tipologii susbsumate unor trisaturi

general-umane dominante. unui mobil interior ce punea in migcare intreaga fiintd. Din obsen'alia
livresci gi din studierea retrospectivi a persoanelor cunoscute in propria-i famiiie. va fi scos
ideea consecvenlei personajelor cu ele insele, putinla reducerii umanitalii la cAteva elernente
esenliaie universal-clasificate, canonice, cum se va exprima uiterior. $i, pcrnind de la Balzac,
?nfbligdnd temele feminine posibile in roman: O femeie cautd un barbat, il gisegte Si-i e frica sd
nu-l piardd sau nu-l gdseEte Si cade in romantiozitali. Alta se bucurd de inrdurirea ei asupra
bdrbalilor in tinerefe, jucdndzr-i dupd temperamentul ei sau se nelinistegte de imbdtrdnire. Ca
mamd, ea poete iubi excesiv oriee copil sau ciimpotrivd poate w"t cufrenezie pe unii, tnsuSindu-qi
greSit interesele copiilor ei, Otilia lvldrculescu. Aurica gi Aglae Tulea r6sar din aceste surrlare
referinle tipoiogice.

Personajul literar nu se reduce totu$i la o psihologie static5.. Tipizatea caiitdiilor: avar,

mizantrop. cura_ios, ambilios, g.a. denoti o anume iipsa de imaginalie. Balzac insugi nu ;i-a
subordonat iniegral personajele unor structuri dominante, in spatele cdrora pier ca individualitati.
spre a ilustra o categorie uman4 ci accentua determinismul sociai gi psihologic. De la rr[saturiie
fizice la viala liuntricS, personajul constituie o unitate in migcare contradictorie. ce subiiniazd
dependenta stricti dintre caractei ;i realitatea sociald. Tocmai pentru c5. au imaginai eniitati
contradictorii, puse in migcare de determiniri esen{iale gi accidentaie. roinancierii au tealizat
aci6:lca unitate moraid a ruraluiui Ion Si citadinuiui $tefan Gheorghidiu, a tdnirului Juiien Soiel 9i
a bf,trdnului Goriot. Asemenea caractere ce tinci a iegi din universul secund ai iiteraiurii pentni a
intra in viala cotidiana sunt purtiioarele unei concluzii impiicite: personajul nlr il"sbuie imaginat .

lan Eilu risloris liletoturii rom0ne 2t t

!
I

7)
 orin raponare Ia o scherri abstiacti despre c'ni. ci creat ?n l'unctie de conciitionarea psihologica
gi
i:ilri;-snciala a naiurii utliane.
G' Caiinescu nu orefur{' aceasta cale. ci se sirnle mai detagat ?n fap unor personaje care.
ce-a lung:rl ficliunii r,imin nescirimbate sub raponui structurii moraie.
Conl,ingerea sa a fost sd
numai astfei va izbuti sa cfeeze o operr ciuiabili. superioard rnociestului
roman neoclasic al
ienunt'"riui' \u este exagerat a afirrna ca ia G, Cdlinescu int6lnim
un clasicisni oblinut prin
educatie: de aceea, teoret;zeezd ;i e-xperinrenteazi baizacianismul
ca o ibn:rula, o schemd
generaia. cireia \'remea i-a confirmat vaiabilitalea.
$liinri cum se construiegte un rornan.
c' ci'linescu i$i asazi propria-i conitiinla critici in intericrui operei. lnsd creatia
scap[ de sub
controlul raiiorial' nu fine cont de teoriile preliminare
5i se cezvolta dupa 1:gile ei specifice. A6a
se esolici de ce EniEmo 0tiiieir.amAne tor4i modernd.

8.4.3. $Fr$rillrtr tsr$peElffi*mwlfi

conflictul epic al naraliunii este eciiflcai pe acuceiea in prim-plan
a faniiiiei lui costache
Giurgiuvea;lu gi a rnertajului surcrij saie. Agiae Tuiea..
an;indoui surprinse in banaiitatea
e>iistent:i cotidiene' in acest cosinos farniiiai nStrurd"
prin rapoitliri civiie sau din felurire
nloii\ari iilterioare trei peiscnaie. Afecfir-inea pentru oiilia, cjariita pe
sentimente pareme 5i c
cleiicati pasiune. a ibcut din rnc;ie;:r.tl Leonida Pascaiopol
unui din cbi;nuitii casei: prin contrasr.
Stinica Ratiil' ginereie Aglaei' avocat fira procese. nEzuie;ie
sa-9i realizeze c siniaiie materiala
prcsperi rrii: iamiiie' i'isdnd o mo;ienire subsran:iaid. in
acesi meciir-r inrr 5i Felix sima: orfan.
el vine' dupi t:rrninarea Liceuiui Internat clin Ia;i. la tutoreie
sblr legai, costache Giurgiuveanu,
pentru a urrna medicina ia Universitate.

G' Ciiinescu irnprimi ro:-nariului o simetrie cornpoziiionaid. vizibita

in rnodui de
organizare a planuriior naiative. Existi un conflici succesoral principal. desfigurat in jurul averii
lui cosiache Giur-iiuveanu: Agiae pi ginereie ei pd.ncesc cu ienacitaie
sflir;;irul pievizibi! a1
b'atr:inului, spre a-9i insu;i banij tezaurizati gi obiectele
d: ..,aioare aje acestuia. Confrictul
prin;ioal este dublat cie un altul. secundar. exisient in lamiiia
Tuiea: djn morive obscure,
neelucitiale' sim'ion refuzd si" cea i-iicei sale. oiimpia, casatoriiS
cu Stanicd R.atiu" zesirea
nromi-r:i 5i acest conflici esie adus initiai i:-: avan:;ceni. Ceie
coud. pianu:i asiqura unitatea aclrunii
6i permite dezvolrarea ei intr-o succesiune cronologica. se arjar-rsa acrju;riie secundare
grupate in
jurui tipolc'siei: Feiix. u:i1ia. Pascaiopoi. Sianic6
Raiiu sridbat. pe feiurite diniensiuni un snatiu
naiali r,' inC i vi du;el izat.

Ritmul acliunii priircipale esie tem.oor.zat sau riinamizat cri ce cdte ori ro:nancierul
irteniicnea:la s6 reliefeze.
,a!aw. JuyruirvrrL,.r.
suplimeniar. Ldrdrr"€rclc.
caracterele. i.-,upa
Dupa ce Losaacn3
Ccsrach: s3s: imbolnavelte.
imboinavglte, ,{glae
.{glae ii
ocupa iocuinfa, a;tepiAndu-i, n:rabdd.toare, sfargiti-rl. Spre dezarnagi:ea
ei. birrdnul i5i revile" d.ar
le pL:pini vr?me, u: ait infarcr ii jmobili
:rr rrirdrr! tzeaz\ Ia
llrl(]Diltzeaza ia pai. _LrSte sair,'a: o:
Esre 5ai\,,3: d: medi,:r;i acus prscalcnol.
aCus de pascalcpoi.
Ca s5-9i pazeasci. banii. ?i ascunde sub saliea. Strnica p;indel'te
un moinent ta,,,orabil. patruiid* in
carnerd pi 9i-i insufleieite- prov*c*.nd iniiireci moartea iui
Giursiuieanu. nezamagita de a nu fi
gasil sunia .ie ranj a$tetiaia. Agiae transpon5 in locuir,ta
ei tcate iucrurile fratelui siiu.

8.4.4. T*funicu mrorutiv&

ConsrrLiita,leliberat cu nij ioace romanegti balzaciene. de care rLrman al
1ui Bajzac poare
fi ap:opiaia lnigrnu 0iiliei? Dumitiu lv{ici; a sesizat ca expozitiunea ci:tii
seamanA, sub raport

2X? lon Sdfs risiorio iiierctrLrii rour8ne

 ---l
.\

\:
stiiistic. cu Cu mai rnuitd indreptafire ar putea fi adf,ugatl Lo Rubcuilleuse, a cdrei intriga
l-e tousin Pons.

este deciangati de mo$tenirea bdtrAnuiui Jean-Jacques Rouget. Fersonajul Philippe Bridau este o
varianti superioarf, a iui Stinica Raiiu. in vreme ce Felix Sima pare o umbrb a pictorului parizian
.Ioseph Briciau. intAinim 5i o replica impuri a Otiliei in persoana tineiei Flore Brazier in favoarea
cdrela, dupd multe ezitdri, bdtrinul Rouget face un testament g.a. insd intre Lo Robouilleuse gi Enigmo
Qiiliei nu poate fi
vorba cie o influenta directl, ci de o banalS ornologie tipologicd, o situalie
balzaciand recurentd in alt mediu sqcial gi in a1t t"imp istoric.
Romanul este balzacian prin tema dezvoltata. Nucieul epic al carlii ii constituie istoria
unei mopteniri gi ea genereazd arhitectura romanului. migcarea narativa reliefAnd psihologiile gi
conturdnd rudimentare pomiri instinctuale. Mogtenirea rAvnitd de oameni fErd scrupule constituie
un motiv frecvent intdlnit inproza realistb a secolului al XIX-lea. Balzaciand este gi determinarea
temporald exactd. prin apezarea unor tipuri general-umane intr-uti anumi.t moment istoric: intr-o
seard de lainceputul lui iulie 1909, cu pu{in inainte de orele zece. Ltn tdndr de vreo optsprezece
ani, imbrdcat i.n uniforma de licett intra pe slradct Antint...

Acest tip de expozitiune narativi are o lrrare capacitate de deschidere pentru cd prin
inrAlnirea gi contopirea timpului istoric cu timpul naraliunii, romancierul accentueazd for[a
iluziei, imprimAnd credibilitate verosimiiului.
Asemenea prozatorului francez. G. Cdlinescu se striduiegte sd concrelizeze. dincoio de
simpla descriere, sufletul omului, personaiitatea lui intima. Locuinla lui Pascalopol relevd nu
numai o stare sociald deasupra mediei. ci dezvdluie filosofia despre existen{a a unui gentilc;m de
la sf8rgit de veac. Camera Otiliei prefigureazi comportamentul fetei, neastdmpirul, sensibilitarea,
rapida trecere de la o stare sufleteascd la alta, fard a desconspira, deocamdatd, fondui grav, al
gdndirii qi maturitatea deciziilor. Cu rninuliozitatea maestrului in umbra caruia se aSazlt
G. Cilinescu strAnge date despre mediul ambiant 5i informatii despre majoritatea personajeior
pentru a reliefa culoarea locald. Acliunea primului capitol. de pilda. derulatd intr-un evantai de
umbre gi iumini, contureazd atmosfera de rafinarnent oriental gi vulgaritate malifios cultivati,
dintr-o familie bucuregteanh antebeiicd. Un senzalionai de inalta caiitate plute$te deasupra
narafiunii, incepAnd cu aparilia bitrAnului Giurgiuveanu gi terminAnd cu prezentarea unui
pasionant joc de cdrli. Acum se schileaz5 caracterele gi se contureaza maniile: in fiecare personaj
se ?ntrezAregte o conduita enigmaticf,. toate inciti curiozitatea.

Daci ne intoarcem la strada pe care trece, obosit, Felix Sima in noaptea sosirii in
Bucure;ti, observdm ci privirile ce alunecd pe faladele clidirilor, cdutind atent o anume locr:in{d,
iunt atdt de acut pdtrunzitoare, incAt nu pot f; atribuite tdndrului licean. Cel ce scruteazi
fizionomia locuiui. substituind personajul, este romancierul a carei privire s-a format in ambianfa
urbanistica a lialiei. in perioada celor doi ani de specializare arhivisticd: stradq avea Lrn ctspect
bizar. hici o casd nu era prea inalti Si aproape nici una nu avea cat ,superior iar nzdrimea
neob,isnuira a ferestrelor, in rapot't cu fbrnta scundd a clddiriict', ciubticdria, ridicula prin
grandoare, ameslecul rie fi"ontoane grece$ti Si chiar ogive, Jdcute din ,-ar Si lemn vopsit,
umezealct, care dezghioca varul, Si uscdciunea, care umfla lemndria, Jdceau din strada
bucureqteand o caricaturd in moloz a unei stt'dzi italice.

Agezdnd alaluri oricare descriere dintr-un roman balzacian. vom observa ci naratorul
noteazi ccea ce. neindoielnic, personajul imaginat ar fi putut refine 9i ar fi fost apt si formuleze
in expresie iingvistica. in [nigrno 0tiliei. in locul percepfiei eroilor, G. Calinescu introduce propria sa
peispeciivi. Felix, de pilda. vedea in Otilia o fatd cu bun siml exageral, cu o experienld cie viafa
qga 9i argurnenteazi
dusa pin6la mizantropie. imediat. G. Cdiinescu ii corecteaz6,;... dar nu eru

lon Bd[u .lslorio liierolutii rom0ne 213

)
 asertiunea' cu o singuri excentie, gi aceea parliaid. G.
cdiinescu introcuce in naratiune un punct
de vedere globai' o vizit:ne numitd de
Tzveta' Todorov par ddrriere,. el
persona-ie' reiateazi e'enimente pe $tie torul despre
care nici un marfor nu le-ar fi putut
intre e'enirnente 5i atitudjni foane ?nd*partare veclea, stabilepte reiatii
in timp
_-.^.l- y.
5i spaliu
Jps!/s gr gtie
9i lucj toate
rua[rc mi;cirile suflete5ti ale
IIit;car
eroilor.
substratul bi*grafic al romanuii-ri il detennind
pe c. Calinescu si aprecieze critic
comenteze ironic compoilamenle ai si
$i aiitudini, sd se celimiteze, prin ibiosirea reflexjvului
imperscnal' cu pronumele in acuzativ,
tl: i,Jealuriie unor oameni cunoscufi. ori si, fabuleze
marginea tipologiei' inciripLrindu-gi pe
evoluiiile uiterioare. percepria critici
consecinti unitbrmizarea limbajuiui a reaiuiui are drept
ce se pastreaza constani ra o expresivitare superioard
Personajele vorbesc identic cu creator'-rl rnediei.
1or. G. cdlinescu firlosind acelaSi
mijioace iingvistice in
otiliei sau a iui Pascalopoi. dar in prezenrarea
fl:Tilj:}:iltiff ei rui Stdnica Raliu a ei

8.4.5. Prosedee !!rorsflye rerodetrne

Balzacian in esenli' G' ciiinescu
modernizeaza surprinzdtor procedee!e
nizuind' subcongtient' sa iasa de sub naraiive ciasice,
inraurirea unui scriitor de geniu
vizibii ramine' nai intdi' efortr-rl de innoire oe care. in fond ii adraira.
in insa;i desf;i.gurarea conf]ichrrui epic,
ro:nanului se deschide;i se inchice Aciiunea
cu o secventi aparent identica.
ca pe iocuinta ILri costache GiurgiuVeanu similaritatea constd in faptur
se opresc" din nou dupd muifi
Identitatea esie aparenta: cladirea ani. priviriie lui Feiix.
igi pdstreazi per:rraneniere gtiute,
trecut" necrufator' timpui ireversibil. dar neste oamenj gi lucruri a
s*b aparenta devenirii" aceeagi pennanengi
Felix:" profesor universitar' specialist 5i-o pastreaza
cunoscur, aurrsr de memorii
si comunicari .5tiinlifice...
asternutu peste trecut. zdmbetur
ffi# i:r::#J#:ff:* nostargic ce cade deasupra

Finalul inchide romanul lnignru Otiliei-

prin succinta concentrare a unei
din existenia iui Felix Sima' S5 retinem secvente temporaie
ci. reduclia dezvolta pdna la limita dominanreie
caracte:iale $tiuie' in aceeagi maniera.
asemdndtoare cu sfhrqitui romanurui
Flaubert' suni abreviate destineie lcucqria sentimenrsl' de
lui sunica Ratiu gi Leonida pascalopol. procecleul
ce a prelungi iluzia reaiista dincclo are insugiiea
de incheierea efecti'd a naraliunii.
sittt'los al otiliei" G' cdii'escu in schimb, pr.i' destinul
irnprima conflictuiui epic o permanentd
arunci' Felix r;-o mai va:tt deschidere. Fropoziiia: De
r:e oilliLz atrjbuie p-rronu;"lri o migcare
existentei. lasdnd imaginaiiei purinla "'t-''' potenliaii
put.'irti'are sore ne'*er,izutul
sp
cre a r,.isa nestingherita.

Un eiement nea$teptai ce n-iodern ii

consrituie grefarea pe structura narailvi.,
al xvlli-iea' a unei sec!ente snecifice in capi-roiui
genuiui or;;;rt;. i;camera iuj
dupa iniaiul infarct ai acestuia. me;nbrii cosrache Giurgiu.reanu.
famiuei Tulea. sranicd gi medicui vasiljade
angreneaza' nepi's5'tori" intr-un pasi-,-nent. se
dar necuviincios, in conililiile date. joc
vorbesc' e''rprimdndr'i-5i propriile gi'nduri de cani. Toii
inir-o inciirer=niiloruri pentru opiniile
este fin moti'ratd prin iinpiicarea iui celorialti. scena
Feiix ca martoi- inrolr,*r,. .. erzea, rdnd
din fi"eze le iiecdruia, crinsilngandtr-re pe rincr, _f/, ctgmente
a-rpa iintbru, cact
l,,,c.atc)i, ,irl")r'r"iuii,) ,r,, in nori cie
singular in epica autohtona rnterbeiica,
'ti;r'i' orocedeul utilizat de G. cSiinescu il
vcm re-gisi ca o
rnotlaliiare curent folosiii in proza
conlemporani universala a ultimilor
Perez de Ayala pAnd la Arrronio trei decenii. de ia R.amon
Tabucchi.

3I4
Isn SdJs r:ilgrja jiler6turii rgmdne
 _\J
\.
in caracterizarea personajelor. G. Calinescu folosette toate mijloacele gi mocialitdtile
retoricii clasice: prezentarca mediului ?n care evolueazd inciividLralitatile imaginate. realizarea
portretului fizic gi psihic. cu tenciinta construirii unui psihic reprezentativ pentru o anulne
categorie urnanl. caracterizarea directd. prin acliunile. lapleie gi opiniile eroului. aprecierea de
cdtre celelaite personaje gi in cazui iui Stanioa Raliu, autocaractert'zatea.
I
Dar gi aici. G. Cdlinescu gisegte procedee expresive. prin care introduce inovalia in
I

cdmpul epic tradilional. in piimele $aisprezeCe capitole, ciin doudzeci. cAte cuprinde tomanul,
Otilia este prezentati excitrsiv prin ceea ce Tzvetan Todorov va numi uiterior viziune du dehors,
privire din afari. G. Calinescu renunld Ia omniscienla rornancierului tradifional gi igi interzice
accesul la congtiinla personajului. in consecinli. cititorul recepteazd numai ciateie obiective ale
comportamentului: acliulli, gesturi gi propoziiii, {brd a cLinca;te cu exactitate gdndurile fetei, cu
excepfia acelcra pe care ea acceptd sa ie dezv6luie. Este relel'ant sd intAlnim, cie asemenea
singular, comportamentismui ca dominantd narativd in proza romAneascd interbelici, tra numai
gapte ani de la experirnentarea lui de catre Dashiell Hammett in The 0lc5s Key. 1 93 1. gi inaintea ivirii
prozei compofiamente a luiE. Herninglrvay sau J. D. Salinger.

C. Cdiinescu lbiosegte comportalnentismul intuitir', fiindcb numai ?n acest fel izbule,;te

sa inconjoare personajul cu o auri enigmatica. Abia din capitoiul al XVII lea mq,difica
perspectiva si introducere caracterizarea Cirecta, pentru cd voia sa-gi exprime concepfia despre un
anume ideal de feminitate. Ccmportamentismul are drept urmare imediata retlectare polredrica.
pe acelagi spafiu narativ, a personalitiiii Otiiiei in conqtiinta celorlalte personaje. Din aceastit
cauz6., exisra in roman cel putin cinci imagini diferite ale Otiiiei. Fiecare din personajele de prim
pian percepe personalitatea Otiliei de ia orizontul propriei lui structuri caracteriale. insd nici una
din aceste ipostaze nu distoneazd cu imaginea de ansamblu. intre ele exist6 un raport de
interdependenld, de la parte la intreg, toate concurAnd la crearea unui personaj feminin de o mare
complexitate.

Pentru Costache Giurgiuveanu. Otilia ritmrne lefeti{a mea, pe care o iube$te 9i nu Sovdie
sa-gi e>ileriorizeze sentimentele in fala celorlalli: Cdnd Ctitia incc;njura cu hra;ul delicat al
rnainilor ei subpir"i gdtul iui mol Costeche, bdn'dnul radea clt toate liniiie Jbiei, dar dacd Otilia
dezaproba oricdt de bld.nd ceva, melgea in vdr-/ill picioarelor, ca i'n odaia unui bolnav. lndignar.
ia apirarea fetei, biibaindu-se violent, cind. de fa!6 cu persoane strdine. Olimpia este gaia sa
rosteascd o rdutate despre Otilia: Sasdsa nu spui prostii despre fafafata mea.' {es.heaz| ia viitorui
copilei ;i. dacii nu indriznegte si o infieze. din cauza opoziliei surorii lui, ii adi-ina totuli z€stre:
Ant ,stl,dns niste bani Si nu Stie nirneni Dentru Otiiica, rlacd eram sdna.tos ii -{i:cearn o cisu;i
colea... ii rnarturisegte el iui Pascalopol. Acestuia ii vatncredinfa o suti de mii de lei sA o depuna
la banca pe nunele fetei.

Agiae Tulea o detestb gi o apreciazd succesiv. in genere, fata este urmiritd de ura Agiaei:
Otilia esie dezmdgata, zitpCc'ira, re.finata cu Scoald la Pttris, l-a arneiit pe Costache spre a deveni
prin infiere. unica mo;tenitoare. Ura Agiaei se hranegte dintr-un suport afectiv. absurci inierpretat:
prezenla Oriiiei ar ccnstitui o piedicd in calea... casatcriei Auricdi. din cauzc cornportamentului
necanvenlional ai celei dintdi; "Acum nu mci mergc modestia.fetelar crescute clrmsecade. $tii tu
sit ptti picior peste picior Si sc rc spdnztui de gitut hdrbaiilor? intreabd insinuani ma-lna pe fiica
in prezenla tu1uror. dezaprobAnd. astfel. inciirect. un gest inocent al Ctiliei si. frra ma;tcri. i;i
insemna cu obid.6 propria-i fiica: "... tu ii tot ce-ii trehuie, nunzai.fii Si tu mai infiptd, .iiindcd ctzi
pi-o icu inainte ztipdcite de-astea titterel $i Aglae at'ita ctt capu!, duSmdnos, spre curtea Oiiliai.
lar fat6 Ce Titi aciiugd: "Otiiia era buni peyttrti tine I obraznicd, ciar fuzdrizneald, urdtd nu.
"

lon 3filn .isicrio iileroiurii rom0ne 2t5

:,t
 a existenlet
lui Siinrci Raiiu' El are sin;era incre.llinp-re
C a]i' otilie apa-re in viziunea
ud*r"-i el - ai mult
,",r* sin,: ,si t3n6ra fi*a: -ilzist'irrnro"l'l* 'tiiiei
unel identitaii structuJ. lipsita tle preiudecd'ii'
t'r'i"ru, indzpencienta,
din caracterui mcu!'iiri cu acu'itate o
cie ct;nceisiii. pe littii m']ri. El -cesizeazi
prcpun 6o tmiune moraii a celei
$i nu ezita sa-i a liii, n,:inal -"1 orrlt:l:s
o* a ietei asemanitroai.-cu
sufieteasci insinuand'
ibri a o
riasaiura esenliala "uru"r"'. dupa Fronria lui structuri
o judec' pe ctiria pascalopol, fiinrlca tu*brd ciupa
avere'
dintii era ajta. stdnici casaroria cu
ci fara
crelt. el insugi .u ua.uaru.. "r*ar*fr" copil, ugo-
.n ;dn.rpul fic,licrral a,-rtohton chipui .letei
\,izuti de Pascalr:po1" otilia
readuce
principal
cumi.ai:rraginaiGoethe'Criilca""*-,inPascalop.rlvarianraauti'lilicnlagentiiomulu"i
de. si zice:r'' cciave de Bouvon' pers'najui
el poate ri apropiai de ani' este
barzacian. inr-ade'dr, ce s3 apiopie de cinc:zeci
in,Jiscurubil, ;;r;;1olol, i'ui Pascalopol spre
iirn romanut Honorlne. Dar. De acclo
1mu1-
vine aspi:a!;a co;is;an'-i a
crea*; sub ciirecta
inrdurire a l*i Goerr-le.
rlpo,'rui *= virsla diltre
sexe' Eroui
irr wirhern r,,ieister. c-io"rh* oru'r*"ra insugi - este
frigezimea ccpiiireasca. ,i, o,i' cuin ]i ceraclerizeaza G. C'lineseu
de citt:izeci
prozalcrulr:i german, major
L''t o*i rua! in vdrstit
aecat
incid,]ostir<ieHilarie.tirraraluinepoatidesori.,:,:,...:,Genet".sturciinliesle-rcecteazi
di* iin'reiect mca pasiunea peniru
.-sor.d !ui. Ett i,sami
imi aduc amircte ce micii' De
ale oriliei. Fasc-alcpol mit .un'ua'qre
sunt. in esenli, ,i*i,ur.
cu
rirae. cuvirrrele sale
cltiar i! sirur;ftt i' n:o' .'O-::':
cLtt-inc; t! itnhreli?cm 5i
-rO)rrc '' -:'::'-'f:rt::;::;::"" '::O::l'ti::
ci nici el n-a ':ic;rt pe bunrcttlsuf'et '':" td'nir
!t=U'^:''.'t::"nirur
5t te cstt rapl,t:e lamulte'fernei
eiegant Si ctt
toaniei Agiae' tot"gi "ru copii aie iui Goethc:
p3i sa se dizlive i.Jat. eroinele
in oritja. in viziunea iui
Pascalopi.ri' reir'izand
Fiinla o:ii"ara. car fragiid' sensi'oil6'
inai cu ,.;;;Girrr.
Therrsa, Hiia'e, Lone 9i
tHl#* ;
o n sr; rn g er e
c-J*r,
a" ot i a u
i1 *:
: :i :
at, ar.'fi darit-o si liica 'sau
i* ivta't' * ; r:;':;Y: :;:':::i 6:; ;:':; i
j
ofere rorui. fBri sa-i
ceari
insu5i, Pascalcpcl *"ro;i-i -
o pusireze si ,r-o
ocrotror"a.l)elicat el "-"r*
Nurnai cacS ar tt fcst
in,Jependenm
gtia daca otilia iubea il cu adevirat'
nimic in ,ru*tlxu mdngiietoarz'
sett iubirea fetei era
materialiceS ''' p':iut'ni'' Feiix' pe tiiiir' rninre
a rnisierurui feminitalii inse;i. percepe
o aira otilie, inrruchioare
iL,cicii. il rntrrga rea';iiile l:.'*'T:::'L*;l:-;,:fi,*l*:*-*,ry'{i;I'"::"i1:iT",l
ieminin tt
artirezs' EniS:na eternului ::::'l::-,:i.j"'...,'","t"' pn5;2l3po1? Daci ar fi trsit :., :at:t*

rff *:ffi TII?r,i?ii,5ilrrii$:i[irij{*;*:.;rx;?:qr"r::"i:

iui Nab*kov' iiFentr"r ce parise$ie
apor pe
ai Lciitei
in';reabirFeiix"iaofataarAtcleiini'segisescimpuritaliinlieaiur;?
Tdniruigi'selreincameraveriloareisaieunvolunrUtut:t]"1]t:::";;':':::':':t;::

,r:":,t;;+iilin*i;;::::^'::".'T::';'*;':::':"::I;:!j;I:;:;':;1/*:{"
ci conlentL'tt'nti''a' victittti.,a
c .riir:ti dkboii:a '':::";:ttll:;irL'"-l;1;'
insp6irni'ntaic'. .al
i5i dezr'6iuie teri"'erile ceie ";",::;;';;' ,i'.o,i'ctsrtine ia ocht'
iaia i*i Feiix. fat'a
'*u"?I)""0,.;i::'**:,ruru;;?i;:,fll'*:"":;i.i*il#;n;u*;
ttit* riostaigii' inli" ija';are
n,:ui: ironii!
lristei:, ir-'ilec'iiiie ei trezesc
rlinir'-lui dn t'j'l tul'nuriitcr'

lpr SiElu risl'tiio iitetatuiii tom0ne

?1S

I"
 8.4.6. TiPologia
rUnaltelernentrnodernalrornanuluiilconstituieprezenlaambiguitatiilanivelul
G. C6rinescu imprim' constanr
in norm6 sr'istici^
personajeior. prin transformarea am-uiguizirii determini o complexitate
una vizibilS 9i o alta sugerata' le
personajelor o dubld sernnificalie' a
cu banalul echivoc' polivaieni6tzvordtb din suprapunerea
o
deasupra mediei, ce nu se confundd dec,rdfrii. Un
lecturd 9i ceea ce se dezr,'6iLrie a fi laun alt:tlat a1
ceea ce par ele c6 sunt la prima
astfeldepersonajcapteaz|tatenlia;personalitatealuiintrigdgiraliuneaincearcdsapitrr"rndd.
dincolodesinuozitatiiedeconcefanlespreg[sireauneimotivaliisemnificative.pentrufiecare
serie oe fapte, gAnciuri ;i atitudini antitetice'
ei rezulta in primul rand din
asemenea individuaiitate este otilia.
Ambiguitatea
o
a.Rrolilativ egal' cu aigumente logice adesea'
ct-r
comportainent. Multi vreme, fata oscileaza,
unei discuiii c' otilia' cel ciintai
alteori, intre Felix qi Pascaiopol. in ur1"u
altele subinlelese cd ntrr iube"tte
era impenet,rbir. Et ntr spLmea rtti Ferix
ramine cu sentimeniul c6 sufletul fetei El se r.;oclrtd' cu mine asa
. Pascalrspr'll tlt'L crec]e cil.l ittbesc,
Pe de altd parte, ii expiicd ea tiniruiui
cwns-apurtatdecdnrlerantmicd.decincirtni'I'{is-arpiu'eactg'iossd-fiertlt-fbiTdnitui'
reactia rivalui'"ii: Fard indoiala
pr.rlin ire,rerentios.
ner'bdrtor. doregie o certitudine gi. provoacd. si cada si in
tn vdrstd e capabil de iubire dezinteresatd pentru o fati' lar se
ca un om :oate
cursd'Cuma$cddeaeucrezindcdittbesccctosoritoJiltaCQrenLlmi-erartdd'Nlo1ierulnugtie
saulasdacredecdnugtiemaimr-rltdecAtinterlocutorulsau.,-Domnisoaraotiliaesingwrditt
mdsurdsdjudeceitlaceastamcterie'sunterntopi'ninlicaltce,*adecdlbieyioameni'
spre rezolvarea indatS dupa imbolnivirea
lr-ii
s-ar pirea c6 ambigtlitatea evolueaza
CostacheGiurgiuveanu,Eveltuaiapierdereatathluivitregtreze$te.prinrevers'corintade
ii este devotal' dar
Nu mit pricep la nimic' papa nu mi-a dat nici c e'xperienld' Felix
ocrotire:
inevitabillipsitdepracticavieiii'Singurulcareopoatecruladeasprimiieexistenieiramane
Pascalopoi.Laputindvremedupaaceeaambiguitateaseadancestepeunspaliuternporarde
otiria cioarme o noapte i.earin camera
tinirui'i' iar
a_i da dovad' d.e dragoste,
cateva ore. Spre este adincitd de
urmitoare pdrisegte }u,u i*p,.una ctt Pascalopol.
dimineata -^1"':*:]'^1.a fuseserd create
romancierul de a-gi asuma. in final, privirea omnlscientd, insa premisele
refuzul
de-alungulacliunii"dinimbinar.eaadouielemgnteoriginarediferite.Deoparte.dorinladeafl
protejal6_nufb,ramotiv.inportretulflzic.G.Calinescuaccentueazalragilltateafetei-pede
alta'nativanazuinlacitreiibertare'nepulinlaatagdriideunbunimobil,irnposibilirateafixirii
o pieciica i' caiea realizarii lui
a inruit cd ar putea constitui
intr-un anumit 1oc. in reaiitate, Otitia lui Felir ii
inspdimintd profunditatea cu care gandegte t6narul' voinp
Feiix. Ea are o alti frre $i c
inculc6feteirespectgiodeterminisilraiascasenttmentuiinferioritilii.
CuotiiiaglafEcutaparitiainlitgraturanoastrapsihologiaincerti,enigmaticd,inplintrdia cum ci,nta la
otilia intruchipeaza enigma eternd a t.eininitilii'. ea
proces de cristaiizare. adevirata viatl nu line
pian, zguduilor si dericat, intt.-un i*it, n, ,*rl:::,^.,,?:
"1"*i,'-":::::-:: inrplinirea profesionaid
ani. a preferat si triiascl intens ace5ti ani, de;A. si alteptf
dectt cdliva $i o succesiune Ce
ea. fericirea trebuia sd fie imediaia' 9i visa viitorul ca
a lui Feiix. Pentru egueazi intr-o
tulburStcare cunoscut' de Feiix
evenimente neprev'zute' insa' p.,,. uni' fiinla
cirsdtorieexotlcaSiinrr-oplatituclinefernininicareastinstotul,

cu hotirirea Ce a ur'fiia
Feiixreprezinid,inStarepoientiajd,omulsuperior.care-gicana]lzeazzintregactivltatecu
tipica a voinfer spre un !"i anume' El vine in Capitali'
incordarea Ambitiile sale iiniesc mai
de Medicind. dar nu ii incdnra o banal' caiieii rie me.dic.
Facultatea rirna:r-rrui la apa;i1ia
sus. Foarte oine gi cu o undd
de rnelancoiie sunt anaiizate frir:rantirire

3,17
tron Silu 'lsioric
iiter'siurii iomgne
 intdiului sdu anicol intr-o pul''iicatie gtiintif;ci striind: Eru tndiscttt,rbii rbricit, n.,t cie articL'ti i.n
sint, a cdrui pu;itta txsemndtnte i se pdrea eviclentd, cil ie sentrsiliccylct itti. Atrtsese arenlia
prt4lb.torului, izbutise -rdfie publicat inlr-c re,-ista sn'aind. prin urrncre, nitrtic nti-l im;sietlica sit
jac,i c mare carierd medicaid rirsca ruuncea. In,iiferenta simuia.ri a ccleellor ii cletermina un
compiex proces de congtiinlE. in care descop*rim ecour! ale biosreilei rr:mar,c;er-irlut: FeiixTuri
si lucreze Si s,i slttdieze stlt fuc,it ia ,*drsta cdnd unii iSi cictu clac.to:.tttu.! el rc niha inc{irtit,t! lui a
uctivitste publ::isticri remarcabjia.

Viitorul il vede sub semnul u:-:ei activiiari gtiinuirce neintrerucie. l-a o inirebare a Otrliei:
$i ui safii mulyi ani {,cliF)at ag.cz rispunije imediat. sponran.. t.,ayiv.a r:ni :5i t;in ct in ce mai nztdl.
Cu loaie estea, rtdevarcta rnuncd productiva, ;tiiruyifictl. nLt vLt kzcene clecat dtqtti ce yrsi ierwine
studiile Am de sdnd sd mri specializez, si. de'vin un nt#ne. in acest cLriite:!t. gd.nde;te qi
orezenta
l'iitcarei partenere de r.'iagi: Femeia o inleieg cd tot'arisa a a.spirc!.iilar n;ele. cc. un scop itt
aceluSi iimys al iuturcr sforlririlor. Cu conlagii'rasE tenacitate i9i mobiiizeaz|energiile
reaie gi, cu
govairi inerente v6rstci, prospecteaza r.'iitorr:i aprcipiat gi ind*panat.,
hrt pot .snferi iclee,, de e ntt
insemna nitttic in vic;i' de a rut contribtti ctt nitnita ia ea, tie t nu*zi iegc
nurnele cie cev(t.
Asemenea creaion:lui sdu. ia aceeapi vil'sia biclogica. Feiix a inieles ca aptituciinile
nu sunt
cieaiive prin ele inseie. Numai activitate 5i valoriticare. ele devin expresia unei vocalii
autenrice,
ct-t conciilia aleger"ii moduiui aclecvat de exnri:naie a pefsoiraiitatii.
G. CdlinescLr a cfeat astt-el
toate ti-emisele necesaie penrll a-i lisa lui Feiix un viitoi deschis. de erceptie.

Este cu adevSral Ccstache Ciurgiu"eanu un a,,al in descen,lenta lui I-lagi-Tudose.

aga
ci.rm crilica iittrard conternporanS., prin traditie acirnite, iai" nranuaiu j a
yicoiai preiuat
caralterizarea jira sd ezjte? intr-o cronica a cpiimistulr-ii. G. Caiinesru insusj s-a ard.tat rezervai
faii de eticheta atribuita eroului sdu: Am .lescris Ltn om, ann tot, n-ain etjLtt in vedere o scheznd,.
$i adiuga:... ef :gdrcit cred cd. nu este cie ajuns spre afi numir ovar.
,'\parenfeie sunt impotriva sa. t-ui Fe1ix, sub felurire pretexre. refuzi sa-i riea in intregirne
surnele de bani ce i se cuveneeu qi ii incarcd cheltuielile cu sume fictive. insa e vddiui simpatia cu
eare romancierul ?nsu$i. Feiix. Otilia ;i Pascaiopoi il inconjoard ,,ivai-l
lta l-*.i mos Cosracire.
nieditaaza Felix. este ma; mult o cnlodre. BStrdnul c iubegte pe Otilia. care exercili asupra
lui o
puternici iniiuenp. Ezita rotugi si o infieze ciin cauza opozitiei suiorii sale. Refuzd., apci,
s6
depunE ia banca suma luati din vAnzarea irnobileior. dsoarece ar,'ea ;onr,'inger*a cd
bincile sr:nt
nesigure, dar ii de lui Pascaiopoi o sutd de mi: de lei sa o cepLrai pe i"lurnele Oliliei. El
se ieregie
si chctrruiasci de tear:'la inposibiliidtii Ce a-gi asigura subzisrenla rninimE, in caz de bcala. Din
partea surorii saie nu se a$tepta ia nici un a,iuror.

Aparenl paradoral. aiiel'iratul avar ai romanulu.i este Aglae Tuiea. l)e ia caracrerizarile
celorlalie nersoi'laje: Babct absoiuti, -fira (,us'Lrt. ill !./:1t", viptrii, vrijito,trec p6ni la acteie
concreie;i eneruice iniieprinse ?n absenga oriciror cri:erii moraie,:\glae sirr,:oiizeaza femeia
avar' Nu a;ceprd sa-Fi iniemeze sotui intr-un san3Joriu de learna chek,"rieiilor ineyitabile; refuza
si-i ciea zesfre Oiinpiei, se intpru:nuta nleieu de la Pascalopr:l cu surne cle bani. Ja jocLl! de ;irti.
promit6nd vag a-i inapoia cdnciva. se irnnoriive;te ini-ieri; Oriliei. ral Ci-rsi a1 doiiea accident
vasciilar al frateiul ei, or*frIdni ae fapt':i cZ Costache GiurEi-rr.,eallLr itu se nai putea mi$ca iiin
cat. liot5re$re sd ransporte ioate lucrurile mabii: iir locuinta sa.

Inversarea ponderii i:eiinute in econcniia rcmanului izvcri.qre din aceea5i apieciei-e

crlticbin care este inr,'5iuii iieca;:e f,":rsonaj. Silnpatia lui G. Cdlinescu se indreapti spre Casrache
Giurgluveanr. in vreine ce ura 1ui o insore;te continuLi pe Aglae. Fem*ia ii este reaimente
anlipaiica Si resefltimenteie ronrancie:illui accentueaz5 oeleiminismul social. cobor?urd

g?$
lon 8&lu .islcrin iitercturii romdne
 rt

\
cornplexitatea comporiamentului uman ia un reduciionism schemaiic. Valorile reper ce pun in
migcare ;i motiveazd sentimentele gi aspiraliile Aglaei sunt aciiunile economice; ea reaclioneazd
exclusiv sub irnboidul setei de inavulire. Patima achizitiva gi instinctui feroce de proprietate
declangeazi un automatism primar. o disproporlionatl desfagurare de forte in raport cu obiectui;
o sumi de bani a cdrei mbrime nu o cunoa;te cu exactitate gi o clddire uzatb de vechime.
Agresiunii acaparatoate, Costache ii opune precara experienla ce-i sti la indemdnd, gi tocmai
acliulea lui defensivd motiveazi simpatia cll care comportamentul ii este receptat de lector,
St6nici Raliu cumuleazf, trasaturi negative de caracter. infaptuiegte fapte reprobabile.
folosind mijioace gi procedee ce sfideaza normele etice. Cu toate acestea. el nu izbutegte sa
indigneze, Dimpotrivi. prezeniat prin limbaj gi caracterizare ciirecti, S6nica este acceptat de
ceilalli ca un element indispensabil existentei. De data aceasta, ambiguitatea igi are izvorul in
trdirile af-ective. puiernic individualizate aie romancierului insugi. lata. de pilda, ce subtiia nuanla
de puritate adaugd structurii caracterologice a personajului, fraza prin care reflecteazd la
comportamentul soacrei sale: Scarboasd.femeie! meditd Stanicd, in drum spre casd. Stdnica era
un om volubil Si instabii. care insd retriia sincer o clipd toate. sentitnentele ulnane Si le infelegea.
*Scdrboasd femeie! Asta n-are niruic sfdnt. Barbat,
-frate, topi-s fiectc pentru ea. Ambi{ioa,sa li
veninoasd

Spre sfAr;itul acliunii. Stdnicd sdvArgegte un fapt reprobabil; furl de sub salteaua pe care
Costache Giurgiuveanu zace bolnav, banii acestuia, provocdndu-i indirect moartea. Spre
deosebire de alte secvente narative. scena aceasta este relatat6. cu desav6rgitd neutralitate, ce se
rdsfi'Ange pozitiv asupra personajuhri. StanicA pare a fi savArgit un act justiliar, prin care
sanclioneazd cupiditatea Agiaei. Oricum. este vizibild satisfaclia cu care romancierul inibti$eaza
incercdrile infructuoase ale Aglaei de a da de urma banilor. Peste minutiozitatea cu care
intreprinde perchezilia totald a camerelor. furia, neribdarea, strig6tul trium.fdtor la gdsirea unui
sdcu1e1, necazul in fata conlinutului modest, cdteva mii in total, blestemul aruncat asupra
vinovatului ipotetic, se revarsd o acidd ironie. provenita din precaritatea rezultatelor qi
disproporlia eforturilor,

Scriere realisti. cu elemente moderne perene, asimilate organic intr-o construclie de

armonie clasicd, Enigmo 0tiliei rdLmdne una din marile realizltri aie romanuiui romAnesc interbelic,
consacr6.nd vocalia epica a lui G. CSlinescu.