* Sintaxa pronumelui/adjectivului negativ

Pronumele negative poate indeplini funcliile sintactice specifice

substantivului:
/ subiect: lYimeni nu m-u ajutat.
/ atrrbut: Ideea niciunuiu nu mi-a pldcut.
/ complement de agent: I'{u amfost ajutat de nimeni.
/ complement direct: I{u qtiu nimic despre el.
/ complement indirect: Il,u am spus nimdnui.
/ complement prepozilional: l'{u m-am gdndit lu nimic.
/ circumstanJial: tr{u plec inuintea nimdnui.
/ element predicativ suplimentar: I{u l-au /dcut nimic, nici director, nici
altceva.

4.10 . Pronumele/adj ectivul pronominal nehotSr0t (indefinit)

* Identitatea pronumelui/adjectivului pronominal nehotdrdt
Pronumele nehotdrit (indefinit) evocd in discurs o entitate sau un

ansamblu de entit5li care nu pot fi identificate exact. Morfologic, reprezintd o

clas6 foarte eterogend. Din punctul de vedere al structurii, se disting doud mari

tipuri:
/ forme Simple: alde, altul, unul, anume, Qtnre, atdt, cutare, mult, pulin,
niscai, niqte, tot.
/ forme compuse: fiecare, fiecine, fitecine, oricare, oricine, orice, oricdt,
oarecare, o{trecine, oqrece, oriqicare, orisicine, orisice, careva, cineva, cevz'
cdtva, niscaiva, vreunttl, altcinevq, altceva, altcine.

80
* Inventar de forme qi flexiunea pronumelui nehotdrdt
Elementele din clasa indefinitelor variazd morfologic in diferite grade.
Flexiunea indefinitelor compuse cu c6t este speciald: variazd dupd gen, numdr
qi cazpronumele relative din componenla lor:
oricdt/oricdtd/oricdtri/oricdte/oricdtor(a); cdna/cdtdva/cd\iva/cdteva/cdtortta.
Indefinitele mult, pulin variazd dupd genul qi numdrul substantivului pe
care il substituie sau cu care se combin6.
Tot are o paradigmd defectivd la genitiv-dativ singular:
tot/toatd/toli/toate, tuturor(a). La genitiv-dativ plural are doud forme care se

disting prin finaIa -a, tuturor/tuturora. Distinclia este funcliona16: tuturor

poate funcliona gi adjectival, qi pronominal, tuturora doar pronominal.
Atdt ne o paradigmd asemdnbtoare cu oricdt: este defectiv de genitiv
singular: atdt/atdt ea, atdtria/at dtea, at dtor (a) .

Indefinitele compuse cu pronumele relative cine, care qi un formant

prociitic au o flexiune asemdnoare cu acestea: cine-cui/oricine-oricui.
Cutqre este variabil sub aspectul cazulu\, deosebind forme de genitiv-
dativ qi de plural: cutdrui(a)/cutdror(a).
Exista un num6r mare de indefinite invariabile: careva, ceve, niSte,

niscai, niscaiva, orice, oerece, altceva, alde, Qnume, atare. Acestea pot forma
genitiv-dativul analitic, ou prepoziTra a: interpretarea a ceva.
Din punct de vedere sintactic, unele forme pot funcliona:
{ numai pronominal: careva, cineva, altceva, altcineva, oricine, oarecine,
oriqicine.
/ numai adjectival:fiece, niqte, niscai (va), oarecnre, oarece, alde.
Celelalte pot fi qi pronume, qi adjective.

81
* Sintaxa pronumelui/adjectivului pronominal indefinit
Pronumele nehotdrAte pot indeplini orice funcJie sintacticS:
/ subiect: Toli m-au ajutat.
/ nume predicativ: Poate deveni orice.
/ atrtbut: Cdr{ile unora dintre ei sunt interesante-
/ complement direct: Pe unii dintre ei ii cunosc.
/ compiement secundar: M-a intrebat ceva.
/ complement indirect: I-am datfiecdreia cdte un trandafir.
/ complement prepozilional: Md tem de toli.
/ complement predicativ al obiectului; L-au luat drept altul.
/ element predicativ suplimentar: Am gdsit-o alta decdt o Stiam.
/ circurnstan{ial: Am ajuns inuinteu tuturor.
Adjectivele pronominale nehotdr6te au in general pozilie fixS: sunt
antepuse substantivului nearticulat gi indeplinesc funclia de atribut.

82