Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
2.
1). „Odată, într-o vară, o vulpe şi un ţap s-au învoit să pornească împreună la drum.
Tot mergând vulpea şi ţapul aşa, au început să simtă o sete straşnică. În cale au văzut o fântână.
- Să întrăm în fântână şi să ne potolim setea! zise vulpea, sărind în fântână.
Ţapul o urmă îndată. După ce îşi potoli setea, zise îngrijorat:
- Să vedem cum ieşim de aici.“
2). Răspunde la următoarele întrebări:
a) Care sunt personajele textului? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
b). Ce a hotărât vulpea? 5). Formulează o întrebare.
c). Ce a făcut ţapul?
3). Construieşte enunţuri cu următoarele
cuvinte/ expresii: s-au învoit, straşnic, fântână.
3.
1). „ Într-o seară frumoasă de toamnă, stăteam cu bunicul pe prispa casei. Dintr-o curte alăturată,
se auzea lătratul unui câine bătrân.
Bunicul părea împovărat de anii mulţi şi grei care au trecut peste el.
Zâmbind, îmi zise:
- Nepoate, vezi steaua aceea luminoasă?
- Care, bunicule? Cea care străluceşte cel mai tare pe cer?
- Da! Ştii tu ce este?
- Nu, bunicule!
- E Luceafărul de seară.Cunoşti povestea ei?
- Nu! Aş vrea să o ştiu.
- Bine! Atunci, ascultă!“
2). Răspunde la întrebări:
a). Care sunt personajele textului?
b). În ce anotimp se petrece acţiunea?
c). Care este steaua cea mai luminoasă din text?
3). Construieşte enunţuri cu următoarele cuvinte/ expresii: părea, steaua luminoasă, grei.
4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
4.
1). „Pe strada noastră locuieşte o bătrânică. E mică de statură şi tare cumsecade.Uneori, copiii o mai
necăjesc. Chiar şi atunci, ea le surâde cu bunătate. Câteodată le împarte bomboane, gândindu-se la
nepoţii săi. Toţi roiesc atunci în jurul ei.
Iată, ea vine de la piaţa. Într-o mână duce sacoşa, iar în cealaltă ţine anevoie umbrela.
Deodată, o surprinde o rafală de vânt. Neputinciosă, scapă totul jos.
De pe trotuarul de alături, câţiva copii privesc această scenă. Dintre ei se desprinde Victor. Cu
iuţeală şi îndemânare, umple la loc plasa bătrânei.
- Mulţumesc, dragul meu! Ce mă făceam fără tine?
La întoarcere, Radu îl întreabă pe Victor:
- Ei, te-a plătit bine bătrânica ?
- Destul de bine. Mi-a zâmbit părinteşte.
La aceste vorbe, Radu se înroşi până în vârful urechilor.“
5.
1).„ Într-o dimineaţă senină de iunie, o munteancă tânără şi voinică, ducând de mână o fetiţă cu obrajii
aprinşi, păşea încet pe această potecă. Fetiţa să fi avut cinci ani, dar adevărata ei statură era greu de
ghicit, căci, în ciuda soarelui ce începuse să dogorească, purta pe ea două sau chiar trei rochiţe, iar peste
ele un şal gros de bumbac, de culoare roşie. Înfofolită astfel şi încălţată cu pantofi groşi, bătuţi cu ţinte,
părea mai voinică – o făptură durdulie care se căţăra anevoie pe povârnişul abrupt....“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte: păşea, înfofolită, făptură.
b). Cum era fetiţa? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Cu ce era îmbrăcată? 5). Formulează o întrebare.
6.
1). „Heidi deschise o uşă şi îşi dădu seama că intrase într-o casă de oameni nevoiaşi. Mama lui Peter
cârpea ceva în faţa unei măsuţe, iar într-un colţ al odăii zări o bătrână gârbovă, care lucra de zor la roata
de tors. Heidi se apropie de ea şi-i spuse:
- Bună ziua, bunico! Uite, am venit, m-ai aşteptat mult?
Apoi apucă mâna întinsă de bătrâna care, după ce stătu un pic pe gânduri, începu:
- Tu eşti fetiţa aceea care trăieşte acolo sus, la bunicul? Şi te cheamă Heidi, nu-i aşa? “
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: lucra de zor, mâna, gârbov.
b). Unde a venit Heidi? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Cum se dovedeşte a fi Heidi? 5). Formulează o întrebare.
7.
1). „ -Ce-a fost aici, copile?zise capra îngrozită.
Iedul cel mic, plângând, îi răspunse:
-Ce să fie? Lupul cel rău, nănaşul nostru, i-a mâncat pe frăţiorii mei, pe iedul cel mare şi pe cel
mijlociu şi vroia să mă mănânce şi pe mine.
-Vai de el, ce-l aşteaptă! zise capra. Cel ce mi-a făcut una ca asta nu poate scăpa nepedepsit.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: ce-a fost, îngrozit, lupul.
b). Ce a făcut lupul? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Ce a promis capra? 5). Formulează o întrebare.
8.
1). „George se duce la bibliotecă. Lui îi place să citească poveşti sau ghicitori. Împrumută cartea
„ Basmele românilor” de Petre Ispirescu.
Va avea mare grijă să nu păteze şi să nu rupă foile cărţii. Şi alţi copii vor dori să citească această
carte.
SFATURI UTILE! Atunci când citeşti o carte, procedează la fel ca George!“
2). Răspunde la întrebări :
a) Unde se duce George ? 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
b) Ce carte împrumută ? cuvinte: bibliotecă, împrumută, citesc.
c) Cum trebuie păstrată o carte? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare
.
9.
1).„ Trăia odată un împărat. El avea o împărăteasă tânără. Domneau mulţumiţi peste o mare
împărăţie.
Într-o zi, la palat a sosit un alai împărătesc din împărăţia vecină. Împăratul i-a primit cu mare
cinste şi i-a ospătat împărăteşte. Apoi i-a invitat la balul regal organizat de împărăteasă. Aceasta a purtat
o rochie strălucitoare. Toţi au admirat-o.
La sfârşit, împăratul oaspete le-a mulţumit pentru minunata seară petrecută.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: alai împărătesc, regal, i-a
b). Cine a venit la palat? mulţumit.
c). Cum au fost primiţi? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
10.
1). „ Într-o zi, vrăbiuţele se strânseră să discute o problemă foarte importantă: dacă o să facă pui,
unde o să-şi înalţe cuiburile, acolo sau acolo?
Aşa că s-au sfătuit o zi întreagă, până când înţeleptul vrăbiuţelor a zis:
- Să-i privim atent pe oamenii frumoşi şi pe oamenii urâţi şi o să ştim.
Dar, pentru asta, trebuie să fiţi atente, să nu mai întoarceţi capul în toate părţile şi mai ales să vă ţineţi
pliscul. Se poate?
- Se poate, răspunseră vrăbiuţele, care trebuiau să-şi facă şi ele o căsuţă undeva.“
11.
1). „Motanul, foarte fericit şi mulţumit că totul mergea conform planurilor sale, o luă la fugă
înainte. Întâlnind în drum nişte ţărani care coseau o pajişte, le spuse:
- Oameni buni, dacă nu îi spuneţi regelui că această pajişte pe care o cosiţi este a stăpânului meu,
Marchizul de Carabas, veţi fi tăiaţi bucăţi!
Bineînţeles că regele, ajuns în acelaşi loc, îi întrebă pe cositori :
-A cui este pajiştea?
- Este a stăpânului nostru, Marchizul de Carabas!, răspunseră ţăranii pe care îi cam speriaseră
ameninţările motanului.
-Vezi, Măria Ta, spuse Marchizul, aceasta este o pajişte care dă în fiecare an o recoltă îndestulătoare.“
12.
1).„ După mai multă vreme, un voinic veni să vâneze în pădure.
Fermecat de frumuseţea locului, a strigat minunându-se :
— Aici se poate trăi ca în rai ! Un rai de frumuseţe şi desfătare a sufletului meu !
Aşeză numaidecât cortul şi ceru bucătarului să-i întindă masa sub umbra răcoritoare a dafinului.
Până să fie gata ospăţul cu toate bunurile împărăteşti, el cutreieră pădurea după vânat. “
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: voinic, s-a minunat,
b). De ce era fermecat voinicul? fermecat.
c). Ce făcu el până să fie gata masa? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
13.
1). „ Într-o zi, era mare agitaţie la bucătărie cu pregătirile care se făceau pentru marele bal ce se
dădea în sala cea mare în cinstea tânărului prinţ. Nici că se mai pomenise atâta vânzoleală. Fuseseră
invitate toate doamnele şi domnii din ţinut şi trebuiau pregătite mâncăruri, curăţate şi frecate vasele de
argint şi de aur, lustruite podelele. Totul trebuia să strălucească lună până seara.
-Ce mult aş vrea să merg şi eu la bal! zise Blăniţă-de-pisică.
Auzind aceasta, bucătăreasa cea haină îi zise:
-Ce! O spălătoreasă de vase la bal ?! Că bine ţi-ar mai sta în blana ta de pisică, jerpelită şi
unsuroasă, printre toţi cei din lumea bună! Hai, dă-i zor cu treaba, nespălată şi neobrăzată ce eşti !
Pe lângă ocară aruncă şi un lighean cu apă murdară în faţa fetei, dar Blăniţă-de-pisică râse şi-şi şterse
apa de pe ochi. “
2). Răspunde la întrebări:
a). Care sunt personajele textului?
b). De ce era agitaţie la bucătărie?
c). Cum primi fata ocara adusă de bucătăreasă?
3). Construieşte enunţuri cu următoarele cuvinte/ expresii:în cinstea, lustruit, i-ar sta.
4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
14.
1). „Un ţăran îşi scăpă toporul în râu. De necaz se aşeză pe mal şi plânse amarnic Duhul apelor îl auzi, i se
făcu milă de ţăran şi îi aduse din râu un topor de aur. Îl întrebă:
-Al tău este toporul acesta?
Ţăranul răspunse:
-Nu este al meu.
Duhul apelor aduse un alt topor, de data asta de argint. Şi iarăşi răspunse ţăranul:
-Nici acesta nu este al meu.
Atunci duhul apelor aduse un topor obişnuit.
-Acesta-i toporul meu!
Duhul apelor îi dărui toate cele trei topoare, ca răsplată pentru cinstea de care dăduse dovadă. “
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii:de necaz, amarnic, l-a
b). Ce a răspuns ţăranul, văzând primele răsplătit..
două topoare? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Cum l-a răsplătit Duhul apelor? 5). Formulează o întrebare
.
15.
1). „Cristi şi Matei i-au anunţat pe părinţi că vor să meargă pe deal.
-Eu iau mingea, zise Cristi.
-Atunci eu iau o pătură,spuse Matei.
-Ce mâncare să iau la noi?întrebă Cristi.
-Tu ia ce vrei.Eu o să iau biscuiţi şi o sticlă cu suc.
După ce i-au spus mamei la ce oră se întorc, îşi iau bagajele şi pornesc la drum.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele cuvinte/
a). Care sunt personajele textului? expresii: mingea, i-au spus, bine-educaţi.
b). Unde vor să meargă băieţii? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Ce au hotărât să ia cu ei? 5). Formulează o întrebare
.
16.
1). „Ionel s-a dus la grădina zoologică. Acolo l-a întâlnit pe prietenul său, Andrei. La tot pasul, îi
întâmpina ceva nou şi interesant. Au mers la lei, la tigri, la girafe şi la maimuţe.
-Iată un papagal! strigă Ionel.
El l-a văzut primul. Apoi l-a văzut şi Andrei şi l-a fotografiat.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele cuvinte/
a). Care sunt personajele textului? expresii: prieten, i-a întâmpinat, interesant.
b). Unde au fost cei doi prieteni? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
c). Ce au văzut ei acolo? 5). Formulează o întrebare.
17.
1).„ Într-o zi vulpea l-a invitat pe cocor la masă. Ca să râdă de el i-a servit mâncarea într-un taler
- Îndrăzneşte, prietene ! zise ea cu glas prefăcut. Cocorul se strădui degeaba să apuce şi el câte
ceva cu ciocul său lung. Vulpea linse tot vasul.
A doua zi, cocorul o pofti pe vulpe la el. Pe masă se afla un vas lung şi cu gâtul strâmt.
- Mănâncă, vulpe, nu te codi !
Vulpea flămândă se uita cu ciudă cum mănâncă cocorul.
- Nu am poftă de bucatele tale ! spuse şireata şi plecă cu coada între picioare. “
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele cuvinte/
a). Care sunt personajele textului? expresii: îndrăzneşte, prefăcut, vas.
b). În ce vas a servit mâncarea vulpea? Dar 4). Scrie un titlu potrivit textului.
cocorul? 5). Formulează o întrebare
c). Ce învăţătură se desprinde din text?
.
18.
1).„ Ionel şi Marin sunt colegi de clasă. Astăzi au ieşit împreună de la şcoală. Sunt buni prieteni
şi le face mare plăcere să citească împreună cărţi de aventuri.
- Ce carte ai citit în ultimul timp? Nu te-am mai văzut la joacă.
- Citesc „Aventurile lui Tom Sawyer”. E un roman pentru copii fascinant. Când o termin ţi-o pot
împrumuta şi ţie.
Copiii se îndreaptă cu paşi leneşi spre casă, discutând despre năzdrăvăniile lui Tom. Cartea nu
are vârstă. Oricât de tineri sau de bătrâni am fi, trebuie să citim,căci doar astfel ne putem forma o cultură
şi îmbogăţi vocabularul. Căutaţi „comoara”! Ea se ascunde printre filele cărţilor.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: i-am împrumutat, fascinant,
b). Despre ce vorbesc cei doi colegi? cartea.
c). De ce e bine să citim o carte? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
19.
1). „Doi copii, un frate şi o soră, au pornit într-o zi spre şcoală. Drumul lor trecea pe lângă un crâng cu
umbră deasă. Pe drum era cald şi praf, iar în crîng- răcoare şi veselie.
-Ştii ce? spuse băiatul surorii sale. Mai avem destul timp să ajungem la şcoală.Acolo e cald acum,
plictiseală, pe când în crâng trebuie să fie tare plăcut. Ia ascultă cum cântă păsărelele! Şi ce multe
veveriţe sar din creangă în creangă! N-ar fi mai bine să mergem acolo, surioară?
Fetiţei îi plăcu îndemnul fratelui ei. Aruncară amândoi abecedarele în iarbă, se luară de mână şi se
afundară în desiş, printre tufele verzi, pe sub mestecenii pletoşi. Într-adevăr, în crâng era larmă şi
veselie. Păsărelele zburau din loc în loc, ciripind necontenit; veveriţele săreau de pe o creangă pe alta,
iar gâzele mişunau prin iarbă.
Primul lucru pe care l-au zărit copiii a fost un gândăcel auriu.
-Joacă-te cu noi, i-au spus ei gândăcelului.
-M-aş juca cu plăcere, răspunse gândăcelul, dar n-am timp: trebuie să-mi adun mâncare pentru
prânz.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Care sunt personajele textului? cuvinte/ expresii: umbra deasă, se afundară,
b). Cum li s-a părut copiilor în pădure? pletos, auriu.
c). Ce făcea gândăcelul? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.
20.
1). „Era odată un oraş de basm, locuit de prichindei. Li se spunea prichindei pentru că erau mici,
mici de tot.
Oricare dintre ei nu era mai înalt decât un castravete. Însă oraşul lor era tare frumos. Pe lângă
fiecare casă creşteau sumedenie de flori: margarete, romaniţe, păpădii. Până şi străzile la ei aveau nume
de flori: strada Campanulelor, aleea Romaniţelor, bulevardul Albăstrelelor. Iar oraşul se numea chiar
Oraşul Florilor. Şi era aşezat pe malul unui pârâu. Prichindeii îi ziceau apei acesteia Pârâul
Castraveţilor, pentru că pe malul lui creşteau foarte mulţi castraveţi.“
2). Răspunde la întrebări: 3). Construieşte enunţuri cu următoarele
a). Ce flori creşteau în oraş? cuvinte/ expresii: sumedenie, oraş de basm, se
b). Ce nume aveau străzile? numea, tare frumos.
c). Unde era aşezat oraşul? 4). Scrie un titlu potrivit textului.
5). Formulează o întrebare.