C13 – 13.01.

2020
Tendinte majore de schimbare in societate - Importante pt modul in care orasele se dozvolta si
isi planifica dezvoltarea
’70: constientizarea clara a impactului civilizatiei umane asupra mediului (curs anterior) –
globalizarea problemelor de mediu

Probleme de mediu de GENERATIA I si a II-a

a. GENERATIA I = poluare locala datorita unui singur factor in timp si spatiu
poate fi : absorbita de catre natura
interventie umana – juridictie: principiul poluatorul plateste – repara si despagubeste
b. GENERATIA a II-a = prezenta multiplelor surse asupra aceluias tip de poluae (automobile
si avioane)
s-au studiat efectele si din atmosfera (calitatea aerului) dar si de defrisari din padurea
amanzoniana asupra desertului
sunt DIFUZE pe teritorii f mare si poluare acumulata -> imposibil sau foarte dificil de a
constata cat contribuie fiecare poluator
ex: multiplii poluatori in lungul unui rau pt poluarea constatata in cursul inferior
- Este greu reparabila sau ireparabila intr-un timp lung sau cu procese ireversibile
- Nu permite identif sursei si vinovatiei sursei
- Preveni poluarea si limita la niv juristictiei – tratatul de la Cuotor (limitat) – 1997
iar dupa 20 de ani a fost transferat in Acordul de la Paris
- Preambulul intelegerii schimbarilor la scara planetei si la indentif perioadei vazuta
la niv evolutiei in milioane de ani – epoca ANTROPOCENA cu marturii in STADIU
GEOLOGIC (fizic pe termen lung) -> incalzire globala, schimbari la niv oceanului,
reducerea dramatica a unui nr mare de specii datorate activ omului si micsorarii
habitatului, conceptul de emprenta ecologica/ energetica

Apare DEZVOLTAREA DURABILA

- Inca nu e desavarsita ca activitate constienta ca megatendinta
- Odata cu perioada postbelica si constientizarea omului dupa bombardari si
constinetizarea unor accidente ecologice (petroliere, chimice) cu consecinte dramatice
- Au aparut grupuri de experti (Greenpool...): ganditori din domenii
transdisciplinare cu ocupatie asupra mediului
- Raportul Clubului de la Roma – Limitele Cresterii (’75)- atentioneaza despre
cresterea expansiva si bazarea pe resursele planetei epuizabile au luat nastere in urma
unor milioane de ani -> nu e sustenabila -> trb gasit o alta dezvoltare
- ’71 – Conf de Mediu de la Stolkholm: discurs de cooperare intre tari pt prevenirea
programelor de mediu
Natiunile Unite: Conf si elaborarea unui raport 1992 – Summitul Pamantului Rio de Janeiro
-> apare conceptul de dezv. Durabila in Our common Future
* Pe langa def. managementului, componentele de planif strategica trebuie retinuta pe derost
def. dezv. Durabile completa.
 DEZVOLTAREA DURABILA = acel tip de dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor
existentiale de baza ale genratiilor prezente si in acelasi timp asigura atat conditii pt satifacerea
acestor nevoi pt generatiile viitoare cat si garantia pt aceste generatii viitoare ca vor avea
libertate in a-si alege modele de dezvoltare
Nevoile existentale de baza: hrana, apa, adapost, imbracaminte, acces la asistenta sanitara, iar
pt a permite asig acestora, loc de munca cu obtinerea resurselor necesare + acces la educatie
Scopurile mileniului (rio) – conditii pt asigurarea nevoilor existentiale pt majoritatea
populatiei dar inca nu au fost atinse
Meritele conceptului: aduce in acelasi punct dezv durabila ca o intersectie a durabilitatii
economice cu cea sociala si de mediu
Dezv. Durabila ≠ dezv. Sustenabila
Initial : Sustenable developement
Franta: Developement Sustenable
Ro: tara francofona, dar au acelasi sens termenii
 s-a hotarat ca termenul din Fr. e corect

Globalizarea economica – calitatea mediului – produce efecte f triste in tarile in care activ
sunt depasite moral sau in care transferarea intr-o economie bazata pe industrie conduce la
dezechilibre sociale si micsorarea sectoarelor agricole -> dezechilibre in societate si o modif.
Diferentiata a nivelului de trai. (urban – rural) -> diminuarea calit vietii pt oamenii din rural
Polarizarea socio-economica: orase
- Concept UTOPIC – marirea listei de nevoie scade probabilitatea atingerii dezv
durabile
Agenda 21
Principiu : sync globaly, act localy
- Interdependentele la nivelul globului cresc pe toate planurile, actiunile pot fi
diferentiate la nivel local
- Au fost elaborate strategii de dezvoltare durabila
Agende 21 Nationale (in Ro) : statele de la Rio au examinat situatie dvp social, economic, de
mediu si au identificat obiectivele strategice pt perioadele urmatoare – indreptarea catre o
sustenabilitate din ce in ce mai mare
Agendele 21 Locale : orasele cu cat mai mari isi puteau elabora planuri de sustenabilitate/
strategii pe o perioada medie sau lunga de timp
Cei care au inteles si aplicat conceptul : Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia, Islanda,
Olanda, Marea Britanie (N), mai rezervat, Japonia, Singapore (analizate retrospectiv) care au
actionat pe toate directiile
Raportul vice-presedintelui Al Gore – Un adevar neconvenabil – f bine ilustrat si in timp cu
Hardvard-ul (exista ppt pe net)

Prin aceste planuri, inca de la Le Corb, se urmareste orasul viitorului sustenabil, cu bariere de
vegetatie care rup continuitatea zonelor mari urbane. Se discuta modelele urbane (compact vs
raspandit), accesibilitatea la niveul transportului, densitatea. Astazi se doreste fie inverzirea
oraselor vechi, fie o dezvoltare sub forma unor poli in relatii clare cu spatiile naturale care sa
atenueze impactul climatic, calitatea vietii si consumurile de energie
Orasul Caamazda?? (min. 41) – Foster &Partners – alt tip de morfologie urbana: mobilutate
fara emisii puternice + spatii publice urbane adecvate climatului
Se obs. Accelerarea proceselor, nu mai sunt utopice
Desi iubit de politicieni nu avea aplicabilitate dar in 2012 – reluarea conceptului si eliminarea
discursului politic
Copenhaga – carbon zero pana in 2025: circulatia ecologica si transortul public in dauna
automobilului + resurse alternative

The economist + National Geografic – reviste care urmeaza provocarile oraselor

DEMOGRAFIE
SCHIMBARI IN MEDIUL DE VIATA au legatura cu globalizarea informationala
(economica + comunicationala) si mobilitatea
PROCENTAJUL DE PERS care traiesc in orase: 50-52% in 2020 si este in crestere
Europa: % mai mare
Varietatea de probleme e f mare si tin cont de cei 3 piloni: economic, de mediu, socio-politic:
mai putine resurse disponibile pt agricultura, nevoie mai mare de ecucatie, nevoie dramatica de a
asig min de servicii si de a mari nr si calitatea lor, in a celasi timp atente la accesibilitatea
economica
Demografie: f diferit de la zona la zona. Site-uri UNCHS, alte medii de cercetare, sporul nat
creste in zone subdezvoltate (india, africa)

Consecintele asupra oraselor

- Ponderi si forme diferite dar peste tot
- Europa: media de varsta creste, populatia imbatraneste, datorita cresterii sperantei de
viata. In Ro speranta e cu 20 de ani mai jos fata de tarile dezvoltate din Eur (90 ani).
Speranta de viata : Creste datorita:
 alimentatiei corespunzatoare,
 mediu de locuit convenabil sanatatii, iar in tari foarte dezvoltate, inclusiv la nivel de
materiale de constructii si finisaje sanatoase si fara emisii si praf
 ameliorarii serviciilor medicale (performante, asistenta, modalitatilor de sprijinire a unei
batraneti active)
 Scaderea mortalitatii infantile
 Se schimba arborele varstelor – se nasc tot mai putin copii in rap cu populatia

Stilul de viata
Tendinta demografica in tarile dezvoltate :
- Accesul la informatie si datorita evolutiei genetice rapide + accesul la educatie -> scadere
a varstei de maturizare
- Asumarea unui rol social al individului (familie sau individuala) intarzie: 30+ ani
- Educatia superioara: cele mai bune cai de dialog cu oamenii
  Creste gapul intre generatii si micsorare a nr de copii / fam

Vulnerabilitate economica: familii monoparentale, in special pt mamele singure ptc statistic o

femeie isi pierde locul de munca mai usor.
Concubinaj

 Diversitate sociala si contribuie la micsoarea nr de copii deci IMBATRANIREA POP

Consecinte Piata Muncii (dezv economica)

Migratie si spor natural

Nr. Mare pensionari sustinuti de oameni profesional activi
Incurajeaza migrationismul economic
Garmania post-belica: pop masculina afectata de razvoi -> Muncitorul oaspete (pop masc turca)
Hamburg: 25-30% turci , 45% pop negermana -> a 3-a generatie de copii turci cu o prezenta
puternica dar se revendica a fi germani
Tensiuni si segregari pot aparea oricand chiar si la natiunile cu mixitate de sute de ani
Alteritate: Mberto Eco??? Cum ne faurim dusmanii – oamenii raportati la alteritate dpv religie,
cultura etc cu o dubla atitudine ( fascinatie si prejudecati)
Nu se poate vb numai despre o asimilare integrala f dificila
 probleme oras multicultural/etnic/rasial
’60: Norvegia si Suedia – au vrut sa ajute Bangladesh si Pakistan si au decis sa importe forta de
munca masculina

Cum rezolva orasul multicultural aceste probleme: Compenhaga – Superkilen: spatii publice cu
repere, spatiu neutru unde toate nationalitatile sa se adune
Interculturalitatea
o concerte, festivaluri, evenimente sportive
o afirmarea ident de grup si intelegerea grupului

Exemple: Triunghiul din spatele Monumentului Eroii Sanitari, Haga extensie senat al
parlamentului olandez f prietenos pt skateri
Se doreste schimbarea Champ-Elisee: reducerea celor 4 benzi la 2 pe sens, marirea trotuarului si
inverzirea blevardului, transformarea bulevardului predominant auto intr-o gradina
 Spatiul public devine de consum. Se schimba configurarile orasului ptc nu se mai
preteaza ptc lumea e in schimbare.
Odata cu demolarea Hala Matache, Ianusi a anuntat autoritatile ca odata cu marirea
bulevardului, un sens ar trebui sa dispara pt nu a incuraja traficul auto pe Berzei-Buzesti

Migratia est-Vest: raportare distantata fata de tara si nu se mai intorc

In cadrul populatiei de migrationisti nu se mai creaza pendulare
Probleme de sanatate: insidenta stresului si vulnerabilitatii, probleme de expunere la aer poluat
cu impact pe termen lung (buc), alcoolism (rusia), suicid, instabilitate emotionala cu impact
demografic

C14 – 6.02.2021

Planif strategica- orasele folosesc strategiile pt a-si orienta mai bine dezv si incearca sa inteleaga
mai bine mediul extern (spatiu si actori urbani) dupa principiul globalizarii

Schimbari: Globalizarea, Restructurarea economica, Schimbari in materie de transporturi si tehn.

informatiei care influenteaza orasul si modul in care afecteaza orasul poate diferi (schimbari
globalizare, schimbari climatice in functie de litoral-munte)
Schimbari globalizare: viteza patrunderii tehnologiei informatiei, viteza automatizarii proceselor
de productie
 Intelegerea modului in care schimbarile vor afecta orasul
! Pe masura ce un oras trece de un prag min de locuitori el trebuie sa se uite si intelgeaza la o
scara mult mai mare (globalizarea, schimbari climatice, progresul tehnologic) chiar daca efectele
imediate nu sunt simtite asupra dezvoltarii respectivului oras

 Diferentiere planif dezv predictiva, reactiva, proactiva

Planif. PREDICTIVA
- a caracterizat per socialista sau per in care orasele evoluau mai incet sau repede dar intr-
un mediu mai sigur
- Se defineste un proiect de oras si punerea lui in practica
- De obicei orasele nu se finalizeaza, tot timpul se modifica iar realitatea nu se
conformeaza planului
Ex: Brasilia, oras complet nou pe un teren gol dar astazi se recunoaste tiparul lui Oscar Niemeyer
insa au aparut mahalale, schimbari,
Chandigarh, Le corbusier,
Orase imperiale pe un plan prestabilit
Barcelona – plan intelept cu dezvoltare in timp, iar acolo unde nu e completat s-a facut altfel
dupa necesitati
Planif. REACTIVA = planif prin reactie
- Inregistrezi o schimbare in oras si incerci sa diminuezi impactul negativ sau sa=i
catalizezi impactul pozitiv
- De ex: constat ca orasul pierde populatie, adaug elemente care sa atraga populatia
- Sau Buc: constat ca atmosfera e din ce in ce mai greu respirabila, planif strategii politici,
programe, proiecte, care sa reactioneze
- Cluj: Constat ca orasului ii merge din ce in ce mai bine, sector IT, pot planifica reactiv pt
a spori atractivitatea
- Presuoune aparitia unei schimbari/eveniment si care genereaza o reactie
- Utilizata la criza
- Nu e usoara si schinbarile sunt mari si ample si trb sa faca fata punctual sau sistemic
 Ex: Pontonul Marea Britanie – mandria Braintan?? A fost daramat si s-a construit un turn de
vizitare
Barcelona ’90: portul se retrage, zona de litoral dar apoi a transformat-o in:

Planif. PROACTIVA
- Detectezi tendintele sau oportunitatile si amenintarile si vii in intampinarea lor
- Se face prin analiza in paralel al scenariilor
- Oportunitatile sa fie exploatate, impactul riscurilor diminuate si punctele slabe reparate si
pct tari valorificate prin SWOT
- De aici pleaca rationamentul orasului pt a-si intl posibil viitoare si pt a intrepta
dezvoltarea catre o directie
- Nu exista un oras pe care il desenezi si functioneaza identic ptc elementul fundamental
este factorul uman asupra caruia factorul de predictie este relativ limitat, chiar si orasele –
colonii

Strategiile nu se iau de la zero, desi unele ar trebui.

Bucuresti: 96-99: primul plan urbanistic general avea o componenta strategica si dupa CSB dar
care nu au fost cnsecvent aplicate – nu mai sunt valabile astazi dar pot fi consultate pt a intelege
tendinta lui.
Altele au trecut deja printr-un ciclu de elaborare strategica din ’90-2000
 ATITUDINEA STRATEGICA : este mult mai adaptabila maniera de a reactiona la ele
- scade capacitatea de predictie in societate
- Raman obiectivele strategice si relatiile dintre componentele strategiei (politici,
programe), structura strategica, ceea ce permite unui oras intr-un mod organizat sa aleaga
pe ce domenii actioneaza si echilibreaza pictoanele de actiune ptc dezv sa mearga pe o
directie pozitiva
- Nu are o tinta f clara dar e f specifica
- Orasele azi raman la o startegie adoptata anterior si sa actioneze intr-o directie sau alta
- Orasele incep sa se comporte ca si companiile
- ORASELE SE REINVENTEZAZA – isi gaseste noi profiluri
Ex: Boston: pleaca inductria calculatoarelor in Silicon Valley in `90 -> se reorienteaza catre
sectorul medical si cercetare medicala valorificand universitatile (harvard, cambridge, MIT, baza
spitaliceasca)
- Atentie M Extern, sculptare M. Intern si directii de repozitionare pe piata in functie de
cerere si oferta
- Schimbarile in cadrul fizic se produc incet ptc in ciuda robotizarii executiei exista un
ciclu de realizare a unor constructii si un ciclu de viata al lor
- O constructie trb sa fie versatila, sa poata fi modif, sa consume putina energie si
materiale, sa fie construita rapid si la demolare sa fie obtinute o parte din produsele
introduse in ea.
Ex: HSBS – Banca Nationala din Hong Kong – Norman Foster -> aproape ca o constructie
demontabila
Renzo Piano – banca din Londra? Demontabila ca un schelet si sa poata fi recuperabila
- Schimbari in structura populatiei, in optiunile, in gradul de calificare, in nr pop
 Orasul nu trb sa se ocupe cu constructia de cladiri ci de cresterea calitatilor serviciilor si
de predictibilitatea dezvoltarilor

Orasele trb sa elaboreze POLITICI = set de actiuni la care organizatia recurge in situatii
care se repeta in care principala caracteristica pozitiva este PREDICTIBILITATEA pe baza
careia orasele elaboreaza politici publice
Politicile publice = set masuri, un plan care va fi respectat si aplicat similar in conditii
similare dar care se poate adapta dar cuprinde deja logica si tipurile de actiuni si depinde de
un factor extern
De ex: producerea si aplicarea vaccinului anti covid
Strategiile sunt puse in practica de politici care suprind programe care cuprind proiecte
Politicile publice sunt cele la care orasele recurg ptc sunt mai suple si ptc permit structuri de
programe si proiecte mai potrivite adecvate schimbarilor sau dorintelor

1. Politica funciara
> fiscalitate, reglementari urbanistice, piata
- vizeaza resursa principala = TERENUL= suportul dezvoltarii in acelasi timp
- terenul este limitat dar reciclabil: construit, eliberat, reconstruit, grupat
- orasul nu detine in proprietare terenul sau dar e responsabil de modul in care este utilizat
- o mare parte din terenuri este detinut privat – administrare mai dificila pt stat
- politica funciara = atitudine in ceea ce priveste utilizarea terenului: reguli de urbanism,
permisibilitatea sau lipsa de permisiune pt dezvoltarea unor activitati, modul in care terenul
poate fi ocupat, cat de mult poate fi construit
- documentatia de urbanism si amenajarea teritoriului : daca e construibil, cu ce, care e
densitatea (pot, cut)
- resursa: prin utilizarea sa produce beneficii, nu se intorc intotdeauna la oras sau indirect ,
ele pot fi in favoarea publicului (parc) sau proprietarilor
- echiparea, drumurile si strazile, apa, energie, colectarea apei uzate si desurilor, iluminatul
public, sunt prorpietatea si obligativitatea orasului prin care se valorifica terenul
-> impoziteaza terenul – venituri exclusive la bugetul orasului (proces f compelx)
- terenul poate fi divizat/asociat si vandut- marfa
- poate fi ipotecat sau schimbat cu un altul de aceeasi valoare sau suprafata echivalenta sau
cu o compensatie baneasca (sulta)

Pret si valoare
PRET= CEEA CE SE PLATESTE
- Marfa => valoare funciara
- Unele nu se vand (ex piata)
- Piata funciara -> pret -> se reglementeaza intre cerere-oferta
- Creste cererea – creste pretul
- Creste oferta – se poate ca pretul sa scada sau sa fie constant
- Orasul poate influenta piata: preturi mari doar unde permite o dezvoltare f puternica
 - Preturi mari > impozite mari DAR nu este ATRACTIV – cel mai important
- Primele victime : LOCUINTELE
- Nu poate dicta pretul, poate impozita diferentiat sau poate sa introduca teren pe piata sau
sa achizitioneze terenuri
- Orasul are nevoie de teren atat pt atunci cand are nevoie sa vanda dar si pt a extinde
strazi, construi parcuri, scoli, spitale etc
- Uneori are terenuri in proprietate sau sa achizitioneze sau sa faca exproprieri
- Toate acestea trb sa fie integrate intr-o politica cu predictibilitate
- TRANSPARENTA TRANZACTIILOR

SCOPurile politicii funciare : Sa sigure ca intr-un oras exista teren pt dezvoltare urbana, la un
pret accesibil si toate terenurile sunt valorificate si tind a fi valorificate la potentialul lor
maxim
- Daca maresc regimul de constructie> pretul creste> impozitez mai mult > dar scade
atractivitatea si creste traficul
Ex: piata victoriei, promenada
New York- avea 2 zone inalte (Sud Manhattan si Times Square), valoarea terenului
creste si regimul creste in mari conversii – Hudson Yards
Londra - prin aglomerarea intr-o zona cu reglementari speciale

VALOAREA = legata de niste caracteristici: forma, deschiderea la strada, planeitatea,

caracteristicile geologice, situarea in oras, reglementarile de urbanism (cel mai imp)
 Specula funciara
- Ex: blocul din spatele muzeului taranului roman, e un bloc f frumos, reper, dezastru in
ceea ce priveste externalitatile (apa, canalizare, energie, parcare)
Catedral Plaza – langa catedrala Sf Iosif, concentreaza apa pe parcela pt un cartier de 200
mp
- Construibil, altfel isi pierde potentialul
- Legatura subiectiva cuantificabila in bani: sentiment
- Valoarea tine de teren, pretul de piata, dar valoarea influenteaza pretul

Politica funciara trebuie legata de politica de dezvoltare a infrastructurii (strazi, tehnico-edilitare)

2. POLITICA DE LOCUIRE
Locuinta = constructia sau partea din constructie in care se locuiste
Locuire = activ urbana care presupune existenta locuintelor si a altor activitati conexe (acces,
parcare, spatii plantate, elemente gospodaresti, servicii asociate in proximitate – gradiniti, scoli,
magazine, cabinete medicale)
- Activitate fundamentala
- Ocupa cea mai mare suprafata a orasului, mai putin exceptii: galati
- Realizarea de locuinte e legata de terenurile disponibile
- Individuala si colectiva sau semi-individuala
- Locuirea colectiva: densitate mai mare, nr mai mare de locuinte, nevoi mai clare de
servicii si activ publice
- Locuirea individuala: suprafete mai mari, chiar daca loturile pot fi mai mici (cartierul
23?), lotizari mici sau lotizari modeste (vatra luminoasa, tei), lotizari la sosea, lotizari
mari de mii de mp. – f variata
- Toate au aceleasi cerinte dar se manifesta spatial diferit (ex. Unde am colective am
nevoie de mai multe gradinite)
- Trebuie sa ai in vedere ca daca se creste regimul de inaltime de la p+1 – p+5 -> se
dubleaza populatia -> utilitati
- Locuintele sunt bun de piata ( se cumpara/vand)
- Specula de chirii si oamenii strazii, tendinta saraciei – instabilitatii pietii

ORASUL TREBUIE SA :
- Inteleaga piata de locuinte si preturile si o poate influenta prin taxe si impozite,
conditionare (regulament) si sa
- Sa analizeze variata cut, pot
- Analizeze impactul interventiilor masine de locuinte

ORASUL POATE CONSTRUI LOCUINTE pt :

- ???? nu se intelege
- Prin rotatie stau oameni din imobile care urmeaza a fi consolitate,
- Specialisti tineri pana au posibilitatea de a accesa un credit, locuinta sau chirie
- Pers care nu au adapost

ORASUL POATE DECURAJA LOCUINTELE prin impozite

ORASUL POATE INCURAJA: acorda suventii sau facilitati -> cresterea ofertei si
diversificarea ei

Modalitati de asigurare pt situatii dramatice (cutremure), conditionari parcari pe parcela ptc

spatiile publice nu pot prelua.

! Toate politicile nu stau separat ci se interdetermina / influenteaza reciproc -> permanenta

monitorizare a dezvoltarii orasului