Auditul bancar 

și al instituțiilor publice

1. Auditul bancar şi al instituţiilor de credit include:

    - audit bancar;
    - auditul instituţiilor de credit;
    - auditul fondatorilor  şi acţionarilor băncilor şi instituţiilor de credit.
    2. Auditul bancar  şi  al  instituţiilor  de  credit  se  efectuează paralel  cu controlul activităţii
băncilor şi instituţiilor de credit de organe  de  stat  special autorizate în acest
sens  conform  legislaţiei Republicii Moldova.
    3. Scopul principal  al  auditului  bancar şi  al  instituţiilor  de credit  reprezintă stabilirea
autenticităţii dărilor de seamă bancare şi ale  instituţiilor  de  credit contabile
(financiare),  de  asemenea  şi   corespunderea   operaţiunilor   lor  bancare,financiare   şi  
economice prevederilor actelor normative care sînt în vigoare în Republica     Moldova.
    Indicatorii principali  (conţinutul, volumul şi formele) dărilor  de seamă contabile (financiare)
acceptate în   Republica Moldova pentru bănci şi  instituţiile de credit se stabilesc prin
instrucţiuni respective ale Băncii Naţionale a Moldovei.
    4. Controlul  de  audit  poate  fi obligatoriu  sau  din  iniţiativa
subiectului  controlat.  Controlul de audit obligatoriu se  supun  toate băncile  şi instituţiile de
credit în scopul confirmării  autenticităţii dărilor de seamă contabile anuale (financiare), după
caz.
    Controlul de   audit   de  iniţiativă  se  efectuează   la   dicizia Consiliului  
fondatorilor  (acţionarilor)  în  scopul  obţinerii   unei expertize  independente  a  rezultatelor
activităţii acestei  bănci  sau instituţiei de credit.
    5. Au dreptul  să practice activitate de audit, indiferent de  tipul proprietăţii, inclusiv cele
străine şi cele formate împreună cu persoane juridice şi fizice străine.
    Firmele de audit   se   înregistrează  în  aceeaşi  ordine   ca   şi întreprinderile  care  efectuează
alte forme de activitate şi  pot  avea  orice  formă  juridică de organizare prevăzută de
legislaţia  Republicii Moldova, excepînd formele societăţii pe acţiuni de tip deschis.
    Firmele de audit îşi încep activitatea după înregistrarea de stat în calitate  de  subiect  al
activităţii de                  întreprenoriat,după  obţinerea licenţei  Băncii Naţionale a Moldovei în
vederea auditului bancar şi  al instituţiilor  de  credit  şi după includerea în registrul  firmelor  de
audit care se ţine în Banca Naţională a Moldovei.
    6. Firmele de  audit,în afară de efectuarea controalelor, pot  oferi servicii  în  vederea
organizării, restabilirii şi  gestiunii  evidenţei contabile,  în vederea întocmirii declaraţiilor cu
privire la dările  de seamă  contabile  (financiare),  cu privire la venituri, cu  privere  la
evaluarea  economică  a patrimoniului, a acordurilor şi   rogramelor  de colaborare,   în  

1
vederea  analizei   activităţii   financiar-economice evaluării  
activelor  şi  pasivelor  agenţilor  economici,   elaborării fundamentărilor  tehnico-
economice  în  vederea  consultaţiilor  privind unele  chestiuni  din  legislaţia bancară, fiscală şi
de altă  natură  a Republicii Moldova,precum şi alte servicii de profil.    
    Firmele de audit   nu   pot  practica  orice  altă   activitate   de antreprenoriat,  cu excepţia celei
de audit sau o altă activitate legată de cea de bază.
    Firmele de audit  nu au dreptul să transmită informaţii obţinute  în procesul  
auditului  unor  terţe  persoane  pentru  a  fi  folosite  în activitatea de antreprenoriat.
    7. Controlul de audit nu poate fi efectuat de:
    a) contabili-experţi  reprezentînd fondatori, acţionari, conducători şi  alte  persoane  cu funcţii
de răspundere ale  obiectului  controlat, fiind  responsabili de gestiunea dărilor de seamă
contabile (financiare) care se află cu aceste persoane în relaţii de rudenie apropiate sau sînt   rude
prin alianţă (părinţi, soţ şi soţie, fraţi, surori, feciori, fiice,
de  asemenea  fraţi,surori,părinţi  şi  copii  ai  soţilor),  precum  şi persoane care au efectuat
gestiunea (restabilirea) evidenţei contabile;
    b) firme de audit:
    - la obiecte  reprezentînd fondatori, acţionari, creditori,  garanţi ai  acestora,  precum şi la
obiectele în raport cu care aceste firme  de audit reprezintă fondatori, proprietari, acţionari;
    - la obiecte reprezentînd întreprinderi-fiice, filiale (sectoare) şi reprezentanţe  ale  acestora  sau
avînd în capitalul  său  cota-parte  a acestor firme de audit.
    În cazul în care  după încheierea acordului au apărut şi au  devenit
cunoscute  circumstanţe  arătate la prezentul unct, acordul  se  supune desfacerii.  În cazul dosirii
intenţionate de către firmele de audit  de la  beneficiar  a  
circumstanţelor  excluzînd  posibilitatea  efectuării controlului  de audit, beneficiarului i se
recuperează din contul firmei de   audit  toate  cheltuielile  efectuate  în  legătură  cu  încheierea
acordului.   Dosirea  acestor  circumstanţe  reprezintă  baza   anulării licenţei de efectuare a
activităţii de audit.
    8. Contabilii-experţi   la   efectuarea  controlului  de  audit   şi întocmirea  
avizului  pe  rezultatele  obţinute  sînt  independenţi  de obiectul  controlat  şi  firma  de audit în
care  aceştea  lucrează,  de asemenea şi de orice terţă parte, inclusiv de organele de stat.
    9. La efectuarea  controalelor  de  audit  ale  căror  rezultate  se prezintă  Băncii Naţionale a
Moldovei sau în alte organe ale puterii  de stat,  firmele de audit sînt obligate să folosească
formele şi  metodele de  control  stabilite de B.N.M. La efectuarea altor controale de  audit
firmele  de  audit  stabilesc  de  sine  stătător  formele  şi  metodele
controlului  de  audit,  bazîndu-se pe cerinţele actelor  normative  ale Republicii Moldova,
precum şi pe stipulările concrete expuse în acord.

2
    10. Formele de audit au dreptul:
    a) să verifice  la obiectul controlat în volum complet  documentaţia
privind  activitatea  bancară şi   financiar-economică,  disponibilitatea
mijloacelor  băneşti,  hîrtiilor de valoare şi valorilor  materiale,  să
obţină  explicaţii  la  întrebările apărute şi  informaţii  suplimentare necesare controlului de audit;
    b) să primească la cerere, în scris, de la terţe persoane informaţia necesară în vederea
efectuării controlului de audir;
    c) să atragă  pe bază de contract la efectuarea controlului de audit contabili-
experţi,activînd  în  alte  firme  de audit,  precum  şi  alţi specialişti,  excepînd persoanele arătate
la subpunctul "a" al punctului 8 al prezentului Regulament provizoriu;
    d) să renunţe   la   efectuarea  controlului  de  audit   în   cazul neprezentării de obiectul
controlat a documentaţiei necesare.
    11. Firmele de audit sînt obligate:
    a) să respecte  cu  stricteţe  la efectuarea  activităţii  de  audit prevederile legislaţiei Republicii
Moldova;
    b) să informeze  imediat beneficiarul care a încredinţat  efectuarea controlului de audit:
    - despre imposibilitatea participării sale la efectuarea controlului de  audit  al  acestui  obiect în
virtutea  circumstanţelor  arătate  la subpunctul "b" al punctului 10 al prezentului Regulament
provizoriu;
    - despre necesitatea    atragerii   suplimentare   la    exercitarea controlului  a  contabililor-
experţi  (specialiştilor), în  legătură  cu volumul  considerabil de muncă, în legătură cu oricare
alte circumstanţe apărute după încheierea acordurilor;
    c) să execute la un nivel profesional înalt activitatea reprezentînd biectul acordului cu
beneficiarul;
    d) să asigure  integritatea documentelor primite şi întocmite de  ei în  timpul  efectuării
controlului de audit şi să nu divulge  conţinutul lor   fără  
acordul  conducătorului  obiectului  controlat;  să   ofere obiectului  controlat  informaţia
exhaustivă cu privire  la  prevederile   legislaţiei  referitoare la efectuarea controlului de
audit,  drepturile şi obligaţiile părţilor;
    e) după îndeplinirea  activităţii reprezentînd obiectul acordului cu beneficiarul, să transmită
acestui de la urmă materialele referitoare la executarea acordului.
    12. Banca Naţională  a Moldovei din proprie iniţiativă poate efectua
controlul  calităţii  avizului de audit. În cazul depistării  efectuării necalificate a controlului de
audit:

3
    - care a condus  la  mijloacele de încasat la buget,  se  efectuează calculul  corect  al  relaţiilor
reciproce ale subiectului  economic  cu bugetul, iar de la firma de audit, pe acţiunea subiectului
economic, pot fi încasate cheltuielile suferite de acesta în legătură cu controlul;
    - care a condus  la prejudicii subiectului economic, de la firma  de audit, pe acţiunea lui, poate
fi cerută recuperarea prejudiciilor.
    13. Conducătorii  şi  alte  persoane cu funcţii  de  răspundere  ale subiectului controlat sînt
obligaţi:
    a) să creeze   contabilului-expert  condiţiile  necesare  efectuării complete  şi  în  timp util a
controlului de audit,  să  prezinte  toată
documentaţia  necesară  în  acest  sens,  de  asemenea  să  ofere  toate explicaţiile de rigoare;
    b) să înlăture  în mod operativ încălcările depistate prin controlul de  audit a ordinii de
gestiune a evidenţei contabile şi de întocmire  a dărilor  de seamă, să prezinte nu mai tîrziu de 10
zile lucrătoare  după terminarea  controlului  de  audit  dările  de  seamă  corectate  Băncii
Naţionale,  organelor  statistice şi pe toate celelalte adrese  unde  au fost  
expediate  dările  de  seamă,  explicînd  motivele  modificărilor efectuate.
    Se interzice întreprinderea oricăror măsuri care ar putea conduce la reducerea   şirului  
de  chestiuni  expuse  elucidării  la   efectuarea controlului de audit.
    14. Rezultatul  controlului  de  audit reprezintă avizul  firmei  de audit  -  un  document avînd
valoare juridică  pentru  toate  persoanele
juridice  şi  fizice,  organele  de  autoadministrare  locală,  organele puterii   de  
stat  şi  administrării  de  stat,  precum  şi   organele judecătoreşti.
    Avizul firmei  de  audit  privind rezultatele controlului  în  unele chestiuni concrete reprezintă
un document al expertizei independente.        
    15. Avizul firmei  de audit trebuie perfectat la maşina de scris  pe formular  cu antet indicînd
adresa juridică a firmei,telefonul,contul de decontare şi să fie alcătuit din trei părţi.
    În prima parte  (introductivă) se arata data eliberării licenţei  de
către  B.N.M.  în  vederea  efectuării activităţii de   audit  la  bănci, instituţii  de credit,
denumirea subiectului controlat, data şi  numărul acordului  în  baza  căruia firma de audit şi-a
luat angajamentul  de  a oferi  servicii de audit, obiectul la concret şi scopul. În acestă
parte  se  face  o evaluare a organizării evidenţei contabile,  se  menţionează situaţia dărilor de
seamă şi a controlului intern.
    În partea a doua  (analitică)  se  arată fapte depistate  în  timpul controlului  de  audit de
încălcări ale ordinii stabilite de gestiune  a evidenţei contabile şi de întocmire a dărilor de seamă
care influenţează autenticitatea   acestora,  precum  şi  de  încălcări  ale   legislaţiei
Republicii  Moldova  la efectuarea de operaţiuni care au cauzat sau  pot cauza prejudicii
subiectului controlat, statului sau unor terţe  persoane.

4
    În partea a treia  (de totalizare) se efectuează inscripţia motivată cu   privire  
la  confirmarea  autencitităţii  dărilor  de  seamă   ale subiectului controlat.
    În cazul în care  subiectul  controlat nu a înlăturat  pe  parcursul
efectuării  controlului  de  audit  încălcările  esenţiale  din  ţinerea evidenţei  
contabile,  întocmirea  dărilor  de  seamă  şi   respectarea    legislaţiei  Republicii  Moldova, apoi
în partea a treia a  avizului  de audit   se   face  o  inscripţie  privind  imposibilitatea  
confirmării    autenticităţii  dărilor de seamă şi se fac propuneri concrete în vederea      înlăturării
acestora.
    După îndeplinirea  propunerilor firmei de audit, subiectul controlat are  dreptul  să se adreseze
pentru a obţine  confirmarea  autenticităţii dărilor de seamă.
    Avizul de audit se semnează de contabilul-expert (specialistul) care a  efectuat  controlul,
precum şi de  onducătorul firmei de audit şi  se legalizează cu ştampila firmei.
    Subiectul controlat este obligat să prezinte Băncii Naţionale avizul de audit în termen de pînă
la 10 zile după terminarea controlului. Altor persoane interesate li se oferă numai partea de
totalizare a avizului de audit.
    16. Reglementarea  activităţii  de  audit bancar  se  efectuează  de
B.N.M.  Prin  reglementarea  activităţii  de audit  bancar  se  înţelege eliberarea  şi rechemarea
licenţelor pentru activitatea de audit bancar, precum  şi  supravegherea  calităţii
controalelor  de  audit,  atestarea pentru dreptul de a efectua activitate de audit bancar.
    17. Ordinea atestării  pentru  dreptul  de a efectua  activitate  de audit  bancar, ordinea formării
comisiilor de atestare şi nivelul plăţii pentru  efectuarea  atestărilor,  ordinea
eliberării  licenţilor  pentru activitatea de audit bancar se stabilesc de Banca Naţională a
Moldovei.
    Atestarea se  efectuează  de  o  comisie aprobată  de  Consiliul  de Administraţie al B.N.M.
    La atestare se  admit  persoanele arătate la punctul 18 al  Normelor "Cu  privire  la activitatea
de audit în sistemul bancar  al  Republicii Moldova".
    Pentru a trece  atestarea se elaborează o listă de întrebări care se propun candidaţilor.
    Fiecare membru  al  comisiei  expune o notă pe sistem de  10  puncte privind rezultatele
atestării.
    Dreptul de a  efectua  audit  bancar se oferă  candidatului  care  a obţinut o notă medie nu mai
mică de 7 puncte.
    Atestările de calificare se efectuează o dată în trimestru.
    18. La atestarea  pentru dreptul de a efectua audit bancar se  admit persoane  cu  studii
superioare economice şi un stagiu de lucru  nu  mai puţin  de  trei  ani din ultimii cinci
în  calitate  de  contabil-expert contabil,  revizor, profesor de profil economic al
lucrătorului  bancar, precum  şi  persoane cu studii economice medii speciale şi un stagiu  de

5
munc nu mai puţin de cinci ani din ultimii  zece  în  calitate  de contabil-expert, contabil,
revizor,economist,lucrător bancar.
    La atestare nu  se admit persoane condamnate prin sentinţa judecăţii
cu  aplicarea  privaţiunii  de dreptul de a ocupa unele funcţii  sau  în vederea  unei activităţii în
domeniul relaţiilor financiar-economice  pe parcursul  ispăşirii   pedepsei şi ulterior pînă la
reabilitare în  modul stabilit de lege.
    Persoanele care au trecut cu succes atestarea primesc legitimaţie de calificare.
    Legitimaţii de  calificare trebuie eliberată în termen de o lună din
ziua  efectuării  atestării.  Dacă pe parcursul a doi ani  din  momentul obţinerii legitimaţiei de
calificare persoana care a trecut atestarea nu a  intrat  în funcţie de contabil-expert, legitimaţia de
calificare  îşi pierde valabilitatea.
    Persoana care nu a trecut atestarea în termen de o lună din momentul avizării lui privind
adoptarea acestei decizii, are dreptul să facă apel la  comisia de atestare în vederea eliberării
legitimaţiei de calificare în judecată.
    Persoanele care  au  primit legitimaţie de calificare  pot  practica activitate  de audit numai în
numele firmelor de audit avînd licenţa  de stat  
în  vederea  efectuării  auditului  bancar,  eliberată  de  Banca Naţională a Moldovei.     Licenţa
de stat se eliberează în baza următoarelor documente:
    - cererea privind obţinerea licenţei;
    - copii ale documentelor de constituire a întreprinderii;
    - copia adeverinţei de înregistrare;
    - extrasul din  procesul-verbal  al  adunării  fondatorilor  privind alegerea  în  funcţie de
director al întreprinderii a unei  persoane  ce posedă ligitimaţie de calificare în auditul bancar;
    - fundamentarea    economică    a    necesităţii,oportunităţii    şi posibilităţii  efectuării unor
controale bancare  concrete, cu desemnarea
detaliată  a  scopurilor, sarcinilor, perspectivelor şi  veniturilor  şi cheltuielilor.
    Cererea privind  eliberarea licenţei de efectuare a auditului bancar trebuie  examinată  timp de
45 de zile din momentul prezentării  tuturor documentelor prevăzute la acest punct.
    19. Licenţele  şi legitimaţiile de calificare în vederea  efectuării
auditului  bancar  pot  fi  anulate de organul  care  le-a  eliberat  în cazurile:
    a) depistării   după   eliberarea  licenţei  sau   legitimaţiei   de calificare  a informaţiilor
neautentice prezentate în vederea  obţinerii acestora;
    b) încălcării  de  către firma de audit sau de  contabilul-expert  a normelor  de respectare a
informaţiei confidenţiale primite pe parcursul controlului de audit;

6
    c) intrării în   vigoare   a   sentinţei  judecăţii   care   prevede privaţiunea persoanei care
practică auditul bancar de dreptul de a ocupa unele  funcţii  sau  de  a practica
o  anumită  activitate  în  domeniul relaţiilor financiar-economice;
    d) dosirii intenţionate  de către contabilul-expert (firma de audit) a  circumstanţelor  care
exclud posibilitatea efectuării controlului  de audit;
    e) efectuării   în  repetate  rînduri  (mai  mult  de  trei  ori)  a controalelor  de  audit  bancar
necalificat oferind  servicii  de  audit bancar. Gradul de calificare al controalelor de audit sau al
serviciilor se determină de Banca Naţională a Moldovei.
    Anularea licenţei  şi  a  legitimaţiilor de  calificare  în  vederea activităţii de audit bancar din
alte motive nu se admite.
    Firma de audit   privată   de   licenţă  pentru   servicii   oferite necalificat  sau  pentru controale
efectuate în acelaşi mod poate să  se adreseze repetat pentru a obţine licenţa de efectuare a
auditului bancar nu mai devreme decît peste doi ani după privarea de licenţă.
    Contabilul-expert   privat  de  legitimaţia  de  calificare   pentru servicii  
sau  controale  efectuate  necalitativ  poate  fi  admis   la reatestare nu mai devreme decît peste
un an după privarea de  legitimaţie

APARITIA SI EVOLUTIA AUDITULUI INTERN

In perioada de apogeu a capitalismului industrial, marile Intreprinderi americane au folosit

serviciile auditorilor din afara entitatilor organizationale, acestea desfasurand activitatea de audit
extern (audit extern = audit financiar). A urmat marea criza din 1929 – 1933, iar recesiunea a
determinat Intreprinderile cotate la bursa sa isi intensifice preocuparile pt reducerea cheltuielilor
cu auditul extern care certifica situatiile financiare si conturile si pentru crearea propriilor
activitati de audit. A fost perioada care a marcat decisiv aparitia auditului intern. Ca urmare,
lucrarile de inceput, adica lucrarile pregatitoare ale demersului de audit extern au fost preluate de
catre salariati ai Intreprinderii, iar auditului extern i-a ramas supervizarea si certificarea
conturilor. La nivelul Intreprinderii a aparut astfel o functie noua, exercitata de persoane din
interior care desfasurau activitati din sfera auditului extern. Dupa criza economica acesti salariati
au fost pastrati in continuare in Intreprindere dezvoltandulise atributiile intrucat deja posedau
cunostintele necesare pt efectuarea de audit intern. Auditul intern a devenit tot mai necesar si
important fapt care a determinat inceputul cautarilor pt standardizarea lui. In anul 1941
in Orlando (Florida) s-a infiintat Institutul Auditorilor Interni ( I I A ). Acesta este o organizatie
profesionala recunoscuta intertional, pentru primele tari care au aderat la I I A au fost
M.Britanie, Suedia, Norvegia, Danemarca. In present institutul reprezinta mai mult de 115.000
membrii din 165 tari. In Europa, auditul intern se dezv incepand cu anii 1960, se delimiteaza si

7
se detaseaza cu un demers distinct din 1980. in 1992 Institutul Spaniol de audit intern realizeaza
o ancheta care a raspuns la intrebarea: “cum va fi auditul intern in Imtreprinderea anului 2000?”.

Ca urmare a acestei cercetari s-au obtinut urmatoarele raspunsuri:

a)auditul intern va acoperi tot mai multe si diverse domenii: mediul si calitatea.

b)confirmarea auditului intern ca un demers atasat managerului de varf al entitatii.

c)auditul intern va fi recunoscut inclusiv ca disciplina predata in invatamantul superior

d)prezenta auditului intern in Intreprinderi mici si mujlocii va devenii o regula (si in cele mici
daca acestea suporta costurile)

e)auditorul intern va fi considerat mai degraba consultant decat o modalitate de a impune

recomandari obligatorii.

In noul context economic national, European si global consultanta auditului intern devine tot mai
necesara si apreciata. El da astfel un plus de valozare in Intreprindere, deoarece creste gradul de
complexitate al gestiunii Intreprinderii, iar pe de alta parte sprijina implementarea sistemului de
control intern caracterizat prin rationalitate si eficienta.

FUNCTIA DE AUDIT INTERN

Auditul intern este o functie noua a carei geneza este pusa mai ales pe seama unei perioade
istorice mai putin favorabila d.p.d.v economic si anume criza din 1929. Petru ca aceasta functie
sa devina efectiva ea trebuie implementata pe baza unui proiect. Imaginea functiei de audit intern
nu este una omogena, ea diferand de la o tara la alta. Exista tendinta ca in cazul unor
Intreprinderi, anumite specializari care in practica sunt foarte variate sa fie privilegea pt audit
intern, cum ar fi contabilitatea, trezoreria sau alte activitati financiare din Intreprindere. Functia
este noua si in virtutea vocabularului ca si urmare se folosesc destul de des termini imprumutati
de la auditul extern, ceea ce poate crea confuzii. Nivelul de dezvoltare al acestei functii noi, este
determinata la un moment dat si de cultura Intreprinderii.

In afara de faptul ca auditul intern este o functie noua el mai are doua trasaturi sau caracteristici
specifice, si anume:

-functia de audit intern este universala

-functia de audit intern este perioadica

8
Universalitatea auditului 353e41d intern se refera la aplicarea lui tuturor entitatilor
organizationale dar si celorlalte functii care se exercita in Intreprindere. Auditul intern se
intalneste in Intreprinderile industriale cat si in cele de comert sau prestarea de servicii. In
Romania activitatea de audit intern este prezenta in societatile comerciale bancare si in
Intreprinderi multinationale. In tara noastra, conceptul de audit intern este relativ putin timp
institutionalizat si normalizat fiind abordat de pe 2 pozitii distincte:

1)auditul intern din sfera sectorului public

2)auditul intern din sfera sectorului privat

Potrivit principiului universitatii, auditul intern se aplica tuturor functiilor si activitatilor

Intreprinderii, ca urmare auditul intern nu trebuie suprapus functiilor de contabilitate, trezorerie,
financiara, etc. Activitatile cum sunt cele de contabilitate si trezorerie se inscriu in planul de
audit intern. Auditul intern mai examineaza productia, intretinerea utilajelor, a investitiilor si
altele. Toate functiile Intreprinderii sunt supuse auditului intern.

Periodicitatea – trebuie inteleasa in raport de frecventa si intervalele de timp la care activitatile

Intreprinderii sunt supuse auditului intern, acest lucru nu inlatura existenta permanenta a functiei
de audit intern in Intreprindere. Sub aspectul structurilor in care se desfasoara functia de audit
intern, ea se poate organiza in servicii, birouri, compartimente sau poate fi exercitata de catre o
persoana angajata in acest scop. In tara noastra exista si optiunea externalizarii auditului intern.

FORME ALE AUDITULUI INTERN

Exista mai multe forme care sunt clasificate dupa 2 criterii:

I)dupa natura auditului intern sau criteriul dupa obiective

In functire de acesta exista 4 feluri de audit:

-audit de conformitate / regularitate

-audit de eficacitate

-audit de management

-audit de strategie

Auditul de conformitate – urmareste ca dispozitiile legale si reglementare sa fie respectate; in

acest caz este vorba despre conformarea Intreprinderii la aceste dispozitii legale.
9
Regularitatea inseamna urmarirea decatre auditul intern a conformarii activitatilor si functiilor
Intreprinderii cu regulile interne stabilite de Intreprindere, si intr-un caz si in celalalt auditul
intern face o comparatie a realitatii cu un sistem de referinta, iar pe acesta baza auditorul
semnaleaza responsabilului dezechilibrele.

Auditul de eficacitate vizeaza masura in care s-a reusit gasirea modalitatilor pt atingerea

obiectivelor fixate si a raspunsului la asteptari, iar pe de alta parte masura in care lucrurile sunt
facute cat mai bine posibil; acest tip de audit este infiintat de cultura Intreprinderii (cunostinte,
pricepere, comportament, comunicare, etc). Daca notiunii de eficacitate se asociaza
Intreprinderea se asociaza si eficienta, atunci auditul capata forma celui al performantei.

Auditul de management / auditul de conducere – observa alegerile si deciziile directiei

generale, le compara, apoi evalueaza consecintele lor si atrage cu privire la riscuri si incoerente.
Auditul intern nu emite judecati asupra opiniilor strategice si politice ale conducerii
Intreprinderii, observand doar forma si nu continutul, el examineaza daca exista o politica, daca
ea este exprimata cu claritate, daca este cunoscuta, inteleasa si aplicata.

Auditul strategic procedeaza la compararea politicilor si strategiilor Intreprinderii cu coerenta

globala a acesteia. Auditul intern se limiteaza la semnalarea incoerentelor, a neconcordantelor
fara insa sa evalueze politicile si strategiile.

II)dupa criteriul destinatiei sau al domeniului de aplicare, fiecarei functii a Intreprinderii ii

va corespunde o categorie de audituri operationale care privesc toate activitatile inclusive cea
contabila si financiara. Cate functii sunt in Intreprindere, atatea categorii de audituri operationale
se intalnesc. Definitia auditului intern – recunoscuta si acceptata este aceeasi enuntata in 1999.

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care da unei organizatii o asigurare in

ceea ce priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor o indruma pt a-i imbunatatii
operatiunile si contribuie la adaugarea de plus de valoare.

Auditul intern ajuta aceasta organizatie sa-si atinga obiectivele evaluand printr-o abordare
sistematica si metodica procesele sale de management al riscurilor de control si de conducere a
Intreprinderii si facand propuneri pt a le consolida eficacitatea.

Din examinarea acestei definitii rezulta:

1)Auditul intern este o functie centrata pe idea de independenta fata de celelalte functii si
activitati

10
2)Auditul intern – indeplineste un rol de asistenta si consiliere al managementului pt o mai buna
administrare a activitatii I.

3)Auditul intern evalueaza sistemul de control intern al Intreprinderii care serveste la detinerea
controlului afacerii, adica participa in acest fel la guvernanta Intreprinderii.

4)Auditul intern nu urmareste neaparat judecarea salariatiilor sai, nu acesta este obiectivul sau
principal, ci contributia la imbunatatirii unei performante prin semnalarea riscurilor. Definitia
auditului intern este considerata perfectibila ca urmare a faptului ca utilizeaza notiunea de
activitate in loc de functie. Intre activitate si functie exista deosebirii, considerandu-se ca
activitatea este mai elementara decat functia, iar responsabilul unei activitati se situeaza in cadrul
nivelului ierarhic din Intreprindere pe o pozitie subalterna.

Exemplu practic cu privire la auditul intern al functiei de intretinere intr-o Intreprindere.

Auditarea functiei de intretinere din Intreprinderea “X” se inscrie in planul de audit intern care
urmeaza sa se efectueze in perioada urmatoare. In cadrul acestei misiuni, auditorul intern va
proceda la examinarea si auditarea functiei de intretinere pe baza cerintelor si auditului de
strategie.

In cadrul auditului de conformitate – auditorul examineaza dispozitiile, regulile si procedurile

stabilite de Intreprindere pt aceasta functie observand daca ele sunt respectate. Setul de reguli, de
proceduri pt intretinerea uzinei se refera la aspectele care asigura folosirea instalatiilor, utilajelor
si echipamentelor in parametrii tehnici si in conditii de functionare astfel incat sa se asigure
ritmul de productie stabilit. Tot aici auditorul intern mai poate examina daca sunt respectate
procedurile cu privire la securitatea tehnologica a echipamentelor. De asemenea auditorul
examineaza si regulile contabilizarii operatiunilor de intretinere si multe altele.

In cadrul auditului de eficacitate, auditorul intern se preocupa de modul in care este gestionata
functia de intretinere a uzinei pt aceasta el observa care sunt indicatorii si sistemele de informare
folosite de catre responsabilul cu intretinerea, apoi urmareste care sunt masurile ce pot fi luate pt
ca dispozitiile, regulile si procedurile sa fie mai bine adoptate cerintelor functiilor de intretinere
in scopul eliminarii disfunctiilor si a insuficientelor cu privire la intretinerea din I.

Auditul de management – auditorul intern urmareste ca misiunea responsabilului functiei de

intretinere sa fie precis si clar definit. Intru aceasta auditorul va constata daca de exemplu
intretinerea trebuie sa intervina la toate incidentele de functionare sau numai la unele, daca
intretinerea se face pentru ajustarea bugetului la costuri minime sau pt prelungirea duratei de
functionare a unui utilaj. Auditorul se asigura astfel ca politica de intretinere este conforma cu
11
strategia Intreprinderii dar mai ales cu fabricarea, cu realizarea productiei. Auditul de strategie
vizeaza asigurarea ca politica de intretinere a Intreprinderii este conforma cu politicile celorlalte
functii din Intreprindere.

ASEMANARI, DEOSEBIRI SI COMPLEMENTARITATE INTRE AUDITUL INTERN

SI ALTE FUNCTIUNI ORGANIZATIONALE

a)Audit intern si extern – diferentele

Auditorul intern este angajatul Intreprinderii in timp ce auditorul extern este un prestator de
servicii independent juridic de Intreprindere. Auditorul intern lucreaza doar in folosul
responsabililor Intreprinderii iar auditorul extern ii are ca beneficiari ai lucrarilor sale de
certificate ai situatiilor financiare pe utilizatorii externi. Obiectivele auditorului intern sunt
aprecierea bunului control asupra activitatii Intreprinderii si recomandarile pt imbunatatirea
acestui control, iar al auditorului extern sunt certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii
fidele a contului situatiilor financiare si rezultatele Intreprinderii. In demersului de audit extern
utilizeaza dispozitivele de control intern ca urmare controlul intern este un mijloc pt auditul
extern si un obiectiv pt auditul intern. Domeniul de aplicare a auditului extern cuprinde toate
functiile Intreprinderii implicate in stabilirea rezultatelor si elaborarea situatiilor financiare dar
numai acestea nu altele, pe cand auditul intern are un domeniu mult mai larg cuprinzand toate
functiile Intreprinderii in dimensiunea lor integrala. Auditul extern are in vedere orice fel de
frauda care influenteaza situatia financiara sau care ar putea face acest lucru, in schimb auditul
intern desi nu are ca scop principal descoperirea fraudelor poate investiga orice frauda din
Intreprindere avand posibilitati mai mari in acest sens decat auditul extern. Independenta
auditului extern este una juridica si statutara (autorizare pt libera practica) dar auditorul intern
are o independenta mai restransa care se manifesta fata de activitatile auditate nu si fata de
directia generala a Intreprinderii. Auditul extern se desfasoara periodic intermitent la finele
trimestrelor, semestrelor sau exercitiului financiar el nefiind permanent in Intreprindere in timp
ce auditul intern este prezent in Intreprindere dar schimba frecvent interlocutorii care in cazul
auditului extern sunt de regula aceeasi. Auditul extern foloseste pt lucrarile sale metode
verificate cum ar fi comparatiile analizele; iar auditul intern utilizeaza metode derivate de regula
din cultura Intreprinderii.

ASEMANARI SI COMPLEMENTARITATE

Auditul intern este complementul auditului extern intrucat daca primul exista ca functie atunci
cel deal doilea se poate folosi de lucrarile sale. Auditul extern este complementul auditului intern
deoarece primul poate furniza o apreciere a gradului de control al afacerilor iar al doilea poate sa

12
recurga la sprijinul primului in diferite situatii impuse de fundamentarea opiniei. Auditorii interni
si externi pot conveni sa aiba acces reciproc la programele si dosarele de lucru. Intre auditul
intern si extern se pot face schimb de informatii diferite cu privire la datele despre Intreprindere
la mediul intern sau extern dupa caz precum si la aspecte privind organizarea Intreprinderii.

 b)Auditul extern si consultanta externa

Auditul intern poate sa inlocuiasca consultanta externa in masura in care detine suficiente
informatii cu privire la mediul extern al Intreprinderii. Ambele functiuni au rolul de consiliere a
managementului.

c)Auditul intern si inpectia

Intre cele doua functii exista urmatoarele diferente:

-inspectia nu interpreteaza regulile si directivele managementului.

13
Creativitate
Apariția auditului intern

Auditul intern a apărut

Când capitolismul industrial apogeul său a cunoscut

Marea criză din SUA ce a determinat

Înreprinderile cotate la bursele de stat

Să reducă cheltuielile cu auditul extern

Faptul acesta apus un punct ferm

Astfel la început de auditul extern se ocupau

Însăși salariații entităților la care lucrau

Deoarece entitățile s-au dezvoltat

Iar auditorii experiența necesară au posedat

După criză acești auditori au fost păstrați

Și în auditori interni au fost ei transformați

Acest tip de audit a început a fi în căutare

Fapt ce a condus la o sdandardizare

În anul 1941 Institutul Auditului Interni a fsot constituit

După care toate țările la el s-au unit.

14
Bibliografie

1. Legislația Republicii Moldova

2. http://www.stiucum.com/economie/bancile-in-economie/Aparitia-si-evolutia-auditului95343.php

3. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=285364

15