CURS BPFE

Sistemul bancar international

I. Sistemul bancar european

1. Banca Central Europeană

Prin adoptarea euro ca monedă unică, statele membre ale UE care

formează zona euro au renunţat la propria suveranitate monetară.
BCE, nucleul sistemului de bănci centrale nou-creat, denumit „Sistemul
European al Băncilor Centrale (SEBC)”, a preluat responsabilitatea privind
politica monetară în zona euro.
În conformitate cu dispoziţiile Tratatului CE, SEBC îndeplineşte
funcţiile de bancă centrală pentru euro. Cu toate acestea, întrucât SEBC nu are
personalitate juridică şi având în vedere gradele diferite de integrare în UEM,
adevăraţii participanţi activi sunt BCE şi BCN ale ţărilor zonei euro.
Acestea exercită împreună funcţiile de bază ale SEBC sub denumirea
„Eurosistem”. SEBC este format din BCE şi BCN ale celor 27 de state membre
ale UE, iar „legea organică” pe care acesta se bazează este Protocolul privind
Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi al Băncii Centrale
Europene (Statutul SEBC), anexat la Tratatul CE.
Spre deosebire de BCE şi BCN, SEBC nu are personalitate juridică, nu
este abilitat să acţioneze şi nu are organe de decizie proprii.
În schimb, membrii SEBC, respectiv BCE şi BCN, sunt persoane
juridice şi participanţi activi. BCE şi BCN sunt abilitate să acţioneze, dar, în
îndeplinirea misiunilor atribuite SEBC, acestea acţionează în conformitate cu
obiectivele acestuia, cu normele prevăzute de Tratat şi de Statut, precum şi cu
deciziile adoptate de organele de decizie ale BCE.
Astfel, termenul „SEBC” desemnează un cadru instituţional care
stabileşte „legătura organică” între BCE şi BCN.
Acesta asigură că:
i) procesul decizional este centralizat şi
ii) misiunile atribuite SEBC prin Tratatul CE sunt îndeplinite în
comun şi în mod consecvent, în concordanţă cu repartizarea
competenţelor şi cu obiectivele sistemului.

SEBC cuprinde şi băncile centrale naţionale ale statelor membre din UE care nu
au adoptat încă moneda euro, fie datorită statutului lor special (Danemarca,
Regatul Unit), fie pentru că beneficiază de o derogare, cum este cazul Suediei şi
al altor 7 state membre dintre cele 12 care au aderat la UE începând cu luna
mai 2004. Prin urmare, aceste ţări utilizează încă moneda lor naţională, pentru
care aplică propria politică monetară, iar băncile centrale respective îşi păstrează
pentru moment suveranitatea monetară. Desigur, aceste state nu sunt implicate
în realizarea activităţilor de bază ale Uniunii Monetare, precum aplicarea
politicii monetare pentru zona euro.

Pentru a facilita înţelegerea de către publicul larg a structurii complexe a

Sistemului European al Băncilor Centrale, Consiliul guvernatorilor BCE a
hotărât, în luna noiembrie 1998, adoptarea termenului „Eurosistem”. Acesta se
referă la componenţa – BCE şi BCN ale statelor membre care au adoptat euro –
în care SEBC îşi îndeplineşte principalele misiuni.
Trei considerente principale de natură politică şi economică au stat la
baza instituirii unui sistem care să îndeplinească funcţiile de bancă centrală
pentru euro, nu a unei bănci centrale unice:
1. înfiinţarea unei bănci centrale unice pentru întreaga zonă euro (concentrând,
probabil, activitatea de bancă centrală într-un singur loc) nu ar fi fost acceptabilă
din raţiuni politice;
2. opţiunea creării Eurosistemului are la bază experienţa BCN, menţinând
structura instituţională, infrastructura, capacităţile operaţionale şi competenţele
acestora; în plus, BCN continuă să îndeplinească şi unele atribuţii independente
de Eurosistem;
3. având în vedere spaţiul geografic vast pe care îl ocupă zona euro, s-a
considerat oportun ca instituţiilor de credit să le fie oferit un punct de acces la
activitatea de bancă centrală în fiecare stat membru participant. Luând în
considerare numărul mare de naţiuni şi culturi din zona euro, s-a apreciat că
rolul de punct de acces la Eurosistem ar putea fi îndeplinit cel mai bine de
instituţiile naţionale (nu de o singură instituţie supranaţională).
Banca Centrală Europeană este singura abilitată să autorizeze emisiune
de bilete de bancă în Comunitate.

Obiectivul urmărit de SEBC este acela de menţinere a stabilităţii

preţurilor în Uniune şi are anumite atribuţii:

• definirea şi aplicarea politicii monetare unice,

• coordonarea operaţiunilor valutare,

• punerea în practică şi urmărirea bunei funcţionări a sistemului de

plăţi.

Structura BCE este similară celei de la Bundesbank. Are un directorat

format din 6 membrii numiţi pe o perioadă de 8 ani, durată ce nu se poate
prelungi.

Organele de conducere ale băncii sunt: consiliul Guvernatorilor,

Comitetul Director şi Consiliul General.
 Capitalul BEC se cifrează la 10,8 miliarde euro. Băncile centrale naţionale
sunt singurele autorizate să subscrie şi să deţină capitalul BCE. În vederea
îndeplinirii obiectivelor SEBC, Banca Centrală Europeană şi băncile centrale
naţionale efectuează operaţiuni de OPEN MARKET şi de CREDIT. Banca
Centrală Europeană (BCE) își va menține capitalul subscris la un nivel stabil
(10,8 miliarde EUR) după părăsirea de către Bank of England a Sistemului
European al Băncilor Centrale (SEBC). Cota actuală deținută de Bank of
England în capitalul subscris al BCE, respectiv 14,3%, va fi realocată atât între
băncile centrale naționale (BCN) ale țărilor din zona euro, cât și între restul
BCN din afara zonei euro.

2. Banca Europeană de Investiţii

BEI este o bancă regională de finanţare a investiţiilor înfiinţată în 1958

prin Tratatul de la Roma. Scopul BEI este de a contribui la dezvoltarea
echilibrată şi fără obstacole a UE.
Banca Europeană de Investiţii aparţine celor 27 de state membre. Sarcina
sa este de a lua bani cu împrumut de pe pieţele de capital şi de a acorda credite
cu dobândă scăzută pentru proiecte privind îmbunătăţirea infrastructurii,
furnizarea de electricitate sau ameliorarea normelor de mediu atât în ţări din UE
cât şi în ţări vecine sau în ţări curs de dezvoltare.

➢ Rol
Banca Europeană de Investiţii sprijină proiecte în ţările UE şi investeşte în
viitoarele state membre şi în ţările partenere.
În general, ia bani cu împrumut de pe pieţele de capital pentru a nu apela
la bugetul UE. Aceşti bani sunt acordaţi în condiţii favorabile proiectelor care se
înscriu în linia obiectivelor politice ale UE.
În anul 2008, BEI a strâns suma de aproximativ 60 de miliarde de euro.
Banca nu activează în scopul obţinerii de profit, ci acordă credite la o rată a
dobânzii apropiată de costul la care au fost împrumutaţi banii.

➢ Servicii
• Împrumuturi: acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din
sectorul public cât şi din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiţi, de la
mari corporaţii până la municipalităţi şi întreprinderi mici.
• Asistenţă tehnică: furnizată de o echipă formată din economişti, ingineri şi
experţi pentru a veni în completarea facilităţilor de finanţare.
• Garanţii: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăţi
de leasing, instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule
investiţionale.
 • Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui
intermediar.

➢ Acordarea de împrumuturi în UE
Aproximativ 90% din împrumuturi merg către programe şi proiecte
elaborate în UE.

BEI acordă credite în funcţie de şase obiective prioritare, enumerate în

planul de afaceri al Băncii:

• Coeziune şi convergenţă
• Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri)
• Durabilitatea mediului
• Implementarea Iniţiativei „Inovare 2010”
• Dezvoltarea reţelelor transeuropene de transport şi energie (TEN)
• Surse de energie durabile, competitive şi sigure

➢ În afara UE
BEI sprijină aplicarea politicilor UE de dezvoltare şi cooperare cu ţările
partenere. Mandatul actual vizează:

• Europa Centrală şi de Est

• Politica de vecinătate
o Vecinătatea mediteraneeană
o Rusia şi vecinătatea estică
• Ţările vizate de politica de dezvoltare şi cooperare:
o Africa, Caraibe, Pacific (şi teritoriile de peste mări)
o Africa de Sud
o Asia şi America latină
Structură şi organizare

• Acţionari– cele 27 de state membre al UE

• Guvernanţă– Consiliul guvernatorilor, Consiliul directorilor, Comitetul de
audit şi Comitetul de conducere
• Control şi evaluare– garantarea integrităţii şi viabilităţii operaţiunilor
Băncii
• Organizare– personal repartizat pe departamente

2.1. Fondul European de Investiţii (FEI) a fost creat în 1994 pentru a

susţine întreprinderile mici. Acţionarul său majoritar este Banca Europeană de
Investiţii, alături de care formează ,,Grupul BEI’’.
Care sunt rolurile Fondului?

FEI oferă capital de risc pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), în

special pentru societăţile recent înfiinţate şi pentru cele cu orientare tehnologică.
De asemenea, furnizează garanţii instituţiilor financiare (de exemplu băncilor)
pentru a acoperi împrumuturile acordate IMM-urilor.

FEI nu este o instituţie creditoare. El nu acordă credite sau subvenţii şi nici nu

investeşte direct în vreo societate. În schimb, acţionează prin bănci şi alţi
intermediari financiari, folosind fie propriile fonduri, fie pe cele care îi sunt
încredinţate de BEI sau de Uniunea Europeană.

Fondul este activ în statele membre ale Uniunii Europene şi în Croaţia, Turcia şi
în trei state AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).

3. BancaEuropeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

BERD este o instituție financiară internaţională care acceptă proiecte din

Europa Centrală, Asia Centrală. Investesc în principal în clienţii din sectorul
privat ale căror nevoi nu pot fi saisfăcute pe deplin pe piaţa internă. BERD
susţine tranziția spre economii de piaţă deschise şi democratice.
Scopul BERD este acela de a promova economiile de piaţă care
funcţionează eficient - în care întreprinderile sunt competitive, inovarea este
încurajată, veniturile gospodăriilor reflectă creşterea ocupării forței de muncă și
productivitatea, şi în care condițiile de mediu și sociale reflectă nevoile
populaţiei.
BERD este deţinută de 63 de ţări şi două organizații
interguvernamentale. Fiecare dintre acestea este acţionar şi a contribuit într-o
măsură mai mare sau mai mică la formarea capitalului social.
BERD are un capital subscris de 29,7 miliarde euro (la sfârșitul lunii
martie 2019), cele mai semnificative contribuţii aparţinând SUA – 10% din
capital, Japonia – 9%, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie – fiecare câte
8,6%, Rusia – 4,1% și Canada – 3%. Soliditatea financiară a Băncii este
demonstrată şi de calificativul acordat de principalele agenţii internaţionale de
rating: AAA de la Standard & Poor’s şi Aaa de la Moody's.

Cum finaţează BERD operaţiunile sale de împrumut

BERD finanţează nevoile de creditare și operaționale împrumutând

fonduri de pe pieţele internaţionale de capital.
Banca nu utilizează direct capitalul acţionarilor pentru finanțarea
împrumuturilor sale. Ratingul primit AAA\/Aaa\/AAA permite Băncii să
împrumute fonduri pe pieţele internaţionale prin emisiunea de obligaţiuni şi alte
titluri de creanță la rate de piaţă foarte rentabile. Prin obţinerea de fonduri în
condiții foarte avantajoase, BERD poate structura împrumuturile astfel încât să
corespundă cel mai bine cerinţelor clienţilor săi din țările în care aceasta
operează.
Banca gestionează pasivele sale astfel încât să nu implice variaţii prea
mari ale cursului de schimb sau ale ratei dobânzii. Aceasta interacţionează zilnic
cu marea majoritate a participanților pe piaţa de capital pentru a stabili care
piața, moneda sau structura a datoriilor poate oferi cel mai mic si sigur cost de
finanţare.
Titlurile BERD sunt vândute investitorilor, cum ar fi băncile centrale,
fondurile de pensii, societăți de asigurare şi gestionarilor de active din lume.

A. Instrumente şi produse financiare utilizate de BERD

BERD oferă o gamă largă de instrumente financiare şi are o abordare

flexibilă în structurarea produselor sale financiare.

➢ Finanţare directă

Formele principale de finanțare directă acordată de BERD sunt

împrumuturile, participarea la capital şi garanţiile:

• împrumuturile sunt adaptate pentru a satisface cerințele speciale ale unui

proiect. Riscul de credit poat fi asumat în întregime de către Banca sau
poate fi parțial sindicalizat pe piață.
• Participarea la capital poat fi realizată într-o varietate de forme. Atunci
când BERD realizează o astfel de investiţie întotdeauna ia în considerare
câştigul obţinut şi deţine o poziţie minoritară în societate.
• Garanțiile sunt oferite de către BERD pentru a înlesni debitorilor accesul
la finanțare.

➢ Asistenţă pentru întreprinderile mici

Unul dintre obiectivele cheie ale BERD este de susţinere a dezvoltării

întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) care sunt cruciale pentru dezvoltarea
sectorului privat din economie. Pentru a face acest lucru, BERD apelează la
intermediarii aflaţi în ţările în care aceasta desfăşoară operaţiuni.

Aceşti intermediari includ băncile cu care BERD are relaţii financiare, fie
că aceasta deţine acţiuni la aceste bănci sau le-a acordat anumite împrumuturi,
fie că a realizat împreună cu acestea investiţii financiare.

BERD susţine firmele româneşti în perioada de declin economic punând

accentul pe domeniul producţiei si pe proiectele adiacente acesteia. Astfel, in
2010 BERD a oferit Alro Slatina un pachet de refinanţare sindicalizat de 180 mil
dolari pentru a-i oferi şansa participării la proiecte cu o valoare adăugată mai
mare dar şi pentru a a-şi îmbunătăţi eficienţa energetică.

B. BERD şi România - cele mai noi rapoarte se gasesc la adresa:

https://www.ebrd.com/country/romania.html

Sistemul bancar internaţional

Fondul Monetar Internaţional.

Fondul Monetar Internaţional reprezintă o organizaţie internaţională din cadrul

Naţiunilor Unite creată pe baza Acordului de la Bretton Woods. Are sediul la
Washington şi funcţionează efectiv de la 1 martie 1947. Obiectivele FMI sunt
orientate spre susţinerea politicilor şi strategiilor ţărilor membre, de reducere şi
eliminare a dezechilibrelor externe şi de promovare a cooperării în vederea
creşterii economice şi asigurarea stabilităţii sistemului financiar internaţional. În
calitate de organizaţie interguvernamentală, FMI îndeplineşte o funcţie
financiară, una consultativă şi una de reglementare. Statutul modificat prevede
dreptul fiecărei ţări membre de a alege aranjamentele valutare pe care
intenţionează să le aplice, de a opta pentru aranjamente de cooperare şi ca
prevederi noi cuprinde: restrângerea utilizării în scopuri monetare a aurului,
ridicarea DST la rangul de activ principal de rezervă, lărgirea numărului
monedelor, utilizate în operaţiunile Fondului. Are 182 de membrii şi un capital
de 300 miliarde dolari. Resursele provin din cotele de participare, angajamente
generale de împrumut şi alte surse. Organismele de conducere sunt Consiliul
Guvernatorilor, Consiliul Executiv, Comitetul Consiliului Guvernatorilor şi
directorul General.
Tranzacţiile şi operaţiunile financiare ale Fondului se derulează prin
Departamentul general, departamentul DST şi Conturile administrative. Ţările
membre care solicită acces la resursele Fondului se angajează să elaboreze şi să
implementeze programe economice. Programele elaborate de o ţară membră în
vederea finanţării de către FMI au drept coordonate principale: creditele
bancare, deficitele bugetare, produsul intern brut, rezervele internaţionale.
Tragerile asupra FMI reprezintă operaţiunile de solicitare şi acordare a unor
credite pe termen scurt, în vederea echilibrării balanţei de plăţi. Tragerile
normale se efectuează în patru tranşe de credit care reprezintă fiecare 25% din
cota de participare.
Aranjamentele stand-by reprezintă înţelegeri prin care ţările membre au dreptul
de a cumpăra o sumă într-o anumită valută FMI, în cursul unei perioade date,
dacă respectă criteriile şi condiţiile stabilite. Asistenţa financiară în cadrul
facilităţilor speciale este adiţională celei oferite prin mecanismele normale de
finanţare, adică tragerile în cadrul acestor facilităţi nu reduc sumele pe care ţara
respectivă le obţine prin aranjamentele stand-by. Fondul este autorizat să
exercite un control asupra politicii cursului de schimb al membrilor.

Grupul Băncii Mondiale.

Scopul principal al Băncii Mondiale este de a promova progresul economic şi

social al naţiunilor în curs de dezvoltare. Spre deosebire de FMI, Grupul Băncii
Mondiale are în vedere ajutorarea ţărilor în dezvoltare în sensul asigurării unei
creşteri economice stabile şi durabile, dar şi ajutorarea celor mai sărace ţări în
vederea eliminării sărăciei. Sub aspectul structural, Grupul Băncii Mondiale
cuprinde Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD),
Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID), Corporaţia financiară
Internaţională (SFI), Agenţia de Garantare Multilaterală a Investiţiilor (MIGA),
Centrul Internaţional pentru Reglementarea Incidentelor Investiţionale (CIRII).
AID a fost înfiinţată în 1960 ca agenţie interguvernamentală pentru
creditare în condiţii avantajoase a ţărilor mai puţin dezvoltate.Ca structură
administrativă este parte integrantă a Băncii Mondiale.
SFI şi-a început activitatea în 1956 având în vedere promovarea
dezvoltării economice prin încurajarea extinderii întreprinderilor private.
MIGA a fost înfiinţaţă în 1988 şi acordă garanţii pentru riscurile politice,
investitorilor din interior precum şi celor care acordă împrumuturi ţărilor în
dezvoltare.
CIRII a fost creat în 1966 pentru promovarea creşterii investiţiilor
internaţionale prin asigurarea de facilităţi, pentru consiliere şi arbitraj al
disputelor investiţionale. Pe lângă împrumuturi şi asistenţă tehnică Banca
Mondială iniţiază programe focalizate pe reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea
standardelor. De asemenea, ajută guvernele să reformeze securitatea solidă şi
sistemul de pensii.

BIRD.
A fost fondată în decembrie 1945 în baza Conferinţei de la Bretton Woods
pentru a facilita finanţarea investiţiilor destinate realizării proiectelor de
securitate şi dezvoltare în ţările membre. În anul 2000 avea 178 membrii. Pot
deveni membrii BIRD numai membrii FMI. Este organizată sub forma unei
societăţi pe acţiuni, care dispune de personalitate juridică proprie, având
capacitatea de a încheia contracte, de a achiziţiona şi a dispune de bunuri mobile
şi imobile, precum şi de a institui proceduri legale. Orice ţară membră
furnizează băncii date şi informaţii privind situaţia economică şi financiară a
ţării respective. Ţările membre au următoarele drepturi: contractarea de
împrumuturi pentru investiţii, participarea la licitaţiile internaţionale, obţinerea
de asistenţă tehnică. Obiectivele BIRD sunt:
 • Sprijinirea reconstrucţiei şi dezvoltării economiei statelor membre prin
investiţii de capitaluri în scopuri productive
• Promovarea investiţiilor străine private prin acordarea de garanţii
• Susţinerea creşterii echilibrate pe termen lung a comerţului internaţional
• Susţinerea creşterii productivităţii muncii şi a standardului de viaţă
• Sprijinirea ţărilor membre în perioada postbelică pentru tranziţia de la
economia de război la cea de pace
BIRD a avut un capital iniţial de 10 miliarde dolari împărţit în 100.000 de
acţiuni. Are o structură de conducere similară cu a FMI.

4. Cunoaşterea rolului, operaţiunilor şi adminstrării Băncii

Reglementelor Internaţionale (BRI).

Este un organism financiar internaţional înfiinţat în 1930 cu sediul la Basel cu

rol de a facilita acoperirea reparaţiilor de război de către Germania, de a
promova cooperarea între băncile centrale şi de a stimula operaţiunile financiare
internaţionale. În prezent efectuează operaţiuni bancare curente, îndeosebi
pentru contul băncilor centrale membre, fiind considerată bancă a băncilor
centrale. Capitalul autorizat este de un miliard cinci sute de milioane franci aur
împărţit în 600.000 de acţiuni a 2500 franci aur fiecare. BRI este împuternicită
să facă următoarele operaţiuni: cumpără sau vinde aur în monede sau lingouri
pentru contul său propriu sau pentru băncile centrale, acceptă păstrarea aurului
în contul băncilor centrale, acordă împrumuturi băncilor centrale, cumpără şi
vinde cambii, cecuri şi alte efecte cu scadenţă mică, cumpără şi vinde valute
pentru propriul cont sau pentru cel al băncilor centrale, cumpără şi vinde titluri
negociabile, altele decât acţiunile, pentru contul propriu sau cel al băncilor
centrale, primeşte şi păstrează sume de la băncile centrale în conturi curente sau
de depozit, acţionează în calitate de agent al oricărei bănci centrale. Este
administrată de Adunarea Generală, Consiliul de Administraţie şi Preşedintele
Băncii.