Sunteți pe pagina 1din 76

CUPRINS

Introducere…………………………………………………………….…pag.3
Capitolul I Derularea operatiunilor de export-import …………….….pag 5
1. Importanta comertului international-efecte pozitive si negative …..….pag. 6

2. Mecanismul derularii………………………………………..………...pag. 8

3. Livrarea la extern; facturarea ……………………………………….…pag. 13


Capitolul II Modalitati de plata utilizate in afacerile economice
internationale …………………………………………………………....pag. 17
1. Acreditivul documentar …………………………...……………….….pag. 17
1.1. Elemente esentiale privind derularea AD ……………………..…...pag. 18
1.2. Tipologia acreditivului documentar …………………………..……pag. 22
1.3. Modul de utilizare (plata) a acreditivului documentar………….…..pag. 26
1.4. Avantajele si limite ale utilizarii acreditivului documentar pentru parti
………………………………………………………………………pag. 39
2. Scrisoarea de credit–particularitati ale operatiunii de derulare.............. pag. 41
3. Incasso-ul documentar – caracteristici, particularitati ………………....pag. 42
4. Ordinul de plata …………………………………………………...…...pag. 44

Capitolul III Studiu de caz – Utilizarea acreditivului documentar irevocabil


cu aplicatie practica la Banca Transilvania ………………………….pag. 48
Anexe ……………………………………………………………………pag. 56
Concluzii ………………………………………………………………..pag. 75
Bibliografie ……………………………………………………………..pag. 76

1
INTRODUCERE

In relatiile comerciale, exportatorii straini isi manifesta, in continuare,


neincrederea in partenerii romani si deopotriva in bancile romanesti. Din aceasta
cauza, ca masura asiguratorie, firmele straine solicita plata in avans, prin transfer
bancar(ordin de plata), pornind de la 10% si ajungand pana la 100% din valoarea
livrarii. Din dorinta de a incheia un contract, de cele mai multe ori importatorii
romani, desi cunosc riscurile platii in avans, accepta acest lucru fara a mai
solicita o scrisoare de garantie bancara de restituire a avansului sau fara a
deschide un acreditiv cu clauza rosie sau verde. Pana in luna martie 2003 Banca
Nationala a Romaniei monitoriza foarte atent justificarea platilor externe in
avans, dar, o data cu modificarea Regulamentului valutar, acest lucru revine
bancilor comerciale prin care importatorii au ordonat efectuarea avansurilor
respective. Bancile executa ordinele de plata la extern in avans pentru
importatori de marfuri, inclusiv importuri temporare(leasing), executari de
lucrari si prestari de servicii, pe baza de documente, respective contractul extern
sau orice alt inscris cu astfel de valoare si factura proforma. Bancile comerciale
urmaresc justificarea realizarii importurilor, executarii lucrarii, prestarilor de
servicii sau restituirea avansurilor.
In situatia platilor la livrare sau dupa livrare, exportatorii straini solicita,
de regula, ca modalitate de plata, acreditivul documentar irevocabil confirmat de
o banca de renume dintr-o terta tara sau din tara lor de origine sau de banca unde
isi au deschis contul si unde vor depune documentele dupa efectuarea livrarii.
Importatorii romani prefera si in aceste cazuri tot ordinal de plata, deoarece
comisioanele bancare sunt mult mai mici decat cele necesare deschiderii unui
acreditiv. La aceasta se adauga si faptul ca, in momentul depunerii cererii de
deschidere de acreditiv, banca transfera din contul curent al importatorului intr-
un cont de blocaj intreaga suma necesara utilizarii acreditivului. In majoritatea

2
cazurilor, contul de blocaj este purtator de dobanda la vedere, dar importatorul
nu se poate folosi de suma respective in interval de timp dintre deschidere
acreditivului si utilizarea acestuia sau refuzul de plata urmare prezentarii de
catre exportator a unor documente neconforme. In cazul acreditivelor cu plata la
vedere, acest lucru este mai putin suparator, dar la acreditivele cu plata diferata,
la cele utilizabile in transee, la cele cu plata prin acceptare in acest interval, in
care intreaga suma a acreditivului ramane blocata, poate fi de luni de zile, si
chiar ani. O solutie ar fi acreditivul documentar revolving, care se deschide
numai pentru valoarea unei singure transe, numai ca bancile romanesti nu ofera
aceasta facilitate si blocheaza, inca de la deschidere, intreaga suma prevazuta in
contract.
Cand sunt in postura de exportatori, romanii pentru a cuceri noi segmente
de piata sau pentru a le mentine pe cele vechi, sunt nevoiti sa riste si s-a acceptat
plata la termen prin ordin de plata, fara a solicita din partea partenerului strain
prezentarea unei scrisori de garantie bancara. Incasso-ul documentar se foloseste
foarte putin in tara noastra nefiind agreeat decat de exportatorii romani care, in
scopul incheierii unui contract extern, accepta plata la termene mai lungi (6 luni,
12 luni, 18 luni). Ei pot intra in posesia sumei mai devreme prin scontarea
cambiei sau biletului la ordin care insotesc documentele in cadrul incasso-ului.
Exista insa situatii, in care, unele banci romanesti solicita in momentul scontarii
efectului de comert, pe langa originalul acestuia si depunerea unei garantii de tip
ipoteca sau gaj, lucru neagreat de catre client.

3
Capitolul I Derularea operatiunilor de export - import

Derularea operatiunii de export inseamna ansamblul activitatilor prin


intermediul carora are loc livrarea marfii de la vanzator la cumparator, pe de o
parte, si efectuarea platii de catre cumparator in beneficiul vanzatorului, pe de
alta parte.
In ceea ce priveste livrarea internationala a marfii, principalele activitati
sunt: pregatirea marfii in vederea exportului si facturarea la extern; expeditia si
transportul international; asigurarea marfurilor; vamuirea. In acest proces sunt
implicate, pe langa partile contractului comercial - vanzatorul si cumparatorul -
si o serie de firma sau origanisme prestatoare de servicii specializate: expeditori,
intermediari de tranzit, armatori, case de asigurari, organe vamale, institutii de
control al calitatii etc. Totodata, in cazul exportului indirect sau al exportului
prin comisionar in relatia comerciala de baza exista trei parti: producatorul
(furnizorul marfii pentru export), firma de comert exterior (care poate actiona pe
cont propriu sau in calitate de intermediar) si clientul extern(acesta din urma
putand fi, la randul sau, in functie de forma de distributie, intermediar,
comerciant pe cont propriu sau beneficiar final al marfii).
In ceea ce priveste plata internationala, problema de baza este cea a
stabilirii mijloacelor si tehnicilor de plata.
In principiu, in mecanismul decontarii intervin patru parti: exportatorul,
beneficiarul platii; importatorul, debitorul obligatiei de plata; banca
exportatorului si respectiv banca importatorului, acestea prestand o serie de
servicii in folosul clientilor lor, partenerii in contractul comercial.1

1
Alexa Constantin, “ Transporturi si expeditii internationale ”, Editura All, Bucuresti, 1995.

4
1.Importanta comertului international – efecte pozitive si negative

Desi este unanim acceptata idea ca nici o tara sau popor nu pot trai in
izolare, participarea lor la circuitul economic mondial fiind o necesitate
obiectiva, iar din aceasta participare nu ar avea decat de castigat, realitatea a
dovedit ca, desi balanta inclina serios talerul avantajelor, exista insa si
dezavantaje.
Principalele avantaje

Se apreciaza ca prin comertul exterior, fiecare tara poate sa-si sporeasca


potentialul economic, respective posibilitatile de valorificare a resurselor sale
material si umane in directia dezvoltarii fortelor de productie, a promovarii
progresului ethnic, a valorificarii superioare a resurselor natural, a creearii de
produse noi, a cresterii productivitatii muncii, a calificarii superioare a fortei de
munca.
Ceea ce s-ar mai putea adauga la aceste avantaje ar fi:
-cresterea veniturilor individuale si nationale prin valuta ce se poate incasa din
exporturi;
-cresterea numarului de locuri de munca, intrucat piata fiind mai mare si
numarul de angajati poate creste;
-reducerea subdezvoltarii si a saraciei in tot mai multe zone si tari ale lumii;
-se accentueaza competitia interna datorita concurentei exercitate de importuri
cu efecte benefice asupra eficientei si calitatii;
-raspandirea tehologiilor si imbunatatirea canalelor de comunicatii intre tari;
-diversificarea ofertei si cresterea libertatii de alegere a consumatorilor;
-cresterea interesului pentru colaborarea regionala si subregionala, pentru tehnici
de comercializare si cooperare mai eficiente;
-dezvoltarea poate fi durabila intrucat se va intemeia pe rationalitate economica;
vor rezista numai cei competitivi;

5
-stimularea celorlalte fluxuri ale circuitului economic mondial;
-are efect benefic asupra intelegerii intre popoare, produsele si serviciile fiind
adevarati ambasadori ai cunoasterii reciproce la care se adauga numeroasele
contacte interumane la care conduc schimburile si cooperarea economica etc.

Principalele dezavantaje

-nu sunt reciproc avantajoase, dovada cresterea decalajelor dintre cei ce exporta
produse cu valoare adaugata ridicata(tari dezvoltate) si cei ce exporta produse
insuficient prelucrate (tari in dezvoltare si in tranzitie: materii prime,
semifabricte, produse finite realizate pe baza de tehnoligii simple sau care
incorporeaza multa forta de munca, utilitati si materii prime – cazul textilelor,
confectiilor, produselor siderurgice, cherestelei si altele). Confirmarea acestui
dezavantaj o constituie deteriorarea raportului de schimb dintre cele doua
categorii de tari;
-exploatarea irationala a unor resurse naturale cu efecte nefavorabile asupra
mediului. Avem in vedere defrisarea padurilor tropicale si mai recent si a celor
din zonele temperate(cazul Romaniei care la inceputul secolului al XX-lea avea
peste 50% din suprafata acoperita cu paduri, iar in prezent sub 25%);
-efectul nefavorabil asupra mediului(incalzirea climei si reducerea stratului de
ozon), la care a condus industrializarea in vederea cersterii exportului, prin
poluarea atmosferei si a apei;
-lupta pentru piete poate conduce la cunoscutele “razboaie comerciale” care pot
genera conflicte militare. Asadar, dintr-un factor de stabilitate si pace, comertul
mondial poate deveni si o cauza a instabilitatii etc.

6
2. Mecanismul derularii

Temeiul juridic al operatiunii il constituie contractul de vanzare


internationala, incheiat de firma de comert exterior in nume propriu, dar pe
contul producatorului, cu un client extern. Firma actioneaza ca un comisionar, in
baza contractului de intermediere semnat cu producatorul.
Pentru efectuarea platii, clientul extern deschide un acreditiv, platibil la
banca exportatorului. Avizat de firma de comert exterior ca acreditivul a fost
deschis, furnizorul intern va lua masurile necesare pentru efectuarea livrarii. In
acest sens, firma de comert exterior contacteaza un expeditor, care se ocupa de
toate activitatile si formalitatile legate de transportul marfurilor si in primul rand
de angajarea unui caraus (transportator), care urmeaza sa asigure transferul fizic
al marfii din statia de expeditie in cea de destinatie. Totodata, se procedeaza la
asigurarea marfii in trafic international, prin incheierea unui contract cu o casa
de asigurari, acest document (polita de asigurare), urmand sa insoteasca marfa
pe parcurs extern, alaturi de celelalte documente de livrare: factura externa,
documentul de transport, dar si certificatul de origine, certificatul de calitate etc.
Aceleasi documente fac parte din setul ce urmeaza a fi depus la banca de
catre exportator pentru incasarea contravalorii exportului. Firma de comert
exterior va incasa suma in valuta reprezentand valoare livrarii si o va transfera in
moneda nationala sau valuta la producatorul intern, dupa ce si-a retinut
comisionul.
In urma efectuarii platii, importatorul va intra in posesia documentelor
care ii permit ridicare marfii ajunse la destinatie. Cum este vorba de un export
CIF, formalitatile vamale intra in sarcina sa.
Derularea in exportul si importul direct

Contractele de export, si cele de import, pot fi directe si indirecte.

7
Derularea in cazul exporturilor directe efectuate de producatorii marfil
presupune urmatoarele etape:
I. Activitatea pana la livrare:
1) Realizarea marfil, incluzand aprovizionarea, pregatirea si intrarea in
fabricatie, crearea conditiilor tehnice si de calitate pentru desfasurarea
procesului de productie.
2) Intocmirea documentatiei tehnice, incluzand elaborarea normelor s a
instructiunilor de manipulare, depozitare, exploatare si intretinee, ca si
intocmirea certificatelor de calitate si garantie.
3) Controlul de calitate, incepand de la receptia materialelor si terminand cu
cotrolul final, unde rolul pricipal il are omologarea marfii conform
clauzelor contractuale.
II. Obligatiile de livrare si transfer ale dreptului de proprietate asupra
marfii, care presupun:
1) Obligatia de livrare a marfii care trebuie privita sub mai multe aspecte:
- aspectul cantitativ, vanzatorul urmand sa lívreze intreaga cantitate de
marfuri care face obiectul contractului;
- aspectul calitativ, in sensul ca marfa livrata trebuie sa corespunda
conditiilor de calitate stipulate in contract;
- aspectul temporal, livrarea urmand a fi efectuata in termenul prevazut in
contract;
- aspectul locului, livrarea urmand a se face in punctul geografic stabilit
prin conditia de livrare.
Elementele mentionate trebuie sa fie executate in cumul decrece este
suficient ca unul dintre aspectele de mai sus sa un fie indeplinit penru a se
considera ca obligatia de livrare a marfil un a fost realizata, fapt ce da
dreptul cumparatorului sa ceara vanzatorului repararea prejudiciului
provocat prin aceasta.
2) Transferul dreptului de proprietate catre cumparator, corespunzator caruia
trebuie sa se precízeze in contract cand si in ce conditii va avea lor
transferul proprietatii asupra marfil, de la vanzator la cumparator. Aceasta
necesitate apare cu atat mai pregnant cu cat uzantele comerciale
internationale nu reglementeaza aceasta problema, considerandu-se in
principiu ca dreptul de proprietate se naste odata cu semnarea
contractului.
Din pacate, insa, nu toate contractele comerciale abordeaza acest aspect,
in multe cazuri considerandu-se ca de la sine inteles faptul ca proprietatea se
transfera de la vanzator la cumarator doar in momentul efectuarii platii. Desi
acest concept este corect din punct de vedere juridic, precizarea in contracte a
unei clauze de genul ¨marfa neplatita constituie proprietatea vanzatorului¨, poate
fi benefica penru vanzator in cazul aparitiei unor litigii intre parti.
Momentul transferului dreptului de proprietate este data efectuarii platii
marfil, cu mentiunea ca in contract este benefic pentru vanzator sa se includa o
clauza, de genul: ¨marfa neplatita ramane in proprietatea vanzatorului¨, care ii va
folosi vanzatorului daca apar litigii cu cumparatorul.

8
3) Incasarea conravalorii marfii – presupune intocmirea corecta a
documentatiei pe baza careia se incaseaza contravaloarea marfii livrate,
indeplinirea la timp a tuturor obligatiilor ce revin vanzatorului conform
conditiilor de plata din contract.
III. Operatii de dupa livrare – asistenta tehnica, service, punere in
functiune, garantie, rezolvarea reclamatiilor, litigiilor si urmarirea
comportamentului marfii livrate.
In cazul importului direct efectuat de beneficiarul marfii distingem
urmatoarele etape:
a) Obligatia de a plati contravaloaea marfil livrae care imbraca urmatoaree
aspecte:
- asectul cantitativ, cumparatorul fiind obligat sa transfere vanzatorului
intreaga suma ce reprezinta conravaoarea marfil livrate;
- aspectul calitativ, plata urmand a se efectua in moneda stipulata in
contract;
- aspectul temporar, cumparatorul trebuind sa faca plata intr.-un termen
determinat si in mod implicit, prin modalitatea de plata convenita.
- Aspectul locului – obligatia consideransu-se indeplinita numai daca plata
se va efectua in local convenit prin contract.
Obligatia de a plati a cumparatorului poate fi considerata indeplinia numai in
conditiile respectarii tuturor aspectelor mentionate mai sus.
b) Obligatia de preluarea a marfil, care uneori, o poate precede pe cea
privind plata. Aceasta obligatie difera in functie de conditia de livrare
convenita prin contract. De asemenea, obligatia preluarii marfil un numai
ca poate precede obligatia de plata, dar o si poate conditiona, in sensul ca
numai in cazul indeplinirii obligatiei contractual de preluare a marfii
apare pentru cumparatr si sarcina de a o plati. In majoritatea cazurilor,
insa, plata marfil ajunge la scadenta si se efectueaza inainte ca marfa sa fi
ajuns la destinatie, cumparatorul conditionand efectuarea platii numai de
prezentarea de catre vanzator a unor documente care sa ateste livrarea
efectiva in termenul convenit, in cantitatea si sortimentul contractat, in
conformitate parametrii tehnico-calitativi stabiliti prin contract, la pretil
convenit si asigurata, ceea ce ii va da siguranta ca marfa platita, dar pe
care urmeaza sa o primeasca, corespunde conditiilor contractuale din toate
punctele de vedere.
c) Opeatiuni post-livrare, care presupun receptia marfil, montajul, probele,
punerea in functiune, rezolvarea eventualelor reclamatii si penalizari,
rezolvarea litigiilor, inclusiv pe calea arbitrajului, ca si activitatea post-
contractuala, care include procurarea pieselor de schimb si asigurarea
service-ului.2

2
Puiu Alexandru – Management international. Tehnici de afaceri economice interne si internationale, tratat, vol.
I, Editura Indep. Ec, 2007

9
Derularea in exportul si importul indirect

Comertul exterior indirect se refera la faptul ca intre producatorul si


consumatorul final exista un numar mai mare sau mai mic de verigi intermediare
care reau in totaliate sau in cea mai mare parte riscul.
Forma aceasta de comert exterior indirect prezinta o serie de avantaje cum
sunt:
- Despartind functia comerciala de cea de productie, ofera premisele unui
inalt profesionalism in ceea ce privaste managementul si marketingul
afacerilor economice internationale;
- Aceasta modalitate de organizare cuprinde unitati care stabilesc contacte
numeroase si cu o frecuenta ridicata pe pietele externe, contacte care
permit o mai buna cunoastere a specificului diferitelor piete, a modalitatii
de promovare, negociere, contractare, deci a tehnicii afacerilor economice
internationale;
- Dispenseaza managerii cu activitate de productie de raspunderea
comerciala, de gasirea pietelor de desfacere, acestia putand sa se preocupe
de problemele productiei, ale modernizarii tehnice si tehnologice.
Exportul indirect, se efectueaza printr-un intermediar: distribuitor,
intreprindere de comert exterior, consignatar, agent, reprezentant, iar in
derularea sa se disting urmatoarele etape:
 Incheierea, in prealabil, a contractului cu producatorul intern, stabilindu-
se drepturile si obligatiile reciproce privind operatiunea de export. Aceste
contracte pot fi incheiate o singura data pentru toate exporturile efectuate
in decursul unei perioade, de regula un an, sau pentru fiecare operatiune,
separat, inainte de perfectarea contractelor externe.
 Obligatia de livrare a marfii si de incasare a contravalorii acesteia,
similara cu aceea a producatorului, in cazul exporturilor directe;
 Obligatia de transfer, catre producator, a contravalorii marfil, mai putin
comisionul.
In cazul importului indirect, efectuat printr-un intermediar: comisionar, agent
sau reprezentant, distingem urmatoarele etape:
 Incheierea, in prealabil, a contractului cu beneficiarul intern, prin care se
stabilesc drepturile si obligatiile reciproce privind operatiunea de import.
Aceste contracte pot fi incheiate o singura data penru toate importurile
efectuate in decursul unui an, sau pentru fiecare operatie separat. Ele se
inceie inainte de perfectarea contractelor externe;
 Obligatia de a plati contravaloarea marfii livrate, direct sau impreuna cu
beneficiarul marfii, la fel ca in cazul importurilor directe;
 Incasarea comisionului de la beneficiar.3

3
Baicu Mariana, “ Fundamentarea si derularea tranzactiilor de export ”, referat de doctorat, ASE, Bucuresti 1996

10
Obiectivele derularii in contractele externe

Desfasurarea operatiunilor de derulare in contractele externe depinde in


mare masura de obiectivele stabilite de catre partile implicate in contract. Aceste
obiective, de fapt, sunt prevazute inca din etapele anterioare derularii. Astfel,
actiunile pre-contractuale si cele contractuale vor influenta categoric activitatile
specifice derularii. De aceea, obiectivele principale ale derularii contractelor
sunt in stransa legatura cu modul in care partenerii contractului isi respecta
drepturile si obigatiile contractuale.
In acest sens, vom avea in vedere, mai intai, obiectivele a caror indeplinire
depinde de vanzator, dintre care enumeram urmatoarele:
• Realizarea livrarii la data stabilita;
• Efectuarea lirarii conform conditiilor de livrare stabilite in contract;
• Executarea transferului proprietatii asupra marfurilor conform
contractului;
• Remiterea documentelor;
• Incasarea pretului din contract;
• Solicitarea aplicarii unor sanctiuni sau chiar a rezilierii contractului.
Dintre obiectivele pe care si le propune cumparatorul se pot evidentia
cateva, cum ar fi:
• Efectuarea platii pretului din contract;
• Preluarea marfii conform conditiilor de livrare;
• Aplicarea efectualelor sanctiuni datorita nerespectarii clauzelor
contractuale;
• Solicitarea rezilierii contractului.
In afara obiectivelor care vizeaza in mod special vanzatorul sau
cumparatorul, mai sunt si alte obietive care se pot realizara numai cu
implicarea si altor parti, ca de exemplu:
• Executarea operatiunilor bancare(institutiile bancare);
• Incheierea contractelor/transport(firme de transport);
• Incheierea contractelor/asigurare(societati de asigurare);
• Expedierea marfii (statii CFR, porturi, aeroporturi);
• Achitarea unor taxe si impozite(Administratia Financiara, Camera
de Comert si Vama), etc.4

4
Ciurel Violeta, “ Asigurari si reasigurari internationale ”, Editura All, Bucuresti, 1994

11
Dosarul de derulare a afacerii economice

Intocmirea dosarului de derulare a unui contract se tine cont de obiectul


contractului si de aspectele specifice care apar dupa incheierea contractului.
Astfel, trebie revizuita corespondenta anterioara si ordonarea
documentelor, in sensul ca se retin numai cele necesare etapei de derulare si se
claseaza dupa metode specifice: clasarea cronologica, daca intereseaza data
primirii sau trimiterii unor documente sau clasarea alfabetica, daca dorim sa
avem o evidente clara dupa denumirea firmelor cu care s-a colaborat sau a
numelor specialistilor implicati in derularea contractului.
Trebuie mentionat faptul ca dosarul de derulare este format numai din
documente oficiale care fac referire la contractul pentru care se elaboreaza acel
dosar si ca orice alte forme de corespondenta sau intelegeri care nu se refera
anume la acel contract, nu sunt valabile in realizarea dosarului pentru contractul
respectiv.
Dintre documentele care vor fi incluse in dosar fac parte:
- Oferta, de regula oferta ferma, irevocabila, care contine propunerea in
legatura cu incheierea ferma a contractului si cuprinde toate clauzele
conform carora ofertantul doreste respectarea contractului.
- Comanda – care este un act emis de importator in baza unei oferte;
- Confirmarea de comanda din partea exportatorului;
- Licenta de export;
- Contractul extern;
- Alte documente care apar pe parcursul derularii.
Este necesar sa se intocmeasca un asemenea dosar pentru ca el reprezinta un
intrument de lucru pe tot parcursul derularii contractului.

3. Livrarea la extern; facturarea

Facturarea este o operatiune esentiala in tranzactiile internationale,


iar factura comerciala numita in comertul exterior "factura externa", reprezinta
documentul cel mai important in operatiunea de comert exterior.
Factura externa este un inscris intocmit de exportator prin care se arata
conditiile in care are loc vanzarea de bunuri si servicii. Ea cuprinde in detaliu
marfurile comercializate si conditiile de comercilizare aferente acestor.
Factura comerciala rezuma toate conditiile esentiale ale unei afaceri
incheiate - clauze privind partenerii, obiectul, pretul - astfel incat din continutul
ei rezulta in mod clar drepturile si obligatiile partilor. Nu de putine ori, ea

12
constituie singura materializare a acordului de vointa dintre parti (atunci cand
acesta nu este neconsemnat intr-un contract scris). Pe de alta parte, in practica
comerciala internationala (drept continental) se admite ca tacerea partenerului
care a primit factura echivaleaza cu acceptarea integrala a clauzelor pe care
aceasta le cuprinde.
Principalele functii ale facturii sunt urmatoarele:
- arata faptul ca marfa a fost vanduta.
Factura consemneaza in scris existenta unui act de vanzare si precizeaza
marfurile vandute (denumire, sortimente, calitate, cantitate), ca si valoarea
tranzactiei (pret unitar, valoarea totala a marfurilor).
- mijloceste transferul de proprietate de la vanzator la cumparator.
In comertul international, transferul proprietatii si plata pretului se fac, in
general, pe baza de documente. Un exemplar din factura este destinat
importatorului prin intermediul circuitului bancar; un alt exemplar insoteste
marfa pe parcursul transportului.
- serveste la incasarea contravalorii marfii.
Factura comerciala face parte din setul de documente obligatorii solicitate
de banca pentru a proceda la plata exportului. Odata plata efectuata,
documentele se elibereaza importatorului, care le va utiliza pentru ridicarea
marfii de la locul de desttinatie prevazut in contract.
- serveste la efectuarea formalitatilor vamale.
Factura este documentul primar de evidenta, identificare si evaluare in
vama a marfurilor de export-import.
In ceea ce priveste continutul facturii, aceasta are un antet si un continut.
In antet se precizeaza:
- numele si adresa vanzatorului, precum si date pentru identificarea si
cunoasterea acestuia (forma juridica, tipul de activitate, numere de telefon, fax,
adrese e-mail, numarul de inmatriculare in registrul comertului etc.);
- numele si adresa cumparatorului (in Franta, acestea sunt precedate de cuvantul
"doit");

13
- data si numarul facturii;
- eventual, precizarea numarului comenzii in baza careia se face livrarea,
specificarea numelui si a adresei carausului etc.;
In ceea ce priveste continutul facturii, aceasta cuprinde:
- denumirea comerciala a marfii;
- natura si pretul ambalajului;
- pretul transportului (inclusiv costuri anexe);
- prima si tipul de asigurare;
- jurisdictia competenta in caz de litigii;
- valoarea tranzactiei, precizandu-se pretul unitar pe articole si valoarea totala;
- mijolocul si modalitatile de plata;
- modul de ambalare si numarul de colete (ceea ce anexeaza lista de colisaj) etc.
Mai pot sa apara mentiuni speciale la initiativa exportatorului (de exemplu, un
termen pentru formularea de reclamatii), la cererea firmei sau a tarii
importatoare.
Factura este emisa intr-un numar de exemplare care depinde de specificul
tranzactiei. In exportul spre anumite tari, acesta poate fi chiar de 20 de
exemplare sau mai mult. In general, factura este intocmita pentru urmatoarele
destinatii:
- clientul din contract comercial;
- autoritatea care elibereaza certificatul de origine;
- casa de asigurari;
- firmele de tranzit in tara exportatorului si, respectiv, a importatorului;
- portul de imbarcare;
- serviciile vamale din tara exportatorului/importatorului;
- banca platitoare etc.

In afara facturii comrciale, in practica de comert exterior se mai


utilizeaza: factura pro forma, factura consulara si factura vamala, acestea avand
functii specifice.

14
Factura pro forma este un document solicitat de catre organele vamale din
unele tari importatoare pentru a servi la stabilirea taxelor vamale la marfurile de
import. Ea este completata de catre expeditor pe formulare speciale vizate de
consulatele tarilor importatoare.
Costul facturilor consulare variaza de la tara la tara, dar el poate fi adesea
foarte ridicat. Conform INCOTERMS, cuparatorul este tinut sa ramburseze
vanzatoului costul facturilor consulare pe care ultimul le-a procurat in contul
importatorului.
Factura vamala este un document cerut la import in anumite tari (mai ales
in Commonwealth) pentru a determina structura preturilor si preturilor
nete(dupa deducerea taxelor) pe piata tarii de origine. Ea serveste ca element de
referinta pentru calculul taxelor vamale.5

Capitolul II
5
Puiu Alexandru – Management international. Tehnici de afaceri economice interne si internationale, tratat, vol.
I, Editura Indep. Ec, 2007

15
Modalitati de plata utilizate in afacerile economice internationale

Modalitatile de plata internationale cuprind totalitatea operatiunilor si a


tehnicilor de plata, controlul bancar, circuitul documentelor, prin intermediul
carora creditorul incaseaza de la un debitor creanta rezultata din schimburile
economice externe. Modalitatile de plata cuprind urmatoarele forme: creditul
documentar (in variantele acreditiv documentar si scrisoare de credit
comerciala), incassoul documentar si ordinul de plata.

1. Acreditivul documentar
Primele atestari documentare privind utilizarea acreditivului dateaza de la
inceputul secolului al XIX – lea si se regasesc in arhivele bancilor din céntrele
comerciale ale lumii financiare de atunci: Paris, Amsterdam, Londra etc, fiind
utilizat in negotul cu tari din Extremul Orient.
Intr-o acceptiune moderna insa despre acreditiv documentar se poate
discuta dupa primul razboi mundial.
In anul 1920, ca rezultat al Hotararii Conferintei Comertului International
din 1919 ce a avut loc la Atlanta a fost creata Camera de Comert International
cu sediul la Paris.
Debutul si elaborarea regulilor uniforme in materia de acreditive
documentare a fost lung si difícil. Un prim proiect a carui elaborare a inceput in
anul 1924 a fost prezentat de camera de comert international la Conferinta de la
Viena din 1933. Documentul intitulat “ Reguli si usante uniforme privitoare la
acreditivul documentar ” , desi a fost adoptat nu a retinut atentia decat catorva
tari.
In anul 1974 Comisia de Tehnica si Practica Bancara,sub presedentia lui
Bernard S. Wheble elaboreaza o noua versiune care este recunoscuta de Comisia
Natiunilor Unite pentru Drept International ceea ce i-a conferit un carácter
mundial.

16
Textul este din nou imbunatatit si adaptat cerintelor moderne in 1984
(Publicatia nr. 400) si in 1993 (Publicatia nr. 500). Aceste revizuiri au fost
necesare datorita noilor tehnici de producere si tarnsmitere automat a datelor,
mutatiilor in transportul international.
In decontarea tranzactiilor internationale acreditivul documentar ocupa un
loc predominant – peste 70 %. Larga sa utilizare este determinata de avantajele
6
pe care le prezinta atat pentru exportator cat si pentru importator.

1.1. Elemente esentiale privind derularea AD

In derularea platii prin AD, sunt implicate trei parti principale, care au
denumiri consecrate. Acestea sunt:
- ORDONATORUL AD - In relatia contractuala este importatorul,
beneficiarul unei prestatii sau serviciu. El este cel care initiaza relatia de AD,
prin instructiunile pe care le da bancii sale de a plati exportatorul. Aceste
instructiuni sunt cuprinse in “ordinul de deschidere a AD”, unde precizeaza toate
conditiile de termene si documente potrivit carora banca sa efectueze plata.
- BENEFICIARUL AD - In relatia contractuala este exporatorul,
prestatorul de servicii. El este cel in favoarea caruia banca imporatorului s-a
angajat la plata si care, indeplinind conditiile de termene si documente cuprinse
in textul AD, incaseaza banii.
- BANCA EMITENTA - este banca ce, la solicitarea importatorului,
ordonatorul AD, isi asuma in scris angajamentul de plata in anumite conditii de
termene si documente, in favoarea exportatorului, beneficiarul AD. Banca
emitenta este principala angajata in relatia de AD. Acest angajament de plata ea
il poate realiza: direct, in sensul ca ea insasi efectueaza plata, indeplinind atat
rolul de banca emitenta, cat si platitoare, cat si indirect, in sensul ca desemneaza
o alta banca sa efectueze plata, numita banca platitoare sau negociatoare.

6
Dugan Silvia – Tehnici de plati si garantii in afacerile economice international, Editura Independenta
Economica, 2003

17
- BANCA CORESPONDENTA - este banca prin care banca emitenta
transmite textul AD spre a fi comunicat beneficiarului AD, exporatatorul.
- BANCA NOTIFICATOARE SAU AVIZATOARE - este un simplu
intermediar, manipulator de documente, ea anuntand exportatorul de deschiderea
AD, primeste de la exportator documente si le transmite bancii platitoare,
primeste commision de notificare.
- BANCA PLATITOARE - in cazul in care plata este facuta de o alta
banca decat banca emitenta, banca platitoare poate fi situata in tara
exportatorului sau in o terta tara. Ea este autorizata sa plateasca exportatorului
documentele prezentate, in stricta concordanta cu termenele si conditiile AD, sa
remita documentele bancii emitente, iar aceasta sa-i ramburseze suma platita. Ea
incaseaza comisionul de plata documente.
- BANCA TRASA / ACCEPTANTA - cand plata urmeaza sa se faca
prin cambii trase asupra unei banci, banca asupra careia au fost trase cambiile si
care, la scadenta le va achita se numeste banca trasa. La scadenta banca trasa
achita cambiile beneficiarului.
- BANCA NEGOCIATOARE - in practica anglo-saxona, AD presupune
utilizarea unei cambia trase asupra bancii emitente si deci, locul platii este la ea.
In masura in care o alta banca decat cea emitenta este insarcinata cu negocierea,
aceasta inseamna ca banca negociatoare este autorizata sa preia documente de la
exportator sis a i le achite contra unui commission de negociere si sa le remita
apoi bancii emitente.
- BANCA CONFIRMATOARE – este banca ce, la angajamentul de plata
asumat de banca emitenta, adauga propriul ei angajament, egal ca valoare si
conditii. Banca confirmatoare poate fi banca din tara exportatorului respective,
banca platitoare sau o banca dintr-o tara terta. Ea incaseaza commision de
confirmare.

18
Mecanismul platii prin AD in contextul unei afaceri

Plata prin AD face parte integranta din ansamblul relatiilor comerciale si


constructia financiara a unei afaceri.
Etapa 1 – OFERTA- exportatorul in oferta sa propune unui potential
importator plata prin AD;
- OPTIUNEA PENTRU AD - importatorul accepta oferta si plata
marfii prin AD;
Etapa 2 - COMANDA- importatorul comanda marfa sau incheie cu
exportatorul un contract comercial international;
- DESCHIDEREA AD - importatorul ordona bancii sale
deschiderea AD;
Etapa 3 - LIVRAREA – exportatorul primind AD expediaza marfa in
conditiile cerute in acreditiv;
- UTILIZAREA AD - exportatorul, in posesia documentelor ce
atesta livrarea marfii, le prezinta bancii platitoare pentru incasarea contravalorii
lor.
Succesiunea momentelor derularii platii prin AD este:
 Existenta unui contract sau a unei intelegeri prin care partenerii au
convenit plata prin AD.
 Dispozitia/ordinul de deschidere AD este dat de importator bancii
sale, banca emitenta, si cuprinde toate conditiile de termene si
documente pe care trebuie sa le indeplineasca exportatorul pentru a
i se face plata.
 Deschiderea AD consta in elaborarea unui inscris, insusi AD, prin

care banca emitenta se angajeaza ferm la plata in favoarea


beneficiarului AD, exportatorul, in conditiile de termene si
documente potrivit instructiunilor primite de la ordonator. Acest
document este transmis bancii exportatorului.

19
 Notificarea beneficiarului AD. Banca exportatorului anunta
exportatorul de deschiderea AD si ii remite documentul AD
 Livrarea marfii. Exportatorul studiaza cu atentie AD si, dupa caz,
incepe producerea marfii sau o preia din stoc. Marfa este expediata
cu respectarea tuturor termenelor din AD, exportatorul /
beneficiarul AD intocmind si setul de documente cerut prin
acreditiv. In caz ca nu poate indeplini conditiile din AD, nu
expediaza marfa, ci cere modificare de AD.
 Utilizarea AD. In posesia documentelor ce atesta livrarea marfii si

conditiile din AD, exportatorul le prezinta la banca. Banca verifica


concordanta documentelor cu cerintele AD si efectueaza plata.
 Remiterea documentelor / Rambursarea sumei. Banca platitoare,
dupa efectuarea platii, remite documentele bancii emitente.
Aceasta, dupa un nou control al documentelor, in functie de
conditiile din AD, ramburseaza bancii platitoare banii. In caz
contrar, nu ramburseaza banii pe documente neconforme cu
termenii AD.
 Notificare importator / Plata documente. Banca emitenta detine
documentele privitoare la marfa si pe care le elibereaza
importatorului contra plata. Importatorul, la randul sau, verifica
documentele si concordanta acestora cu instructiunile pe care le-a
dat prin cererea de deschidere AD.
 Eliberarea / ridicarea marfii. Importatorul, in posesia documentelor,

isi ridica marfa. Carausul elibereaza marfa contra documentului de


transport (originalul sau duplicatul, dupa caz). 7

7
Dugan Silvia – Tehnici de plati si garantii in afacerile economice international, Editura Independenta
Economica, 2003

20
1.2. Tipologia acreditivului documentar

In practica termenul de AD este insotit de una sau mai multe sintagme


care il definesc in raport cu anumite caracteristici in derulare si utilizare.
1. Forma AD: – revocabile;
- irevocabile – neconfirmate sau confirmate;
2. Modul de utilizare (plata):
- cu plata la vedere;
- cu plata diferata;
- cu plata prin acceptare;
- cu plata prin negociere;
3. Clauzele speciale pe care le contine, cu efect asupra utilizarii AD:
- transferabil;
- revolving(reinnoibil);
- clauza rosie;
- stand-by;
- de compensatie;
4. Folosirea combinata de beneficiar:
- subsidiar (back to back);
- cesionat.
Din punct de vedere al formei, AD pot fi:
- Revocabile;
- Irevocabile.
AD revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitenta in orice
moment, fara nici o avizare prealabila a beneficiarului. De exemplu, in
exportator este avizat de deschiderea unui AD, isi pregateste marfa pentru
expeditie si, pe acest interval, primeste, fara o avizare prealabila, modificarea
sau anularea AD primit initial. Ca urmare a riscurilor pe care le incumba, AD
revocabil este foarte rar utilizat. Dreptul de revocare, anulare sau modificare se
stinge in momentul in care plata a fost facuta. O plata facuta, ramane bun facuta,

21
iar banca emitenta este obligata sa ramburseze banii bancii prin care s-a facut
plata.
AD irevocabil presupune angajamentul ferm al bancii emitente de a
efectua plata in favoarea beneficiarului, cu conditia ca documentele prezentate
de acesta sa fie strict conforme cu termenii si conditiile din AD. Un AD
irevocabil nu poate fi modificat sau anulat de ordonator fara acordul bancii
emitente, bancii confirmatoare si al beneficiarului AD. AD irevocabil semnifica
pentru beneficiar o certitudine privind plata, cu conditia de a prezenta
documente strict conforme cu termenele si conditiile din AD.
AD irevocabile pot fi – neconfirmate sau confirmate.
AD irevocabile neconfirmate. In principiu, banca emitenta, prin
angajamentul luat in deschiderea de AD, isi asuma intreaga responsabilitate
privitoare la plata.Aceasta inseamna ca:
- in cazul in care in textul AD este desemnata o alta banca sa plateasca,
aceasta precizare
nu constituie nici un angajament pentru banca desemnata sa plateasca.
- banca desemnata este obligata sa comunice expres beneficiarului
acceptul sau de a efectua ea plata , in caz contrar,
primirea/examinarea/expedierea documentelor de banca desemnata
nu o obliga la plata.
- daca o alta banca desemnata a efectua plata, banca emitenta este
obligata sa ii ramburseze banii contra documentelor primite in stricta
concordanta cu termenii si conditiile din AD.
- daca o alta banca desemnata prin AD nu accepta cambiile trase asupra
ei sau cambiile acceptate de ea nu le plateste la scadenta, banca emitenta
este obligata sa accepte cambiile si, respectiv, sa le plateasca la scadenta.
- daca plata AD este prin negociere, banca emitenta este obligata sa
plateasca, fara drept de recurs impotriva tragatorilor, cambiile trase de
beneficiar si documentele prezentate in cadrul AD, negociate de banca
desemnata.

22
Sintetizand, in cazul AD irevocabil neconfirmat, banca emitenta este
singura angajata ferm la plata, celelalte banci care intervin in relatia de AD
actioneaza ca mandatar, in numele bancii emitente si potrivit instructiunilor
acesteia, fara sa-si asume vreun angajament ferm de plata.
AD irevocabil confirmat este acela in care, la angajamentul ferm al
bancii emitente, se adauga un angajament de plata independent si ferm al unei
terte banci - banca confirmatoare. Confirmarea unui AD de o alta banca se
realizeaza pe baza autorizarii sau la cererea bancii emitente, cuprinse in textul
AD. Banca solicitata sa isi adauge confirmarea poate sa nu fie pregatita sa
confirme un AD. In acest caz, ea trebuie sa informeze de indata banca emitenta
ca nu isi va adauga confirmarea.
In caz de modificare a AD, banca confirmatoare, poate sa accepte sau nu
extinderea confirmarii si asupra modificarii AD. Banca confirmatoare poate fi
banca exportatorului sau o banca situata intr-o tara terta. In cazul in care banca
emitenta nu plateste documentele conform cu termenele si conditiile din AD,
banca confirmatoare, in virtutea angajamentului ferm si independent asumat, va
plati documentele. Deci, AD irevocabil confirmat ofera un plus de securitate
exportatorului privind incasarea contravalorii marfurilor.
Optiunea pentru AD irevocabil confirmat este, de regula, a exportatorului,
care trebuie sa aiba in vedere:
- comisionul de confirmare ridica costul comisioanelor si taxelor bancare
si, de regula, este suportat de beneficiarul ad;
- este recomandabil a fi utilizat in relatiile cu partenerii proveniti din tari
cu situatie financiara instabila, dificila sau standingul bancilor emitente este mai
putin cunoscut sau pus sub semnul intrebarii;
- in perioada negocierilor comerciale, exportatorul sa solicite expres prin
contract precizarea bancii confirmatoare. Aceasta poate fi o banca din tara sa sau
o banca dintr-o terta tara.
Utilizarea AD irevocabil confirmat in cadrul exportului romanesc trebuie
facuta in mod diferentiat de la caz la caz. In cazul contractelor de export

23
romanesti incheiate cu parteneri din tari care au dificultati financiare, se
recomanda ca obtinerea confirmarii sa fie facuta de la o terta banca situata in
alta tara. In conditiile in care banca emitenta nu prezinta garantii privind
solvabilitatea, orice alta banca va evita sa dea confirmare pentru AD emis de
aceasta. Deseori, bancile din aceste tari cer confirmarea acreditivului de catre o
banca comerciala din tara noastra. In cazul in care banca emitenta nu ridica
probleme din punct de vedere al solvabilitatii. Data fiind solvabilitatea bancii
emitente, nu apare riscul de neplata din partea acesteia. In cazul, insa, in care
banca emitenta are dificultati financiare, apare riscul de neplata sau de intarziere
a platii. Confirmarea data de banca romana o obliga la plata fata de agentul
economic exportator, ceea ce pe ansamblul economiei nationale nu inseamna o
intrare de valuta. Aceasta va avea loc numai in momentul in care banca
confirmatoare isi va recupera banii de la banca emitenta. Ca atare, in cazul
exporturilor romanesti se recomanda utilizarea AD irevocabil confirmat de o
terta banca, cu bonitate de necontestat pentru acele AD emise de banci cu
dificultati financiare. Confirmarea data de o banca comerciala romana este
preferabil a se utiliza pentru AD emise de banci fara astfel de probleme, in acest
din urma caz constituind si o modalitate de sporire a incasarilor valutare prin
plata comisioanelor care cad in sarcina ordonatorului. Datorita acestor aspecte,
in cazul in care partea romana solicita includerea in contractul de baza
confirmarea AD, este indicat sa se precizeze clar ce banca va da confirmarea,
indicandu-se o banca in masura sa avantajeze partea romana din punctul de
vedere al celor prezentate.
In practica, adesea, in cazul unor importatori / banci emitente cu probleme
financiare, bancile confirmatoare conditioneaza confirmarea AD de constituirea
in prealabil la ele a unui depozit valutar egal cu valoarea AD.
In esenta, AD irevocabil confirmat releva rezervele partenerilor
(exportatori) cu privire la capacitatea de acoperire a angajamentelor de plata
asumate de partea romana. In acest context, bancile solicitate sa confirme
acreditivele deschise de bancile comerciale romane adesea conditioneaza

24
confirmarea acestora de acoperire anticipata a acreditivelor, respectiv punerea la
dispozitia lor, in mod anticipat, a sumelor in valuta, corespunzator valorii AD ce
vor fi confirmate.
Cum din momentul deschiderii acreditivului pana in momentul utilizarii
perioada de timp poate depasi adesea 2-3 luni, pierderea pentru partea romana,
din punct de vedere al fructificarii fondurilor, este evidenta.
Pentru a depasi acest inconvenient, bancile comerciale romane convin cu
bancile confirmatoare, care solicita acoperirea anticipata a acreditivelor,
constituirea de depozite colaterale purtatoare de dobanzi.
In orice caz, suma depozitata in acest context constituie un titlu de
garantie in favoarea bancii beneficiarului AD – exportatorul strain, pentru toate
obligatiile importatorului roman nascut direct prin ordinul dat de deschidere a
AD si prin confirmarea si utilizarea AD respectiv. Se subintelege ca suma de
bani depozitata ramane la dispozitia bancii beneficiarului pana la stingerea
tuturor obligatiilor ce decurg din dispozitia bancii beneficiarului pana la
stingerea tuturor obligatiilor ce decurg din derularea acreditivului.
De retinut, criteriul decisiv al utilizarii AD este dat de fermitatea
angajamentului bancar. Indiferent de forma AD revocabil sau irevocabil – banca
actioneaza la cererea si in conformitate cu instructiunile ordonatorului fata de
care s-a angajat sa efectueze o plata. Acest angajament ramane ferm pana
primeste alte instructiuni decat cele primite initial.

1.3.Modul de utilizare (plata) a acreditivului documentar

Toate trebuie sa indice clar modul in care sunt utilizabile de beneficiarul


AD, respectiv, modul in care exportatorul va incasa banii.
AD cu plata la vedere: sunt acele acreditive care, in momentul
prezentarii documentelor de exportator la banca platitoare, acesta este platit
imediat. Referitor la plata imediata, de retinut:

25
- plata se face numai dupa ce banca a efectuat controlul documentelor si a
constatat concordanta stricta cu conditiile si termenii AD;
- daca banca platitoare este situata in alta parte (oras sau tara) decat
exportatorul, controlul si plata documentelor se face numai dupa ce acestea au
ajuns la ea in cadrul valabilitatii AD;
- bancile nu platesc documente neconforme cu termenele si conditiile din
AD.
Acreditivul cu plata la vedere (plata contra documente) este acel acreditiv care,
in momentul prezentarii documentelor de catre exportator la banca platitoare, in
cadrul valabilitatii acreditivului, acesta este platit imediat. Plata imediata are loc
numai dupa ce banca a efectuat controlul documentelor si a constatat
concordanta stricta si termenele acreditivului.

26
Fig.1
Schema de plata ( simplificata – circuitul documentelor si al banilor)
pentru AD cu plata la vedere, domiciliat in tara exportatorului

BENEFICIARUL AD ORDONATORUL AD
( exportator) ( importator)

BANCA BANCA
PLATITOARE EMITENTA

a) circulatia banilor si a documentelor in cazul acreditivului cu plata la


vedere, domiciliat la banca exportatorului se prezinta astfel:
1. beneficiarul AD, dupa ce primeste avizarea de deschidere de
acreditiv, expediaza marfa si depune documentele la ghiseele
bancii sale care este si banca platiotoare
2. banca platitoare, dupa ce verifica documentele si consatata ce
sunt conforme cu termenii si conditiile acreditivului, plateste
imediat contravaloarea documentelor conform instructiunilor
primite de la banca emitenta
3. banca platitoare va remite documentele bancii emitente care va
rambursa banca exportatorului cu contravaloarea acestor
documente.

27
Acreditivul documentar domiciliat la banca exportatorului este cel mai
frecvent utilizat in practica internationala datorita si posibilitatii pe care o are
furnizorul de a intra in posesia contravalorii marfii expediate, in momentul
depunerii documentelor la ghiseele bancii sale, in stricta concordanta cu
conditiile si termenii acreditivului, spre deosebire de acreditivul domiciliat la
banca cumparatorului sau la o terta banca unde incasarea este intarziata cu 5-10
zile.

Fig. 2
Schema de plata (simplificata- circuitul documentelor si al banilor) pentru AD
cu plata la vedere, domiciliat la o terta banca

28
BENEFICIARUL AD ORDONATORUL AD
( exportator) ( importator)

BANCA BANCA
EXPORTATORULU
I
EMITENTA

BANCA
PLATITOARE

Instructiunile de plata cuprinse in textul acreditivului cu plata la vedere,


domiciliat la banca exportatorului:
„ 4 (four) working days after date of your tested telex/authenticated swift
to us be sent without charges for us and confirming us documents in strict
conformity with credit terms and conditions being airmaild to us, we shall cover
you at bank nominated by yourselves”.
b) in cazul acreditivelor domiciliate la banca cumparatorului sau la o terta
banca, exportatorul poate incasa contravaloarea marfurilor exportate prin

29
prezentarea documentelor solicitate in cadrul AD, la ghiseele bancii emitente,
respectiv la ghiseele bancii terte, care dupa verificarea documentelor efectueaza
plata. Dreptul de ramburs al bancii exportatorului poate fi 2-5 zile de la mesajul
privind primirea si avizarea documentelor.
Pentru ca documentele sa ajunga intr-un timp cat mai scurt la banca
platitoare si incasarea sa nu fie prea mult intarziata, furnizorul poate apela la
serviciile CURIERULUI INTERNATIONAL RAPID DHL, documentele
putand ajunge la ghiseele banci platitoare in 24 de ore contra unui comision de
50 usd.
Pentru un client exportator, un acreditiv cu plata la livrare, utilizabil la
ghiseele bancii sale, este cel mai avantajos.

Fig. 3

Schema de plata ( simplificata – circuitul documentelor si al banilor)


pentru AD cu plata la vedere, domiciliat in tara cumparatorului

30
BENEFICIARUL AD ORDONATORUL AD
( exportator) ( importator)

BANCA BANCA
EXPORTATORULUI EMITENTA

Instructiunile de plata cuprinse in textul acreditivului cu plata la vedere,


domiciliat in tara cumparatorului:
„ on receipt at our counters of documents in strict conformity with credit
terms and conditions, we shall cover you/at a bank nominated by yourselves
value 4 (four) working days after date of receipt of documents”.

Fig. 4

31
Mecanismul derularii acreditivului documentar domiciliat in tara expeditorului
( cu plata la vedere)

BENEFICIARUL AD ORDONATORUL AD
( exportator) ( importator)

BANCA PLATITOARE BANCA EMITENTA


( banca exportatorului) (banca importatorului)

AD cu plata diferata (amanata). Plata documentelor nu se face in


momentul prezentarii acestora la banca, ci la o data ulterioara, mentionata
expres in textul AD. Importatorul intra in posesia documentelor si isi poate

32
ridica marfa inainte sa o achite, iar exportatorul, care a facut de fapt o vanzare
credit pe termen scurt (30-60zile), are certitudinea, prin angajamentul bancar din
AD, ca va fi platit la termenul diferat. In baza unui astfel de AD, bancile, adesea,
acorda avansuri si/sau credite pe termen scurt exportatorilor, garantia
constituind-o angajamentul de plata al bancii emitente a AD.
In cazul AD cu plata diferata, plata documentelor nu se face in momentul
prezentarii acestora la banca, ci la o data ulterioara, mentionata expres in textul
acreditivului. De regula, plata se efectueaza la 30-90 zile de la data
documentului de transport sau de la momentul prezentarii documentelor la
ghiseele bancii platitoare.
In momentul prezentarii documentelor conforme, banca autorizata se
angajeaza in scris sa efectueze plata la scadenta. Data scadentei trebuie sa fie
clar stipulata in acreditiv.
Instructiunile de plata cuprinse in textul acreditivului cu plata diferata:
„ basis on documents in strict conformity with credit terms and conditions
confirmed being airmailed to us –payment which are to be efected 60 days after
date of transport document, we authorize you to debit our account qwith you
advising ud by tested telex/swift to us to be sent without charges for us, value 4
(four) working days before maturity date”.

Fig. 5
(AD cu plata diferata
circuitul documentelor si al banilor)

33
ORDONATORUL AD
BENEFICIARUL
( importator)

BANCA BANCA
PLATITOARE EMITENTA

Folosirea AD cu plata diferata:


• pentru exportator inseamna o vanzare pe credit pe termen scurt 30-
90 zile, deci la negocierea pretului se are in vedere si dobanda
sumelor imobilizare in marfa.
• Exportatorii pot beneficia, in baza unui astfel de AD, de avansuri
si/sau credite acordate pe termen scurt 30-90 zile de catre banci,
garantia constituind-o angajamentul de plata al bancii emitente a
AD.
• Acreditivele cu plata diferata sunt de fapt modalitati de finantare a
importatorului. Importatorul intra in posesia documentelor, deci si a
marfii, inainte de plata lor. In functie de particularitatile tranzactiei,
importatorul poate vinde rapid marfa, inainte de scadenta, in cazul in
care este intermediar si dupa recuperarea banilor achita valoarea
acreditivului sau daca este producator, prelucreaza marfa in vederea

34
vanzarii pe piata interna sau pentru export, recuperand banii pentru
plata importului.
AD cu plata prin acceptare. Sunt utilizate in cazul exporturilor pe credit.
O data cu documentele, exportatorul prezinta bancii si o cambie sau un set de
cambii trase asupra bancii indicate in textul AD cu anumite scadente. Banca
accepta cambiile, devenind debitor cambial principal, le restituie exportatorului,
iar documentele le remite importatorului. La scadenta, exportatorul prezinta
bancii acceptante cambiile, iar aceasta le achita. Exportatorul poate sa nu
accepte scadenta cambiilor, ci sa le vanda unei banci comerciale, platind o taxa
de scont. In acest mod, o vanzare pe credit se transforma intr-o vanzare cu plata
la vedere, exportatorul recuperandu-si mai devreme banii, prin scontarea
cambiei.

Fig. 6
AD cu plata prin acceptare ( Circulatia cambiei si a documentelor)

35
ORDONATORUL AD
( importator)

BANCA BENEFICIARUL
BANCA
EMITENTA ACCEPTATOARE AD

AD cu plata prin negociere.Un AD cu plata prin negociere este o


varianta a AD denumita si scrisoare comerciala de credit, utilizata cu
precadere in tarile de drept bancar anglo-saxon.
Aceasta se caracterizeaza prin:
• Este deschisa de banca emitenta, cel mai adesea in moneda locala a
propriei tari;
• Este adresata direct beneficiarului, in practica, insa predominant
prin intermediul unei banci;
• Utilizarea ei presupune intotdeauna o cambie trasa de beneficiar s/c
asupra bancii emitente sau asupra unui alt tras indicat in textul s/c;

36
• Plata cambiilor este garantata de banca emitenta;
• Locul platii este domiciliul trasului, plata cambiilor se realizeaza la
banca emitenta.
Negocierea documentelor presupune:
• Prezentarea documentelor insotite de cambie, de catre exportator
la o alta banca-negociatoare;
• Banca negociatoare trebuie, prin textul S/C, sa fie autorizata sa
negocieze documentele;
• La primirea documentelor, banca negociatoare le „ cumpara” spre
a le transmite bancii emitente, contra unui comision de negociere
care reprezinta dobanda la suma platita pe documente, pe
intervalul dintre plata lor si rambursarea sumei de la banca
emitenta.
• Ordonand deschiderea unui AD, importatorul confirma
solvabilitatea sa si in acest context, prin angajamentul ferm de
plata al bancii sale, ofera exportatorului conditii de plata sigure;
• Importatorul are siguranta ca marfurile ii vor fi livrate in termen si
corespunzator cerintelor specificate in AD;
• Transmiterea prin canal bancar a documentelor permite primirea
lor de catre importator in timp util;
• Cumparatorul este sigur ca nu va plati documente care nu corespund celor
stipulate in ordinul de deschidere AD;
In acelasi timp, importatorul trebuie sa aiba in vedere ca:
• Acreditivele documentare sunt tranzactii separate, independente de
contractele comerciale, iar transmiterea in text la contrsctul comercial nu
obliga in nici un mod bancile si, ca atare, nu sunt luate in considerare;
• Toate partile angajate in relatia de AD iau in considerare doar
documentesi nu marfurile sau serviciile la care acestea se refera. Deci,
daca documentele sunt in buna ordine, dar marfa primita nu este

37
corespunzatoare, acest lucru nu poate fi invocat bancii ca motiv de
neplata. Solutionarea problemei se realizeaza pe cale comerciala direct cu
exportatorul;
• La originea oricarui ordin de deschidere sta un contract sau o intelegere,
in cadrul caruia partenerii au convenit cu claritate toate elementele
specifice platii prin AD, elemente pe care importatorul, pentru bunul mers
al afacerii, trebuie sa le respecte in ordinul pe care il da bancii sale;
• Toate instructiunile de emitere a acreditivului, acreditivul insusi trebuie sa
precizeze cu claritate documentele contra carora se va face plata;
• Daca acreditivul contine conditii fara sa precizeze ce documente trebuie
prezentate in conformitate cu acestea, bancile le vor considera ca nefiind
precizate si le vor ignora;
• Pentru buna derulare a platii, importatorul: nu va solicita ca documentele
sa contina detalii pe care emitentul acestora nu le poate intelege si nu va
solicita documente pe care beneficiarul nu le va putea obtine;
• Ordinul de emitere trebuie realizat in baza Publicatiei nr. 500, deoarece:
bancile din intreaga lume lucreaza dupa aceste Reguli uniforme, actiunile
bancilor in materie de AD sunt determinate de prezenta sau absenta unor
precizari, sau de lipsa unor instructiuni, in caz de litigiu in materie de plati
prin AD, prima referinta este Publicatia nr.500, exista expresii consecrate
la date, perioade si termene care sunt interpretate intr-un anumit mod,
exista termeni pe care Publicatia nr. 500 recomanda a nu fi utilizati;
• Instructiunile de deschidere trebuie sa fie clare si precise, fara a include
detalii excesive;
• Termenii utilizati trebuie sa fie profesionali si folositi in sensul mentionat
strict de Publicatia nr.500;
• Instructiunile pe care ordonatorul le da bancii emitente definesc obligatia
importatorului de a rambursa bancii emitente sau bancii autorizate plata
facuta de aceasta. Aceasta precizare importanta, de regula, se specifica

38
clar in ordinul de deschidere sau, intr-un alt contract cu banca, care insa
face parte integranta din ordinul de deschidere;
• Orice ordin de deschidere trebuie sa contina sintagma : ”va solicitam sa
deschideti un acreditiv in contul nostru”sau o alta cu un continut
asemanator;
• Orice ordin de deschidere trebuie sa contina numele si iscalitura
ordonatorului. In esenta, iscalitura este data de persoana autorizata de o
firma sa angajeze fondurile firmei. 8

1.4. Avantajele si limite ale utilizarii acreditivului documentar


pentru parti
1. Avantajele utilizarii AD pentru exportatori:
• Risc minim de neplata a marfurilor livrate. Angajamenrul de plata este al
unei banci, independent de cumparator a carui situatie financiara e mai putin
cunoscuta sau care se poate deteriora in timp;
• Cumparatorul nu poate revoca plata sub diferite pretexte. Angajamentul de
plata asumat de banca este angajament ferm de plata si este un contract
independent de contractul comercial international, chiar daca in textul AD se face
trimitere la acesta;
• Daca cumparatorul doreste modificarea sumei de plata, invocand de ex:
calitatea marfurilor primite, sau alte aspecte care nu se regasesc in conditiile din
AD, el trebuie sa abordeze aceasta problema pe cale comerciala. In masura in care
exportatorul a indeplinit conditiile din AD, in caz de litigiu el are o pozitie
favorizata;
• Derularea platii este prompta si strict reglementata prin PUBLICATIA 500;
• Riscul de pierdere sau deteriorare a documentelor transmise pe canal bancar
este minim;

8
Popa Ioan, “ Tranzactii internationale ”, Editura Recif, Bucuresti, 1992

39
• In masura in care AD presupune utilizarea prin cambii trase la anumite
termene, exportatorul poate utiliza cambiile acceptate de banci ca o metoda de
finantare a exportului prin scontarea sau, dupa caz forfetarea lor;
2. Dezavantajele utilizarii AD de catre exportator:
• Pozitia competitiva a exportatorului este diminuata deoarece comisioanele
si spezele bancare sunt mai mari si cad in sarcina ordonatorului. Acest dezavantaj
poate fi aplatizat prin a suporta el o parte din comisoane, cele din tara lui, iar
formalitatile de deschidere sunt mai complicate pentru ordonator.
• Sumele de incasat prin AD sunt supuse inerent riscului de curs valutar, care
poate fi acoperit prin operatiuni independente de mecanismul derularii AD, cum
ar fi: operatiuni independente de mecanismul derularii AD, cum ar fi: operatiuni
la termen, hanging valutar, includerea in pret a unei marje asiguratorii.
3. Optiunea exportatorului pentru AD:
• Alegerea de catre exportator a AD ca modalitate de plata implica luarea
in considerare a cel putin doua aspecte: cresterea rapiditatii si sigurantei platii,
corelatia acreditivului cu constructia financiara a afacerii in ansamblul ei.
In ceea ce priveste siguranta platii exportaorul va opta pentru:
AD irevocabil, deoarece orice modificare, anulare etc. a unui astfel de
angajament nu poate fi facuta de banca emitenta fara acordul sau;
AD irevocabil confirmat, in cazul in care are anumite indoieli privind tara
importatorului, banca emitenta. Confirmarea data de o terta banca este, de
asemenea, un angajament ferm de plata. Astfel, in cazul in care nu este platit de
banca emitenta, va fi platit de banca confirmatoare.
Referitor la rapiditatea platii, va opta pentru:
• Domicilierea AD la banca din tara sa in cazul platii la vedere, plata
diferata, plata prin acceptare;
• In caz de plata prin negociere, va solicita autorizarea prin AD a unei
banci din tara sa pentru negocierea documentelor.

40
Referitor la constructia financiara a afacerii si AD, exportatorul
trebuie sa cunoasca modalitatile prin care sa fructifice una din caracteristicile
fundamentale ale acreditivului: adaptabilitatea:
• Prin includerea in AD a unor anumite clauze, acesta poate fi adaptat
diferitelor situatii;
• Sa gandeasca constructia financiara a afacerii inainte de a negocia
clauzele contractuale pentru a sti clar ce sa solicite sau sa ofere cumparatorului.
Acesta este cel care va ordona deschiderea AD si, ca atare, el va specifica clauzele
dorite de exportator;9

2. Scrisoarea de credit – particularitati ale operatiunii de derulare


Scrisoarea de credit reprezinta o modalitate de plata prin care banca
emitenta se angajeaza, in mod irevocabil fata de exportator, sa efectueze plata,
cu respectarea conditiilor cuprinse in textul scrisorii. Acest document este emis
de catre banca importatorului, la ordinul clientului sau si adresat direct
exportatorului, pe care il autorizeaza sa traga cambii la vedere sau la termen.
Banca emitenta se angajeaza sa onoreze cambiile prin plata (daca tratele sunt la
vedere) sau prin acceptarea (daca tratele sunt la termen) cu conditia ca, odata cu
tratele, sa fie prezentate si documentele mentionare in srisoarea de credit prin
care se atesta expedierea marfii. Documentele, insotite de cambii, sunt
prezentate bancii emitente pana la o anumita data, specificata in scrisoarea de
credit.
Scrisoarea de credit, spre deosebire de acreditiv, este domiciliata
intotdeauna in strainatate, la sediul bancii emitente din tara importatorului sau
intr-o tara terta. Aceasta inseamna ca exportatorul trebuie sa astepte plata pana
la sosirea documentelor si a cambiilor la sediul bancii emitente, perioada in care
el acorda, de fapt, un credit cumparatorului, chiar si in cazut in care tratele sunt
la vedere.

9
Popa Ioan, “ Tranzactii internationale ”, Editura Recif, Bucuresti, 1992

41
Pentru a incasa imediat pretul marfurilor livrate, exportatorul trebuie sa
sconteze cambiile, dupa acceptarea lor de catre banca emitenta a scrisorii de
credit, urmand ca la scadenta sa se prezinta ultimul posesor al cambiilor. De
asemenea, scrisoarea de credit nu presupune acoperirea cu fonduri a
angajamentului de plata chiar in momentul emiterii ei si, ca atare, pentru
importator este o formula mai avantajoasa decat acreditivul.

Derularea scrisorii de credit comerciala

- importatorul incheie cu banca sa un contract, autorizand-o sa emita scrisoarea


de credit, angajandu-se fata de exportator sa onoreze cambiile trase asupra sa;
- banca va face plata din contul importatorului sau dintr-un credit acordat
acestuia;
- la primirea scrisorii de credit, exportatorul expediaza marfa si obtine
documentele necesare incasarii pretului;
- exportatorul trimite documentele, insotite de cambii, la banca emitenta;
- banca emitenta va face plata imediat (cazul cambiilor la vedere) la ordinul
bancii indicate de catre beneficiar sau le va accepta prin semnare (cazul
cambiilor la termen), urmand ca acestea sa devina liber negociabile;
- banca emitenta remite importatorului documentele de expeditie a marfii, pentru
ca acesta sa intre in posesia marfurilor ajunse in statia de destinatie.10

3. Incassoul documentar – caracteristici, particularitati

Incassoul documentar consta in faptul ca importatorul (cumparatorul)


accepta plata documentelor remise de catre vanzator, remitere care se realizeaza
prin bancile celor doi parteneri: banca vanzatorului care, la cererea acestuia,
depune documentele de expeditie si cea a cumparatorului, care tine contul
acestuia.

10
Gust Marius, Management Bancar, Editura Independenta Economica, 2003

42
Incassoul documentar este mai putin sigur pentru exportator decat
acreditivul documentar, deoarece marfa este livrata pe adresa cumparatorului
fara o garantie de plata. Acest neajuns poate fi inlaturat sau cel putin diminuat
prin solicitarea inainte de efectuarea exportului a unei garantii bancare; prin
utilizarea tratelor (trase asupra cumparatorului); prin intocmirea documentelor
de asigurare a marfii intr-o firma negociabila; prin solicitarea unor sume in
avans; prin vinculatie, adica expedierea marfurilor din statia de destinatie,
facand totodata mentiunea ca marfurile sa fie eliberate pe baza unei dovezi de
efectuare a platii.
Domicilierea incassoului in tara cumparatorului determina intarzierea
incasarii pretului marfii, datorita timpului necesar circuitului bancar al
documentelor, astfel incat se poate aprecia ca exportatorul acorda importatorului
un credit fara dobanda.
Derularea modalitatii de plata prin incasso documentar presupune urmatoarele
operatiuni:
- exportatorul obtine documentele care atesta indeplinirea obligatiilor din
contractul de vanzare internationala: documente financiare (cambii, bilete la
ordin, cecuri, chitante etc.) si/sau documente comerciale (facturi, documente de
transport). Conceptul de documente de tip curat, "clean colection", cuprinde
colectia de documente financiare, cu exceptia celor comerciale;
- banca exportatorului verifica documentele si, daca sunt corect intocmite, le
trimite bancii importatorului;
- banca importatorului, actionand corespunzator instructiunilor din ordinul de
incasso, remite documentele contra plata, in moneda specificata;
- daca documentele sunt insotite de cambii cu scadenta la o data ulterioara,
banca va prezenta importatorului cambii spre acceptare si-i va ceda documentele
pentru a intra in posesia marfurilor; in aceasta situatie, ordinul de incasare va
purta mentiunea "documente contra acceptare" (D/A). In lipsa unei asemenea
mentiuni, se considerea ca "documentele pot fi eliberate contra plata" (D/P);

43
- in cazul in care exportatorul are nevoie de intreaga valoare a cambiei, va
proceda la negocierea acesteia, insotita de documente, caz in care banca va
prezenta cambia pentru plata in numele sau;
- banca importatorului crediteaza contul bancii exportatorului si-l debiteaza pe
cel al importatorului pe baza avizului de efectuare a platii;
- importatorul primeste de la banca sa documentele trimise de exportator si, cu
ajutorul acestora, intra in posesia marfii;
- banca exportatorului crediteaza contul exportatorului cu suma reprezentand
pretul marfii livrate.11
4. Ordinul de plata

Ordinul de plata reprezinta dispozitia data de o persoana (ordonator) unei


banci de a plati o suma determinata in favoarea unei alte persoane (beneficiar),
in vederea stingerii unei obligatii banesti provenind dintr-o relatie directa
existenta intre ordonator si beneficiar (anexa 2).
Plata propriu-zisa se deruleaza pe o anumita filiera, prin conturi bancare,
in scopul de a realiza transmiterea efectiva a banilor catre beneficiar. In
comertul international, ordinul de plata este utilizat foarte rar (si atunci mai ales
pentru plata unor avansuri sau a unor rate scadente), datorita riscului de revocare
pe care il reprezinta.
In derularea unui ordin de plata intervin urmatoarele parti:
- ordonatorul (importatorul), care da ordin bancii sale sa remita in strainatate o
suma in valuta in favoarea exportatorului;
- banca ordonatoare, care va remite instructiunile de efectuare a platii in
favoarea exportatorului;
- banca platitoare, care va efectua plata sumei catre banca exportatorului urmand
sa fie rambursata de banca ordonatoare. In situatia in care banca ordonatoare
este corespondenta cu banca exportatorului, banca ordonatoare este, in acelasi
timp, si banca platitoare;

11
*** Sisteme de plati in Romania, BNR, 1994.

44
- banca exportatorului, care incaseaza ordinul de plata si remite suma in contul
curent al exportatorului;
- beneficiarul (exportatorul), care primeste suma prevazuta in ordinul de plata;
Derularea unei operatiuni prin ordin de plata presupune existenta unui
document, de regula un formular tipizat, denumit ordin de plata, care este pus la
dispozitia clientilor de catre banci. Elementele acestuia sunt:
- numele, adresa si contul ordonatorului;
- numee, adresa si contul beneficiarului;'
- denumirea si adresa bancii ordonatoare;
- denumirea si adresa bancii platitoare;
- data emiterii ordinului de plata;
- ordinul de a plati (prin formula "va rugam sa platiti", "veti plati");
- suma in cifre si litere cu indicarea valutei in care se va efectua plata;
- motivul platii;
- documentele care trebuie prezentate in vederea incasarii - in cazul ordinului de
plata documentar;
- semnaturile autorizate ale ordonatorului.
In Romania, platile externe se fac prin intermediul formularului denumit
Dispozitie de plata externa (DPE), conform figurii numarul 1 (anexa ordin
plata).
Transmiterea ordinului de plata de banza ordonatoare bancii platitoare se
poate face:
- letric - cand plata se face pe baza unui formular tipizat sau a unei scrisori ce
contine elementele ordinului de plata;
- telegrafic - cand plata se face pe baza instructiunilor primite printr-o telegrama;
- prin telex;
- prin S.W.I.F.T.

Avantajele si riscurile ordinului de plata

45
Ordinul de plata prezinta avantajul ca este foarte ieftin in comparatie cu o
plata prin acreditiv documentar sau incasso documentar, costurile bancare fiind
cele mai reduse. De asemenea, timpul de executie este mult mai scurt.
Dezavantajul principal al ordinului de plata il reprezinta t5rasatura
fundamentala a acestuia si anume revocabilitatea. Aceasta consta in faptul ca
ordonatorul isi poate retrage sau modifica instructiunile de plata date bancii sale,
cu conditia ca ordinul sau initial sa nu fi fost executat prin creditarea contului
beneficiarului. De aceea, ordinul de plata trebuie utilizat ca modaliatte de plata
intre parteneri traditionali, de mare incredere. O alta masura care ii poate proteja
de exportatori ar fi aceea a platii totale sau partiale in avans.
Un alt risc al ordinului de plata il cosntituie ordinea de preferinta
dezavantajoasa. Astfel, daca concomitent se exercita pretentii de plata asupra
unui cont, pe de o parte printr-un cec si, pe de alta parte, printr-un ordin de plata,
iar disponibilul din cont nu este suficient pentru onorarea ambelor plati, se da
prioritate cecului. Se procedeaza astfel, deoarece plata prin cec reprezinta un
angajament de prim rang al titularului de cont, angajament ce are deja rezonante
publice(cecul a fost emis si inmanat beneficiarului) si se bucura se protectia
legii. Pentru a contracara acest dezavantaj, in cazul unui ordin de plata,
provizionul(depozitul) bancar este obligatoriu. Aceasta presupune obligatia
ordonatorului ca, odata cu emiterea ordinului de plata, sa creeze bancii si sursa
de fonduri necesare fie prin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie
printr-un credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului.
Din punct de vedere al modalitatilor de incasare, determinate de
instructiunile ordonatorului, ordinul de plata poate fi:
- simplu - incasarea sa nefiind conditionata de prezentarea vreunui document sau
explicatie cu privire la scopul platii(excluzand cazul cand se solicita o chitanta);
- documentar - incasarea fiind determinata de obligatia beneficiarului de a
prezenta pentru incasare anumite documente: facturi, dovada platii unor chirii, a
unor speze de transport etc.

46
In relatiile comerciale internationale, utilizarea ordinului de plata de-sine-
statator este foarte rar intalnita, fiind, de regula evitat, ca urmare a riscului de
revocare pe care il prezinta. Cel mai adesea este folosit combinat cu alte
modalitati de plata, cum sunt incasso-ul si acreditivul sau conditionat de
prezentarea de catre beneficiar a unei scrisori de garantie bancara, mai ales in
situatia platilor in avans. De asemenea, ordinul de plata este indicat sa fie folosit
pentru efectuarea platilor de valori mici pentru care nu se justifica costurile
ridicate ale unui acreditiv si chiar ale unui incasso documentar.12

12
*** Ghidul lucratorului de comert exterior, Editat de Revista Economica, Bucuresti, 1983.

47
Capitolul III
Studiu de caz – Utilizarea acreditivului documentar irevocabil cu
aplicatie practica la Banca Transilvania
Intre societatile comerciale S.C. Sinorom S.R.L. Rm. Valcea, Str. Mihai
Eminescu, nr. 24, Romania si VNS WOOD CO. LTD Bangkok, Thailanda a fost
incheiat contractul nr. 100 din 01.02.2004 prin care cele doua parti au stabilit de
comun acord livrarea de catre S.C. Sinorom S.R.L. a cantitatii de produse
lemnoase in valoare de 37250 USD. Modalitatea de plata stabilita de comun
acord de cei doi parteneri este acreditivul documentar. Prezentam mai jos modul
de derulare a acestui acreditiv documentar irevocabil deschis in favoarea
clientului Bancii Transilvania S.C. Sinorom S.R.L. Acreditivul era in suma de
37250 USD, avea termenul de valabilitatea 15.04.2004, ultima data de livrare a
marfii fiind 31.03.2004, acreditivul fiind emis de KASIKORNBANK
THAILANDA.
Elementele si comentarii aferente numerotarilor existente pe formularul standard
al unui AD cu aplicatie la acest caz:
Numar: Orice AD deschis are un numar al bancii emitente. In acest caz
acest numar este FLB27570.
Locul si data emiterii: locul emiterii este orasul unde este situata banca
emitenta, respectiv BANGKOK, THAILANDA. In acest caz data emiterii este
cea prezentata in campul 31C al swift-ului prezentat in anexa, respectiv
19.02.2004.
Data si locul unde expira AD: toate AD trebuie sa specifice clar o data
la care expira valabilitatea pentru prezentarea documentelor pentru plata /
acceptare / negociere. Regula de baza este ca se trece o data si nu o perioada de
timp. In acest caz data expirarii este 15.04.2005 asa cum figureaza ea in swift-ul
din anexa in campul 31D. Referitor la locul unde trebuie sa fie prezentate
documentele inainte de a expira valabilitatea AD, de regula, se mentioneaza
orasul sau tara dupa ce a fost trecuta data: an, luna, zi, oras, tara. In acest caz, in
campul 31D este trecut 040415 ROMANIA, adica AD expira in data de

48
15.04.2004, in ROMANIA. Locul unde expira valabilitatea AD trebuie sa fie
corelat cu locul unde se afla banca desemnata spre a-i fi prezentate documentele.
Ordonator: numele si adresa completa a ordonatorului AD: VNS
WOOD CO LTD, 368 PRACHANARUMIRT RD, BANSUE, BANKOK
10800, THAILAND.
Beneficiar: numele si adresa completa a partii in favoarea careia AD a
fost emis: SINOROM, RM VALCEA, STR. M EMINESCU, NO 24,
ROMANIA.
Banca avizatoare: se trece numele si adresa bancii care va aviza
beneficiarul de deschiderea AD, BANCA TRANSILVANIA.
Suma – valoarea AD: suma trebuie exprimata in cifre si litere, ca masura
de protectie impotriva unor modificari de suma neautorizata. Moneda de plata
trebuie indicata in abrevierea standardizata – ISO, USD, GBP, EUR. In acest caz
suma este de 37.250 USD.
Banca desemnata si modul de utilizare a AD: in acest spatiu se
precizeaza banca desemnata si detaliile privind modul de utilizare al AD,
respectiv numele si localitatea bancii desemnate, iar pentru ca AD este cu plata
prin negiciere - liber negociabil se mentioneaza „orice banca din oras/tara”. In
campul 41D apare precizarea „any bank by negotiation”. Tot in campul 41D
apare mentiunea „available with...by...any bank”, adica plata se va face la
ghiseele oricarei banci. In campul 42C apare mentiunea SIGHT, ceea ce
inseamna plata la vedere. In campul 43P apare mentiunea „allowed”, ceea ce
inseamna ca in cadrul acestui acreditiv sunt permise livrarile partiale. In campul
43T apare mentiunea „allowed”, ceea ce inseamna ca sunt permise transbordari,
asa cum sunt ele precizate in PUBLICATIA 500.
Asigurarea acoperita de cumparator: aceasta rubrica este marcata
numai daca prin AD nu se cere certificat/polita de asigurare si ordonatorul
precizeaza in cererea de deschidere ca asigurarea este sau va fi facuta de el. In
acest exemplu nu este intalnit acest caz.
Expeditia definita in spiritul art.46 al PUBLICATIEI 500:

49
• De la :from: EUROPEAN PORT;
• Pentru transport la: for transportator to: BANGKOK, THAILAND;
• Nu mai tarziu de: not later than: 31.03.2004.
Expresia „expediere” este interpretata in raport cu modalitatea de
transport si ea poate fi inteleasa ca incluzand expresiile: incarcare la bord
( loading on bord), expediere (dispach).
Nu se indica port maritim cand marfurile sunt preluate dintr-un loc situat
in interiorul unel tari si nici cand documentul de transport cerut este
document de transport maritim combinat, aerian rutier, feroviar, fluvial intern
sau prin posta sau curier.
Urmatorul spatiu din cadrul AD este destinat prezentarii diferitelor detalii
legate de AD. Daca nu este suficient textul se continua cu un alt Formular
Standard de Continuare. Detaliile din spatiul alb se trec intr-o anumita
succesiune astfel: descrierea marfii si/sau serviciulu, enumerarea
documentelor, conditii speciale.
Legat de descrierea marfii aceasta trebuie sa fie cat mai scurt posibil
prezentata, sa nu contina detalii excesive, includerea unor detalii nu inseamna
protectie, ci adesea creste posibilitatea interpretarilor gresite. Pentru definirea
marfii si a altor cerinte legate de aceasta bancile trebuie sa colaboreze cu
ordonatorul pentru utilizarea sensului comun/obisnuit, sa nu puna
beneficiarul in situatia de a nu putea obtine documente cu astfel de denumiri
sau detalii care nu pot fi obtinute spre a fi trecute pe documente. Cand banca
emitenta trece cantitati si preturi trebuie sa aiba in vedere ca utilizarea
termenului „in jur de...” in legatura cu cantitatea sau pretul unitar determina o
toleranta de +10% sau -10%, pentru una din ele sau pentru amandoua. O
toleranta de 5% privind cantitatea marfurilor va fi permisa daca in acreditiv
nu se specifica altfel.
Conditia de livrare: este recomandat sa fie trecuta alaturi de descrierea
marfurilor. Se utilizeaza termeni Incoterms 2000. Conditia de livrare va fi
intotdeauna urmata de loc numit, de exemplu, CIF BANGKOK.

50
Documente: banca emitenta trebuie sa precizeze clar documentele contra
carora urmeaza sa se faca plata/ acceptarea/ negocierea in cadrul
acreditivului. Pentru fiecare document se specifica denumirea sa: factura
comerciala, certificat, recipisa postala, certificat de calitate. Numarul de
exemplare este la libera alegere a ordonatorului, dar trebuie acordata atentie
documentelor de transport care pot fi sau nu emise in mai multe originale sau
copii corespinzator mijlocului de transport.
In acest acreditiv s-au cerut:
- 6 copii de facturi comerciale;
- un set complet de conosament maritime;
- trei copii ne-negociabile de conosament maritime;
- polita de asigurare de 110% din valoarea facturii;
- packing list in trei copii.
Exceptand factura, documentul de transport si polita de asigurare, banca
emitenta va avea grija ca pentru orice document cerut sa se specifice: de cine
va fi emis, ce informatii si date sa contina.
Ordonarea documentelor solicitate prin AD:
1. factura comerciala;
2. documentul de transport;
3. polita de asigurare;
4. certificat de origine;
5. certificat /buletin/ calitate, analize;
6. lista de pachete/colete;
7. certificatul de greutate.
Termenul de prezentare al documentelor: toate AD trebuie sa specifice
intervalul de timp de la data documentului de transport in care beneficiarul sa
prezinte documentele la banca. In stabilirea acestui interval banca emitenta ca
atentiona ordonatorul sa acorde grija faptului ca in acest interval beneficiarul
AD trebuie sa aiba timp sa adune documentele de lan diferiti emitenti, sa le
pregateasca pentru prezentare la banca si sa prezinte documentele in timp si prin

51
posta la banca. Daca in AD nu se specifica termenul de prezentare a
documentelor, automat se subantelege ca este de 21 zile de la data expedierii
marfii, fara a se depasi insa valabilitatea AD. In acest caz, este specificat
termenul de 15 zile dupa transportul maritim , dar nu mai tarziu de data expirarii
lui (campul 47A).
Instructiuni de avizare pentru banci avizatoare/notificatoare: in
campul 78 al AD banca emitenta obligatoriu va bifa cu „x” una dinte cele trei
casute privind confirmarea: fara sa adaugati confirmarea dvs, adaugati
confirmarea dvs, sunteti autorizati sa adaugati confirmarea dvs la cererea
beneficiarului.
Modificarea AD: modificarea unui AD irevocabil poate avea loc dupa ce
a fost deschis, fie din initiativa beneficiarului, care primind AD constata ca
anumite cerinte nu le poate indeplini, mentiunile din text necorespunzand cu
cele convenite anterior deschiderii cu partenerul, ordonatorul AD sau
ordonatorul AD care, dupa ce a deschis AD constata ca trebuie sa mai faca
anumite precizari, de exemplu conditiile de piata s-au schimbat si doreste
expedierea mai rapida a unei cantitati mai mari sau mai mici de marfa.
Indiferent de initiativa cui s-a ajuns la necesitatea modificarii AD,
modificarea presupune:
- cererea de modificare a AD prezentata de ordonator la banca unde s-a
emis AD;
- modificarea AD este transmisa de banca emitenta prin serviciile
aceleiasi banci prin care s-a avizat deschiderea AD;
- beneficiarul este dator sa-si dea sau nu acordul privind modificarea,
notificand expres in acest sens banca prin care a primit modificarea;
- daca beneficiarul nu isi da acordul, modificarea nu intra in vigoare,
ramanand valabil AD in original;
- daca beneficiarul accepta partial modificarile, acest lucru nu este
permis si drept urmare nu are nici un efect, si astfel ramane valabil AD
original;

52
- banca confirmatoare are dreptul sa isi extinda sau nu confirmarea si
asupra modificarii AD; modificarea emisa de banca emitenta o obliga
irevocabil cu privire la aceasta modificare;
- daca beneficiarul nu notifica banca privind refuzul modificarilor, dar
prezinta documentele la banca, fara sa fi acceptat modificarile,
prezentarea documentelor este considerata o acceptare a modificarilor
si din acel moment AD se considera modificat.
Pentru exportator, in tratarea problemelor privind modificarea unui AD
functioneaza doua reguli de baza: nu expediaza marfa pana nu poate indeplini
intocmai cerintele din AD si cu modificarile aduse acestuia, „cheia” modificarii
unui AD ca sa-l faca utilizabil pentru exportator se afla in mana ordonatorului,
numai el poate solicita bancii emitente modificarea corespunzatoare a AD.
Orice modificare de AD trebuie sa cuprinda :
- numarul AD care urmeaza a fi modificat;
- data modificarii;
- locul si data emiterii
- ordonatorul;
- beneficiarul;
- numele bancii avizatoare;
- in spatiul alb se trec continutul modificarii si toate detaliile pentru
intelegerea lor clara de catre beneficiar;
- semnatura bancii emitente;
- notificarea bancii avizatoare.
In prima etapa clientul SC SINOROM este avizat de deschiderea
acreditivului in favoarea sa prin intermediul bancii avizatoare, BANCA
TRANSILVANIA, i se aduc la cunostiinta clauzele si conditiile acreditivului.
In mod obisnuit, un beneficiar este notificat de deschiderea unui AD
printr-o banca - banca avizatoare / notificatoare. Acest aspect este in avantajul
beneficiarului, deoarece banca avizatoare este obligata sa verifice autenticitatea
aparenta a acreditivului primit spre a fi notificat.

53
Pentru bancile avizatoare se recomanda utilizarea Formularului Standard
de Notificare a AD care este conceput corelat:
- Formularul Standard pentru solicitarea deschiderii AD si utilizat de
ordonatori;
- Formularul Standard privind deschiderea de AD utilizat de banca
emitenta.
Aceasta corelare permite pentru partile implicate: identificarea rapida si
interpretarea similara a termenilor specifici documentului reglementat de
Publicatia 500 si detaliat de Publicatia 516.
Banca avizatoare, indiferent daca confirma sau nu acreditivul, va semna
formularul de notificare transmis beneficiarului.
Banca exportatorului, in momentul in care primeste AD, emis de banca
importatorului, procezeaza la informarea beneficiarului AD de acest eveniment.
In practica, banca exportatorului transmite exportatorului o scrisoare
proprie de notificare, avizare, insotita de originalul sau copia AD deschis.
In paralel, banca notificatoare transmite un astfel de document si bancii
emitente prin care o informeaza ca a notificat beneficiarul AD de deschiderea
acreditivului in favoarea sa.
Din momentul primirii acestor documente, beneficiarul AD poate proceda
la utilizarea AD.
In cadrul acestui acreditiv, SC SINOROM cesioneaza 10.000 USD in
favoarea DIRECTIEI SILVICE PITESTI si 21.875 USD in favoarea SC
ALPROM SA PITESTI.
Banca comisioneaza intre timp avizarea sa, cesionarea celor doua sume si
swiftul pe care il emite. De asemenea, beneficiarul plateste comisioane DHL si
ale bancilor confirmatoare ale acreditivului.
Modelul de avizare a beneficiarului de deschidere AD este prezentat in
continuare, impreuna cu swift-ul care insoteste formularul standard si cele doua
adrese prin care SC SINROM solicita cesiunea celor doua sume.

54
In urma adreselor de cesiune Banca Transilvania percepe comisioane de
cesionare, fiecare comision fiind de 50 USD si comisioane swift de cate 10 USD
fiecare.
De asemenea se vor prezenta modelul cererii de remitere documente
pentru incasare prin acreditiv , certificatul de origine, packing list, factura
comerciala, polita de asigurare, bill of lading (documentul de transport).
In final clientul, SC SINOROM este avizat de banca sa de incasarea
sumelor cesionate in favoarea celor doua societati.

Anexa 1

55
BANCA TRANSILVANIA
DIRECTIA DECONTARI
Serviciul Decontari Externe

Catre,
SC SINOROM SRL,
Suc. Rm. Valcea

Ref. areditivul cu nr. FLB27570 emis de Kasikornbank, THAILANDA,


referinta BANCII TRANSILVANIA SA este EXP/LC300402.
Va avizam asupra faptului ca a fost emis in favoarea firmei
dumneavoastra un acreditiv irevocabil, cu urmatoarele clauze si conditii:
Suma acreditiv: USD 37.250
Valabilitatea: 15.04.2004, ROMANIA
Ultima data de livrare: 31.03.2004
Va confirmam ca mesajul swift (ce contine textul acreditivului) este
autentic.
Va rugam sa analizati clauzele si conditiile acreditivului, iar in cazul in
care aveti nelamuriri asupra unor clauze din textul acreditivului va rugam sa
apelati fara retinere la personalul sucursalei sau direct la Centrala BT – Serviciul
Decontari Externe.
Documentele este necesar sa le intocmiti in stricta concordanta cu
clauzele si conditiile acreditivului, iar in documentele pe care le veti intocmi
trebuie sa se indice datele care apar in textul acreditivului, chiar daca acestea
sunt eronate. In cazul in care nu puteti respecta toate clauzele acreditivului, va

56
rugam sa contactati imediat aplicantul in scopul de a obtine amendamentele
necesare.
Comision avizare acreditiv si swift Banca Transilvania: USD 95,00
Comision avizare Citibank Romania: USD 100,00
Cu stima,
Sef serviciu, Referent,

57
Anexa 2

58
Anexa 3

59
Anexa 4

60
Anexa 5

61
Anexa 6

Assignment of Proceeds:
From: SC SINOROM SRL, RM VALCEA, STR. M. EMINESCU, NR24
To: DIRECTIA SILVICA PITESTI
REF. L/C NO.FLB27570 issued by Kasikornbank Public Company Limited, Bangkok,
Thailanda, your reference EXP/LC300402.
Gentlemen,
We hereby authorize and direct to pay the proceeds of each draft drawn by us/of each
credit conform presentation of documents made by us, under and in compliance with the
above described letter of credit no. FLB27570, if and when such draft/presentations are
honored by you/by the issuing bank, (banking charges being on beneficiary’s account) as
follows:
Only in accordance with the L/C above named, total amount 10.000 USD to
DIRECTIA SILVICA PITESTI, account no. 251101201030018195/USD at BANCPOST
PITESTI, whose address is PITESTI and to pay the balance, if any, or such proceeds to us.
This instrument and your acceptance there of is not a transfer of the credit does not
give to the designated payee any interest there in and does not affect our right to agree to
amendaments there to, the cancellation there of, or any sibstitution therefore, however, it
remains our responsability to advise details of the L/C in question to the designated payee.
We warrant to you that we have not, and will not, by negotiation of drafts or otherwise
assign the right to receive the whole or any part of such proceeds or give other authorization
or direction to make any payments thereof to any third part.
Please advise the designated payee of your acceptance of this instrument and
consideration there of, we agree that this instrument is irrevocable.
Please also inform the payee that in absence of their written reply this instrument is
considered automatically accepted by them.
Very truly yours,
Semnatura( SC SINOROM)
We accept the foregoing instrument.
Director,
Our records show that above signiture is authorized to sign in this respect.
Director,

62
Anexa 7

Assignment of Proceeds:
From: SC SINOROM SRL, RM VALCEA, STR. M. EMINESCU, NR 24
To: SC ALPROM SA PITESTI/STR. DOBROGEANU GHEREA, NR 2-4
REF. L/C NO.FLB27570 issued by Kasikornbank Public Company Limited, Bangkok,
Thailanda, your reference EXP/LC300402.
Gentlemen,
We hereby authorize and direct to pay the proceeds of each draft drawn by us/of each
credit conform presentation of documents made by us, under and in compliance with the
above described letter of credit no. FLB27570, if and when such draft/presentations are
honored by you/by the issuing bank, (banking charges being on beneficiary’s account) as
follows:
Only in accordance with the L/C above named, total amount 21.875 USD to SC
ALPROM SA PITESTI, account no 2511001003500088/USD at BANCA TRANSILVANIA
PITESTI, whose address is PITESTI and to pay the balance, if any, or such proceeds to us.
This instrument and your acceptance there of is not a transfer of the credit does not
give to the designated payee any interest there in and does not affect our right to agree to
amendaments there to, the cancellation there of, or any sibstitution therefore, however, it
remains our responsability to advise details of the L/C in question to the designated payee.
We warrant to you that we have not, and will not, by negotiation of drafts or otherwise
assign the right to receive the whole or any part of such proceeds or give other authorization
or direction to make any payments thereof to any third part.
Please advise the designated payee of your acceptance of this instrument and
consideration there of, we agree that this instrument is irrevocable.
Please also inform the payee that in absence of their written reply this instrument is
considered automatically accepted by them.
Very truly yours,
Semnatura( SC SINOROM)
We accept the foregoing instrument.
Director,
Semnatura si stampila,
Our records show that above signiture is authorized to sign in this respect.

63
In cadrul acestui acreditiv s-a primit un amendament initiat de ordonatorul
acreditivului, prin care se modifica numele beneficiarului si partial descrierea marfii. Sc
Sinorom este instiintata de Banca Transilvania Rm. Valcea de emiterea acestui acreditiv si de
plata comisioanelor aferente, de avizare si swift, comision de amendament.
In continuare este prezentata scrisorea de instiintare cu privire la amendament din
partea BANCII TRANSILVANIA si mesajul swift.

64
Anexa 8

BANCA TRANSILVANIA
DIRECTIA DECONTARI,
Serviciul Decontari Externe

Catre,
Sc Sinorom srl,
Suc. Rm. Valcea

Ref. Acreditivul cu nr. FLB27570, in suma de 37.250 USD , emis de THAI


FARMERS BANK, referinta BT EXP/LC300402.
Va avizam asupra faptului ca am primit un amendament la acreditivul mai sus
mentionat prin care se modifica conform mesajului swift anexat:
• Denumirea beneficiarului;
• Partial descrierea marfii.
Comision avizare si swift BANCA TRANSILVANIA: 65 USD;
Comision amendament Citibank Romania: 50 USD.

Cu stima,
DIRECTOR,
Numele si prenumele

Sef serviciu,
Numele si prenume
CITIGROUP

MAR.12,2004
BANCA TRANSILVANIA SA
8G, BARITIU STREET
ROMANIA

EXPORT LC

OUR REF : 5164050501


LETTER OF CREDIT NO : FLB27570
OPENED BY : THAI FARMERS BANK
IN FAVOR OF : SC SINOROM
AMOUNT : USD37.250,00
EXPIRY DATE : APR.15, 2004

65
DEAR SIRS,

THE AMENDAMENT REFERENCED TO THE ABOVE CREDIT IS ENCLOSED FOR YOUR FURTHER
ADVISING TO THE BENEFICIARY.

THIS IS SOLELY AN ADVICE AND CONVEYS NO ENGAGEMENT BY US.


ADDITIONAL INFORMATION:
KINDLY FORMALY ADVISE THE AMENDAMENT TO THE
BENEFICIARY, AFTER TRANSFERRING OUR AMENDMENT
CHARGES USD 50.00 TO OUR ACCOUNT NO 36122935
HELD WITH CITIBANK NEW YORK.

PLEASE QUOTE OUR REFERENCE NO. IN ALL FUTURE COMMUNICATION FOR L/C ADVISING
RELATED INQUIRIES, PLEASE CALL US AT TEL. NO 004021210850.

THIS ADVICE IS SUBJECT TO THE UNIFORM CUSTOMS AND PRACTICE FOR DOCUMENTARY
CREDITS CURRENTLY ENFORCED AND IS SOLELY AN ADVICE OF THE ABOVE AND CONVEYS NO
ENGAGEMENT BY US.

AUTHORISED SIGNATURE,
CITIBANK ROMANIA SA

TRR4322
BUHTD
LONXPCB 120751
TEST NR.
075212CITIROBUCXXX30246
M5212TFRSTHBKAXXX01111
70702
:20: (OUR REF NUM)
FLB27570
:21: (RECEIVERS REF)
5164050501
:31C:( DATE OF ISSUE)
040219
:30:(DATE OF AMENDAMENT)
040312
:26E: (NUMBER OF AMENDAMENTS)
01
:59: (BENEFICIARY)
SC SINOROM SRL
RM. VALCEA, STR. M. EMINESCU
NO.24, ROMANIA
:39A: (PCT CREDIT AMT.TOL)

66
10/10
:41A: (LOADING ON BOARD)
EUROPEAN PORT
:41B: (FOR TRANSPORTATION TO)
BANGKOK, THAILAND
:44C: (LATEST SHIPMENT DATE)
040331
:79: (NARRATIVE)
BENEFICIARY’S NAME AND ADRESS NOW READ:
SC SINOROM SRL
RM.VALCEA, STR. MIHAI EMINESCU,
NO24, ROMANIA.
IN FIELD 45A, THE WORD:
„1X40CTN” TO READ: „3X40CTN”.
:72: (SENDER TO RECEIV INFO)
PLEASE ADVISE WHETHER THIS
AMENDAMENT IS REJECTED.
MAC/A119E456
CHK/2COD0043EE9B
SAC
03120751LNE1146466

67
Anexa 9

BANCA TRANSILVANIA
CERERE REMITERE DOCUMENTE PENTRU INCASARE PRIN
ACREDITIV

CLIENT : SC SINOROM SRL


ADRESA : STR. M. EMINESCU, NO. 24, RM VALCEA
PERSOANA DE CONTACT : DORU POPESCU
TEL: 0250756790, FAX 0250838900

CATRE BANCA TRANSILVANIA SUC. RM VALCEA

Stimati domni,
Anexam la prezenta cerere urmatoarele documente, in vederea remiterii lor spre incasare:
Valoarea documentelor: 27.278.32USD
1) Documente: - originale si copii;
2) Factura: - original si cipii;
3) Documente de transport: - originale si copii;
4) Polita de asigurare: - original si copie;
5) Packing list.
Instructiuni:
a) Acreditiv cu referinta B.T EXP/LC300402;
b) Creditati contul nostru la dvs., pentru acreditiv utilizabil la dvs.si documente strict conforme;
c) Remiteti la banca emitenta / confirmatoare THAI FORMERS BANK (KASOKORNBANK )
documentele de mai sus pe raspunderea noastra deplina si in cazul prezentarii de documente
discrepante.
d) Prin: curier rapid;
Am luat la cunostinta si suntem de acord cu urmatoarele:
• Documentele care nu sunt platibie la Banca Transilvania sunt preluate exclusiv in vederea remiterii la institutia unde sunt
platibile;
• Conform articolelor 16 si 17 ale Publicatiei UCP 500 a ICC Paris, Banca Transilvania nu isi asuma responsabilitatea pentru
intarzieri sau pierderi in cursul transmiterii, datorate unor terte parti;
• In baza acelorasi articole, Banca Transilvania isi declina responsabilitatea pentru neglijente, neindeplinirea instructiunilor de catre
corespondentii bancari sau insolvabilitatea acestora din urma;
• Suntem de acord cu plata tarifului perceput de serviciul de posta sau curierat;
• Am luat la cunostinta faptul ca aceasta remitere de documente se supune prevederilor Publicatiei UCP 500 a ICC Paris.

Data,
SEMNATURA SI STAMPILA

68
Anexa 10

SC SINOROM SRL
FAX 0040250820178, TEL. 0040723526248, EMAIL sinorom@unet.ro
BANK NAME: TRANSILVANIA, CLUJ NAPOCA, STR. G. BARITIU NO 8,
ROMANIA, ACOUNT NO RO34BTRL02202524567XX, SWIFT BTRLRO22VLA

CERTIFICATE

SELLER: BAYERS:
SC. SINOROM SRL VNS WOOD CO. LTD
ADRESS: ADRESS:
RM. VALCEA, STR. M. EMINESCU 368 PRACHANARUMIRT RD. NO.24
BANGSUE,BANGKOK 10800
COUNTRY: COUNTRY:
ROMANIA THAILAND

Mode of transport: Delivery terms:


CCLU 503833-5 CIF BANGKOK, THAILAND
CCLU 430044-0 PAYMENT: irevocabil letter
of credit, no. FLB27570
ISSUED BY THAI FARMERS BANK PUBLIC
COMPANY
LIMITED

DESCRIPTION OF GOODS:
2X40 CTN OF WHITE ASH ( AT LEAST ONE FACE WHITE AND CLEAR). CHERRY STEAMED, BEECH UNSTEAMED A
GRADE, KD 10 PERCENT THICHNESS 22 (25) MM. WIDTH 100 MM, LENGTH: 1.0-1.7, UNSTEAMED BEECH, A GRADE,
KD 10 PERCENT THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM AND UP, LENGHT 2.5-3.5 M (HEAVY 2.5-3.0M). UNSTEAMED
BEECH, A GRADE, KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM, LENGHT 2.0-2.4 M.
GOODS: WHITE ASH,
QUANTITY CBM 13.771, NB.OF PIECES 3571, NB.OF PALLETS 27;
WHITE OAK,
QUANTITY CBM 4840, NB.OF PIECES 1257, NB.OF PALLETS 11;
CHERRY STEAMED,
QUANTITY CBM 3547, NB.OF PIECES 1300, NB.OF PALLETS 8;
WE SC. SINOROM SRL, RM.VALCEA, STR. MIHAI EMINESCU, NO. 24, ROMANIA, AS BENEFICIARY OF L/C NO.
FLB25270, ISSUE THIS CERTIFICATE CERTIFYNG THAT ONE COPY EACH OF CERTIFICATE OF GRADE,
CERTIFICATE OF ORIGIN, PACKING LIST AND EXPORT TALLY HAVE BEEN SENT DIRECTLY TO APPLICANT ON 14
APRIL 2004, WITHIN 15 DAYS AFTER SHIPMENT. WE ATTACH THE PHOTO COPY OF DHL RECEIPT NO. 4827518430
FROM 14 APRIL 2004.

SIGNED BY: SC SINOROM,


SEMNATURA SI STAMPILA
RM. VALCEA, STR. MIHAI EMINESCU, NO. 24, ROMANIA

69
Anexa 11

SC SINOROM SRL
FAX 0040250820178, TEL. 0040723526248, EMAIL sinorom@unet.ro
BANK NAME: TRANSILVANIA, CLUJ NAPOCA, STR. G. BARITIU NO 8,
ROMANIA, ACOUNT NO RO34BTRL02202524567XX, SWIFT BTRLRO22VLA

PACKING LIST FOR INVOICE NO.4144/30.03.2004

SELLER: BAYERS:
SC. SINOROM SRL VNS WOOD CO. LTD
ADRESS: ADRESS:
RM. VALCEA, STR. M. EMINESCU 368 PRACHANARUMIRT RD. NO.24
BANGSUE,BANGKOK 10800
COUNTRY: COUNTRY:
ROMANIA THAILAND

Mode of transport: Delivery terms:


CCLU 503833-5 CIF BANGKOK, THAILAND
CCLU 430044-0 PAYMENT: irevocabil letter
of credit, no. FLB27570
ISSUED BY THAI FARMERS BANK PUBLIC
COMPANY
LIMITED

DESCRIPTION OF GOODS:
2X40 CTN OF WHITE ASH ( AT LEAST ONE FACE WHITE AND CLEAR). CHERRY STEAMED, BEECH UNSTEAMED A
GRADE, KD 10 PERCENT THICHNESS 22 (25) MM. WIDTH 100 MM, LENGTH: 1.0-1.7, UNSTEAMED BEECH, A GRADE,
KD 10 PERCENT THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM AND UP, LENGHT 2.5-3.5 M (HEAVY 2.5-3.0M). UNSTEAMED
BEECH, A GRADE, KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM, LENGHT 2.0-2.4 M.
GOODS: WHITE ASH,
QUANTITY CBM 13.771, NB.OF PIECES 3571, NB.OF PALLETS 27;
WHITE OAK,
QUANTITY CBM 4840, NB.OF PIECES 1257, NB.OF PALLETS 11;
CHERRY STEAMED,
QUANTITY CBM 3547, NB.OF PIECES 1300, NB.OF PALLETS 8;

SIGNED BY: SC SINOROM,


SEMNATURA SI STAMPILA
RM. VALCEA, STR. MIHAI EMINESCU, NO. 24, ROMANIA

70
Anexa 12

SC SINOROM SRL
FAX 0040250820178, TEL. 0040723526248, EMAIL sinorom@unet.ro
BANK NAME: TRANSILVANIA, CLUJ NAPOCA, STR. G. BARITIU NO 8,
ROMANIA, ACOUNT NO RO34BTRL02202524567XX, SWIFT BTRLRO22VLA

INVOICE NO.4144/30.03.2004

SELLER: BAYERS:
SC. SINOROM SRL VNS WOOD CO. LTD
ADRESS: ADRESS:
RM. VALCEA, STR. M. EMINESCU 368 PRACHANARUMIRT RD.
NO.24 BANGSUE,BANGKOK 10800
COUNTRY: COUNTRY:
ROMANIA THAILAND

Mode of transport: Delivery terms:


CCLU 503833-5 CIF BANGKOK, THAILAND
CCLU 430044-0 PAYMENT: irevocabil letter
of credit, no. FLB27570
ISSUED BY THAI FARMERS BANK PUBLIC
COMPANY
LIMITED

DESCRIPTION OF GOODS:
2X40 CTN OF WHITE ASH ( AT LEAST ONE FACE WHITE AND CLEAR). CHERRY STEAMED, BEECH UNSTEAMED A
GRADE, KD 10 PERCENT THICHNESS 22 (25) MM. WIDTH 100 MM, LENGTH: 1.0-1.7, UNSTEAMED BEECH, A GRADE,
KD 10 PERCENT THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM AND UP, LENGHT 2.5-3.5 M (HEAVY 2.5-3.0M). UNSTEAMED
BEECH, A GRADE, KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM, LENGHT 2.0-2.4 M.
GOODS: WHITE ASH,
QUANTITY CBM 13.771, NB.OF PIECES 3571, NB.OF PALLETS 27;
WHITE OAK,
QUANTITY CBM 4840, NB.OF PIECES 1257, NB.OF PALLETS 11;
CHERRY STEAMED,
QUANTITY CBM 3547, NB.OF PIECES 1300, NB.OF PALLETS 8;

SIGNED BY: SC SINOROM,


SEMNATURA SI STAMPILA
RM. VALCEA, STR. MIHAI EMINESCU, NO. 24, ROMANIA

71
Anexa 13

OMNIASIG SA
SOCIETATE DE ASIGURARE REASIGURARE
POLITA SERIA D NR. 026038
(INSURANCE POLICY NO.026038)
1. INSURED: SC SINOROM, RM. VALCEA, STR M. EMINESCU, NO. 24, ROMANIA;
2. BENEFICIARY OF INDEMNITY: TO ORDER;
3. SUBJECT – MATTER ISURED:
SAID TO CONTAIN AT SHIPPER S STOW, LOAD AND COUNT: 20X40 OF CCLU 430044-0
- WHITE OAK (AT LEAST FACE CLEAR): 0.384 CBM;
- BEECH UNSTEAMED A GRADE: 12.807 CBM, KD 10 PERCENT, THICKNESS 22(25) MM;
- UNSTEAMED BEECH , A GRADE KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM AND UP, LENGHT 2.5-
3.5M, HEAVY 2.5-3.0 M: 10.957 CBM;
- UNSTEAMED BEECH A GRADE, KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM, LENGH 2.0-2.4 M:
2.921 CBM, 25 PALLETS: NW:18650 KG: GW: 19100KG;
- CCLU 50833-5;
- WHITE OAK: 4,456 CBM;
- WHITE ASH: 13.771 CBM;
- CHERRY STEAMED: 3.547 CBM;
- KD 10 PERCENT, THICKNESS 22( 25)MM, WIDTH 100MM, LENGH: 1.0-1.7 M;
- UNSTEAMED BEECH, A GRADE, KD 10 PERCENT, THICKNESS 38 MM, WIDTH 100 MM, LENGH: 2.0-2.4 M:
4.721 CBM;
- 54 PALLETS: NW: 17200 KG: GW: 18000 KG;
4. BY: IZMAIL V.08, FLAG: UKRAINA, BUILTIN 1992;
CONTAINER NO: CCLU 430044-0, S.N 345410; CCLU 503833-5 S.N 345409
5. B/L: NO:062-CNDBKK0003904/31.03.2004;
6. FROM: EUROPEAN PORT; TO BANGKOK, THAILAND, TRANSHIPMENT ALLOWED;
7. ON THE FOLLOWING CONDITIONS: COVERING INSTITUTE, CARGO CLAUSES (ALL RISKS), WAR
AND STRIKES CLAUSES, THEFT PILFERAGE AND NON DELIVERY CLAUSES;
8.AMOUNT INSURED: USD 30006.15, THIRTY THOUSAND SIX AND 15% USD;
9. PREMIUM: AS AGREED;
10. REMARKS: CLAIMS PAYABLE IN THAILAND FOR CURRENCY OF THE DRAFTS ISSUED IN ONE
ORRIGINAL AND ONE DUPLICATE;
11. FULL NAME AND ADRESS OF INSURANCE AGENCY IN THAILAND : ALLIED SURVEYOR AND
ADJUSTER LTD: 889 3RD FL, ROOM 30, THAI CC BLDG, SOUTH SATHRON RD, BANGKOK 101020;
12. SPECIAL CLAUSES:
THE EVENTUAL INDEMNITIES WILL BE PAID IN THE CURRENCY IN WHICH THE INSURANCE PREMIUM WAS PAID
AT THE SAME CURRENCY RATE OF EXCHANGE ON WHICH THA INSURANCE PREMIUM WAS CALCULATED.
SURVEY CLAUSE: IN THE EVENT OF A CLAIM UNDER THIS POLICY NOTICE SHALL BE GIVEN FISTLY TO OMNIASIG.
THE POLICY SHALL BE CONSIDERED TOGHETER WITH: GENERAL TERMS AND CONDITIONS OF INSURANCE,
INSTITUTE CARGO CLAUSES, INSTITUTE WAR CLAUSES .
WHICH ARE AN INTEGRAL PART THEREOF.
DATE 31.03.2004

INSURED, INSURER,
SC SINOROM, OMNIASIG SA,
SEMNATURA SI STAMPILA SEMNATURA
BILL OF LADING:
CONSIGNOR FBL NO. 062,CNDBKK0003904
SC SINOROM SRL, NEGOTIABLE FIATA

72
RM.VALCEA, STR. M. EMINESCU, NO 24, MULTIMODAL TRANSPORT
ROMANIA BILL OF LADING
OCEAN

CONSIGNED TO ORDER OF
TO THE ORDER OF KASIKORNBANK PUBLIC
COMPANY LIMITED, BABGKOK
NOTIFY ADRESS
VNS WOOD CO., LTD COPY NOT NEGOTIABLE
368 PRACHANARUMIRT RD, BANGSUE,
BANGKOK 10800, THAILAND
TEL. 6629112439
OCEAN VESSEL
IZMAIL V, 08
PORT OF DISCHARGE
BANGKOK, THAILAND
MARKS AND NUMBERS: NUMBER AND KIND OF PACKAGES: DESCRIPTION OF GOODS: GROSS
WEIGHT
2X40’GP
CCLU 430044-0 25 PALLETS SAID TO CONTAIN AT SHIPPER’S STOW 19100/18650 KG
SEAL=345410 LOAD AND COUNT:
CCLU 503833-5 54 PALLETS (AS PER ATTACHED SPECIFICATIONS) 18000/17200 KG
SEAL=345409 CIF BANGKOK, THAILAND

FREIGHT PREPAID
CLEAN ON BOARD
31.03.2004

PLEASE SEE ATTACHED SPECIFICATION


ACCORDING TO THE DECLARATION OF THE CONSIGNOR
DECLARATION OF INTEREST OF THE CONSIGNOR
IN TIMELY DELIVERY
THE GOODS AND INSTRUCTIONS ARE ACCEPTED AND DEALT WITH SUBJECT TO STANDARD CONDITIONS PRINTED
OVERLEAF.
TAKEN IN CHARGE IN APPARENT GOOD ORDER AND CONDITION, UNLESS OTHERWISE NOTED HEREIN, AT THE PLACE
OF RECEIPT FOR TRANSPORT AND DELIVERY AS MENTIONED ABOVE.
ONE OF THIS MULTIMODAL TRANSPORT BILL OF LADING MUST BE SURRENDERER DULY ENDORSED IN EXCHANGE
FOR THE GOODS. IN WITNESS WHEREOF THE ORIGINAL MULTIMODAL TRANSPORT BILLS OF LADING ALL OF THIS
TENOR AND DATE HAVE BEEN SIGNED IN THE NUMBER STATED BELOW, ONE OF WHICH BEING ACCOMPLISHED THE
OTHER TO BE VOID.

PLACE AND DATE OF


ISSUE
31.03.2004
SEMNATURASI
STAMPILA

73
Anexa 14

BANCA TRANSILVANIA
DIRECTIA DECONTARI
Serviciul Decontari Externe

Catre,
SC SINOROM SRL,
Suc. Rm. Valcea

Ref. areditivul cu nr. FLB27570 emis de Kasikornbank, THAILANDA, referinta


BANCII TRANSILVANIA SA este EXP/LC300402.

Va informam ca documentele in suma de USD 27.278,32 remise in data de 16.04.2004


s-au incasat cu data valuta 30.04.2005, in suma de 27.118,82 USD.

Suma incasata se va cesiona astfel:

• 10.000 USD cesionati la BANCPOST PITESTI;


• 17.118,82 USD cesionati la BANCA TRANSILVANIA PITESTI.
Confirmam autenticiatrea mesajului swift de avizare a platii.

Cu stima,
Sef serviciu Decontari Externe, Referent ,
Semnatura Semnatura

74
Concluzii

Eu cred ca pentru a fi in masura sa stabileasca modalitatea de plata cea


mai potrivita si mai putin riscanta, partenerii dintr-un contract comercial
international trebuie sa ia in considerare o serie de criterii. Unele dintre aceste
criterii tin de
caracteristicile modalitatilor de plata: siguranta, simplitate, costuri, rapiditatea
platilor, formalism , iar altele tin de aspecte privind contractual comercial
international: cantitatea de marfa, costurile de transport, tara de
destinatie, importatorul, banca platitoare.
Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei
afaceri economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor
de specialisti, ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice
de management si marketing international , de legislatie interna si internationala
in domeniile comercial , financiar - bancar , cu atat mai mult cu cat fiecare dintre
aceste mijloace , instrumente si tehnici de plata au particularitatile lor de forma si
de fond .
Bineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi :
legislatia nationala-care trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta
acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor mijloace sau instrumente , pozitia
firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si banca sau
bancile colaboratoare , puterea economico-financiara a firmei etc .
In conditiile in care Romania si -a exprimat dorinta de aderare la Uniunea
Europeana iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei europe
unite , cunoasterea si utilizarea tehnicilor si instrumentelor de plata , a
managementului tranzactiilor internationale in ansamblul sau , trebuie sa
constituie un obiectiv prezent si viitor pentru toti cei implicati in domeniile
comercial , financiar , banacar , economic in general .

75
Bibliografie

1. Alexa Constantin, “ Transporturi si expeditii internationale ”, Editura All,


Bucuresti, 1995.
2. Baicu Mariana, “ Fundamentarea si derularea tranzactiilor de export ”, referat
de doctorat, ASE, Bucuresti 1996.
3. Caraiani Gheorge, Cazacu Cornel, “ vamuirea marfurilor de export – import
”, Editura Economica, Bucuresti, 1996.
4. Ciurel Violeta, “ Asigurari si reasigurari internationale ”, Editura All,
Bucuresti, 1994.
5. Dugan Silvia – Tehnici de plati si garantii in afacerile economice
international, Editura Independenta Economica, 2003
6. Gust Marius, Management Bancar, Editura Independenta Economica, 2003
7. Popa Ioan, “ Tranzactii internationale ”, Editura Recif, Bucuresti, 1992.
8. Puiu Alexandru, “ Management international ”, Editura Independenta
Economica, volumul I, 2006.
9. Puiu Alexandru - Management international - tratat, vol. I, Editura
Independenta Economica, Pitesti, 2003
10. *** Sisteme de plati in Romania, BNR, 1994.
11. *** Ghidul lucratorului de comert exterior, Editat de Revista Economica,
Bucuresti, 1983.

76