Am ajuns la concluzia că singura posibilitate prin care omenirea va dispărea, va fi ori din cauza

faptului că “Pământul nu ne va mai suporta”, iar forţa naturii îşi va face simţită prezenţa,(iar aici
mă refer la cutremure, tsunami, încălzire globală etc.) ori din cauza faptului că ura oamenilor va
atinge puncte atât de înalte încât vor fi capabili să se autodistrugă.(fie că ne raportăm la un război
chimic, religios, sau orice alt pretext care să producă acest efect)

Omul şi natura trebuie să co-existe într-o armonie perfectă. Natura îi oferă fiinţei umane
forţa de care aceasta are nevoie pentru a supravieţui, iar omul, la rândul său, ar trebui să fie
profund recunoscător şi să-i asigure o protecţie permanentă. Nu de puţine ori mi-a fost dat să văd
oameni care neglijează natura. Las în urma lor o mizerie cumplită, rup flori, copaci, distrug
căminele vieţuitoarelor care locuiesc acolo şi aşa mai departe. Adevărul trist este că în prezent
natura s-ar descurca mult mai bine fără noi, oamenii. Când suntem închişi, tânjim după operele
pe care ni le-a oferit în dar această entitate, iar atunci când avem acces necondiţionat la ele, nu
dovedim altceva decât faptul că nu le merităm. Suntem indiferenţi, iar indiferenţa poate ucide.
(bolile care apar, se datorează tot neglijenţei şi indiferenţei pe care o purtăm)