ITEMI OBIECTIVI DE CONSOLIDARE ȘI VERIFICARE

A CONȚINUTURILOR OPERAȚIONALIZATE

1. Bullyingul reprezintă:
a. un conflict interpersonal situațional
b. o formă constantă de abuz
c. depinde de context

2. Între indicatorii de bază în identificarea unei situații de bullying se regăsește:

a. caracterul intenționat
b. spontaneitatea
c. depinde de context

3. Între indicatorii de bază în identificarea unei situații de bullying se regăsește:

a. caracterul repetat
b. caracterul public
c. ambii

4. În situația de bullying identificăm:

a. un singur agresor
b. mai mulți agresori
c. depinde de situație

5. „A fi nepoliticos” presupune:
a. rănirea unei persoane, lipsa intenției, situație izolată
b. rănirea unei persoane, intenție, relație inegală
c. rănirea unei persoane, intenția, caracter repetat, raport inegal de putere.

6. „A fi răutăcios” presupune:
a. rănirea unei persoane, lipsa intenției, situație izolată
b. rănirea unei persoane, intenție, relație inegală
c. rănirea unei persoane, intenția, caracter repetat, raport inegal de putere.

7. Bullyingul presupune:
a. rănirea unei persoane, lipsa intenției, situație izolată
b. rănirea unei persoane, intenție, relație inegală
c. rănirea unei persoane, intenția, caracter repetat, raport inegal de putere.
8. Formele de bază ale bullyingului sunt:
a. fizic, verbal, emoțional
b. fizic, neglijarea
c. depinde de specificul situației de bullying

9. Fazele procesului de bullying sunt:

a. proiectarea, implementarea, escaladarea
b. conflictele zilnice, explorarea, escaladarea, excluderea, ieșirea
c. nu există o procesualitate generalizată

10. Conflictele zilnice constituie prima etapă a situației de bullying și au rolul de a:

a. selecta potențiala victimă
b. testa vulnerabilitatea grupului școlar
c. căuta adepți

11. Escaladarea, ca fază distinctă în procesul de bullying, reprezintă:

a. faza de explorare
b. faza de consolidare
c. faza de manifestare

12. Excluderea, ca fază distinctă în procesul de bullying, reprezintă:

a. faza de explorare
b. faza de consolidare
c. faza de manifestare

13. Între simptomele manifestate de victima unei situații de bullying regăsim:

a. se izolează de prieteni
b. se izolează în familie
c. ambele

14. Între simptomele manifestate de victima unei situații de bullying regăsim:

a. exprimă neîncrederea în propriile forțe
b. devine brusc agresiv
c. depinde de particularitatea situației traversate

15. Între simptomele manifestate de agresorul dintr-o situație de bullying regăsim:

a. opinii negative față de școală
b. nevoia de a ieși în evidență cu orice preț
c. ambele
16. Între simptomele manifestate de agresorul dintr-o situație de bullying regăsim:
a. manifestă izbucniri furioase inexplicabile
b. temperament coleric
c. depinde de particularitatea situației traversate

17. Între simptomele manifestate de agresorul dintr-o situație de bullying regăsim:

a. manifestă izbucniri furioase inexplicabile
b. este nemulțumit în mod constant
c. ambele

18. Adepții activi sunt:

a. asistenții agresorului
b. asistenții victimei
c. nu au un rol bine conturat

19. În analiza cercului de bullying identificăm roluri precum:

a. lider informal
b. adept activ
c. autor moral

20. În analiza cercului de bullying identificăm roluri precum:

a. observatori, neimplicați sau pasivi
b. adepți, activi sau pasivi
c. ambele

21. Testul sociometric este un test:

a. cu aplicare frontală
b. cu aplicare individuală
c. depinde de context

22. Scopul testului sociometric este de a:

a. identifica identitatea grupului
b. identifica relațiile la nivelul unui grup
c. ambele

23. Testul sociometric determină:

a. evidențierea persoanelor vulnerabile la bullying
b. evidențierea adepților din situația de bullying
c. evidențierea apărătorilor din situația de bullying
24. Oglinda clasei este:
a. metodă de autoevaluare
b. metodă de evaluare a relaționărilor la nivelul grupului
c. ambele

25. Pentru a preveni fenomenul de bullying, la nivel general, se recomandă:

a. implementarea unui plan școlar de prevenire și combatere a violenței
b. desfășurarea unor activități de informare și conștientizare
c. ambele

26. Pentru a preveni fenomenul de bullying, la nivel general, se recomandă:

a. promovarea unui climat educațional care încurajează atitudinile pozitive
b. promovarea conformității sociale la nivelul grupului
c. ambele

27. Pentru a preveni fenomenul de bullying, la nivel general, se recomandă:

a. promovarea relațiilor democratice bazate pe toleranță, incluziune, solidaritate
b. promovarea conformității sociale la nivelul grupului
c. ambele

28. Pentru a preveni fenomenul de bullying, prin activități curente la nivelul clasei, se
recomandă:
a. creșterea coeziunii grupului
b. crearea unui climat optim
c. ambele

29. Pentru a preveni fenomenul de bullying, prin activități curente la nivelul clasei, se
recomandă:
a. centrarea pe nevoile elevilor
b. uniformizarea nevoilor
c. ambele

30. Pentru a preveni fenomenul de bullying, prin activități curente la nivelul clasei, se
recomandă:
a. utilizarea comunicării nonviolente
b. utilizarea metodelor centrate pe raționalizare
c. ambele
31. Comportamentul asertiv presupune:
a. anularea comportamentului agresiv
b. anularea comportamentului pasiv
c. balanța între agresivitate și pasivitate

32. Comportamentul asertiv se dezvoltă în momentul în care:

a. dăm curs intuiției
b. dăm curs instinctivității
c. depinde de context

33. Comportamentul asertiv presupune:

a. acceptarea diferențelor individuale
b. suprageneralizarea
c. depinde de tipul de personalitate și de context

34. Comportamentul asertiv presupune:

a. promovarea contagiunii sociale
b. înlesnirea facilitării sociale
c. capacitatea de a lua decizii și de a le asuma

35. Comportamentul asertiv presupune:

a. acceptarea faptului că fiecare are ritmul lui de evoluție
b. uniformizarea dinamicii personale la nevoile de grup
c. depinde de context

36. Comportamentul asertiv:

a. este înnăscut
b. se învață
c. depinde de mediu

37. Empatia:
a. este înnăscută
b. este cultivată sistematic
c. depinde de inteligența emoțională a persoanei

38. Între metodele de dezvoltare a comunicării asertive se regăsește:

a. expunerea
b. exemplificare/audodezvăluirea
c. conversația catehetică
39. Între metodele de dezvoltare a comunicării asertive se regăsește:
a. brainstormingul
b. ciochinele
c. conversația catehetică

40. Empatia presupune:

a. capacitatea de a simți trăirile celuilalt
b. capacitatea de a înțelege trăirile celuilalt
c. capacitatea de a te adapta trăirilor celuilalt

41. Prin empatie reușim să:

a. trecem dincolo de aparențele comportamentului
b. identificăm indicatorii comportamentali
c. depinde de relaționarea cu celălalt

42. Prima treaptă în cultivarea empatiei este:

a. experimentarea emoțiilor
b. modelarea emoțiilor
c. conștientizarea emoțiilor

43. Ascultarea activă înseamnă:

a. a fi permanent deschis către subiectul comunicării
b. a manifesta atitudine de respect și considerație
c. ambele

44. Ascultarea activă înseamnă:

a. a accepta opinia celuilalt
b. a-ți însuși opinia celuilalt
c. a-ți impune opinia

45. Ascultarea activă presupune:

a. stimularea interlocutorul cu scopul descoperirii punctului său de vedere
b. comunicare persuasivă
c. ambele

46. Schimbarea comportamentului presupune următoarele faze:

a. achiziția-repetarea-modelarea-automatizarea
b. dirijarea-modelarea-corectarea-întărirea
c. achiziția- condiținarea- repetarea- consolidarea
47. Competenţa psihopedagogică reprezintă:
a. însuşirea tuturor informaţiilor, cunoştinţelor şi a mijloacelor de vehiculare a acestora
dintr-o anumită specializare
b. capacitatea formatorului de a cunoaşte personalitatea fiecărui cursant pentru a realiza
formare diferenţiată
c. nici una

48. Competenţa culturală reprezintă:

a. însuşirea tuturor informaţiilor, cunoştinţelor şi a mijloacelor de vehiculare a acestora dintr-
o anumită specializare
b. capacitatea formatorului de a cunoaşte personalitatea fiecărui cursant pentru a realiza
formare diferenţiată
c. nici una

49. Abilitatea este:

a. este dobândită prin exercițiu
b. este dobândită prin naștere
c. depinde de abilitate

50. Aptitudinea este:

a. o pricepere înalt dezvoltată
b. o capacitate înnăscută
c. un arsenal de abilități

51. Competența presupune:

a. abilități înalt formate
b. valorificare aptitudinală
c. ambele

52. Competența psihopedagogică presupune cunoașterea stilurilor de învățare. În funcție de

modalitatea senzorială implicată în actul învățării, distingem stilul de învățare:
a. stilul auditiv
b. stilul global
c. stilul acomodativ

53. Competența psihopedagogică presupune cunoașterea stilurilor de învățare. În funcție de

modalitatea senzorială implicată în actul învățării, distingem stilul de învățare:
a. stilul analitic
b. stilul convergent
c. stilul kinestezic
54. În funcție de emisfera cerebrală cea mai activată în actul învățării, distingem stilul de
învățare:
a. stilul analitic
b. stilul divergent
c. stilul vizual

55. În funcție de emisfera cerebrală cea mai activată în actul învățării, distingem stilul de
învățare:
a. stilul asimilator
b. stilul global
c. stilul auditiv

56. Din perspectiva competenței culturale avem cadru didactic:

a. centrat pe achiziții
b. centrat pe nondirectivă
c. ambele

57. Competența axiologică se reflectă în:

a. capacitatea cadrului didactic de a evalua obiectiv noii stimuli culturali, valorici
b. capacitatea de a impune propriile calori elevilor
c. ambele

58. Discriminarea presupune:

a. o acțiune care presupune un tratament diferit din cauza apartenenței la un anumit grup
social
b. o acțiune de constrângere a unei persoane de a se conforma majorității
c. ambele

59. Discriminarea poate fi:

a. directă
b. indirectă
c. ambele

60. Stereotipiile sunt:

a. acțiunea de încadrare a tuturor după anumite șabloane
b. ansamblu de convingeri împărtășite vizavi de caracteristicile persoanei
c. ambele

61. Prejudecata presupune:

a. grup de opinii nefondate și de atitudini legate de un individ sau un grup cu scopul punerii
într-o lumină nefavorabilă
b. emiterea unei judecăți neconforme majorității
c. ambele
62. Între barierele instituționale generale identificate în limitarea accesului la educație se
regăsesc:
a. bariere în participare
b. bariere microcomunitare
c. ambele

63. Între barierele instituționale generale identificate în limitarea accesului la educație se

regăsesc:
a. bariere în participare
b. bariere generate de curriculum
c. ambele

64. Între principalele recomandări pentru a elimina barierele de participare identificăm:

a. implicarea familiilor
b. terapia copilului aflat în risc de neșcolarizare
c. schimbarea regulementelor școlare

65. Între principalele recomandări pentru a elimina barierele de participare identificăm:

a. comunicarea unor informații detaliate privind serviciile de sprijin
b. îndrumarea familiilor
c. ambele

66. Între barierele generate de curriculum se invocă:

a. curriculum inflexibil
b. curriculum complex
c. curriculum unitar

67. Între barierele generate de curriculum se invocă:

a. curriculum irelevant
b. curriculum nediferențiat
c. ambele

68. Diferențierea activității de învățare prin sarcini se realizează prin:

a. adaptarea temei la abilitățile, aptitudinile și interesele elevilor
b. adaptarea prioritară a temei la nevoile contextuale
c. ambele

69. Diferențierea activității de învățare prin sprijin se realizează prin:

a. recompensarea succeselor
b. munca în echipă
c. ambele

70. Diferențierea activității de învățare prin sprijin se operaționalizează prin:

a. dezvoltarea de planuri individuale de acțiune
b. raportarea strictă la standardele de performanță generale
c. ambele