Sunteți pe pagina 1din 2

08.10.

2020

RUSU ANA, gr. II

Varianta II

 Definiția raportul juridic administrativ:

Raportul juridic administrativ reprezintă acea relație socială de administrare reglementată de


normele dreptului administrativ în care părțile apar ca purtători de drepturi și obligații stabilite și
garantate de normele de drept administrativ.

 Trăsăturile raportului juridic administrativ:


1. Raporturile juridice adminstrative apar, se modifică sau încetează pe baza unei
manifestări unilaterale de voință la cerere sau din oficiu.
2. Cel puțin una din subiectele raportului juridic administrativ e o autoritate a administrației
publice sau în anumite cazuri altă autoritate publică, la fel mai pot apărea 2 organe de
administrare publică.
3. Aceste raporturi pot apărea, modifica, înceta și din producerea unor
evenimente/calamități naturașe etc.

 Elementele și categoriile raportului juridic administrativ:

Subiecții sunt titulari de drepturi și/sau obligații subiective. Cel puțin unul dintre subiecții
raporturilor date e investit cu putere publică, iar al doilea subiect poate fi o altă autoritate a
administrației publice.

Obiectul îl constituie acșiunile sau conduita subiecților, fiind determinnat de sfera relațiilor
sociale, care sunt reglementate de normele dreptului administrativ.

Conținutul îl formează totalitatea drepturilor și obligațiilor ce le revin subiecților raportului.

 Clasificarea raporturilor:
1. Statutul juridic al subiecților participanți.
2. Scopul juridic urmărit.
3. Natura sau esența raportului juridic administrativ.

 Specificul raporturilor juridic administrativ în raport cu alte relații juridice:

Raporturile juridice în care ambii subiecți sunt autorități ale administrației publice:
 Dacă subiecții se află pe poziții diferite în ierarhia autorităților administrației publice,
atunci suntem în prezența raporturilor de subordonare ( raporturile dintre guvern și un
minister)
 Dacă subiecții se află pe aceleași poziții în ierarhia administrației publice, de regulă,
suntem în prezența acelor raporturi de colaborare ( raporturile dintre 2 ministere, dar pot
fi și excepții).

Raporturi juridice în care un subiect este autoritate publică, iar cel de-al doilea subiect e un
particular:

 De regulă, aceste raporturi au caracter de subordonare datorită poziției subordinate a


subiectului investit cu atribuții de putere publică ( a autorității administrative publice)
fată de celălalt subiect.
 Pot fi și raporturi de colaborare (adoptarea unor decizii în comun sau organizarea unor
manifestări etc.)

Natura sau esența:

1. Raporturi juridice de subordonare


2. Raporturi juridice de colaborare

S-ar putea să vă placă și