Metoda imaginilor extinsa la dielectrici

Consideram o sarcina punctiforma q continuta intr-un dielectric

semiinfinit ϵ1 la distanta d de planul care-l separa de un al doilea
dielectric semiinfinit ϵ2. Suprafata de separate este planul z = 0.

Trebuie sa aflam solutia ecuatiilor: si

peste tot cu conditiile la marginea z = 0:

unde ρ este densitatea superficiala

de sarcina care apare la interfata.
Deoarece rot E = 0 peste tot, E deriva dintr-un potential Ф.
Vom imagina o imagine q` in pozitia simetrica A` din figura:

Atunci, in z > 0, potentialul in punctul P descris de coordonatele

cilindrice (ρ, ϕ, z) va fi:

unde Procedura este

asemanatoare cu cea in care zona z < 0 era ocupata de un conductor.
Acum trebuie sa indicam potentialul in regiunea z < 0. Deoarece in
aceasta zona nu sunt sarcini electrice cea mai simpla ipoteza este sa
consideram ca pentru z < 0 potentialul este echivalent cu cel al unei
sarcini q`` plasate in pozitia A a sarcinii q:

Deoarece
 si

∂ 1 =∂ 1 1 2(d−z)⋅(−1) d
( ) (
∂ z R1 ∂ z 2
√ ρ +(d−z )2
=−
2 )
⋅
2 2 3/2
( ρ +(d−z ) )
↓ z=0=
2 2 3/2
( ρ +d )
Din conditiile la limita obtinem:

∂Φ ∂Φ 1 d d 1 d
ε1
∂z
=ε 2
∂z
⇒ ε1 q
(
4 πε 1 ( ρ2 +d2 )3/2
−q
2 2 3/2
( ρ +d )
=ε 2
) q ``
4 πε 2 ( ρ2
q−q =q `` (1 )
Apoi:
Ex1 = Ex2
1 −ρ −ρ 1 −ρ
[q +q ]= [q `` ]⇒
4 πε 1 ( ρ2 + d 2 )3/2 2 2 3/ 2
( ρ +d ) 4 πε 2
2 2 3/ 2
(ρ +d )
1 1
( q+q )= q `` (2 )
ε1 ε2
Din (1) si (2) obtinem:

Pentru cele doua cazuri: ϵ2 > ϵ1 si ϵ2 < ϵ1 obtinem

liniile de camp din figurile de mai jos:
Densitatea superficiala de sarcina de polarizare este
data de:

ρ=−∇ ⃗P unde { ⃗P=ε0 χe ⃗E ⇒ρ=−ε0 χe ∇ E⃗=0 peste tot, ¿ cu exceptia locului unde se afla q¿¿
La suprafata de separare avem un salt discontinuu al
susceptibilitatii electrice:
ε 1 −ε 2
∇ χ e=
ε0 cand z trece prin z = 0.
Aceasta inseamna ca exista o densitate superficiala
de sarcina in planul z = 0:

ρ=σ pol=−( ⃗P2 −P⃗ 1 )⋅⃗n21

Deoarece
ε r =1+ χ e →ε =ε 0 ε r =ε 0 ( 1+ χ e )⇒
χ e =ε −ε 0
avem:

de unde deducem ca:

La limita ϵ2 >> ϵ1 incepe sa semene cu un conductor
deoarece campul electric in interiorul lui devine
foarte mic si densitatea de sarcina din formula de
mai sus devine egala cu cea de la suprafata unui
conductor cu exceptia unui factor ϵ0 / ϵ1.
INELUL si PLANUL CONDUCTOR
Un inel subtire de plastic poarta o sarcina distribuita
uniform cu densitatea liniara λ. Inelul este asezat
paralel cu un plan infinit, conductor, neutru, distanta
pana la plan fiind egala cu raza inelului (a):
Se poate demonstra ca pe axa inelului campul
electric are expresia:
λ ax
E( x )= 3/ 2
2 2
2 ε0 ( a + x )
1 dq 1 dq
dE= ⋅2 = ⋅
4 πε 0 a +(2 a)2 4 πε 0 5 a2
1 dq 2a dq 1
dE⋅cos α=dE x = ⋅ 2⋅ = ⋅
4 πε 0 5 a √5 a 2 2 πε 0 5 √ 5 a2
Q 2 πa
1 1 1 1
E x= ⋅ ∫
2 πε 0 5 √ 5 a2 0
dq= ⋅
2 πε 0 5 √ 5 a 2
∫ λ⋅dl=12 πε ⋅
1
2
⋅2 πaλ ⇒
0 0 5 √5 a
λ
⇒ Ex=
ε 0 5 √5 a

unde x este distanta de la centrul inelului la un punct

de pe axa. Se plaseaza in centrul inelului o sarcina
punctiforma egala, dar de semn opus, cu sarcina
inelului. Aflati marimea si directia fortei nete asupra
acestei particule.
Solutie:
Avem o imagine a sarcinii punctiforme si o imagine
a inelului fata de planul conductor, cu sarcini de
semne opuse. Asupra sarcinii din centrul inelului
actioneaza doar sarcinile imagine, campul rezultant
produs de inel in centrul sau fiind nul.
Sarcina inelului va fi: -Q = -λ2πa = - 2 πa λ.
Particula B (q) este atrasa de sarcina sa imagine C
(-q) cu forta F1 data de legea lui Coulomb:
2 2 2 2
1 4 π a λ πλ
F1 = ⋅ =
4 πε 0 4 a 2 4 ε0
Inelul imagine este pozitiv si respinge particula
pozitiva din B cu o forta:
λ ax πa2 λ 2 x πa2 λ2 2 a
F=qE B =2 π a λ⋅ = = =
2 2 3 /2 ε a 2
x 2 3/ 2
ε a 2
2 a 2 3 /2
2 ε0 ( a + x ) 0 ( + ) 0 ( +( ) )
2 πa3 λ2 2 πλ 2
3 3 /2
= 3/ 2 =F imagine
ε0 a 5 5 ε0

Aceste forte sunt in sensuri opuse astfel incat forta

rezultanta va fi:
2 2 2 2
2 πλ πλ πλ 2 1 πλ
F=Fimagine −F 1= 3 /2 − = − ≈−0 . 07
5 ε0 4 ε0 ε 0 5 √ 5 4 (
ε0 )
,
deci va fi o forta de atractie catre plan.