UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

DEPARTAMENT DREPT PUBLIC

Migalaș Artiom

Apariția și Evoluția Monedei

Referat științific

Autorul: ___________________

(semnătura)

Chișinău – 2019

0
Cuprins

:
INTRODUCERE.........................................................................................................................................2
CAPITOLUL I: ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND ORIGINEA BANILOR...........................3

1.1 Teoria raționalistă.................................................................................................3

1.2 Teoria evoluționistă..............................................................................................3

CAPITOLUL II: NECESITATEA ȘI APARIȚIA

BANILOR……………………………………………………………………………………………………………………………………………..4
CAPITOLUL III: EVOLUȚIA MONEDEI.............................................................................................5
3.1 EPOCA BANULUI MARFĂ…………………………………………………………………5
3.2 EPOCA MONEDEI DE AUR………………………………………………………………...7
3.3 EPOCA BANILOR SEMN…………………………………………………………………...8
CONCLUZIE…………………………………………………………………………………….12

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................13

1
 INTRODUCERE

Moneda apare de timpuriu în istoria societății românești, fiind prezentă în tranzacții sub
forma unor mărfuri obișnuite și foarte variat. Exteriorizarea valorii se realiza o dată cu schimbul,
prin raportarea mărfurilor la marfa care îndeplinea rolul de monedă. De la sfârsitul preistoriei, în
Europa, vitele se utilizau ca monedă. În Africa Neagră, etnologii au observat în societățile
tradiționale folosirea monetară a sării și a scoicilor rare care serveau de obicei, ca podoabe.
Același lucru s-a întamplat mult timp în Tibet cu ceaiul.

Odată ce omul utilizează o marfă unica drept intermediar in tranzacții, el iese din sfera
trocului primitiv pentru a intra în cea a economiei de schimb; marfa aleasă permite vânzarea și
cumpărarea bunurilor obișnuite, măsurarea precisă a valorii și economisea. Deci locul trocului
este luat de o marfă care, pe lânga utilizarea sa normală - ca bun de consum sau de producție,
servea drept instrument de schimb.

Evoluția monedei, de la concret la abstract, demonstrează valabilitatea celor două accepțiuni date
monedei, calitatea sa de marfă și de creanță.

Monedele au caracter de document obiectiv, nemijlocit, subiectivitatea putând acționa asupra

acestui instrument doar la momentul conceperii sale și foarte rar ulterior, caz în care de
asemenea oferă informații (spre exemplu ștergerea ulterioară de pe anumite monede a numelui
unor împărați romani care au suferit damnatio memoriae, cum este cazul împăratului Nero).
Caracterul de document obiectiv este deosebit de prețios și de necontestat. Prin studierea
monedelor s-au putut chiar identifica personaje istorice altfel necunoscute (și care e de presupus
că ar fi rămas necunoscute dacă nu ar fi emis monedă - de exemplu regi sciți minori de pe
teritoriul Dobrogei de azi), s-a putut observa portretistica unor emitenți altfel necunoscuți sub
acest aspect, s-a confirmat sau revizuit datarea unor evenimente istorice etc. Monedele sunt un
ajutor prețios pentru arheolog, permițând datarea absolută sau relativă a nivelurilor de locuire
evidențiate pe parcursul explorării siturilor arheologice prin metode specifice.

Și în epoca modernă și contemporană moneda este un instrument social-politic indispensabil

oricărei economii.

2
 CAPITOLUL I. ABORDĂRI DOCTRINARE PRIVIND ORIGINEA BANILOR

În literatura economică se discută în principal două teorii a provenienţei banilor: raţionalistă

şi evoluţionistă.

1.1 Teoria Raționalistă

este expusă pentru prima oară în lucrarea lui Aristotel “Etica Nicomah” şi explică provenienţa
banilor ca rezultat al unui acord între oameni, care s-au convins că pentru înlesnirea transferării
valorii în procesul de circulaţie al acesteia sunt necesare instrumente speciale.

TEORIA RAŢIONALISTĂ ÎN PREZENT

Opinia subiectiv-psihologică referitor la provenenţa banilor persistă până în present în lucrările

multor economişti contemporani. Paul Samuielson defineşte banii ca o convenţionalitate socială
artificială. Jonn Kennet Galbreith consideră că fixarea funcţiilor banilor după metalele nobile sau
altele obiecte este rezultatul unui accord dintre oameni.

1.2 Teoria Evoluționistă

Teoria evoluionistă este conturată pentru prima oară în lucrările lui Adam Smith şi David
Ricardo în sec. al XIX-lea, cel mai reprezentant exponent al ei a fost economistul german Karl
Marx şi explică că provenienţa banilor este rezultatul unui proces evolutiv care indiferent de
voinţa oamenilor a condus la separarea unor obiecte din masa totală a bunurilor (mărfurilor) şi
ocuparea unui loc deosebit în circulaţia valorii.

TEORIA EVOLUŢIONISTĂ ÎN PREZENT

Descoperirile istorice ulterioare au extins esenţial aria cunoştinţelor despre bani. Nu s-a găsit nici
un document istoric sau arheologic în calitate de argument că banii s-au născut în urma unei
înţelegeri. Toată istoria apariţiei şi funcţionării banilor este, în esenţă, evoluţia lor de la concret
la abstract şi serveşte drept confirmare a teoriei evoluţioniste a provenenţei banilor.

3
 CAPITOLUL II. NECESITATEA ŞI APARIŢIA BANILOR

Banul este un fenomen obiectiv, generat de nevoile reale ale oamenilor pentru înlesnirea şi
echivalarea schimbului de bunuri.

Necesitatea monedei:

- Incoincidența dintre asortimentul ofertei și structuriicererii;

- Absența simetriei cantitative și calitative între bunurile care alcătuiau obiectul
schimbului;
- Inlesnirea schimbului de bunuri;
- Eschivarea schimbului de bunuri;
- Instrument special de intermediere

Apariția monedei a fost determinată de careva circumstanțe și anume apariția proprietății

private și a proprietarilor ce produceau marfă și trecerea de la economia naturală la economia de
producere și schimb a mărfurilor.

Moneda, fiind acceptarea de către comunitate a unui bun (marfă) concret în funcție de
intermediar.

Astfel, are loc înlesnirea schimbului, deoarece bunul, oferit înstrăinării putea fi schimbat pe
intermediate, iar acesta – ulterior pe bunul cerut.

Mai are loc și măsurarea valorii, deoarece intermediarul, însuși fiind un bun concret poseda
propria valoare și ca rezultat, devine etalon al valorii și instrument de măsurare a acestuia.

4
 CAPITOLUL III. EVOLUŢIA MONEDEI

Istoria multimilenară a fenomenului monetar reprezintă, în esenţă, evoluţia conţinutului şi

formei monedei. Transformările de formă şi de fond a banului ilustrează evoluţia banului ca o
succesiune de epoci, în decursul fiecăreia din ele acesta fiind inedit ca materie şi insolit ca
siluetă.

Transformările de fond a monedei:

 EPOCA BANULUI MARFĂ – demarează odată cu ivirea schimburilor economice;

 EPOCA MONEDEI DE AUR este lungă şi interesantă.
 EPOCA BANILOR SEMN începe odată cu separarea celor două laturi ale banului şi
care s-a extins până în zilele noastre.

3.1 EPOCA BANULUI MARFĂ

Semnificaţia acestei epoci în istoria banilor constă în observarea fenomenului valoare,

încercarea de măsurare şi inventarea instrumentului de transferare a acesteia. Evoluţia banului
demarează odată cu apariţia lui şi în decursul acesteia au loc un şir de mutaţii conceptuale şi
tehnice cu referinţă la valoare şi schimb.

Formele valorii:

1. Forma simplă a valorii:

a) schimbul este limitat din cauza nivelului scăzut al procedurii;
b) este necesar să coincidă interesele participanților la schimb.

2. Forma dezvoltată a valorii:

a) în procesul de schimb, marfa adusă la piață se schimba pe mai multe mărfuri aflate aici,
evidențiind astfel valoarea sa;
b) schimbul avea loc când coincideau interesele nemijlocit a vânzătorilor și a
cumparătorului.

5
 3. Forma generală a valorii:
a) odată cu deavoltarea schimbului, o marfă, comparativ cu altele, începe să apară mai
frecvent pe piață, având rolul de intermedier;
b) în procesul de schimb mărfurile aduse la piață se schimbă pe marfă – intermediar, care
exprimă valoarea celorlalte.
4. Forma de bani a valorii:
a) banul propriu-zis se încetățenesc definitiv ca intrument de intermediere a schimbului și de
măsurare a valorii.

Forma banilor în epoca banilor de marfă:

Istoria ne furnizează diverse exemple de folosire în funcţie de mediator în operaţiunile de

schimb a celor mai diferite obiecte în forma substanţialmaterială a acestora:

- blănuri;

- peşte;

- vite;

- pietre de moară;

- bolovani;

- scoici etc.

6
 3.2 EPOCA MONEDEI DE AUR

Inventarea monedei este considerată de istoria economiei o invenţie tot aşa de mare ca şi
invenţia scrisului. Celebrul economist român Victor Slăvescu scria că „moneda este tot atât de
necesară schimbului de bunuri şi servicii economice, pe cât este de necesar graiul pentru
înţelegerea oamenilor între ei.

METALELE NOBILE ÎN ROL DE MONEDĂ

Dezvoltarea meşteşugurilor, şi în particular obţinerea şi prelucrarea metalelor (iniţial acestea

au fost arama, fierul sau diferite aliaje, cum ar fi bronza), a condus la fixarea rolului de mediator
în schimburi după lingourile de metal. Pe măsura creşterii bogăţiei sociale rolul echivalentului
general s-a fixat de metalele nobile - argint şi aur. Ele, datorită unui şir de însuşiri cum ar fi
omogenitatea, divizibilitatea, duritatea în timp, şi unor particularităţi speciale - raritate,
transportabilitate, valoare înaltă a unor volume neînsemnate, dar şi altor atribute utile, au fost
sortite să exercite rolul de metale monetare o perioadă de aproape trei milenii din istoria
omenirii.

APARIŢIA MONEDEI PROPRIU-ZISE

Primele monede pot fi considerate cele bătute sporadic în sec. al XI-lea î. Hr. În China,
circulau monezi metalice în sec. X înainte de naşterea lui Cristos. Herodot ne informează că
prima monedă bătută din metal în Europa ar data din secolele VII sau VI î. Hr., locul ei de
origine fiind Lydia. Dacă ar fi să îl credem pe lexicograful Pollux, regele Gyges al Lydiei,
autorul prezumat al acestei monezi, n-ar avut alt merit decât că şi-a pus pecetea pe bucăţi
ovoidale de electrum, aliaj de aur şi argint. Adevăratul părinte al monezii metalice ar fi fost
Phidon, regele din Argos, care a trăit înaintea lui Gyges, de vreme ce a prezidat Jocurile
Olimpice în anul 748 înainte de naşterea lui Cristos. Această presupunere este confirmată de alte
izvoare, ca de pildă de Cronica din Paros.

APUNEREA BANULUI MARFĂ

Separarea celor două laturi ale banului – banulmarfă şi banul-semn – a fost punctul în care
forma monedei s-a detaşat de conţinutul ei valoric (etalonul monetar), fiecare din acestea având
în continuare evoluţie separată. Banul-marfă a fost scos pentru totdeauna din circuitul monetar.

7
De acum înainte va circula numai banul-semn. Acesta, pierzând valoarea intrinsecă şi devenind
reprezentant al valorii, obţine caracter de credit.

3.3 EPOCA BANILOR SEMN

Odată cu separarea celor două laturi ale banului începe o nouă fază în evoluţia formei
banului, pe care o vom intitula epoca banilor semn, perioadă care s-a extins până în zilele
noastre.

FORMELE BANILOR DIN EPOCA MONEDEI SEMN

În epoca monedei-semn banii îmbracă forma: banilor de hârtie, banilor de cont,

instrumentelor pieţei monetare:  cambia;  biletul la ordin;  cecul;

BANII DE HÂRTIE

Odată cu dezvoltarea schimbului nevoile de ban-marfă, respectiv de metale preţioase cresc,

în timp ce producerea lor rămâne limitată. Apare un dezechilibru între cererea şi oferta de
metale.

FACTORII CARE AU DETERMINAT APARIŢIA BANILOR DE HÂRTIE

- ştergerea naturală a monedelor în procesul de circulaţie;

- stricarea ilegală a pieselor monetare din metal nobil de către falsificatori;
- stricarea conştientă a monedei metalice de autorităţile publice;
- micşorarea conţinutului metalic al monedei cu scopul obţinerii venitului suplimentar în
visterie;
- confecţionarea substituenţilor banilor pe suport ieftin;
- emisiunea de către visterie a banilor cu curs impus artificial etc.

DATĂRI PRIVIND APARIŢIA BANILOR DE HÂRTIE

8
 Pentru punerea în circulaţie a banilor de hârtie statul a parcurs o lungă cale de la apariţia
primelor monede (China sec. al Xl-lea î. Hr.) şi organizarea primului sistem monetar naţional
(Lidia sec. al VI - lea î.Hr.) până la primii bani de hârtie (China, sec. al XII-lea d.Hr.); emiterea
monedei de hârtie în Imperiul Britanic demarează în a. 1690, iar din 1697 emisiunea bancnotelor
este monopolizată de Banca Angliei.  în Rusia banii de hârtie (asignaţii) au fost puşi în
circulaţie în a. 1769 în timpul domniei Ecaterinei a II-a.

BANII DE CONT

Reprezintă disponibilităţile aflate în conturile bancare devin operabili, totodată sa sesizat nu

numai existenţa lor, dar şi comoditatea, rapiditatea şi avantajele transferurilor între conturi.

În prezent banii de cont reprezintă principala componentă a masei monetare în circulaţie.

INSTRUMENTELE PIEŢEI MONETARE

Naşterea instrumentelor de plată provine dintr-o veche practică comercială de achitare a

plăţilor printrun efect de comerţ, care în a doua jumătate a secolului al XII-lea în Europa
Occidentală ia amploare. Marii negustori, pentru efectuarea plăţilor, tot mai frecvent apelau la
scrisorile de schimb. Mai târziu, în secolul al XVII-lea au fost create noi instrumente – tratele
comerciale. Scrisoarea de schimb şi tratele comerciale nu au valoare intrinsecă şi reprezintă un
angajament al celui ce le emite de a plăti la o anumită dată o anumită sumă.

TIPURILE INSTRUMENTELOR PIEŢEI MONETARE

Cambia este unul din cele mai vechi instrumente de plată folosit în activitatea comercială
internă şi internaţională, care sub diverse forme şi cu unele modificări funcţionale se foloseşte şi
astăzi. Din punct de vedere istoric, cambia a apărut în China prin anii 500 – 600, apoi sa extins în
Italia. Comerţul dintre Extremul Orient şi Europa era mijlocit de arabi şi italieni şi cambiile au
devenit un instrument de plată internaţional pentru comercianţi. Cambia reprezintă un titlu
negociabil care face dovada existenţei unei creanţe într-o sumă concretă şi plătibilă imediat sau
9
pe termen scurt, de regulă, până la 90 zile. Biletul la ordin este o forma mai simpla a cambiei
care reflecta relaţiile numai dintre doi parteneri - beneficiar şi plătitor. Emitentul biletului la
ordin este plătitorul care se angajează ferm să plătească la scadenţă suma înscrisă pe document.
Cecul este un înscris prin care o persoană dă ordin unei bănci, la care are fonduri, să plătească o
sumă de bani unei terţe persoane.

EVOLUŢIA ETALONULUI MONETAR

Cu toate că evoluţia etalonului monetar nu a mers în pas cu evoluţia formei monedei, acesta a
suportat transformări esenţiale.

ETALONUL MONETAR SUBSTANȚIAL – MATERIAL

În epoca banilor-marfă, când aceștia îmbrăcau forma substanțial – materială a obiectelor

care evoluau în funcție de bani, valoarea monedei era identică cu valoarea obiectului respectiv.
Etalonul monetar în perioada descrisă avea valoare determinată de importanța și semnificația
bunului folosit în intermedierea ț schimbului, de substanța materială a acestuia.

ETALONUL MONETAR AUR-MONEDĂ

S-a instituit odată cu apariţia monedei propriuzise, denotă că piesă confecţionată din aur, se
păstrează pentru o anumită perioadă şi după îmbrăcarea de către monedă a formei banilor de
hârtie şi a banilor de cont.

ETALONUL MONETAR AUR-LINGOU

După intrarea în circulaţia largă a banilor de hârtie şi banilor de cont şi consolidarea tendinţei
de declin a cererii de monedă de aur, s-a observat inutilitatea baterii monedei de aur în proporţii
mari. Acum a devenit suficientă stabilirea conţinutului de aur în unităţi de greutate pentru o
unitate monetară, iar aurul să fie păstrat în lingouri în rezervele băncii emitente. Aşa are loc o
transformare a conţinutului valoric a monedei, care de acum în colo devine etalon monetar aur-
lingou. În aşa mod, etalonul monetar materializat în aur, rămas în depozitul băncii, îşi
îndeplineşte funcţia de măsurător al valorii fără a fi prezent nemijlocit la această operaţiune.

ETALONUL MONETAR AUR-DEVIZE

În funcţie de garant valoric, de rând cu aurul depozitat în bancă, au fost admise şi alte active:
efecte comerciale publice, creanţe asupra producţiei aflate pe piaţă, efecte bancare etc.  În aşa

10
mod, echilibrul dintre banii-semn şi banii-marfă, datorită modificării esenţiale a conţinutului
substanţialmaterial al etalonului monetar, a fost menţinut. În aceste împrejurări se instituie
sistemul monetar bazat pe etalonul monetar aur-devize. Acest mecanism a funcţionat suficient de
lung timp şi destul de eficient, aurul servind convertibilitatea banilor de hârtie şi de cont şi
exercitând funcţia de măsură a valorii.

ETALONUL PUTERE DE CUMPĂRARE

Masa de bani-semn în formă de bani de hârtie şi de cont aflată în circulaţie pe pieţele

naţionale şi internaţionale îşi găseşte expresie valorică în ansamblul de bunuri cotate pe aceste
pieţe. Puterea de cumpărare a unei unităţi monetare exprimă volumul de mărfuri şi servicii care
pot fi achiziţionate cu această unitate într-o perioadă şi pe o arie geografică
determinată,comparativ cu o altă perioadă luată ca bază de comparaţie.

11
 CONCLUZIA

Trecerea economiilor de la forma preponderent naturală (bazată pe troc) la economia de

schimb, concurențială, antrenează importante modificări în rolul îndeplinit de bani în cadrul
tutror loturilor activității umane și economice.

Pot spune că, în contextul economiilor contemporane, deși s-au produs modificări importante
din punctul de vedere al formei de existență, moneda totuși continuă să îndeplinească rolul de
etalon al valorii, instrument de olată și mijloc de tazaurizare.

Abordarea monedei în evoluția sa istorică evidențiază tendința de dematerializare a monedei,

metamorfoza acesteia, de la moneda metalică până la cărțile de credit și moneda electronică.

Astfel, în cele mai vechi timpuri, omul și-a procurat direct ceea ce el avea nevoie prin
vânătoare, prin pescuit și prin cules. Treptat, specializându-se, fiecare individ s-a consacrat unei
anumite activități, care nu-i mai oferea posibilitatea satisfacerii tuturor nevoilor, nevoi care, o
dată cu progresul civilizației, au devenit din ce în ce mai variate.

12
 BIBLIOGRAFIA:

1) Stratulat, Oleg; Stratulat, Olga. The appereance of monetary circulation on the territory of
Moldova and its role // Simposia Professorum: materialele sesiunii şt. din 8-9 octombrie
2004/ Univ. Liberă Int. Din Moldova. –Ch.: ULIM; 2005.
2) https://ru.scribd.com/doc/75328245/Moneda-Si-Rolul-Sau-in-Economie
3) https://www.slideshare.net/ninaburlack/tema-2-15547233
4) https://ro.wikipedia.org/wiki/Moned%C4%83
5) Bran, Paul. Mecanismul monetar. - Chişinău: Ştiinţa, 1991. –P. 31.
6) Cezar Basno, Nicolae Dardac, C-tin Floricel - Moneda, Credit, Banci, Editura Didactica
si Pedagogica RA, Bucuresti, 1997, pg. 19-21
7) Berdilă-Cîrlan, Ana. Oboroc Iurie. Monedă şi credit: (scheme, st. de caz, teste). –Ch.:
Evrica, 2006. –P. 5-18.

13