EXAMEN-ARTA PLASTICĂ

1.Explicați noțiunea de dominantă cromatică.

Dominantă cromatică – culoarea principal, care domină celelalte culori utilizate în opera de pictură.
Emoţia transmisă depinde în mare măsură de gama cromatică folosită.
O culoare poate fi dominantă într-un tablou atunci când este folosită mai mult, pentru a atrage
atenția. Celelalte culori puse alături de o dominantă trebuie să se afle în armonie cu aceasta, adică
trebuie să existe un acord cromatic.
Dominanta cromatica poate fi calda (culori calde:galben,portocaliu,rosu,roz pal) sau rece (culori
reci,puternice:albastru,verde, mov, etc.
Acord cromatic = concordanta, potrivire cromatica, armonizarea culorilor. Raport armonic rezultat
prin alăturarea a două sau mai multe culori.

2)Descrieți compoziția propusă, folosind termenologia limbajului plastic.

3) Clasificați culorile spectrului cromatic. În arta plastică, gamă înseamnă armonia și
frumuseţea combinațiilor cromatice înrudite sau aflate în coeziune într-un tablou.
Gamă caldă: atunci când dominanta este o culoare caldă (gamă majoră).
Gamă rece: atunci când dominanta este o culoare rece (gamă minoră).
Culori calde: galben, oranj, roșu.
Culori reci: verde, albastru, indigo, violet.
Culori de bază, fundamentale: roșu, galben, albastru.
Culori binare: verde, oranj, violet.

4) Depistați dominanta cromatică folosită în

reproducerea propusă și indicați centrul de interes a subiectului.
5) Numiți elementele limbajului plastic. Indicați folosirea lor în lucrările plastice.
Limbajul artistic-plastic este un limbaj metaforic, ce introduce valori in viata spirituala a elevilor si
le dezvolta entuziasmul pentru cultura artistica, dar este totodata si un sistem de relatii stabilite
conventional intre anumite semne. Elementele plastice: punctul, linia, forma, culoarea, devin
semne de limbaj plastic numai in perspectiva unei semnificatii si atunci cand sunt structurate
expresiv. Relatiile dintre semnele plastice prin limbajul lor specific definesc expresivitatea
compozitiei.
I) Punctul plastic este o forma plana sau spatiala, ale carei dimensiuni sunt reduse in raport cu
suprafata sau spatiul in care se afla. Aceste dimensiuni trebuie sa fie aproximativ egale. Punctul
plastic poate avea marimi diferite in raport cu marimea suprafetei pe care el se afla. Intr-o compozitie
plastica, punctul poate fi centru de interes fie prin contrast de culoare, de marime, de directie, fie prin
locul pe care-1 ocupa in cadrul compozitiei.
II) Linia, in artele plastice, este o suprafata care are una din dimensiuni (lungimea) mult mai
mare fata de cealalta dimensiune (latimea). Linia are un rol de sine statator, poate fi subordonata
suprafetei ca structurare interioara a acesteia sau poate contura o forma .In functie de directia pe care
se deplaseaza punctul, linia poate fi: dreapta, franta etc.
III) Forma este aspectul exterior al unei figuri, determinata de limitele fizice ale acesteia. Figura
perceptuala se poate modifica odata cu orientarea ei spatiala sau cu cea a mediului ambiant. In artele
plastice forma are mai multe acceptii, dintre care cele mai uzuale sunt - forma spontana; - forma
elaborata;
Forma spontana in pictura se poate obtine accidental sau dirijat prin diferite procedee tehnice cum
ar fi: monotipia, dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea libera sau printr-un tub in diferite
sensuri a unor pete de culoare fluidizata, prin stropirea cu pensula pe foaia umeda sau uscata, prin
imprimarea cu ajutorul unor materiale textile imbibate cu una sau mai multe culori etc.
Forma elaborata este creata de om pe baza sugestiilor din natura, ea poate lua infatisari de ornament
sau de semn plastic comunicand idei, cunostiinte sau provocand sentimente si trairi. Forma plastica
elaborata se realizeaza in mod constient pe baza transfigurarii unor forme naturale.
IV) Culoarea este realitatea subiectiva generata de interactiunea a trei factori: ochiul, lumina si
suprafata obiectului. Culoarea se percepe numai in prezenta luminii naturale (solare) sau artificiale. In
afara de  culoarea formelor si fenomenelor din natura, exista culori lumina (spectrale) si culori
pigment (vopsele). Culorile spectrale se obtin prin descompunerea unei raze de lumina solara trecuta
printr-o prisma triunghiulara de cristal proiectata pe un ecran, obtinandu-se cele sapte sapte culori
pure (rosu, oranj, galben, verde, albastru, indigo si violet). Culorile pigmentare (vopselele) sunt
compuse din pulberi colorate combinate cu diferiti lianti. In functie de liantul folosit sunt vopsele pe
baza de apa (acuarele, tempera, guase) si vopsele pe baza de ulei.
7) Numiți trăsăturile compozițiilor grafice, picturale și decorative.
Grafica (desenul) este ramura artelor plastice în care se reprezintă un obiect, o figură sau un peisaj
prinlinii,puncte,forme.Desenulpoatefimonocrom (o singură culoare) sau colorat — în creion,cărbune,
peniță,creioane colorate, pastel etc.
Pictura este o ramură a artelor plastice care reprezintă o posibilă realitate în imagini artistice create
cu ajutorul culorilor de ulei și al culorilor de apă: tempera, guașe, acril, aplicate pe suprafețe de pânză,
hârtie, lemn,sticlă etc.
Într-o compoziție decorativă elementele reprezintă, de cele mai multe ori, forme din natură
simplificate, adică stilizate. De exemplu: o linie dreaptă poate fi expresia unui drum, o linie
sinuoasă – un drum ocolit, punctele așezate pe linii – flori crescute de-a lungul drumului, un cerc
simplu – o roată sau soarele etc.
8) Enumerați procedeele de obținere a formelor spontane.
Pata picturală spontană este o pată obținută la întâmplare, prin diferite tehnici (fig. A, B și C)
9) Explicați semnificația și rolul liniilor în lucrările plastice.
În grafică, în pictură şi în arta decorativă linia şi punctul sînt elementele de limbaj plastic importante,
prin intermediul cărora se creează formele imaginilor plastice. Gradul de expresivitate şi energetică
vizuală în orice lucrare de artă depinde de modul de trasare a liniilor, de configurațiile lor în crearea
formelor plastice În funcţie de măiestria artistului, de instrumentele sau materialele de artă cu care se
trasează liniile plastice se schimbă expresivitatea operei de artă. În lucrările de artă liniile se aplică la
conturarea formelor, redarea volumului obiectelor, texturii şi spaţiului.
Procedeele de creare a liniilor:
Linia în duct continuu – este neîntreruptă, fiind executată fără a ridica creionul de pe suport. Se
aplică la desenarea schiţelor rapide. Realizarea schiţelor în linii de duct continuu exprimă gradul de
măiestrie şi talentul artistului plastic.
Linia de haşură – prin trasarea ei paralelă sau intersectată pe forma obiectelor redă volumul acestora
Linia modulată – este cea în care grosimea, intensitatea sau culoarea se modifică.
În arta plastică, liniile precum şi culorile au semnificaţiile lor.
De exemplu, un obiect mărunt va fi redat cu linii subţiri, abia vizibile. Astfel, liniile subţiri capătă
semnificaţia de gingăşie, fineţe, uneori lumină. Liniile groase, întunecate ne pot sugera umbra, forţa
sau sentimentul de stabilitate. Anume liniile groase pot fi observate în umbra de pe tulpina unui nuc
sau în schiţa unor stîlpi.
Studiind liniile prezente în operele de grafică, pictură sau artă decorativă s-au stabilit următoarele
semnificaţii:
■ Linia orizontală – linişte, calm, statică, repaus;
■ Linia verticală – înălţare, aspiraţie, măreţie;
■ Linia oblică – mişcare, agitaţie, nelinişte;
■ Linia frîntă – asprime, dinamică, ritmuri;
■ Linia curbă – emotivitate, delicateţe, căldură;
■ Linia dreaptă – logică, raţiune.
10) Produceți amestecul fizic între culorile cromatice pentru a crea gama caldă.
Gama de culori calde este formată din culorile de pe partea dreaptă a cercului cromatic: roşu, oranj,
galben, ocru, cafeniu, în coloritul lucrării prevalează căldura.
O gamă caldă de culori se obţine astfel: vom picta compoziţia plastică cu culorile neamestecate:
roşu, galben, oranj, ocru și cafeniu sau le vom amesteca între ele, combinîndu-le cu puţin alb sau
negru, astfel ca să domine culorile calde
Galben+ Roșu= Oranj
11) Numiți culorile cromatice și acromatice. Indicați exemple de îmbinări din aceste
două categorii.
Gama cromatică este o suită de două sau mai multe culori, armonizate după legile acordului
cromatic, în care dominanta le subordonează pe celelalte. Mai multe culori aranjate armonios în
cadrul unei picturi alcătuiesc o gamă cromatică. Reuşita lucrării picturale depinde de alegerea corectă
a gamei cromatice.
Gama acromatică se realizează din culori acromatice: alb, negru, gri. Ea se obţine prin redarea
contrastelor de luminos-întunecat, sporind astfel expresivitatea lucrării. Amestecînd albul cu diferite
cantităţi de negru, vom obţine degradeuri de alb şi negru, apoi aşezîndu-le într-o bandă, una după alta,
de la deschis spre închis, vom realiza „o scară” acromatică .De aici, putem lua griurile, albul şi negrul
pentru a crea o compoziţie acromatică. Griurile acromatice se mai numesc şi neutre.
12) Extrageți practic și motivați tonurile cromatice.
13) Folosind culorile cromatice, demonstrați tabela nuanțelor.

14) Găsiți în reproducerea propusă liniile calde și reci. Indicați coloritul lucrării.
15) Enumerați etapele de lucru asupra unui ‘’peisaj’’ (în culoare).
Etapele
1) schițăm peisajul
2) aranjăm in foaie
3) pregatirea culorilor
4) vom folosi metoda strat peste strat
5) Îl desenăm pe plac și în final creăm un chenar și îl prezentăm.
Tipuri
1) peisaj în natură
2) natură static

16) Redați o compoziție plastică cu subiectul ‘’Primăvara în luncă’’.

17) Numiți culorile reci din spectrul cromatic. Indicați rolul lor în peisaj și natura
statică.
În cercul cromatic se stabilește o gamă cromatică armonică, pe care o putem defini ca o scală de
culoare în care tonurile sunt înmuiate și grupate astfel încât să se identifice două culori diferite: gama
rece și intervalul cald .
Pentru a răspunde la întrebarea care sunt culorile reci, trebuie să spunem că acestea se încadrează în
intervalul care variază de la cel mai gălbui verde la violet prin albastru. De fapt, culorile reci sunt
toate cele în care participă albastrul, printre care găsim, în mod special, verde, turcoaz, cyan,
albastru, indigo și violet. De asemenea, este important de menționat că culoarea verde și magenta sunt
culori limită, astfel încât, în funcție de intensitatea sau nuanța lor, pot fi identificate într-un domeniu
sau altul.

Culorile reci, în funcție de psihologia culorii, sunt de obicei asociate cu anumite concepte
precum:

 seninătate
 pasivitate
 sentimentalism
 lățime
 depărtare
 Senzație de frig

În plus, culorile reci se asociază, de obicei, cu zorii, noaptea și elemente precum apa sau gheața.
18) Găsiți în reproducerea propusă forme calde și reci.
19) Numiți noțiunea și rolul punctului plastic în lucrări de pictură și desen.
Punctul este urma lăsată de un instrument (creion, pix, pensulă etc.) pe un suport, printr-o singură
atingere. El este cel mai simplu element de limbaj plastic care stă la baza întregii creaţii plastice.
Punctul se obţine prin mai multe mijloace:
■ prin atingerea suportului cu vîrful creionului, peniţei etc.;
■ prin stropirea cu vopsele, tuş ;
■ prin decuparea, ruperea diferitor forme mici ;
■ prin amprentarea cu degetul sau cu diverse instrumente, precum coada pensulei, carioca etc.
Punctul are un rol important în crearea compoziţiilor plastice. În desenul decorativ, punctul
reprezintă un semn mic, geometrizat în formă de pată. Dintre toate configuraţiile, punctul în formă de
cerc mic este cel mai des utilizat în decorarea articolelor de vestimentaţie, a obiectelor de uz casnic,
de tapiserie etc.
În desenul constructiv, punctul sugerează impresia de spaţiu, contribuind la redarea volumului şi la
construcţia formelor. Ca element de limbaj plastic, punctul poate avea diferite mărimi, configuraţii şi
culori. Punctul cromatic (colorat) este utilizat în picturile neoimpresioniste.
Într-o compoziţie plastică, cu ajutorul punctelor se obţin efecte expresive în funcţie de mărimea,
culoarea şi poziţia acestora. Punctele de diferite mărimi şi culori creează impresia de spaţiu: punctele
mari, reprezentate prin culori calde, dau iluzia de apropiere, iar cele mici, realizate în culori reci, de
depărtare.
20) Demonstrați exerciții de obținere a culorilor binare de gradul I.
Culorile binare se obţin prin amestecarea fizică a două culori primare în cantităţi egale. Culorile
binare („bi“ − două) sunt: oranj, verde, violet.
R + G = O A + G = Ve A + R = Vi.
De exemplu, amestecînd roşu cu galben, galben cu
albastru, albastru cu roşu, în aceleaşi cantităţi,
obţinem, respectiv, culorile oranj, verde şi violet

21) Explicați noțiunea de ‘’tonalitate’’. Redați practic schimbarea tonalității unei culori
primare.
TONALITATE= Ambianță cromatică specifică unei picture
Culorile primare sunt un set de culori care pot fi combinate pentru a forma alte culori. Pentru
vederea umană, cele trei culori primare sunt roșu, verde și albastru.
oranj = rosu + galben
verde = galben + albastru
violet = rosu + albastru
22) Executați practic o compoziție plastică cu ajutorul punctului plastic.
23) Numiți tehnicile de lucru în acuarelă. Descriețile.
Acuarela este o vopsea obţinută din pigment de culoare ușor solubil în apă. Ea lasă pe hîrtie urme
transparente, creînd senzaţia suprapunerii unor plăcuţe de sticlă colorată. Deoarece se dizolvă ușor în
apă, acuarela se extinde pe hîrtie fără dificultate. Acest tip de vopsea poate fi aplicat nu doar pe hîrtie
sau pe carton, dar și pe stofă. În trecut, pictorii japonezi și chinezi preferau mătasea naturală. În
calitate de suport plastic poate fi utilizată și mătasea din fibre sintetice (nuanţe deschise).
Mai întîi se umezește ușor foaia cu pensula, apoi, pe suprafaţa umedă, se așază tușele păstoase ale
acuarelei. În locurile unde s-a acumulat mai multă culoare, se poate presăra sare de bucătărie, pentru a
da picturii originalitate. Obţinerea diferitelor nuanţe se realizeasă prin amestecul a cel mult 2-3 culori
în cantităţi diferite cu ajutorul pensulei. Astfel, există acuarela pură, acuarela după metoda guaşă şi
guaşă.
24) Executați practic spectrul de culori cromatice.

În funcție de senzațiile pe care ni le transmit, culorile pot fi calde sau reci.

Culorile reci sunt: albastru, verde și violet. Albastru pur este culoarea cea mai rece, deoarece celelalte
culori reci au în amestec și culori calde: Ve = A + G; Vi = A + R. Culorile reci dau senzația de
depărtare în spațiu.
Culorile calde sunt: roșu, galben și oranj. Cea mai caldă culoare este oranj, deoarece rezultă din
amestecul a două culori calde: O = R + G. Culorile calde dau impresia de apropiere în spațiu.
6) Redați schematic și comentați tipurile liniilor cu diverse caractere.
25) Definiți noțiunea de acromatic. Caracterizați amestecurile cu non-culori.
Acromatismul este lipsa culorii şi se obţine din alb şi negru. Gama acromatică se realizează din
culori acromatice: alb, negru, gri . Ea se obţine prin redarea contrastelor de luminos-întunecat,
sporind astfel expresivitatea lucrării. Amestecînd albul cu diferite cantităţi de negru, vom obţine
degradeuri de alb şi negru, apoi aşezîndu-le într-o bandă, una după alta, de la deschis spre închis, vom
realiza „o scară” acromatică (fig. 1, 4). De aici, putem lua griurile, albul şi negrul pentru a crea o
compoziţie acromatică. Griurile acromatice se mai numesc şi neutre.
SCARĂ ACROMATICĂ

26) Expuneți părerea despre lucrarea propusă sub forma unui mic eseu nestructurat.
27) Explicați clasificarea liniilor plastice.
În natură şi în artă linia plastică are diverse expresivităţi şi semnificaţii. Linia poate reprezenta un
obiect, poate accentua trăsăturile distinctive ale acestuia, poate sugera mişcare, poate comunica
anumite stări emotive sau idei. În natură, putem admira linii decorative ce subliniază frumuseţea
zebrelor, fluturilor etc , iar în arta plastică, le vedem pe diverse obiecte de artă, precum ceramica,
broderia, imprimeurile textile etc.
Paul Klee spunea că linia este un punct plecat la plimbare, deci linia este o trăsătură continuă, făcută
cu creionul, pixul etc., pe o suprafaţă plană (fig. 1). Grosimea liniilor e determinată de instrumentul
folosit. Liniile pot fi clasificate astfel:

Liniile
subţiri şi liniile groase pot fi utilizate în compoziţii, pentru redarea efectului de apropiat-îndepărtat
sau pentru a contura o formă. Drept mijloc de expresie plastică, linia poate fi şi cromatică, modulată
cromatică sau abia vizibilă, aşa încît să poată transmite mesajul plastic al unei opere de artă