Viticultura

cu Mihaela Bucur

C1
Examen oral cu 2 subiecte, 7+1 prezente minin.

Semestrul I bazele biologice ale vitei de vie, iar semestrul II bazele tehnologice ale vitei de vie,
cu un singur test.

Altoirea se face pt combaterea filoxerei si pt rezistenta la diferite conditii e mediu.

Cel mai bine merge vitei pe deal.

C2
Importanta economca a culturii de vita-de-vie
Ocuparea terenurilor in deal, antierodare (radacina foarte adanca), nefolosibile pentru alte culture,
nu necesita soluri bogate, intrari mari (munca mai multa ca la camp) dar si outputul e mai mare (de 5 ori
mai mare ca cultura mare);

Importanta alimentara: antioxidanti in pulpa si samburi, tanin in coaja; coardele se pot toca si
incorpora in sol; compost (cu alte minerale), tocat cu faine se poate da la animale. Coardele mai groase se
pot arde pentru carldura. Si in scop decorstiv, cu tot cu butuci.

Tescovina - la recuperarea alcoolului, se face tuica din el. Boştina e ce ramane dupa ce se sparg
boabele cu 2 colindrii, fara sa sparga senintele, din ea se toarce must inferior. Tescovina e ce ramane dupa
3 (maxim) presari ale bostinei este uscata ca malaiul si nu pateaza.

Masuri de relansare a productiei votivinicole romanesti

Organizarea de cooperative de comercializare pe filiera vinului. Micii producatori se combina
intr-o crama comuna si vand ca o unitate singura, pot cumpara utilaje pe cooperativa, pesticide mai
ieftine, etc.

C3
Situatua viticulturii pe plan mondial
Principalel tari viticole ale lumii (2012): Spania, Franta, Italia, Turcia..

Din Uzbekistan si Afganistan au pornit soiurile de masa si pentru stafide.

 In Romania sunt 8 regiuni viticole.

Regiunile viticole ale Romaniei corespund anumitor regiuni la nivel european.

Vin din: DOC – denumire de origine controlata

IG – vin cu indicatie geografica; vin de masa, mai ieftin.

Un vagon de vin are 10.000 de litrii.

Sistematica genului Vitis.

Familia Vitaceae cuprinde 12 (15 dupa unii autori) genuri si 800 de specii lemnoase, liane sau
arbusti agatatori, de regula carceii; florile sunt pe tipul 5 sau 4; fructul e o baca carnoasa, cu 1-2 seminte.

Unele genuri: Parthenocissus, Ampelopsis, Ampelocissus, Cissus prezinta numai interes

decorativ.

Speciile genului vitis cuprinde doua subgrupe: Muscadinia si Vitis (Euvitis).

Subgenul Muscadinia cuprinde 3 specii:

Vitis rotundifola este originara din sud-estul SUA si Mexicului:

- pentru struguri proaspeti, pentru vin si jeleuri;

- calitatea boabelor inferioara fata de Vitis vinifera;

- prezinta imunitate total la filoxera;

- este rezistenta la atacul bolilor criptogamice (mana, fainare, putregai etc) si nematozi;

- nu se poate inmulti prin butasi, este incompatibila la altoire (pentru specii din genul Vitis);

- folosita in hibridari cu V. vinifera;

Parthenocissus tricuspildata - are ventuze, nu carcei.

Speciile subgenului Vitis se inpart in:

- adaptarea la diferite conditii climatice:

- zona geografica de raspandire.

Specii americane adaptate la climat trmperat:

 Seria orientala:

- V. labrusca

- V. aestivalis

- V. lincecum

- V. bicolor

Seria centrala:

- V. riparia

- V. berlabdierii

- V. rupestris

Sunt cei mai importanti potaltoi; au insusiri uvifere slabe sau nule (nu poti face jeleu, dar nici
altceva).

Vitis solonis rezista la soiurile saraturate.

Seria occidentala:

- V. calfornica

- V. arizonica

- V. girdiana

Nu sunt soiuri importante pentru tara noastra.

2. Specii americane adaptate la climat calduros, tropcal si ecuatorial.

Specii euro-asiatice adaptate pentru climatvtemperat continental:

- Vitis silvestris

- Vitis vinitera

Vitis vinifera cuprinde soiurile nobile europene.

 Grupe de soiuri cultivate in prezent in viticultura:
Soiurile "nobile" sau soiuri europene:

- selectie empirica a biotipurile valoroase si inmultirea lor sepetata de viticultori, in timp: Pinot
noir, Sauvignon, Feteasca alba;
- hibridare sexuata controlata la Cardinal, Italia, Victoria;

Soiurile de hibrizi direct producatori (hibrizi frantuzesti, HPD).

C4
Soiuri rezistente sau hibrizi innobilati. S-au obtinut din reincrucisari a HDP cu Vitis vinifera.

Au rezistenta moderata la Floxera, daunatori si boli, rezista la ger; pot fi cultivati pe radacini propri.

Soiurile de portaltoi s-au obtininut din selectii clonale aplicate pe primele specii americane: V. berlandiri,
V. rupestris, V. riparia.

Portaltoii se cultiva pentru coardele de doi ani. Sunt portaltoi care dau precocitate in fructificare
(se coc mai repede).

Organografia
Particularitati morfologice ale vitei de vie: radacina, tulpina, mugurii, lastarii, frunza, carcei,
inflorescenta, floarea, strugurii si boabele, samanta.

1. Radacina: influenteaza vigoarea plantei. Se formeaza in general la nodul portaltoiului. Copcitul se face
pentru ajutarea dezvoltarii radacinilor bazale.

Cresterea si dezvoltarea sunt influentate de: factoii genetici, biologici (metoda de inmultie, varsta), factori
ecologici, factori tehnologici (lucrari: adanci, superficial; drenare, ingrasaminte, taieri de fructificagie).

Scoarta vitei de vie e invadata de ciuperci de tip vezicular-arbusculare (se formeaza micorize) care
favorizeaza: cresterea vegetativa, participa la alimentarea cu apa a plantei.

Copcitul mai areun rol: cand ierbicidezi, substanta activa ajunge la radacinile bazale, nefiind absorbita din
cauza lastarilor superficiali.

2. Tulpina la vita de vie.

Legea fructificarii: rodeste lemn de un an pe lemn de doi ani.

3. Muguri - sunt grupati in ochi: primari (2 muguri), de iarna (cand cad frunzele, are 6-7 mugurasi), de
vara (ochiul de iarna in evolutie/neformat in talentate, nu se stie cati muguri are; pana nu cad toate
frunzele nu stii daca mai evolueaza sau nu).

Ochiul primar sunt 2 muguri, unul mare protejat de o catafila mica din care iese copilul; si un mugure
mai mic, protejat de o catafila mare, din care se formeaza ochiul de iarna, se divid celulele in timpul
anului pana la sfarsitul lui octombrie. Se formeaza muguri secundari, tertiari etc. Din mugurele principal
iese lastarul, daca moare ies cei secundari, daca si ei mor cei tertiari nu mai produc ninic. Dupa ce
porneste in vegetatie un mugure ceilati raman dorminzi. Diferenta intre ei e de fertilitate, cel principal e
complet si va da 2 struguri, cei secundari un stugure iar cei tertiari nimic. Daca e prea multa mancare mai
porneste un lastar, se numesc gemeni.

6. Carceii sunt inflorescente nedezvoltate.

7. Inflorescenta - un racem compus dintr-un rahis cu ramificatii.

8. Floarea este o steluta parfumata. Petalele florii de vita de vie se deschid de jos in sus si sunt sudate in
varf, cand s-au desprins toate cele 5 petale, anterele arunca jos corola dupa inflorire.

C6
Daca floarea e morfologic hermafrodita functional femela (de exemplu) asa ca o data la 2 randuri
se pune un rand cu soi pentru polenizare la care sa-i corespunda epoca de inflorire.

Infloritul are loc la sfarsitul lunii mai. Soiurile apirene tot asa, sau in saptamanile urmatoare in functie de
soi.

Nu se fac taieri, stropiri in perioada aceasta.

Partenocarpia: nu fac seminte (Corinth, Kişmiş, Călina).

Forma strugurelui e dat de ramificatiile de ordinul I.

Bobul

este alcatuit de epicarp, mezocarp, endocarp (gelatina tare care prinde semintele); pedicel si burelet
(partea care prinde bobul).

In epicarp sunt taninurile si aromele.

exista soiuri tinctoriale care au pigmenti coloranti in mezocarp.

Samanta

Din samanta se extrag taninuri (ca ulei) care se folosesc in industria medicala. Piriforma.

Fiziologia vitei de vie

Fotosinteza: faza fotochimica (de lumine) si faza enzimatica .

Influenta factorilor externi ai pocesului de fotosinteza

1. Lumina (numai 1% e folosita de planta), ne intrreseaza intensitatea, calitatea si durata. intensitatea

optima 20x10la3 -

Masuri pentru lumina: orientarea randurilor, distanta intre randuri si plante pe rand, forma de conducere
(mai buna la semiinalta si inalta), operatiuni in verde

2. Temperatura

- se considera optima pentru activitatea fotosintezei 25-28 grade (dupa 28 stomatele se inchid), iar in
zonele calduroase e 30.

3. Umiditatea 70-75 optim, scade mult cand e sub 50

4. Concentratia CO2

Influenta factorii interni asupra fotosintezei

1. Varsta frunzelor:

- frunzele mici (1/3) mananca mai mult decat produc

- fotosinteza cade cand frunza e batrana.

2. pozitia frunzei pe lastar. este corelata cu varsta acestora, variza pe parcursul perioadei de vegetatie.

Dupa faza de parga, frunzele de pe copili sunt cele mai tinere si cu intensitate mai mare decat frunzele de
pe lastarii principali, asigurand o mai mare cantitate de substante de rezerva.

3. Continutul frunzelor in pigmenti asimilatori.

4. Influenta soiului: caracteristicile soiului, portaltoii, sau pe radacini proprii. Unii portaltoi sporesc
fotosinteza

5. Fertilitatea lastarilor: intensitatea fotosintezei este mai mare pe lastari fertili.

Influenta factorilor tehnologici asuora fotosintezei:

- forma de conducere

- tipul de taiere

- incarcatura de ochi (soiuri fertile: 1-3 struguri/lastar)

- operatiile de verde etc.